Război în Ucraina, ziua 291 | Multiple explozii, raportate în Peninsula Crimeea

Președintele Volodimir Zelenski a participat, duminică, o reuniune a Cartierului General al Comandantului-Șef Suprem.

 „A avut loc o ședință a Cartierului General. Situația în prim-plan, refacerea energiei, informații despre planurile și calculele ocupanților. Lucrăm la totul în detaliu”, a transmis președintele Ucrainei, potrivit Ukrayinska Pravda.

Șeful statului a precizat că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a restabili alimentarea cu energie în regiunea Odesa.

„În acest moment, proviziile au fost parțial restabilite în Odesa și în alte orașe. Facem totul pentru a rezolva situația”, a mai subliniat Zelenski.

Situația rămâne complicată în mai multe localități din regiunile Kiev, lviv, Vinnytsia, Ternopil, Chernivtsi, Zakarpattya, Sumy, Dnipro. „Lucrăm cu partenerii pentru a ușura situația și pentru a le oferi oamenilor noștri mai multe oportunități, mai multă energie electrică”, a transmis Zelenski.

11 dec. 2022 - Acum 2 ani

11-12-2022

Soldații ruși au lovit o mașină ucraineană care furniza ajutor umanitar oamenilor din Bakhmut

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Soldații ruși au lovit o mașină ucraineană care furniza ajutor umanitar oamenilor din Bakhmut. Un vehicul operațional a fost avariat în urma bombardamentelor de artilerie, au transmis, duminică seara, autoritățile ucrainene, scrie Ukrayinska Pravda.

Canalul Telegram al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Situații de Urgență transmite că o mașină a fost folosită de salvatori pentru a livra ajutor umanitar și apă, în special în casele în care au ajuns rușii în noaptea de 11 decembrie.  „Astăzi, rușii i-au lovit pe salvatorii care furnizează ajutor umanitar oamenilor care rămăseseră în Bakhmut sfâșiați de război. Din fericire, nimeni nu a fost rănit”.

Echipa de ajutor umanitar folosea această mașină  pentru a livra ajutor umanitar și apă în zonele afectate. 

„Locuitorii clădirii înalte i-au ajutat pe salvatori să stingă incendiul care a avut loc în urma bombardării, cu apă din locuințele lor”, au mai transmis autoritățile.

În orașul Melitopol din regiunea Zaporijje grivnele ucrainene sunt retrase treptat de pe piață, iar în locul lor este introdusă rubla rusească, a anunțat duminică Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrayinska Pravda.

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

Totodată, ocupanții  îi forțează pe rezidenți să obțină pașapoarte rusești pentru a-și primi plățile cuvenite.

De asemenea, ocupanții încearcă să încurajeze financiar populația, acordând asistență financiară celor care acceptă să lucreze în noile instituții.

O explozie a avut loc, sâmbătă, la sediul grupului de mercenari Wagner, al lui Evgheni Prigojin, în orașul Kadiivka din regiunea Luhansk, a anunțat guvernatorul regiunii, Serghei Gaidai, potrivit Ukrayinska Pravda.

„A avut loc o explozie , unde se afla sediul lui Wagner””, a declarat Serghei Gaidai șeful administrației militare a regiunii, într-un interviu acordat presei ucrainene duminică.

Rușii „nici măcar nu ascund că există pierderi uriașe”, a mai precizat oficialul.

Agenția de știri de stat rusă TASS a raportat că o explozie din 10 decembrie a distrus hotelul din Kadiivka din regiunea Luhansk ocupată de Rusia.

La rândul său Rusia a anunțat că pe 10 decembrie a fost raportată o explozie care a distrus hotelul din regiunea Luhansk ocupată de Rusia.

Serhii Haidai, Head of Luhansk Oblast Military Administration, has reported that there has been an explosion at the Wagner Group headquarters in temporarily occupied Kadiivka.

Source: Haidai during the 24/7 national joint newscast and on Telegram pic.twitter.com/c3FE2RcMNs

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24) December 11, 2022

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Grupul Wagner a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură și execuții, în Ucraina, Siria, Libia, Republica Centrafricană, Sudan și Mozambic.

O echipă internațională de consilieri juridici a lucrat cu procurorii locali din orașul Herson, recucerit al Ucrainei, în ultimele zile, în timp ce aceștia au început să strângă dovezi ale presupuselor crime sexuale comise de forțele ruse, ca parte a unei investigații la scară largă.

