Război în Ucraina, ziua 293 | O ofensivă de amploare a Rusiei, așteptată la începutul anului viitor

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că daunele aduse mediului din războiul Rusiei vor afecta milioane de oameni timp de ani de zile, transmite Reuters.

Adresându-se prin videoconferință parlamentului din Noua Zeelandă, Zelenski a declarat că atacurile rusești au contaminat apele țării și 3 milioane de hectare de pădure.

„Zeci de râuri sunt poluate, sute de mine de cărbune sunt inundate, zeci dintre cele mai periculoase întreprinderi, inclusiv cele chimice, au fost distruse de loviturile rusești”, a spus Zelenski.

„Toate acestea vor avea un impact direct asupra a milioane de oameni. Nu poți reconstrui natura distrusă, la fel cum nu poți restaura viețile distruse”, a adăugat președintele ucrainean.

Statele Unite finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, o decizie care ar putea fi anunţată chiar în această săptămână, au declarat marţi trei oficiali americani pentru Reuters.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Doi dintre oficiali au declarat că anunţul ar putea fi făcut joi, dar că se aşteaptă aprobarea oficială a secretarului american al apărării, Lloyd Austin, şi a preşedintelui Joe Biden.

Ucraina a cerut partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană, inclusiv sisteme Patriot de fabricaţie americană, pentru a se proteja de bombardamentele intense cu rachete ruseşti inclusiv asupra infrastructurii sale energetice.

Sistemele de apărare antiaeriană cu baza la sol, cum este Patriot, sunt construite pentru a intercepta rachetele care se apropie.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat marți că masivele atacuri cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei au transformat „întreaga țară într-o linie de front”, potrivit CNN.

Potrivit lui Kuleba, „nu contează dacă ești militar sau civil, ești atacat”.

Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a avertizat marți că posibilitatea Rusiei de a lansa o „ofensivă mare ar putea fi restabilită” până la sfârșitul lunii ianuarie sau februarie, transmite CNN.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Vorbind marți la o conferință de presă online, Kuleba a spus că Rusia „în mod sigur încă își păstrează speranța că vor putea străpunge liniile noastre și vor avansa mai mult în Ucraina”.

Ucraina are nevoie de mai multe arme occidentale, în special de artilerie, pentru a se „bate toată iarna” împotriva agresiunii ruse, a declarat marţi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Ţinând cont de amploarea războiului (…), va trebui să ne batem toată iarna”, a spus Kuleba la o conferinţă de presă online.

Pentru aceasta, Ucraina are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, muniţii, vehicule blindate, în special cele cu şenile”, a enumerat ministrul ucrainean.

El a menţionat şi „nevoia foarte importantă” de tunuri suplimentare de calibrul 155 mm.

Autoritățile instalate de Moscova în orașul Melitopol din sudul Ucrainei au susținut, marți, că „două dispozitive explozive” au fost folosite pentru a arunca în aer o porțiune a unui pod folosit pentru aprovizionarea forțelor armate ruse, transmite CNN.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Yevgeny Balitskyi, șeful regiunii Zaporojie numit de Rusia, a declarat pe Telegram că „persoane necunoscute au aruncat în aer două suporturi din beton armat ale podului rutier, după care podul a suferit o tasare”.

El a subliniat că deteriorarea podului „nu a afectat în niciun caz traficul de marfă” și a susținut că podul „nu a avut nicio semnificație strategică”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat luni un scurt ghid video pentru militarii ruși care vor să se predea dronelor Kievului, transmite Meduza.

Armata ucraineană le cere întâi soldaților ruși să își anunțe intenția centrului de coordonare „Vreau să trăiesc” creat pentru a primi dezertori ai armatei de invazie, acesta urmând să primească apoi coordonatele și ora sosirii dronei.

Când apare o dronă, cei care vor să se predea trebuie să-și confirme intențiile ridicând mâinile în lateral și în sus, iar apoi să urmeze aeronava fără pilot până la punctul de întâlnire cu armata ucraineană.

