Război în Ucraina, ziua 292 | Ucraina amenință cu noi atacuri în interiorul Rusiei

Ucraina are nevoie de până la un miliard de dolari pentru a restabili rapid infrastructura critică, pentru a trece cu bine peste iarnă, a declarat premierul Denis Şmihal, potrivit The Kyiv Independent.

„Costul estimat pentru susținerea sectorului energetic este estimat la 500 de milioane de dolari, iar aceeași sumă este necesară pentru sectorul de încălzire”, a explicat el.

Şmihal a mai spus că, prin atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei, Rusia încearcă să „inunde” Uniunea Europeană cu un nou val de refugiați.

El a precizat că loviturile rusești cu rachete și artilerie asupra instalațiilor de infrastructură energetică au dus la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă, care au afectat milioane de ucraineni pe fondul vremii geroase.

Şmihal a făcut apel la aliații occidentali să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot, printre alte sisteme de apărare aeriană, pentru a contracara atacurile rusești.

12 dec. 2022 - Acum 2 ani

12-12-2022

Lider numit de ruşi în Herson, vizat de explozia unei maşini

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Vitali Buliuk, prim-viceguvernatorul numit de Moscova în regiunea ucraineană Herson, pe care Rusia a anexat-o ilegal, a fost implicat într-un incident, a informat presa de stat rusă TASS și canalul oficial de Telegram al autorităților locale pro-ruse. Cele două surse au însă informații diferite despre starea de sănătate a oficialului, potrivit CNN.

TASS relatează, citându-l pe șeful Ministerului Regional al Sănătății, Vadim Ilmiev, că Buliuk a fost rănit într-o „explozie de mașină”. Ilmiev a precizat că Buliuk „este rănit, starea lui este stabilă, de severitate moderată și se află într-una dintre instituțiile medicale din regiune”.

Cu toate acestea, canalul oficial de Telegram al autorităților de ocupație din regiunea Herson relatează că Buliuk „nu a fost rănit”. „Viața lui nu este în pericol în acest moment”, au precizat autoritățile. Canalul Telegram a mai transmis că explozia a avut loc în orașul Skadovsk și că „un civil a fost ucis”, fără a preciza cine este victima.

Mai multe detalii: Lider numit de ruși în Herson, vizat de explozia unei mașini. Informații contradictorii despre starea lui de sănătate

12 dec. 2022 - Acum 2 ani

12-12-2022

Biden: SUA vor continua să „trimită materiale” în Ucraina, dar nu și trupe

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Președintele american Joe Biden a declarat luni că nu există planuri de a trimite trupe americane în Ucraina, transmite CNN.

„Vom trimite trupe în Ucraina? Nu, trimitem materiale, așa cum am făcut-o, de milioane de dolari”, a declarat Biden reporterilor care călătoresc cu el în Virginia, în urma unei întrebări referitoare la faptul că administrația sa intenționează să trimită trupe în Ucraina.

În noiembrie, administrația Biden a cerut Congresului fonduri suplimentare pentru a continua să sprijine Ucraina.

Directorul Biroului de Management și Buget, Shalanda Young, a trimis o scrisoare președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în care detalia o cerere de 37,7 miliarde de dolari pentru ajutorul acordat Ucrainei.

Solicitarea pentru Ucraina este repartizată între patru departamente guvernamentale americane, potrivit unei fișe informative obţinute de CNN. Young i-a scris lui Pelosi că cererea ar „asigura că Ucraina are finanțarea, armele și sprijinul de care are nevoie pentru a se apăra și că persoanele vulnerabile continuă să primească ajutor vital. De asemenea, cererea abordează penuria critică de alimente și energie la nivel global cauzată de invazia Rusiei”.

12 dec. 2022 - Acum 2 ani

12-12-2022

Liderii G7 promit un „sprijin neclintit” Ucrainei

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Liderii Grupului celor Șapte (G7) s-au angajat luni să acorde „sprijin neclintit” Ucrainei, promițând să doteze țara cu sisteme militare și de apărare aeriană, condamnând „războiul de agresiune” în curs al Rusiei, transmite CNN.

„Condamnăm atacurile inumane și brutale continue ale Rusiei care vizează infrastructuri critice, în special instalații energetice și de apă, și orașe din Ucraina, și reamintim că atacurile nediscriminatorii și atacurile asupra populației civile sau a obiectelor civile, constituie o crimă de război”, se arată într-o declarație a liderilor G7.

„Suntem hotărâți să ajutăm Ucraina să repare, să restabilească și să își apere infrastructura critică de energie și apă.”

În declarație se mai spune că liderii sunt hotărâți că Rusia va trebui în cele din urmă să plătească pentru refacerea infrastructurii critice „deteriorate sau distruse” prin invazie.

„Îl vom trage la răspundere pe președintele Putin și pe cei responsabili, în conformitate cu dreptul internațional”, se arată în declarație.

„Reiterăm că retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei este inacceptabilă și că orice utilizare a armelor chimice, biologice sau nucleare va fi întâmpinată cu consecințe grave”.

Liderii G7 au condamnat, de asemenea, „confiscarea” de către Rusia a centralei nucleare ucrainene Zaporojie, adăugând că sprijină eforturile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de a stabili o zonă de siguranță și securitate.

„Rusia poate pune capăt imediat acestui război prin încetarea atacurilor sale împotriva Ucrainei și prin retragerea completă și necondiționată a forțelor sale de pe teritoriul Ucrainei”, se mai arată în declarație.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la națiunile G7 să ajute la obținerea a încă două miliarde de metri cubi de gaze naturale și să îi furnizeze tancuri, unități de artilerie și obuze moderne, precum și arme cu rază lungă de acțiune, informează The Guardian.

Într-un discurs video adresat Grupului celor șapte națiuni, Zelenski a făcut, de asemenea, apel la Rusia să facă un pas „substanțial” spre o rezolvare diplomatică a războiului din Ucraina.

„Dacă Rusia va efectua o retragere a forțelor sale din Ucraina, atunci va asigura și un sfârșit al ostilităților. Nu văd niciun motiv pentru care Rusia nu ar trebui să facă acest lucru acum – la timp pentru Crăciun”, a spus acesta.

Ucraina promite că vor urma şi alte atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus, după cel efectuat săptămâna trecută cu drone asupra unor baze aeriene situate adânc în interiorul Rusiei, în timp ce experţi militari ruşi admit că Ucraina dispune de capacităţi pentru astfel de acţiuni şi cer consolidarea antiaerienei ruse în profunzimea teritoriului, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„Vom lovi acolo unde este necesar, unde trebuie să lovim inamicul, pentru că inamicul este aici, de la frontieră până la Vladivostok”, iar pentru aceasta „nu vom cere permisiunea nimănui”, a declarat la televiziunea ucraineană secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov.

Potrivit presei americane, Washingtonul va lăsa Kievul să aleagă cum să-şi folosească armele contra Rusiei, cerându-i doar să respecte „legile războiului şi convenţiile de la Geneva”, după atacurile de săptămâna trecută cu drone asupra a două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de frontiera ucraineană.