Vizita unei echipe de la Global Rights Compliance, o fundație specializată în justiție internațională umanitară și de drepturile omului cu sediul la Haga, nu a fost raportată anterior, scrie Reuters.

Eforturile lor fac parte dintr-un efort internațional mai amplu de a sprijini autoritățile ucrainene copleșite, în timp ce încearcă să-i tragă la răspundere pe ruși pentru crimele pe care le-ar fi comis în timpul conflictului.

Acuzațiile de viol și alte abuzuri apărut în toată țara imediat după invazia Rusiei din 24 februarie, conform relatărilor adunate de Reuters și ale organismului de anchetă al ONU.

Moscova, care spune că desfășoară o „operație militară specială” în Ucraina, a negat săvârșirea de crime de război sau vizarea civililor, iar Kremlinul neagă acuzațiile de violență sexuală din partea armatei ruse în Ucraina.

Rusia a lansat „operațiunea militară specială” din Ucraina deoarece îngrijorările ei în legătură cu acordurile de pace încheiate între Kiev și separatiștii din Donbas, susținuți de Moscova, au fost ignorate, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile ruse de presă, potrivit Reuters.

Acordurile de la Minsk au fost acorduri de încetare a focului și de reformă constituțională convenite între Kiev și forțele separatiste din Ucraina, susținute de Rusia. Acordurile au fost negociate în 2014 și 2015 de Rusia, Franța și Germania.

Președintele rus Vladimir Putin a deplâns eșecul punerii în aplicare a acestor acorduri la începutul invaziei din Ucraina, în luna februarie.

Întrebat de un jurnalist dacă Rusia a înțeles că a fost „înșelată” cu privire la acordurile de la Minsk, Dmitri Peskov a declarat: „Cu timpul, desigur, a devenit evident”.

Mai multe detalii: Kremlinul oferă, în urma unei declarații controversate a Angelei Merkel, un nou motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina

Eliberarea Crimeei ar putea duce la utilizarea unei bombe nucleare de către președintele rus Vladimir Putin, iar nerezolvarea problemei peninsulei ar putea duce la un conflict de zece ani, scrie The Washington Post, preluat de Ukrainska Pravda.

Publicația americană notează că speranța Ucrainei de a recupera Crimeea a părut multă vreme o fantezie exagerată, dar recentele victorii ale Kievului pe câmpul de luptă și greșelile Moscovei au făcut-o brusc plauzibilă – poate chiar periculoasă.

Occidentul, deși sprijină Ucraina, se teme că orice „invazie militară ucraineană a Crimeei” l-ar putea determina pe Putin să acționeze radical, putând chiar să folosească o bombă nucleară.

Unii oficiali occidentali speră că un acord de predare a Crimeii către Rusia ar putea constitui baza pentru un sfârșit diplomatic al războiului.

Ucrainenii resping această idee ca fiind periculos de naivă, în timp ce rușii spun că nu se vor mulțumi cu ceea ce este deja al lor.

The Washington Post consideră că refuzul oricărei părți de a da înapoi amenință să transforme războiul în decenii de conflict, ca în Fâșia Gaza sau Nagorno-Karabah.

Europa trece pur și simplu de la dependența de gazul rusesc la dependența de gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de presă RIA, potrivit Al Jazeera.

El a calificat drept „absurdă” și „frenetică” dorința europenilor de a scăpa de dependența de gazul rusesc, menționând că dependența este aceeași, doar că are „mult mai puțină reciprocitate”.

„Iar acum, când europenii pierd miliarde de euro în fiecare zi, Washingtonul câștigă deja aceste miliarde de dolari”, a adăugat Peskov.

Mai multe explozii au zguduit orașul Simferopol din Crimeea, sâmbătă, în jurul orei locale 21.00, potrivit unor înregistrări video de pe rețelele de socializare și relatărilor locale, informează CNN.

De asemenea, au fost raportate explozii în Sevastopol, sediul flotei ruse din Marea Neagră, la o cazarmă militară rusă din Sovietske și în localitățile Hvardiiske, Djankoi și Nyzhniohirskyi.

Exploziile au avut loc după ce Moscova și-a intensificat săptămâna trecută atacurile cu rachete asupra Ucrainei și, aproximativ în același timp, Ucraina a lansat atacuri asupra regiunilor ocupate Melitopol și Donețk, cea din urmă controlată de separatiștii susținuți de Rusia.