‼У В А Г А / В Н И М А Н И Е‼
ІНСТРУКЦІЯ ДЛЯ ВІЙСЬКОВОСЛУЖБОВЦІВ ЗС РФ, ЯК БЕЗПЕЧНО ЗДАТИСЬ В ПОЛОН / ИНСТРУКЦИЯ ДЛЯ ВОЕННОСЛУЖАЩИХ ВС РФ, КАК БЕЗОПАСНО СДАТЬСЯ В ПЛЕН pic.twitter.com/Um1XPQ7mcc

— Генеральний штаб ЗСУ (@GeneralStaffUA) December 12, 2022

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping vor discuta la sfârşitul lunii decembrie evenimentele anului 2022, a scris marţi cotidianul Vedomosti, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Vedomosti că data şi agenda întâlnirii sunt deja cunoscute, însă un anunţ oficial va fi făcut mai târziu.

Mai târziu, Peskov a afirmat că Putin şi Xi sunt „în comunicare constantă”.

„Ne pregătim să continuăm această comunicare. Vă vom informa în timp util despre când şi cum vor avea loc viitoarele contacte”, a adăugat Peskov.

Peste 1 miliard de euro au fost strânși pentru a sprijini Ucraina în această iarnă, la conferinţa internaţională de sprijin pentru Ucraina organizată la Paris, a transmis marți ministrul de externe al Franței, Catherine Colonna, citată de The Guardian.

Din această sumă, 415 milioane vor fi alocate sectorului energiei, 25 de milioane furnizării apei, 38 de milioane alimentaţiei, 17 milioane sănătăţii, 22 de milioane transporturilor, iar diferenţa de 493 de milioane de euro încă nu a fost repartizată pe domenii.

Colonna a spus că acestea sunt „noi angajamente, datorită organizării acestei conferințe. Este un ajutor. Nu sunt împrumuturi”.

Propunerea trimiterii unor misiuni internaţionale la instalaţiile energetice ucrainene a fost făcută de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la conferinţa „Solidari cu poporul ucrainean”, care a reunit la Paris circa 50 de ţări, potrivit EFE.

Zelenski a subliniat că „astfel de misiuni ale UE pot deveni un factor de încredere pentru stabilizarea situaţiei şi un control internaţional adecvat”.

În replică, Rusia a cerut marți Uniunii Europene să nu dea curs solicitării lui Volodimir Zelenski de a trimite misiuni speciale la infrastructurile energetice ucrainene.

În după-amiaza zilei de marți, 13 decembri,e a fost anunțată o alertă aeriană pe tot teritoriul Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

Alarmele au început să se audă de la ora locală 14.40 (aceeași oră în România – n.r.), inițial în estul țării, apoi și în capitala Kiev, și în sud. Iar de la ora 14:43, sirenele răsună în toată Ucraina, precizează sursa citată.

Kremlinul a îndemnat marți Ucraina să țină cont de ”noile realități”, ca răspuns la propunerea de pace în trei pași, făcută de președintele Volodimir Zelenski, relatează CNN.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a subliniat că Rusia a anexat noi teritorii și a afirmat că „partea ucraineană trebuie să țină cont de realitățile care s-au dezvoltat în tot acest timp”.

”Și aceste realități indică faptul că Federația Rusă are noi subiecte (cele patru teritorii anexate). Fără a lua în considerare aceste noi realități, orice progres este imposibil”, spus Peskov.

Într-o declarație video adresată liderilor G7, luni, Volodimir Zelenski a propus trei pași pentru a se ajunge la pace în Ucraina: mai multe echipamente militare pentru țara sa, sprijin pentru stabilitatea financiară și energetică și ca Rusia să înceapă să-și retragă trupele din Ucraina în acest an.