Ucraina pare să fi folosit în acest atac vechi drone ruseşti Tupolev Tu-143, iar cel puţin un bombardier rusesc a fost avariat deşi dronele au fost doborâte de antiaeriana rusească.

Această ameninţare din partea Ucrainei este reală, potrivit analistului militar rus Mihail Hodarionok, care a analizat posibilităţile armatei ucrainene şi capacitatea sa de a lovi ţinte în interiorul teritoriului rus.

„Complexul militar industrial al Ucrainei dispune de toate posibilităţile şi dotarea necesară pentru a dezvolta drone şi rachete cu rază lungă de acţiune”, semnalează expertul rus, amintind că Ucraina are la Pavlodar şi Harkov unităţi capabile să producă rachete Grom, cu rază de acţiune de 500 de kilometri.

Încă şi mai rău pentru Rusia, explică Mihail Hodarionok, „nu există dificultăţi insurmontabile care să împiedice reconversia rachetelor Grom în rachete cu rază medie de acţiune capabile să lovească obiective la 1.000-5.500 de kilometri”. Armata ucraineană ar putea în plus să folosească şi rachete cu lansare aeriană de producţie sovietică X-55 şi X-55SM.

De asemenea, continuă acelaşi analist militar, Ucraina îşi intensifică propria producţie de drone. Un exemplu este drona multifuncţională de asalt ACEO ONE, care are o rază de acţiune de 1.500 de kilometri.

Prin urmare, el consideră necesară consolidarea apărării antiaeriene a principalelor aerodromuri ale aviaţiei strategice situate în partea europeană a Rusiei, prin amplasarea acolo a unor rachete S-400, sisteme Panţîr-S sau Tor-M2 şi artilerie antiaeriană.

„Cel mai important, sistemele de radare în zonele de acces către obiective trebuie să acopere toate înălţimile, în special cele joase şi extrem de joase, pentru a garanta activarea oportună a sistemelor antiaeriene”, a subliniat Hodarionok.

Cu toate acestea, el consideră puţin probabil ca atacurile în profunzime cu care ameninţă Kievul să poată fi masive, în lipsa unui ajutor militar occidental care să ofere Kievului un acces la alte arme cu rază medie şi lungă de acţiune.

Șeful consiliului norvegian pentru refugiați a declarat că se așteaptă ca un alt val de sute de mii de refugiați din Ucraina să meargă în Europa în timpul iernii, din cauza condițiilor „de neînvins”, relatează The Guardian, care preia Reuters.

Milioane de oameni din Ucraina au rămas fără căldură, apă curată sau energie electrică, pe fondul temperaturilor scăzute, în urma atacurilor cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice a țării.

„Nimeni nu știe câți, dar vor mai fi sute de mii (care vor părăsi Ucraina), deoarece bombardarea infrastructurii civile face ca în prea multe locuri să nu fie de trăit”, a spus Jan Egeland pentru Reuters.

El a declarat că este îngrijorat de faptul că criza din Europa „se va adânci și că aceasta va umbri crizele din alte locuri ale lumii”.

Aproximativ 18 milioane de persoane, adică 40% din populația țării, depinde de ajutor, potrivit ONU. Alte 7,8 milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se refugia în Europa.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reamintit partenerilor internaționali că durata războiului depinde de volumul de sprijin îndreptat către Ucraina.

„Nu pot spune cu siguranță când se va încheia războiul…Noi luptăm pentru întreaga lume. Cel mai important lucru este ca Statele Unite și comunitatea internațională să nu se clatine în sprijinul lor pentru Ucraina, să înțeleagă pentru ce luptăm…Statele Unite sunt un lider în ceea ce privește sprijinul acordat. Fără ele, ne va fi greu, foarte greu”, a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei emisiuni pentru Netflix, avândul ca moderator pe actorul de comedie David Letterman, potrivit Ukrainska Pravda.

„Întrebarea când se va termina războiul depinde în întregime de acest sprijin. Pentru ca acesta [războiul – n.r.] să fie mai scurt, avem nevoie de un ajutor mai mare”, a mai spus preşedintele ucrainean.

Șeful adjunct al serviciului de informații militare din Ucraina a afirmat că Rusia folosește rachete ucrainene vechi împotriva Kievului și a avertizat că forțele Moscovei mai au suficiente rachete pentru a lansa încă trei până la cinci valuri de atacuri asupra țării, scrie The Guardian.

Rachetele, construite într-o fabrică de armament ucraineană și predate Rusiei în anii 90 în cadrul unui acord menit să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, au fost descoperite printre dărâmăturile rămase în urma valului masiv de atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei din octombrie, potrivit generalului Vadym Skibitsky, adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei.

În contextul în care se crede că stocurile de rachete moderne de precizie ale Rusiei încep să se epuizeze, Skibitsky a declarat că fabricile de armament rusești au reușit să construiască 240 de rachete de croazieră de precizie Kh-101 (care sunt lasate din aer) și aproximativ 120 de rachete de croazieră Kalibr (care sunt lansate de pe mare) de la începutul războiului și până în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 40 de rachete noi produse în fiecare lună, de la debutul conflictului.

Mai multe detalii: Rusia mai are rachete „pentru încă trei până la cinci valuri de atacuri” asupra Ucrainei, afirmă un general ucrainean

Rusia ar fi construit 240 de rachete de croazieră Kh-101 care pot fi lansate din aer, precum și aproximativ 120 de rachete de croazieră Kalibr, care sunt lansate de pe mare, începând din februarie, în ciuda sancțiunilor occidentale menite să diminueze capacitățile de producție de armament ale Moscovei, potrivit lui Vadym Skibitsky, adjunctul șefului serviciului de informații militare din Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Estimarea Kievului ia în calcul o producție a Moscovei de aproximativ 40 de noi rachete în fiecare lună.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută cotidianului The New York Times, publicat luni, 12 decembrie, Skibitsky a mai spus că Rusia are probabil suficiente rachete „pentru încă trei până la cinci valuri de atacuri” de atacuri, cu „80-90 de rachete într-un val”.

Comentariile lui Skibitsky vin la o săptămână după ce un raport din 5 decembrie al Conflict Armament Research (CAR), un grup britanic de analiști independenți care urmărește armele ilegale în conflicte, a dezvăluit că unele dintre rachetele de croazieră folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei au fost produse nu mai devreme de luna octombrie.

The Times scria atunci, citându-l pe unul dintre cercetătorii CAR, că abilitatea Rusiei de a-și continua producția de rachete ghidate avansate „sugerează că a găsit modalități de a achiziționa semiconductori și alte materiale în ciuda sancțiunilor sau că avea stocuri semnificative de componente înainte de începerea războiului”.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că ar fi „deschis” la ideea de a furniza Ucrainei sisteme de armament cu rază de acțiune mai lungă dacă Rusia va continua să vizeze zone civile, scrie The Guardian.