Circumstanțele exacte ale exploziilor sunt neclare.

Serghei Aksenov, șeful numit de Rusia în Crimeea, a indicat că regiunea și-a activat apărarea antiaeriană, dar nu a prezentat în mod specific detaliile unui potențial atac. „Sistemul de apărare aeriană a funcționat deasupra Simferopolului”, a scris el pe Telegram. „Toate serviciile funcționează ca de obicei”, a precizat Aksenov.

Portalul media Krymskyi Veter, din Crimeea, a anunțat că explozia de la o cazarmă militară rusă din Sovietske a dus la un incendiu care a cuprins clădirea, provocând moartea unor persoane și rănirea altora.

Un canal prorus din Crimeea a afirmat că incendiul de la cazarmă a fost cauzat de „manevrarea neglijentă a focului”. „Două persoane au murit. Acum, toți militarii, aproximativ două sute de persoane, sunt cazați într-o altă incintă”, a precizat canalul prorus.

Și Mihail Razvozhaev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că exploziile din zona sa s-au datorat unor exerciții de tragere.

Oficialii ucraineni nu au făcut niciun comentariu cu privire la exploziile raportate în Crimeea. CNN notează că nu poate verifica ce a cauzat exploziile și nici amploarea pagubelor și a victimelor.

Alimentarea cu electricitate „revine treptat” în Odesa, după ce un atac nocturn cu 15 drone iraniene a lăsat 1,5 milioane de oameni fără curent electric, a anunțat duminică guvernatorul regiunii, Maksym Marchenko, potrivit Sky News.

Marchenko a adăugat: „Începând de acum, energia electrică revine treptat în Odesa și în comunitățile din districtul Odesa. Din cei 1,5 milioane de locuitori care au rămas ieri fără electricitate, acest număr a scăzut la 300.000 de gospodării astăzi”.

„Ne așteptăm la o îmbunătățire semnificativă a situației și mâine”, a precizat guvernatorul.

În discursul său video adresat națiunii sâmbătă seară, președintele Volodimir Zelensi a spus despre atacul cu drone: „Aceasta este adevărata atitudine a Rusiei față de Odesa, față de locuitorii din Odesa – intimidare deliberată, încercare deliberată de a aduce un dezastru în oraș”.

„Apărătorii noștri au reușit să doboare 10 drone din 15”, a precizat liderul ucrainean.

Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) în dimineața zilei de duminică, a anunțat agenției de presă rusă de stat RIA Novosti, potrivit CNN.

Ucraina a lansat 20 de rachete Grad în jurul orei locale 5:54 duminică dimineața, a declarat Alexei Kulemzin, șeful administrației orașului, susținut de Rusia. Loviturile au fost efectuate în direcția districtelor Voroșilovski și Kalininski.

Obuzele au lovit mai multe clădiri de apartamente și au căzut în apropierea teatrului de operă și balet și a spitalului Kalinin, a relatat RIA, adăugând că una dintre lovituri a lăsat o clădire de apartamente în flăcări.

Kulemzin a declarat că Ucraina a bombardat și districtul Kyivskyi din oraș sâmbătă seara târziu, în jurul orei locale 23.00.

Armata ucraineană nu a confirmat sau comentat încă atacul, iar CNN notează că nu poate verifica în mod independent relatările presei ruse.

Două persoane au fost ucise şi alte cinci rănite în urma bombardamentelor ruse care au vizat regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a afirmat duminică guvernatorul Iaroslav Ianuşevici, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„Inamicul a atacat din nou cartierele rezidenţiale din Herson”, a afirmat guvernatorul, potrivit căruia au fost lovite o maternitate, o cafenea şi un imobil de locuit. „Noaptea trecută, două persoane au fost ucise de bombardamentele ruse” în regiune, a scris el pe contul său de Telegram.

Conform guvernatorului, alte cinci persoane au suferit răni de diferite grade în urma a „45 de lovituri” lansate în regiune cu artilerie, lansatoare de rachete multiple, tancuri şi mortiere.

Oraşul Herson a reintrat sub control ucrainean în noiembrie, după o contraofensivă care a antrenat retragerea forţelor ruse pe malul stâng al Niprului.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat duminică, în cadrul unei convorbiri telefonice, despre aprovizionarea cu cereale și despre un potențial hub regional de gaze în Turcia, au anunțat ambele țări, potrivit Reuters.