”Propun Rusiei să facă un pas concret și semnificativ către un acord diplomatic, despre care Moscova vorbește atât de des. Foarte curând vom avea sărbători celebrate de miliarde de oameni. Crăciunul – conform calendarului gregorian sau Anul Nou și Crăciunul – conform calendarului iulian. Este momentul ca oamenii normali să se gândească la pace, nu la agresiune. Sugerez Rusiei să încerce măcar să demonstreze că este capabilă să abandoneze agresiunea. Dacă Rusia își retrage trupele din Ucraina, va asigura o încetare de durată a ostilităților”, a spus Zelenski.

Mai multe informații: Rusia a exclus posibilitatea de a-și retrage trupele din Ucraina până la sfârșitul acestui an

Într-un mesaj video transmis în cadrul Conferinței internaționale de solidaritate pentru poporul ucrainean, organizată la Paris, președintele Violodimir Zelenski a cerut un ajutor în valoare de 843 de milioane de dolari pentru rezolvarea problemelor infrastructurii critice ale țării sale, în această iarnă, relatează CNN.

Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de sprijin pentru infrastructură electrică, precum și de importuri urgente de energie din țările europene „cel puțin până la sfârșitul sezonului de încălzire”.

”Acest lucru va costa aproximativ 800 de milioane de euro, dar prețul este mai mic decât costul întreruperii”, a spus liderul de la Kiev.

Cele 46 de țări și 24 de organizații internaționale care s-au reunit marți la Paris sunt așteptate să se angajeze să ofere sprijin imediat Ucrainei, concentrându-se pe perioada de iarnă.

Până acum, la conferință a fost anunțat un sprijin în valoare de 421,6 milioane de dolari pentru Ucraina, însă este de așteptat ca suma finală să fie mai mare, precizează sursa citată.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că 800 de generatoare sunt în drum spre Ucraina pentru că „în aceste vremuri de suferință și întuneric, este atât de important să aducem lumină” țara afectată de război, relatează CNN.

Printre cele 800 de generatoare se numără și 40 de generatoare mari care vor asigura alimentarea neîntreruptă cu energie electrică a 30 de spitale din regiunile Donețk, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Mikolaiv și Herson, a precizat șefa executivului comunitar, prezentă la conferința de Solidaritate față de poporul ucrainean, de la Paris.

Ursula von der Leyen a subliniat că este vital să fie menținută funcționarea rețelei electrice ucrainene, în ciuda atacurilor rusești.

La conferința de la Paris a fost prezentă și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Președintele Belarusului, Alksandr Lukașenko, a cerut o verificare ”surpriză” a pregătirii de luptă a armatei, a anunțat Ministerul Apărării de la Minsk, citat de agenția rusă TASS.

Măsurile luate în timpul inspecției surpriză „vor fi de natură complexă, trupele vor trebui să avanseze cât mai rapid posibil în zonele desemnate, să organizeze securitatea și apărarea și să construiască poduri de trecere peste râurile Neman și Berezina”, precizează reprezentanții ministerului.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko a cerut o verificare „surpriză” a pregătirii pentru luptă a armatei din Belarus

Orașul Klințî și satul Klimovo, din regiunea rusă Briansk, au fost bombardate de armata ucraineană în noaptea de 12 spre 13 decembrie, a declarat guvernatorul Alexander Bogomaz, citat de publicația Kommersant.

Racheta trasă de ucraineni a fost distrusă de sistemele rusești de apărare aeriană, a precizat oficialul, adăugând că nu au fost înregistrate victime.

Orașul Klințî se află la 60 km de granița cu Ucraina, iar aici este Unitatea militară nr. 12721, un regiment de pușcași motorizați. Klimovo este situat la 30 km de granița cu Ucraina, în localitate existând un aerodrom militar.

Mai multe informații: Ucrainenii au bombardat o unitate militară și un aerodrom militar din Rusia, la 60 km peste graniță: „Au trezit tot orașul”

Kremlinul a confirmat luni, 12 decembrie, că președintele Vladimri Putin nu va susține tradiționala conferință de presă de la sfârșit de an, aceasta fiind prima dată în ultimii zece ani când evenimentul nu are loc.