Întrebat în parlament de fostul premier Boris Johnson despre posibila furnizare de sisteme de rachete cu rază mai lungă de acțiune către Kiev pentru a distruge sau avaria locurile de lansare a dronelor, Wallace a răspuns: „Reanalizez în mod constant sistemele de arme pe care le-am putea furniza. Noi avem în arsenalul nostru sisteme de arme cu rază mai lungă și, dacă rușii continuă să țintească zone civile și încearcă să încalce acele convenții de la Geneva, atunci voi fi deschis pentru a vedea ce vom face în continuare”.

Ivan Fedorov, primarul orașului Melitopol aflat în exil, a declarat într-un interviu acordat unei televiziuni ucrainene că trupele ruse din oraș se „reamplasează” și că acum sunt „panicate”, având în vedere loviturile ucrainene din weekend asupra orașului, relatează CNN.

Fără a furniza nicio dovadă, el a spus că rușii „sunt ocupați cu mutarea grupurilor lor militare în alte locuri, pentru a încerca să le ascundă”.

Fedorov a oferit, de asemenea, o actualizare a numărului de răniți și morți în urma atacurilor cu rachete: „sunt zeci de ruso-fasciști uciși și există răniți, care au fost duși la spitale și în Crimeea: aproximativ 200 de ruso-fasciști au mers la spitale”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat, în cadrul unui interviu, cum ar putea impacta scenariul în care liderul rus Vladimir Putin „moare” războiul din țara sa, transmite luni publicația ucraineană Pravda.

„Să ne imaginăm că Putin răcește și moare, sau cade din greșeală de la fereastră și moare, va continua războiul?”, a fost întrebat Zelenski de actorul de comedie David Letterman, pentru o emisiune pe Netflix.

Zelenski a răspuns negativ. „Nu va mai fi niciun război. Regimul autoritar este îngrozitor. Există un risc ridicat ca totul să fie decis de o singură persoană”, a spus Zelenski.

Mai multe detalii: Zelenski: Războiul din Ucraina se va sfârși când Putin va muri

Premierul ucrainean face apel la trimiterea unor baterii de rachete Patriot și a altor sisteme de apărare antiaeriană de înaltă tehnologie, pentru ca Ucraina să poată contracara atacurile rușilor, informează Al Jazeera.

Denis Șmihal a declarat pentru postul francez de televiziune LCI că Rusia vrea să inunde Europa cu un nou val de refugiați ucraineni, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii care au provocat întreruperi de electricitate și apă pentru milioane de oameni în timpul acestei ierni geroase.

Furnizarea de rachete sol-aer Patriot către Ucraina ar marca un avans semnificativ în sistemele de apărare antiaeriană pe care Occidentul le trimite pentru a ajuta țara să se apere de atacurile aeriene rusești.

Până în prezent, nicio țară nu le-a oferit, deși Germania a furnizat rachete Patriot pentru Polonia vecină.

Doi civili au fost uciși și alți zece au fost răniți în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Hirnîk din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, scrie The Guardian.

„Potrivit datelor anchetei, în dimineața zilei de 12 decembrie, trupele Federației Ruse au lovit orașul Hirnîk, comunitatea Kurahove, cu muniție cu dispersie și rachete Uragan”, a transmis Procuratura Generală a Ucrainei.

„Obuzele au lovit partea centrală a orașului. În urma bombardamentelor, doi cetățeni au fost uciși și alți zece au fost răniți (…). Răniții au fost evacuați la spitalul din orașul Selîdove, li se acordă îngrijiri medicale calificate”, a precizat biroul procurorului general.

Hirnîk este un oraș mic din regiunea estică Donețk, cu o populație de aproximativ 10.000 de locuitori, potrivit unui raport publicat la începutul anului 2022.

Paramedicii se află la fața locului, iar o anchetă a fost deschisă pentru posibile crime de război.

Miniştrii de externe ai statelor din Uniunea Europeană au convenit luni să realimenteze cu 2 miliarde de euro un fond care a fost utilizat pentru a plăti sprijinul militar pentru Ucraina, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Fondul ar putea fi ulterior suplimentat şi mai mult, putând să ajungă în 2027 până la suma de 5,5 miliarde euro.

”Decizia de astăzi va garanta că avem finanţarea pentru a continua livrarea de sprijin militar concret forţelor armate ale partenerilor noştri”, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

În reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe al UE este prevăzut un schimb de opinii cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi la Iran. Referitor la Iran, miniştrii de externe urmează să analizeze posibilitatea unor noi sancţiuni contra Teheranului ca urmare a abuzurilor la adresa drepturilor omului şi a furnizării de drone pentru Rusia. ”Vom aproba un pachet foarte dur de sancţiuni. UE va lua orice măsură posibilă în sprijinul tinerelor femei şi al manifestanţilor paşnici”, a adăugat Borrell, înaintea reuniunii.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak afirmă că Rusia a pierdut deja războiul și că trebuie făcut totul pentru a opri o repetare a agresiunii rusești, informează Al Jazeera.

„Rusia a pierdut deja – mobilizarea nu face decât să-i întârzie înfrângerea. După ce Ucraina își va elibera teritoriile și înfrângerea FR (Federația Rusă, n.r.) va fi oficială, trebuie făcut tot posibilul pentru a împiedica reapariția agresiunii rușilor. Este simplu: tribunal, condamnări ale autorilor războiului și Ucraina – membru NATO”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Russia has already lost — mobilization only delays its defeat. After Ukraine liberates its territories and RFs defeat will be official, everything possible must be done to prevent recurrence of ru-aggression. It’s simple: tribunal, sentences to war authors and 🇺🇦 as NATO member.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) December 12, 2022

Orașul Melitopol din sudul Ucrainei, ocupat de trupele ruse, a fost bombardat intens în weekend, potrivit unor surse rusești și ucrainene, dar există informații contradictorii privind numărul victimelor, relatează CNN.

În urma unei „seri de lovituri asupra bazelor ruso-fasciste, 200 de ocupanți au fost «prăjiți» (uciși, n.r.)” și alți 300 au fost răniți”, a scris sâmbătă, pe Telegram, Ivan Federov, primarul Melitopolului, aflat în exil. Fedorov a revenit ulterior asupra acestor afirmații, spunând în schimb că au fost „zeci” de morți.

Evgheni Balițki, guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Zaporojie, unde se află Meliopolul, a confirmat, într-o postare pe Telegram, că au avut loc explozii în oraș.

Balițki a postat o înregistrare video care arată cum serviciile de urgență intervin la un incendiu uriaș sâmbătă seara.

„Rachete HIMARS ucrainene au fost lansate la periferia orașului Melitopol”, a spus el. „Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, dar patru și-au atins ținta”, a adăugat Balițki.

Balișki a descris ținta atacului ca fiind un „centru de recreere” unde civili și militari „luau cina sâmbătă seara”, dar nu a numit ținta.

Potrivit acestuia, în urma atacului au existat doi morți și 10 răniți. „Trei dintre răniți au trebuit să fie spitalizați, iar acum sunt tratați ca pacienți internați într-o unitate medicală”, a spus el.