Relațiile cu Turcia, membră a NATO, sunt vitale pentru Rusia într-un moment în care Occidentul a lovit-o cu valuri de sancțiuni economice, la care Ankara s-a abținut să se alăture.

„Președintele Erdogan și-a exprimat dorința sinceră ca războiul ruso-ucrainean să se încheie cât mai curând posibil”, a anunțat duminică președinția turcă.

În cadrul convorbirii telefonice, Erdogan a spus că Ankara și Moscova ar putea începe să lucreze la exportul altor produse alimentare și mărfuri prin coridorul de cereale de la Marea Neagră, a precizat biroul lui Erdogan.

Mai multe detalii: Erdogan a avut o nouă convorbire cu Putin. Cei doi lideri au discutat despre coridorul de cereale din Marea Neagră și hub-ul de gaze din Turcia

Portul ucrainean Odesa nu este operațional după ultimul atac al rușilor asupra sistemului energetic din regiune, a declarat ministrul agriculturii, Mykola Solsky, dar a adăugat că nu se așteaptă ca traderii de cereale să suspende exporturile, relatează Al Jazeera.

Ciornomorsk și Pivdennyi, alte două porturi autorizate să exporte cereale din Ucraina în cadrul acordului între Rusia și Ucraina, sunt parțial operaționale.

„Portul Ciornomorsk funcționează acum la aproximativ 80% din capacitate”, a declarat Solsky pentru Reuters, într-o convorbire telefonică.

Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită pentru aproape 90% dintre consumatorii din orașul Herson și din localitățile din apropiere, a anunțat duminică guvernatorul regiunii Herson, Iaroslav Yanușevici, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit celui mai mare producător privat de energie electrică din Ucraina, DTEK, trupele ruse au „distrus complet” sistemul energetic din Herson atunci când s-au retras din zonă, la începutul lunii noiembrie.

La o lună după ce forțele ucrainene au eliberat Hersonul și alte zone de pe malul vestic al râului Nipru, trupele ruse continuă să bombardeze neîncetat regiunea.

Forțele ucrainene au eliberat capitala acestei regiuni sudice pe 11 noiembrie.

Forțele ruse au tras duminică asupra orașului Kurahove, din regiunea Donețk, cu lansatoare de rachete Uragan, a anunțat Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei prezidențiale al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Kurahove este situat la vest de părțile ocupate de ruși din regiunea Donețk. Aici se află termocentrala Kurahove.

Nu au fost înregistrate victime în urma atacului, a mai anunțat Timoșenko, adăugând că serviciile de urgență lucrează la fața locului. El nu a precizat care a fost ținta din Kurahove a forțelor ruse.

Pe 7 decembrie, guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat o „lovitură puternică” în centrul orașului Kurahove. Mai târziu, în aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a declarat că 10 persoane au fost ucise în urma unui atac al rușilor, iar „multe” au fost rănite.

O piață, o stație de autobuz, stații de benzină și o clădire rezidențială au fost ținta bombardamentului de atunci, a precizat președintele ucrainean.

Un influent blogger naționalist rus a lansat o critică dură – un gest rar în Rusia – la adresa eșaloanelor superioare ale armatei țării și a președintelui Vladimir Putin pentru modul deficitar în care au condus până acum războiul din Ucraina, scrie Al Jazeera și Reuters.

Igor Girkin, un lider rus al separatiștilor ucraineni care a afirmat în trecut că a „apăsat pe trăgaci” în războiul din Donbas din 2014-2015, când a ajutat la organizarea unor miliții pro-ruse în estul Ucrainei, a făcut comentarii acide la adresa conducerii ruse într-o înregistrare video de 90 de minute, după ce a vizitat zona de conflict.

„Capul peștelui este complet putred”, a declarat Girkin pe popularul său canal de Telegram, adăugând că armata rusă trebuie reformată și să primească oameni competenți.

Mai multe detalii: „Capul peștelui este complet putred”. Un blogger naționalist rus lansează critici extrem de dure la adresa lui Putin și a lui Șoigu

Începând din dimineața zilei de 11 decembrie, Rusia nu a mai desfășurat nicio navă purtătoare de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră, transmite Ukrainska Pravda, care citează Forțele navale ale Ucrainei.

„Începând cu 11 decembrie, în Marea Neagră se află opt nave inamice în misiune de luptă. În Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, menținând două nave la datorie de luptă”, arată forţele navale uncrainene.