”Conferința de presă a devenit un moment important în calendarul de angajament public al lui Putin și a fost adesea folosită ca o oportunitate pentru a demonstra presupusa integritate a sa”, precizează Ministerul britanic al Apărării într-un nou raport despre război.

”Deși, aproape sigur, întrebările sunt de obicei verificate în prealabil, anularea are legătură probabil cu preocupările tot mai mari cu privire la prevalența sentimentului anti-război în Rusia. Oficialii de la Kremlin sunt aproape sigur extrem de sensibili cu privire la posibilitatea ca orice eveniment la care participă Putin să fie deturnat de discuții neautorizate despre «operațiunea militară specială»”, mai precizează instituția de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 13 December 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/mX2eOfZ1Ra

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/vMCW0kVA6m

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) December 13, 2022

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a anunțat pe 12 decembrie că un pod din apropierea orașului ocupat de ruși din regiunea Zaporojie a explodat. Podul este folosit de trupele Moscovei pentru transportul echipamentelor militare, relatează The Kyiv Independent și Reuters.

„Acesta este unul dintre podurile importante din punct de vedere strategic, la fel ca podul din Crimeea”, a scris Fedorov pe Telegram, alături de un videoclip în care apare un pod deformat, adăugând că forțele ruse transportau pe el echipamente în direcția estică.

Vladimir Rogov, un oficial instalat de Rusia în regiunea ucraineană Zaporojie, a publicat pe Telegram imagini cu ceea ce pare a fi același pod și a dat vina pe „teroriştii” ucraineni pentru pagube.

Reuters precizează că nu a putut confirma în mod independent informațiile.

Pe 11 decembrie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că forțele ruse din Melitopolul ocupat îi forțează pe rezidenți să obțină pașapoarte rusești și să treacă de la moneda ucraineană la rubla rusă.

În noaptea de 13 decembrie, forțele ruse au tras din nou în zona Nikopol, distrugând zeci de clădiri, mașini și linii electrice, anunță șeful Administrației Regionale de Stat Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

”Șapte bombardamente și peste 50 de obuze inamice în orașe și sate pașnice”, a scris oficialul pe Telegram, precizând că nu au fost înregistrate victime în urma bombardamentelor.

Rusia va continua să vizeze infrastructura de energie electrică a Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său de luni seară, după un val de lovituri care au lăsat milioane de oameni fără energie electrică la început de iarnă, relatează CNN.

”Ar trebui să fim cu toții conștienți de faptul că Rusia nu a renunțat la tacticile sale teroriste. Lipsa loviturilor masive cu rachete înseamnă doar că inamicul se pregătește pentru ele și poate lovi în orice moment”, i-a avertizat Zelenski pe ucraineni.

”Deși este evident că, chiar și fără lumină, știm bine unde să tragem și ce să eliberăm, Rusia încă speră la întreruperi de curent. Aceasta este ultima speranţă a teroriştilor”, a adăugat președintele ucrainean.

Anterior, Zelenski le-a cerut luni liderilor G7 să-și ia angajamentul să sporească asistența sub formă de gaz pentru țara sa.

”Teroarea împotriva centralelor noastre ne-a forțat să folosim mai mult gaz decât ne așteptam. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de sprijin suplimentar în această iarnă”, a spus Volodimir Zelenski.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-un interviu pentru France 24, că orice folosire a armelor nucleare în războiul din Ucraina ar avea ”consecinţe grave, dramatice pentru Rusia”, relatează News.ro.

Stoltenberg a calificat retorica nucleară a președintelui rus Vladimir Putin drept ”nesăbuită şi periculoasă”, însă a adăugat că, din punctul său de vedere, ”probabilitatea oricărei utilizări de arme nucleare în Ucraina de către Rusia rămâne scăzută”.