Duminică seară, Fedorov a declarat pentru televiziunea ucraineană că „inamicul a avut, ieri, o zi și o noapte dezamăgitoare în districtul Melitopol, ocupat temporar”.

El a enumerat trei locații care au fost lovite, inclusiv un „complex restaurant-hotel de la periferia Melitopolului – «Prival Okhotnika» («Hunter’s Rest»)”.

Celelalte două au fost un punct de control situat la 20 km de Melitopol, în Novobohdanivka, și o unitate militară care a fost „complet distrusă” lângă satul Semenivka.

Melitopol se află la sud de orașul Zaporojie și la est de Herson. Este un important centru logistic al rușilor și a căzut în mâinile Rusiei încă din primele zile ale invaziei.

Uniunea Europeană are suficient gaz pentru această iarnă, dar există riscul să se confrunte cu o penurie anul viitor dacă Rusia va reduce în continuare livrările, a avertizat luni, 12 decembrie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE), care a recomandat guvernelor să ia măsuri mai rapid pentru a economisi energie și pentru extinderea surselor regenerabile, relatează Reuters.

În contextul reducerii livrărilor de gaz rusesc din acest an, Europa a luat măsuri de urgență și astfel începe iarna cu rezervoarele pline de combustibil.

Dar anul viitor poate reprezenta un test și mai dur decât criza energetică ce a dus la creșterea facturilor europenilor, avertizează IEA, care estimează că UE ar putea înregistra un deficit de gaz de 27 de miliarde de metri cubi în 2023.

Mai multe detalii: UE se poate confrunta cu un deficit de gaze anul viitor, avertizează Agenția Internațională pentru Energie

Ambasada Ucrainei din Grecia a primit, luni dimineața, un „pachet însângerat”. Anunțul a fost făcut azi pe Facebook de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko. Acesta a mai precizat că pachetul de azi avea același expeditor ca în cazul celorlalte colete trimise la alte ambasade ucrainene din Europa, potrivit Ukrinform.

Poliția a deschis o anchetă, iar respectivul pachet a fost ridicat de autorități pentru efectuarea unor analize complexe.

Mai multe detali: Ambasada ucraineană din Grecia a primit un „pachet însângerat”. Același expeditor ca în cazul României și Spaniei

Forțele ruse au bombardat luni orașul eliberat Herson, ucigând un civil și rănind alți patru, a anunțat Parchetul General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Tirurile de artilerie și de rachete au provenit din zonele ocupate de Rusia pe malul estic al râului Nipru și au vizat Hersonul și localitățile din apropiere, potrivit anunțului făcut de procurori.

Atacul a lovit un cartier rezidențial din Herson, o clădire înaltă de apartamente luând foc.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura liderilor Grupului celor 7 națiuni, inclusiv președintelui american Joe Biden, la summitul virtual de luni, a confirmat un oficial de rang înalt al administrației americane pentru CNN.

Liderii vor „discuta despre progresele pe care le-am făcut împreună sub președinția Germaniei pentru a corecta cele mai presante provocări globale ale timpului nostru”, a declarat oficialul american.

Energia, în ceea ce privește Ucraina și Uniunea Europeană, va fi un subiect cheie.

„Liderii vor discuta despre războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și își vor coordona eforturile de sprijinire a Ucrainei atât timp cât va fi nevoie. De asemenea, ei vor discuta și alte priorități, cum ar fi criza climatică, securitatea alimentară și energetică, parteneriatul G7 pentru infrastructură și investiții globale și altele. G7 este mai unit ca niciodată și așteptăm cu nerăbdare să consolidăm în continuare parteneriatul sub președinția G7 a Japoniei în 2023”, a declarat înaltul oficial.

Summitul are loc după ce Biden și Zelenski au vorbit duminică la telefon. În cadrul convorbirii, Biden a subliniat modul în care SUA „acordă prioritate eforturilor de consolidare a apărării antiaeriene a Ucrainei prin intermediul asistenței noastre în domeniul securității”, a precizat Casa Albă, într-un comunicat.

Toate termocentralele și hidrocentralele din Ucraina au fost avariate în urma atacurilor necruțătoare ale rachetelor rusești care vizează sistemul energetic al țării, a declarat duminică premierul ucrainean Denis Șmihal, potrivit CNN.

Șmihal a spus că „există un deficit semnificativ de generare [de energie]” în sistemul energetic al țării, în urma a opt valuri de atacuri rusești care au vizat infrastructura critică.

„Toate termocentralele și hidrocentralele au fost avariate, iar 40% din instalațiile rețelei de înaltă tensiune au fost afectate în diferite proporții”, a afirmat prim-ministrul ucrainean. „Fiecare dintre noi trebuie să realizeze că în această iarnă va trebui să trăim cu restricții semnificative în ceea ce privește consumul de energie electrică”, a mai spus Șmihal.

Furnizorul de energie de stat ucrainean Ukrenergo a anunțat luni că distrugerile provocate de atacurile rușilor au limitat capacitățile centralelor termice și că „este nevoie de timp suplimentar pentru a le restabili activitatea”.

Alimentarea cu energie electrică și apă este restabilită treptat în jurul portului cheie Odesa, care a fost lovit de atacuri cu drone rusești în weekend, a anunțat primarul orașului.

„Situația din regiunea Odesa este în continuare dificilă, restabilirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor continuă”, a transmis Ukrenergo, într-o actualizare postată luni pe Facebook.

Întâlnirea dintre președintele rus și sute de jurnaliști ruși și străini s-a ținut în fiecare an, din 2001, și dura mai multe ore, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Purtătorul său de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat luni că Vladimir Putin nu va ţine anul acesta conferinţa sa de presă anuală, informează agenția rusă de presă TASS.

„În ce priveşte conferinţa anuală de presă, da, nu va exista una înainte de Anul Nou, dar ne aşteptăm ca preşedintele să găsească totuşi o oportunitate de a vorbi (cu reporterii), aşa cum face cu regularitate, inclusiv în timpul vizitelor externe”, a declarat Peskov.

Mai multe detalii: Putin anulează pentru prima dată conferinţa sa de presă anuală de la final de an

Bombardamentele și atacurile cu rachete ale Rusiei au lovit duminică și luni opt regiuni din nordul, estul și sudul Ucrainei, au anunțat guvernatorii regionali în actualizările lor zilnice, potrivit The Kyiv Independent.

Cel puțin un civil a ucis, iar alți 13 au fost răniți în ultimele 24 de ore.

Regiunea Donețk din estul țării a suferit cele mai multe pagube provocate de bombardamente în acest interval. Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat luni că un civil a fost ucis și alți trei au fost răniți în regiune.

Doi dintre cei trei civili au fost răniți în orașul Bahmut, pe care Rusia încearcă cu disperare să îl cucerească de cinci luni. Orașul a fost redus în mare parte la dărâmături, iar o instalație feroviară și o zonă rezidențială au fost avariate în ultima rundă de bombardamente ale Rusiei, a adăugat Kirilenko.