În Marea Mediterana sunt nouă nave rusești, inclusiv cinci purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, cu un total de 76 de rachete, arată sursa citată.

Pe 6 decembrie, două nave rusești cu rachete Kalibr se aflau în misiune de luptă în Marea Neagră.

Anterior, președintele Zelenski a declarat că Ucraina consolidează perimetrul de frontieră și că lucrează pentru a se asigura că rachetele de croazieră rusești Kalibr nu se pot afla decât pe fundul Mării Negre.

O grupare paramilitară neonazistă care are legături cu Kremlinul a cerut membrilor săi să transmită informații privind activitatea militară și de frontieră din Letonia, Lituania și Estonia, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibilitatea ca grupările ruse de extremă dreapta să planifice un atac asupra țărilor NATO, scrie The Guardian.

Canalul oficial de Telegram al „Task Force Rusich” – care luptă în prezent în Ucraina în numele Kremlinului și care are legături cu faimosul Grup Wagner – a cerut săptămâna trecută membrilor să transmită detalii referitoare la posturile de frontieră și la mișcările militare din cele trei state baltice, care au făcut parte, în era comunistă, din Uniunea Sovietică.

Vestea a provocat întrebări cu privire la cine deține comanda generală asupra grupurilor de extremă dreapta pro-Kremlin care luptă în Ucraina. Formațiunea Rusich este strâns legată de gruparea de mercenari Wagner, o unitate militară condusă de Evgheni Prigojin, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, și care conduce în prezent ofensiva rusă pentru cucerirea orașului ucrainean Bahmut, în prezent cea mai aprigă bătălie a conflictului.

Surse care au vorbit sub protecția anonimatului au declarat că mișcarea „extraordinară” a grupării Rusich ar putea indica dezamăgirea față de Kremlin și frustrarea față de modul în care se desfășoară războiul lui Putin în Ucraina.

Mai multe detalii: O miliție neonazistă rusă, care participă la războiul din Ucraina, le cere membrilor săi să trimită informații despre statele baltice din NATO

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a declarat că trebuie să existe o „responsabilitate” pentru Vladimir Putin pentru presupusele crime de război comise în Ucraina, relatează The Guardian.

Întrebat la BBC dacă Putin ar trebui să fie judecat pentru crime de război, acesta a dat un răspuns definitiv.

„Trebuie neapărat să existe responsabilitate și asta înseamnă soldații de pe teren care comit aceste atrocități până la vârf. Trebuie să existe responsabilitate, inclusiv pentru Vladimir Putin. Am sprijinit Curtea Penală Internațională, dar recunoaștem că ar putea exista și alte mijloace și vom lucra cu prietenii noștri, inclusiv cu ucrainenii, în comunitatea internațională pentru a vedea cum ar arăta un cadru eficient de responsabilizare”, a spus James Cleverly.

Acesta a adăugat: „Mesajul pe care trebuie să îl transmitem pe întreg globul este că agresiunea nu dă roade, că nu poți beneficia de pe urma brutalizării vecinului tău”.

Legat de afirmaţiile făcute de șeful NATO, Jens Stoltenberg, care a spus că există îngrijorarea unui conflict mai larg între NATO și Rusia, Cleverly a spus:” NATO nu a amenințat niciodată Rusia și nu face acest lucru acum. NATO a spus clar că suntem o alianță defensivă”.

„Vladimir Putin a încercat să creeze această narațiune, dar concluzia este că țările care aderă la NATO o fac [în mod voluntar], nu există nicio constrângere și alianța este acolo pentru a-și proteja statele membre, nu pentru a amenința pe altcineva. Așadar, nu există o nevoie inerentă ca NATO să fie atrasă într-un conflict și, de fapt, încercăm să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla.

În cele din urmă, Vladimir Putin este cel care folosește un limbaj de eschivare. El este cel care a amenințat cu o nouă expansiune imperială, revenind la… accentul pe imperiul istoric al Rusiei. Așadar, el este cel care este agresorul”.

Atacurile rusești au fost raportate în șapte din cele 24 de regiuni ucrainene, inclusiv în Donețk, Luhansk, Harkov, Dnipropetrovsk, Herson, Mykolaiv și Sumi, potrivit guvernatorilor regionali. Cel puțin opt civili au fost răniți, iar cel puțin doi au fost uciși, transmite The Kyiv Independent.