Numărul victimelor din regiunea Donețk a crescut în dimineața zilei de luni, în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Hirnîk, soldat cu cel puțin opt răniți, potrivit guvernatorului.

În ceea ce privește regiunea Harkov din nord-estul țării, guvernatorul Oleg Sinegubov a anunțat că 12 așezări au fost ținta unor tiruri de mortiere și artilerie în ultima zi. Deși nu s-au înregistrat victime în urma bombardamentelor, o femeie de 58 de ani din orașul eliberat Balaklia a fost spitalizată după ce a călcat pe un dispozitiv exploziv lăsat în urmă de armata rusă în retragere, a adăugat el.

În regiunea centrală Dnipropetrovsk, guvernatorul Valentin Reznichenko a anunțat că zona Nikopol a suferit din nou o noapte „tensionată” sub tirul masiv al artileriei ruse, fiind înregistrate cel puțin 30 de proiectile care au aterizat. Pagubele sunt încă în curs de evaluare, dar nu s-au înregistrat victime, a adăugat el.

În regiunea sudică Herson, guvernatorul Iaroslav Ianușevici a adăugat că Rusia a bombardat regiunea de 57 de ori, rănind cel puțin un civil. Ianușevici a adăugat că în orașul eliberat Herson au fost lovite o serie de facilități de infrastructură, precum și case și clădiri de apartamente.

Regiunile Zaporojie, Sumî și Mikolaiv au fost, de asemenea, atacate, dar până în prezent nu au fost raportate victime.

Autoritățile din Sankt Petersburg au anunțat că armata rusă a deschis puncte de colectare în care pot fi aduse instrumente muzicale pentru soldații ruși din Ucraina, pentru a le ridica acestora moralul, informează The Moscow Times.

„Ministerul rus al Apărării a organizat colectarea și transferul de instrumente muzicale pentru personalul mobilizat și militarii care îndeplinesc sarcini speciale și care nu au o educație muzicală profesională”, se arată într-un mesaj postat vineri de unul dintre districtele municipale ale orașului.

Mai multe detalii: Armata rusă cere populației să doneze acordeoane și balalaici pentru soldații care luptă în Ucraina. Motivul apelului

Viktor Bout, eliberat pe 8 decembrie după 14 ani în închisoare în SUA în schimbul vedetei americane de baschet Brittney Griner, face acum parte din Partidul Liberal Democrat din Rusia (LDPR), a anunţat luni liderul formaţiunii, citat de Reuters.

„Vreau să-i mulţumesc lui Viktor Anatolievici (Bout) pentru decizia pe care a luat-o şi să-i urez bun venit în rândurile celui mai bun partid politic din Rusia de astăzi”, a transmis Leonid Sluţki, aflat pe o scenă lângă Bout, într-un video postat pe Telegram.

În ciuda numelui său, LDPR a promovat, de la fondarea sa în 1991, o ideologie dură, ultranaţionalistă, chemând Rusia să recucerească ţările fostei Uniuni Sovietice, notează Reuters.

Mai multe detalii: Traficantul de arme Viktor Bout s-a alăturat unui partid ultranaţionalist loial Kremlinului

Martin Griffiths, șeful ONU pentru ajutor umanitar, a sosit luni în Ucraina pentru o vizită de patru zile, în timp ce oficialii ucraineni se grăbesc să repare instalațiile energetice afectate de atacurile aeriene rusești care au provocat masive întreruperi de energie electrică în timpul acestei ierni, informează Reuters.

Griffiths, subsecretarul general pentru afaceri umanitare din cadrul Națiunilor Unite și coordonator al ajutorului de urgență, va vizita orașul Mikolaiv din sudul țării, precum și orașul Herson, aflat pe linia frontului, care a fost eliberat luna trecută, a precizat ONU.

„Griffiths va vedea impactul răspunsului umanitar și noile provocări care au apărut pe măsură ce pagubele de infrastructură cresc pe fondul temperaturilor scăzute din timpul iernii”, a precizat organizația internațională.

În Herson, care a fost recucerit de trupele ucrainene pe 11 noiembrie, după aproximativ nouă luni de ocupație rusă, Griffiths va vedea cum sunt amenajate adăposturile de încălzire pentru localnici, în cazul în care aceștia rămân fără căldură, energie electrică sau apă, a mai transmis ONU.

Organizația a precizat, într-un comunicat de presă, că aproape 18 milioane de persoane – aproximativ 40% din populația Ucrainei – au nevoie de ajutor umanitar.

Valurile de atacuri rusești asupra infrastructurii lasă „milioane de oameni fără mijloace de a-și încălzi locuințele, de a avea apă curată sau electricitate, în timp ce se instalează o iarnă geroasă”, a adăugat ONU, în comunicat.

Cel puțin opt civili au fost răniți luni în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Hirnîk din estul regiunii Donețk, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

„Toți răniții au fost duși la spital, stabilim amploarea pagubelor”, a scris Kirilenko, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Rusia a efectuat atacul asupra orașului Hirnîk, situat la aproximativ 50 de kilometri vest de orașul ocupat Donețk ocupat, cu ajutorul lansatoarelor multiple de rachete Uragan, potrivit guvernatorului.

Moscova „îi terorizează în mod continuu pe ucrainenii pașnici”, a adăugat Kirilenko.

Guvernatorul i-a îndemnat încă o dată locuitorii rămași în zonă să părăsească regiunea Donețk, acum epicentrul celor mai aprige lupte, unde în luna august guvernul ucrainean a decretat evacuarea obligatorie.

Liderii din G7 urmează să aibă luni un summit virtual despre invazia rusă din Ucraina şi consecinţele sale, a anunţat luni guvernul german, scrie Agerpres citând AFP.

Liderii a şapte ţări – SUA, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Canada şi Japonia – urmează să aibă acest summit online luni după-amiază. Cancelarul german Olaf Scholz, care asigură în acest an preşedinţia G7, va susţine apoi o conferinţă de presă la Berlin, la ora 16.30 GMT.

Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologii săi american Joe Biden şi francez Emmanuel Macron pentru a pregăti acest summit, precum şi o conferinţă în sprijinul Ucrainei care va fi organizată marţi la Paris.

Conform Palatului Elysee, „şefi de stat, şefi de guvern, miniştri” din 47 de ţări, dar şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vor participa la această conferinţă de susţinere.

Două dintre cele trei porturi operaționale de la Marea Neagră din regiunea Odesa au început din nou să exporte produse alimentare, reluându-și astfel activitatea după întreruperile de energie electrică cauzate de atacurile din weekend cu drone rusești, a anunțat luni Autoritatea Portuară Maritimă Ucraineană (USPA), potrivit The Kyiv Independent.

Șeful USPA, Oleksiy Vostrikov, a declarat că porturile Ciornomorsk și Pivdennyi, situate în afara Odesei, și-au reluat operațiunile, în timp ce portul Odesa este încă închis. Potrivit lui Vostrikov, atacul cu dronă de vineri a dus la o pauză completă a operațiunilor de transport de mărfuri în porturile Odesa și Pivdennyi și o pauză parțială în portul Ciornomorsk.

Cel mai recent atac cu drone rusești asupra infrastructurii energetice din regiunea Odesa a lăsat aproape întreaga regiune fără electricitate, pe data 10 decembrie. Guvernatorul regional Maksym Marchenko a declarat duminică faptul că aproximativ 300.000 de persoane încă nu aveau energie electrică în locuințe.

„Surse alternative de energie” sunt folosite pentru a menține porturile în funcțiune, a adăugat Vostrikov, dar acesta nu a precizat când portul Odesa va începe să expedieze din nou alimente. „Este dificil de prezis situația, deoarece avem de-a face cu un inamic pentru care nu există principii”, a spus el.

Întreruperile de energie electrică din porturile de la Marea Neagră au loc pe fondul creșterii prețurilor la alimente la nivel mondial, ceea ce agravează foametea în țările mai sărace. Îngrijorările sporite legate de o potențială criză alimentară au fost atenuate de acordul încheiat în iulie, supervizat de ONU, care a permis Ucrainei să își reia exporturile de cereale prin porturile de la Marea Neagră, la acel moment supusă unei blocade din partea Rusiei, însă situația este în continuare volatilă.

De la începutul Inițiativei pentru Cereale, în august, Ucraina a exportat peste 11 milioane de tone de cereale și produse alimentare din cele trei porturi ale sale de la Marea Neagră.

Forțele ruse au bombardat ținte din estul și sudul Ucrainei cu rachete, drone și artilerie, potrivit celei mai recente actualizări zilnice a Kievului privind situația militară din întreaga țară, relatează Sky News și The Guardian.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat luni că forțele sale au respins atacurile rușilor asupra a patru așezări din estul regiunii Donețk și asupra a opt așezări din regiunea învecinată, Luhansk.

Trupele ruse și-au menținut asaltul asupra orașelor Bahmut, care acum este în mare parte în ruine, Avdiivka și Lîman, și au lansat două lovituri cu rachete împotriva infrastructurii civile din Kosteantînivka, toate situate în regiunea Donețk – una dintre cele patru pe care Moscova le-a anexat după „referendumuri” catalogate drept ilegale de către Kiev și comunitatea internațională.

Într-o altă zonă a luptelor, forțele ruse au efectuat, cu sisteme de lansatoare multiple de rachete, peste 60 de atacuri care au vizat infrastructura civilă din Herson, orașul din sudul țării eliberat luna trecută de forțele ucrainene, precum și trupele ucrainene care își au baza acolo, a precizat Statul Major General al Ucrainei.

De asemenea, Rusia a bombardat așezări de-a lungul liniei de front din Zaporojie, în partea central-sudică a Ucrainei, a precizat Statul Major, în timp ce forțele ucrainene au lovit puncte de control, depozite de muniții și alte ținte ale rușilor.

Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei a anunțat luni că Rusia a pierdut, de la începutul războiului, 94.760 de soldați, informează The Kyiv Independent.

Conform Statului Major General al Ucrainei, armata rusă a mai pierdut pe parcursul conflictului:

• 2.966 de tancuri,
• 5.928 de vehicule blindate de luptă,
• 1.929 de sisteme de artilerie,
• 397 de sisteme de rachete cu lansare multiplă,
• 211 sisteme de apărare antiaeriană,
• 264 de elicoptere,
• 281 de avioane,
• 1.617 drone
• 16 ambarcațiuni.

These are the indicative estimates of Russias combat losses as of Dec. 12, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/wWDbyW6UjD

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) December 12, 2022

Un atac al rușilor a ucis cel puțin un civil și a rănit alți trei duminică în regiunea Donețk, din estul Ucrainei, potrivit unui oficial militar ucrainean, relatează CNN.

Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a declarat luni că victimele au fost raportate în așezarea Velyka Novosilka.

Orașul Donețk este ocupat de separatiștii proruși încă din 2014, însă forțele ucrainene rămân la câțiva kilometri de limitele acestuia și mențin un control majoritar asupra regiunii.

În octombrie, parlamentul rus a aprobat decizia președintelui Vladimir Putin de a anexa patru regiuni ale Ucrainei, și anume Donețk, Zaporojie, Herson și Luhansk, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestor regiuni. Mișcarea este ilegală în conformitate cu dreptul internațional.

Tiruri intense de artilerie, inclusiv cu rachete Grad, au fost raportate la Dnipropetrovsk în cursul nopții, a anunțat luni un oficial militar ucrainean pe Telegram, potrivit CNN.

Valentin Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a precizat că au fost afectate comunitățile Nikopol și Marhaneț și că au fost trase cel puțin 30 de obuze. Nu s-au înregistrat victime, a adăugat el.

„Întreaga noapte a fost tensionată în districtul Nikopol”, a mai spus guvernatorul.

Nikopol se află peste râu de centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși.

Reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență inspectează zonele afectate pentru mai multe detalii, a adăugat el.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că forțele ucrainene vor relua „acțiunile active de contraofensivă” atunci când solul va îngheța și „va deveni mai ferm pentru trecerea mai ușoară a echipamentelor”, informează CNN.

„Condițiile meteorologice, trecerea de la o toamnă uscată la o iarnă nu încă geroasă… ne-am confruntat cu ploaie și condiții foarte dificile, pentru atacuri de ambele părți. Pentru că solul este umed, iar vehiculele pe roți pot trece cu greu”, a declarat Reznikov duminică, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său suedez, ministrul Apărării, Pal Jonson, la Odesa.

„Cred că această scădere a activității este cauzată de condițiile meteorologice”, a precizat Reznikov.

Ministrul ucrainean a promis, de asemenea, că „forțele armate ucrainene nu intenționează să se oprească”.

„Prin urmare, vom profita de momentul în care terenul devine mai ferm”, a continuat el.” Sunt convins că vom continua contraatacurile noastre, campania de eliberare a teritoriilor noastre”, a mai spus Reznikov.

Ministrul apărării a catalogat planul Ucrainei ca fiind unul „foarte simplu”. „Este vorba de eliberarea tuturor teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, așa cum erau în 1991, când granițele Ucrainei au fost recunoscute la nivel internațional”, a explicat el.

Reznikov mai crede că rușii „luptă împotriva civililor pentru a convinge guvernul ucrainean să înceapă să negocieze în termenii Rusiei, dar nu vor reuși acest lucru”.

Rusia nu are în prezent capacitatea unor cuceriri teritoriale în Ucraina, dar cel mai probabil, în ciuda respingerilor din partea trupelor ucrainene, îşi doreşte în continuare să îşi extindă controlul asupra regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, relevă o evaluare a Ministerului britanic al Apărării, bazată pe informaţii secrete, conform agenției germane de presă DPA, preluată de Agerpres.

Toate cele patru provincii au fost anexate ilegal la sfârşitul lunii septembrie, chiar dacă Kremlinul nu conduce nici politic şi nici militar respectivele regiuni, iar Kievul a făcut progrese semnificative în ultimele luni în recucerirea de teritorii.