În estul regiunii Donețk, guvernatorul Pavlo Kyrylenko a raportat la începutul zilei de 11 decembrie că doi civili au fost răniți în orașul Bakhmut și în satul Maksymilianivka, la vest de Donețkul ocupat de Rusia, în cursul zilei trecute.

Cele mai intense bombardamente rusești au fost înregistrate în jurul orașului Bakhmut, a precizat Kyrylenko, unde Moscova și-a aruncat trupele și echipamentele pentru a înconjura și captura orașul.

Președintele Zelenski a declarat că forțele ruse au „distrus efectiv” Bakhmut din cauza luptelor grele care au durat luni de zile.

În nord-estul regiunii Harkov, guvernatorul Oleh Siniehubov a raportat că bombardamentele rusești au continuat în părțile eliberate ale regiunii și în apropiere de Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. El a adăugat că un bărbat în vârstă de 60 de ani a fost „spitalizat în stare gravă” în apropierea orașului eliberat Izium din cauza bombardamentelor.

În sudul regiunii Herson, guvernatorul Yaroslav Ianușevici a raportat că forțele ruse au bombardat regiunea de 45 de ori în ultima zi, folosind artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă, tancuri și mortiere. Doi civili au fost uciși, iar cinci au fost răniți.

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că țara își intensifică producția de arme de nouă generație pentru a se proteja de inamicii din Europa, Statele Unite și Australia, relatează Reuters.

„Intensificăm producția celor mai puternice mijloace de distrugere. Inclusiv cele bazate pe principii noi”, a spus Medvedev, pe Telegram.

„Dușmanul nostru s-a implantat nu doar în provincia Kiev din Rusia noastră natală. Este în Europa, America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă și o mulțime de alte locuri care au jurat credință naziștilor”.

Medvedev, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, nu a oferit detalii despre aceste arme.

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a declarat că nu a văzut nimic venind din partea Rusiei care să arate că Putin este dornic să rezolve conflictul din Ucraina, notează The Guardian.

El s-a referit la informaţiile recente potrivit cărora Putin a sugerat că ar putea fi la orizont discuții de pace.

„Nu văd nimic din partea Rusiei care să-mi dea încredere că Vladimir Putin participă cu bună credință la aceste discuții. Retorica mai largă este încă foarte conflictuală”, a spus Cleverly duminică la emisiunea Sophy Ridge de la Sky.

Cleverly a spus că, deși Marea Britanie dorește să vadă discuții de pace „cât mai curând”, a reiterat că depinde de Ucraina să decidă circumstanțele în care ar fi dispusă să negocieze cu Rusia.

„Orice negocieri trebuie să fie reale, trebuie să fie semnificative, nu pot fi doar o frunză de smochin pentru reînarmarea Rusiei și recrutarea în continuare de soldați”, a mai spus acesta.

Armata germană va începe în zilele următoare pregătirile pentru a desfăşura un sistem de apărare antirachetă Patriot în Polonia, transmite duminică dpa, citând surse din domeniul securităţii, informează Agerpres.

Guvernul german a oferit Varşoviei sistemul Patriot pentru a contribui la securizarea spaţiului aerian polonez după ce o rachetă rătăcită din războiul din Ucraina a lovit teritoriul polonez, omorând două persoane. Ministrul apărării al Poloniei, Mariusz Blaszczak, a cerut însă ulterior Germaniei să trimită bateriile de rachete Patriot direct Ucrainei.

Germania a argumentat că niciun stat din NATO nu a trimis sisteme Patriot Ucrainei şi că acestea au fost desfăşurate până acum doar pentru a apăra teritoriul Alianţei.

Sistemele Patriot sunt produse de compania americană Raytheon şi au rază de acţiune de peste 60 km.

După o discuţie în contradictoriu, Varşovia a acceptat săptămâna trecută condiţiile guvernului german.

O echipă militară germană de recunoaştere va pleca marţi în Polonia pentru a identifica un loc potrivit pentru amplasarea echipamentului, au indicat sursele citate de dpa.

Agenţia germană mai transmite că ambasadorul ucrainean Oleksii Makeiev a afirmat că a primit promisiuni din partea Berlinului că ţării sale îi vor fi livrate arme suplimentare.