„Cel mai probabil, strategia Rusiei nu îşi va îndeplini obiectivele: este extrem de improbabil ca armata rusă să poată genera în prezent o forţă de atac eficientă şi capabilă să recucerească aceste zone”, precizează actualizarea zilnică a analizei de război realizată de Marea Britanie şi publicată luni.

„E improbabil ca forţele terestre ruse să facă progrese semnificative din punct de vedere operaţional în următoarele câteva luni”, menționează evaluarea britanică.

Aprovizionarea cu energie electrică și apă sunt restabilite treptat la Odesa, după ce regiunea a fost bombardată la sfârșitul săptămânii trecute, a declarat primarul orașului Hennadii Trukhanov, pe Telegram, citat de CNN.

Numărul persoanelor fără curent în regiune a scăzut de la 1,5 milioane sâmbătă, la 300.000 duminică.

„Situația este controlată, deși nu e ușoară”, a spus edilul, precizând că administrația locală redeschide stațiile de pompare și livrează apă cu camionul în zonele în care alimentarea nu a fost reluată.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică și încălzire, oficialul a spus că 43 din 140 de puncte termice încă nu funcționează.

Președintele belarus Aleksandr Lukaşenko nu intenționează să intre în războiul în Ucraina din cauza riscului de reaprindere a tulburărilor interne dacă aparatul său de securitate este slăbit prin participarea la un conflict costisitor în țara vecină, precizează Institutul pentru Studiul Războiului, citat de The Kyiv Independent.

Lukașenko s-a bazat pe forțele armate, pe lângă serviciile de securitate, pentru a înăbuși protestele populare împotriva guvernării sale, izbucnite în 2020 și 2021.

”Angajarea unei cantități substanțiale din acel aparat de securitate în războiul din Ucraina l-ar lăsa probabil pe Lukașenko deschis la reînnoite tulburări”, estimează specialiștii de la think-thank-ul american.

De asemenea, Institutul pentru Studiul Războiului precizează că liderul de la Minsk este, probabil, conștient că dacă ar decide să invadeze Ucraina, ca lider al unei țări suverane, ”ar fi evident că efortul Rusiei de a asigura controlul deplin al Belarusului a reușit”.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, precizează, într-o postare pe Telegram, că 573 dintre cetățenii regiunii din sudul Ucrainei au fost ținuți captivi de Rusia în ultimele nouă luni, iar 232 sunt încă ostatici, relatează The Kyiv Independent.

”Numeroase fapte de încălcare a drepturilor omului și violență au fost documentate în timpul celor nouă luni de război. 573 dintre compatrioții noștri au trecut prin captivitatea rusă, 232 sunt încă ostatici. În același timp, organizațiile internaționale manifestă neputință în raport cu încălcarea dreptului la viață și securitate”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, cu ocazia Zilei Internaționale a Protecției Drepturilor Omului, care a fost marcată pe 10 decembrie.

”Sarcina noastră comună este să tragem concluzii și să creăm condiții pentru ca ororile războiului să nu se repete niciodată. Cred că toți criminalii ruși vor apărea în fața curții internaționale”, a mai precizat Starukh.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a discutat la telefon cu omologul său american, Joe Biden, ocazie cu care, liderul de la Kiev a atras atenția asupra ”importanței consolidării eforturilor internaționale” pentru obținerea păcii în Ucraina, potrivit unui comunicat al instituției prezidențiale de la Kiev.

”În acest scop, în timpul summitului G20, președintele Ucrainei a prezentat Formula pentru pace, care prevede 10 pași de importanță critică, a căror implementare va face posibilă oprirea războiului. Volodimir Zelenski a subliniat viziunea părții ucrainene cu privire la continuarea lucrărilor în această direcție importantă și a prezentat inițiativa de a convoca un Summit Global pentru Pace”, transmite președinția ucraineană.

În același timp, Zelenski l-a informat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu ”consecințele terorii rachetelor rusești, care au dus la distrugerea a aproximativ 50% din infrastructura energetică ucraineană”.

De asemenea, președintele Ucrainei a subliniat importanța unei apărări aeriene eficiente și i-a cerut lui Joe Biden ”să facă tot posibilul pentru a ajuta la protejarea populației civile a Ucrainei și a infrastructurii sale critice”, mai ales că iarna tocmai s-a instalat.

Președintele Volodimir Zelenski a participat, duminică, o reuniune a Cartierului General al Comandantului-Șef Suprem.

 „A avut loc o ședință a Cartierului General. Situația în prim-plan, refacerea energiei, informații despre planurile și calculele ocupanților. Lucrăm la totul în detaliu”, a transmis președintele Ucrainei, potrivit Ukrayinska Pravda.

Șeful statului a precizat că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a restabili alimentarea cu energie în regiunea Odesa.

„În acest moment, proviziile au fost parțial restabilite în Odesa și în alte orașe. Facem totul pentru a rezolva situația”, a mai subliniat Zelenski.

Situația rămâne complicată în mai multe localități din regiunile Kiev, lviv, Vinnytsia, Ternopil, Chernivtsi, Zakarpattya, Sumy, Dnipro. „Lucrăm cu partenerii pentru a ușura situația și pentru a le oferi oamenilor noștri mai multe oportunități, mai multă energie electrică”, a transmis Zelenski.

Soldații ruși au lovit o mașină ucraineană care furniza ajutor umanitar oamenilor din Bakhmut. Un vehicul operațional a fost avariat în urma bombardamentelor de artilerie, au transmis, duminică seara, autoritățile ucrainene, scrie Ukrayinska Pravda.

Canalul Telegram al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Situații de Urgență transmite că o mașină a fost folosită de salvatori pentru a livra ajutor umanitar și apă, în special în casele în care au ajuns rușii în noaptea de 11 decembrie.  „Astăzi, rușii i-au lovit pe salvatorii care furnizează ajutor umanitar oamenilor care rămăseseră în Bakhmut sfâșiați de război. Din fericire, nimeni nu a fost rănit”.

Echipa de ajutor umanitar folosea această mașină  pentru a livra ajutor umanitar și apă în zonele afectate. 

„Locuitorii clădirii înalte i-au ajutat pe salvatori să stingă incendiul care a avut loc în urma bombardării, cu apă din locuințele lor”, au mai transmis autoritățile.

În orașul Melitopol din regiunea Zaporijje grivnele ucrainene sunt retrase treptat de pe piață, iar în locul lor este introdusă rubla rusească, a anunțat duminică Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrayinska Pravda.

Totodată, ocupanții  îi forțează pe rezidenți să obțină pașapoarte rusești pentru a-și primi plățile cuvenite.

De asemenea, ocupanții încearcă să încurajeze financiar populația, acordând asistență financiară celor care acceptă să lucreze în noile instituții.

O explozie a avut loc, sâmbătă, la sediul grupului de mercenari Wagner, al lui Evgheni Prigojin, în orașul Kadiivka din regiunea Luhansk, a anunțat guvernatorul regiunii, Serghei Gaidai, potrivit Ukrayinska Pravda.

„A avut loc o explozie , unde se afla sediul lui Wagner””, a declarat Serghei Gaidai șeful administrației militare a regiunii, într-un interviu acordat presei ucrainene duminică.

Rușii „nici măcar nu ascund că există pierderi uriașe”, a mai precizat oficialul.

Agenția de știri de stat rusă TASS a raportat că o explozie din 10 decembrie a distrus hotelul din Kadiivka din regiunea Luhansk ocupată de Rusia.

La rândul său Rusia a anunțat că pe 10 decembrie a fost raportată o explozie care a distrus hotelul din regiunea Luhansk ocupată de Rusia.

Serhii Haidai, Head of Luhansk Oblast Military Administration, has reported that there has been an explosion at the Wagner Group headquarters in temporarily occupied Kadiivka.

Source: Haidai during the 24/7 national joint newscast and on Telegram pic.twitter.com/c3FE2RcMNs

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24) December 11, 2022

Grupul Wagner a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură și execuții, în Ucraina, Siria, Libia, Republica Centrafricană, Sudan și Mozambic.

O echipă internațională de consilieri juridici a lucrat cu procurorii locali din orașul Herson, recucerit al Ucrainei, în ultimele zile, în timp ce aceștia au început să strângă dovezi ale presupuselor crime sexuale comise de forțele ruse, ca parte a unei investigații la scară largă.

Vizita unei echipe de la Global Rights Compliance, o fundație specializată în justiție internațională umanitară și de drepturile omului cu sediul la Haga, nu a fost raportată anterior, scrie Reuters.

Eforturile lor fac parte dintr-un efort internațional mai amplu de a sprijini autoritățile ucrainene copleșite, în timp ce încearcă să-i tragă la răspundere pe ruși pentru crimele pe care le-ar fi comis în timpul conflictului.

Acuzațiile de viol și alte abuzuri apărut în toată țara imediat după invazia Rusiei din 24 februarie, conform relatărilor adunate de Reuters și ale organismului de anchetă al ONU.

Moscova, care spune că desfășoară o „operație militară specială” în Ucraina, a negat săvârșirea de crime de război sau vizarea civililor, iar Kremlinul neagă acuzațiile de violență sexuală din partea armatei ruse în Ucraina.

Rusia a lansat „operațiunea militară specială” din Ucraina deoarece îngrijorările ei în legătură cu acordurile de pace încheiate între Kiev și separatiștii din Donbas, susținuți de Moscova, au fost ignorate, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile ruse de presă, potrivit Reuters.

Acordurile de la Minsk au fost acorduri de încetare a focului și de reformă constituțională convenite între Kiev și forțele separatiste din Ucraina, susținute de Rusia. Acordurile au fost negociate în 2014 și 2015 de Rusia, Franța și Germania.

Președintele rus Vladimir Putin a deplâns eșecul punerii în aplicare a acestor acorduri la începutul invaziei din Ucraina, în luna februarie.

Întrebat de un jurnalist dacă Rusia a înțeles că a fost „înșelată” cu privire la acordurile de la Minsk, Dmitri Peskov a declarat: „Cu timpul, desigur, a devenit evident”.

Mai multe detalii: Kremlinul oferă, în urma unei declarații controversate a Angelei Merkel, un nou motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina

Eliberarea Crimeei ar putea duce la utilizarea unei bombe nucleare de către președintele rus Vladimir Putin, iar nerezolvarea problemei peninsulei ar putea duce la un conflict de zece ani, scrie The Washington Post, preluat de Ukrainska Pravda.

Publicația americană notează că speranța Ucrainei de a recupera Crimeea a părut multă vreme o fantezie exagerată, dar recentele victorii ale Kievului pe câmpul de luptă și greșelile Moscovei au făcut-o brusc plauzibilă – poate chiar periculoasă.

Occidentul, deși sprijină Ucraina, se teme că orice „invazie militară ucraineană a Crimeei” l-ar putea determina pe Putin să acționeze radical, putând chiar să folosească o bombă nucleară.

Unii oficiali occidentali speră că un acord de predare a Crimeii către Rusia ar putea constitui baza pentru un sfârșit diplomatic al războiului.

Ucrainenii resping această idee ca fiind periculos de naivă, în timp ce rușii spun că nu se vor mulțumi cu ceea ce este deja al lor.

The Washington Post consideră că refuzul oricărei părți de a da înapoi amenință să transforme războiul în decenii de conflict, ca în Fâșia Gaza sau Nagorno-Karabah.

Europa trece pur și simplu de la dependența de gazul rusesc la dependența de gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de presă RIA, potrivit Al Jazeera.

El a calificat drept „absurdă” și „frenetică” dorința europenilor de a scăpa de dependența de gazul rusesc, menționând că dependența este aceeași, doar că are „mult mai puțină reciprocitate”.

„Iar acum, când europenii pierd miliarde de euro în fiecare zi, Washingtonul câștigă deja aceste miliarde de dolari”, a adăugat Peskov.

Mai multe explozii au zguduit orașul Simferopol din Crimeea, sâmbătă, în jurul orei locale 21.00, potrivit unor înregistrări video de pe rețelele de socializare și relatărilor locale, informează CNN.

De asemenea, au fost raportate explozii în Sevastopol, sediul flotei ruse din Marea Neagră, la o cazarmă militară rusă din Sovietske și în localitățile Hvardiiske, Djankoi și Nyzhniohirskyi.

Exploziile au avut loc după ce Moscova și-a intensificat săptămâna trecută atacurile cu rachete asupra Ucrainei și, aproximativ în același timp, Ucraina a lansat atacuri asupra regiunilor ocupate Melitopol și Donețk, cea din urmă controlată de separatiștii susținuți de Rusia.

Circumstanțele exacte ale exploziilor sunt neclare.

Serghei Aksenov, șeful numit de Rusia în Crimeea, a indicat că regiunea și-a activat apărarea antiaeriană, dar nu a prezentat în mod specific detaliile unui potențial atac. „Sistemul de apărare aeriană a funcționat deasupra Simferopolului”, a scris el pe Telegram. „Toate serviciile funcționează ca de obicei”, a precizat Aksenov.

Portalul media Krymskyi Veter, din Crimeea, a anunțat că explozia de la o cazarmă militară rusă din Sovietske a dus la un incendiu care a cuprins clădirea, provocând moartea unor persoane și rănirea altora.

Un canal prorus din Crimeea a afirmat că incendiul de la cazarmă a fost cauzat de „manevrarea neglijentă a focului”. „Două persoane au murit. Acum, toți militarii, aproximativ două sute de persoane, sunt cazați într-o altă incintă”, a precizat canalul prorus.

Și Mihail Razvozhaev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că exploziile din zona sa s-au datorat unor exerciții de tragere.

Oficialii ucraineni nu au făcut niciun comentariu cu privire la exploziile raportate în Crimeea. CNN notează că nu poate verifica ce a cauzat exploziile și nici amploarea pagubelor și a victimelor.

Urmărește-ne pe Google News