„În discuţii directe, am primit asigurări despre mai multe arme şi mai multe muniţii, pe care le vom anunţa împreună la momentul potrivit”, a declarat Makeiev pentru publicaţia duminicală Welt am Sonntag.

El a afirmat că nu doreşte să pună presiune diplomatică asupra guvernului german, însă a cerut Berlinului să livreze mai rapid ceea ce are, „pentru că nu avem timp să aşteptăm mai mult pentru arme”.

În interviul publicat duminică, el a arătat că pe front sunt necesare de urgenţă mai multe sisteme antiaeriene, obuziere autopropulsate şi muniţie.

„În plus, suntem încă în discuţii în ce priveşte livrarea de (vehicule de luptă) Marder şi tancuri de luptă Leopard. Totuşi, decizia în această privinţă aparţine guvernului german”, a spus ambasadorul.

Cancelarul german Olaf Scholz a respins până acum livrarea de tancuri Leopold 2 pe motivul că nicio altă ţară NATO nu le-a furnizat.

SUA au semnalat vineri că nu văd obstacole în privinţa acestor livrări. Este însă decizia Germaniei, le-a declarat secretarul de stat adjunct Wendy Sherman reporterilor în timpul unei vizite la Berlin.

Makeiev a mai afirmat că guvernul german i-a promis că nu vor exista negocieri cu Rusia fără consimţământul Kievului: „Am fost asigurat în mod clar că nu vor exista negocieri cu (preşedintele rus Vladimir) Putin dacă noi nu vrem acest lucru”, a spus el.

În acest moment, a adăugat el, Ucraina nu are nevoie de mediatori, ci de aliaţi.

„Pacea în Ucraina nu poate fi negociată, trebuie luptat pentru ea. Când cancelarul spune că Ucraina va fi ajutată atât timp cât va fi nevoie, aceasta înseamnă până când ultimul soldat rus va fi plecat de pe teritoriul nostru – inclusiv Doneţk, Lugansk şi Crimeea -, au fost plătite reparaţii şi criminalii de război condamnaţi”, a continuat Makeiev.

El a preluat postul de ambasador acum şase săptămâni de la predecesorul său Andrii Melnik, care a devenit ministru de externe adjunct la Kiev.

Administrația instalată de Rusia în regiunea ucraineană Herson a declarat că a început să schimbe grivna ucraineană în circulație locală în ruble rusești, urmând ca circulația grivnei în zonele controlate de Moscova să se încheie la 1 ianuarie, relatează Reuters.

Într-o înregistrare video publicată sâmbătă pe Telegram de către administrația regiunii numită de Moscova, Andrei Peretonkin, șeful filialei locale a băncii centrale ruse, a declarat „Pentru confortul locuitorilor și pentru a permite o integrare mai ușoară a regiunii în spațiul economic rusesc, în această săptămână băncile din regiunea Herson au început operațiunile de schimb valutar”.

Anterior, administrația instalată de Rusia declarase că atât rubla, cât și grivna vor fi acceptate în regiunea Herson, relatează Reuters.

Forțele ruse au preluat controlul asupra celei mai mari părți a regiunii Herson în primele zile ale invaziei Moscovei în Ucraina. Rusia a anunţat anexarea regiunii în septembrie, după un referendum condamnat de Ucraina și de țările occidentale.

La mai puțin de două luni mai târziu, forțele ruse s-au retras din orașul Herson sub presiunea unei contraofensive ucrainene.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că Vladimir Putin este hotărât să cucerească părți din Ucraina și nu manifestă nicio reținere în brutalitatea sa, informează The Guardian, care preia Reuters.

„Ori de câte ori vorbesc cu Putin, el spune foarte clar că pentru el este vorba de a cuceri ceva”, a declarat Scholz sâmbătă, la un eveniment la Potsdam, lângă Berlin. „El vrea pur și simplu să cucerească o parte din teritoriul ucrainean prin violență”.

Scholz a vorbit direct cu președintele rus mai mult decât majoritatea celorlalți lideri occidentali de la invazia din 24 februarie a Ucrainei. Cei doi au vorbit ultima dată la telefon timp de o oră pe 2 decembrie.

Scholz a declarat că nu este clar câți soldați ruși au murit până acum în invazie, dar numărul acestora ar putea ajunge la 100.000.

„Am văzut brutalitatea de care este capabil președintele rus: în Cecenia sau în Siria. Nu există nicio reținere acolo, este cât se poate de simplu.

Suntem de opinii complet diferite. Cu toate acestea, voi continua să vorbesc cu el pentru că vreau să trăiesc momentul în care este posibil să ieșim din această situație. Iar acest lucru nu este posibil fără a vorbi unul cu celălalt”.

În declarațiile sale de sâmbătă, Scholz a apărat, de asemenea, obiectivul guvernului său de a crește cheltuielile pentru apărare până la obiectivul NATO de 2% din producția internă brută, spunând că înainte de reunificarea Germaniei, acestea au ajuns până la 4%.

Țările NATO trebuie să fie suficient de puternice pentru ca nimeni să nu îndrăznească să le atace, a spus el.

Armata ucraineană a atacat sâmbătă seara oraşul ocupat Melitopol din sud-estul ţării, au indicat autorităţi instalate de Rusia şi oficiali ucraineni în exil ai localităţii cu poziţie strategică, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Autorităţile pro-Moscova au transmis că un atac cu rachete a ucis două persoane şi a rănit alte zece, în timp ce primarul exilat a spus că zeci de „invadatori” au fost omorâţi.

Reuters menţionează că nu a putut verifica în mod independent informaţiile despre atacuri sau victime.

„Sistemele de apărare antiaeriană au distrus două rachete, patru şi-au atins ţintele”, a scris pe Telegram guvernatorul numit de Moscova în partea anexată a regiunii Zaporojie, Evgheni Baliţki.

Potrivit acestuia, un „centru recreativ” unde oamenii luau cina a fost distrus în atacurile ucrainene cu rachete HIMARS.

Primarul exilat, Ivan Fedorov, a scris tot pe Telegram că atacul a lovit o biserică pe care ruşii o transformaseră în loc de întrunire. Vladimir Rogov, un alt oficial instalat de Moscova în partea anexată a regiunii Zaporojie, a transmis că un mare incendiu cauzat de lovituri a cuprins centru recreativ. El a postat un video cu o structură în flăcări.

Lansatoarele multiple de rachete HIMARS au fost printre cele mai eficiente arme ale Ucrainei în acest război, trăgând focuri de precizie asupra a sute de ţinte, inclusiv posturi de comandă ruseşti.

Vineri, Statele Unite au anunţat că vor trimite ajutor suplimentar Kievului pentru a întări apărarea antiaeriană, mai ales împotriva dronelor.

Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că Melitopol, un centru major industrial şi de transport ocupat de Rusia din martie, este crucial pentru apărarea sudului. „Toată logistica ce leagă forţele ruse în partea estică a regiunii Herson şi spre graniţa rusă în apropiere de Mariupol trece prin el”, a afirmat Arestovici într-un interviu video pe social media.

„Dacă Melitopol cade, întreaga linie de apărare până la Herson se prăbuşeşte. Forţele ucrainene câştigă o rută directă spre Crimeea”, a adăugat el.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a localizat și a îndepărtat peste 300.000 de dispozitive explozive pe 76 de hectare de pe teritoriul ucrainean de la începutul războiului, declanşat de Rusia, a declarat ministrul adjunct de interne Kateryna Pavlichenko la conferința privind drepturile omului de la Kiev.

Potrivit lui Pavlichenko, aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei mai trebuie deminat, notează The Kyiv Independent.

Compania privată din industria energetică DTEK a transmis, sâmbătă seara, că lipsa curentului din regiunea Odesei s-ar putea întinde pe o perioada de 2-3 luni.

Și autoritățile din regiune atrag atenția că situația în regiune rămâne dificilă și le cere oamenilor să părăsească zona.

„Înțelegem cât de greu este să fii fără curent atâta de mult timp. Dacă, în viitorul apropiat, vă va fi dificil să vă descurcați fără electricitate și aveți ocazia să părăsiți temporar regiunea Odesa, să faceți acest lucru”, au transmis autoritățile, potrivit Ukrayinska Pravda.

Peste 1,5 milioane de oameni din regiunea Odesa sunt fără curent, după ce o dronă rusă a lovit sistemul de generare a energiei electrice, a transmis sâmbătă președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video.

Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde euro . Propunerea a fost adoptată astăzi de Consiliu și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare.

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023”, a transmis Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei.

Anunțul vine după ce, marți, Ungaria a blocat această propunere. 

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde euro, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani. 

„Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene”, se arată într-un comunicat transmis, sâmbătă, de Consiliul European.

Sursa foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News