De asemenea, șeful NATO a afirmat că Rusia recurge la ”o formă brutală de război” şi ”o modalitate de a transforma iarna în armă”, atacând infrastructura energetică a Ucrainei.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la liderii blocului comunitar, în scrisoarea de invitație la summit-ul care va avea loc joi la Bruxelles, să ia decizii prin care să fie asigurat în continuare sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Charles Michel a vorbit și despre nevoia de asistență pentru civilii care se confruntă cu lipsa alimentării cu electricitate, căldură și apă, în contextul în care iarna s-a instalat deja în Ucraina.

”Dincolo de nevoile imediate ale ţării, este necesară de asemenea o dezbatere de fond cu privire la modul de a garanta continuarea sprijinului nostru militar şi financiar pentru Ucraina”, a subliniat oficialul european.

UE și-a luat angajamentul ca în 2023 să acorde Ucrainei asistenţă macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro.

Totodată, președintele Consiliului European le-a cerut liderilor UE să ia măsuri pentru a ”anticipa provocările anului viitor” din punctul de vedere al resurselor energetice.

”Perspectivele noastre de creştere viitoare depind nu doar de capacitatea noastră de a gestiona şocul energetic pe termen scurt, ci şi de capacitatea industriilor noastre de a rămâne competitive, de capacitatea noastră de a inova şi de a investi în tehnologiile de mâine”, a precizat Charles Michel.

Ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra a declarat luni, 12 decembrie, că țara sa poate găzdui noul tribunal, susținut de ONU, precizând că împreună cu UE va căuta sprijin internațional și financiar în acest sens, relatează Reuters.

”Există un consens tot mai mare că avem nevoie de un tribunal special care să judece actul de agresiune, crima de a începe un război. Acest lucru nu poate fi făcut de Curtea Penală Internațională (CPI)”, a spus Hoekstra.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că va fi nevoie de un nou tribunal care să beneficieze de un sprijin internațional larg pentru a se asigura că invazia Rusiei, descrisă drept „crimă de agresiune”, nu va rămâne nepedepsită.

Un act de agresiune este definit de Națiunile Unite ca „invazia sau atacul de către forțele armate ale unui stat pe teritoriul altui stat, sau orice ocupație militară”.

În ciuda recunoașterii crimei în temeiul dreptului internațional, experții juridici spun că jurisdicția CPI în materie de agresiune se extinde doar asupra statelor membre și statelor care au acceptat jurisdicția sa, cum ar fi Ucraina, dar nu și Rusia.

Pe de altă parte, procurorul Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională, a atras atenția asupra potențialei fragmentări, precizând că înființarea unei noi instanțe ar putea „condamna la eşec” ancheta CPI.

Olanda găzduiește și Curtea Internațională de Justiție, precum și tribunale speciale referitoare la Liban și Kosovo.

Mai multe informații: Olanda este pregătită să găzduiască un tribunal special care să judece invazia Rusiei din Ucraina

Confruntată cu problema scăderii stocurilor de muniții, Rusia se află în situația în care trebuie să folosească bombe considerate expirate, a declarat un înalt oficial american din domeniul militar, relatează AFP, citată de Agerpres.

Vorbind sub protecția anonimatului, oficialul a estimat că stocurile moderne de muniție ale Rusiei mai sunt suficiente doar până la începutul lui 2023, dacă bombardamentele asupra Ucrainei vor continua în același ritm.

Este ”probabil ceea ce îi determină să folosească bombe pe care le-am considera expirate. Cu alte cuvinte, încărcăm bomba şi ţinem pumnii în speranţa că va zbura sau că va exploda la aterizare”, a spus oficialul american.

Și adjunctul serviciului de informații militare din Ucraina a declarat recent că Rusia folosește rachete ucrainene vechi împotriva Kievului, adăugând că forțele Moscovei mai au suficiente rachete pentru a lansa încă trei până la cinci valuri de atacuri asupra țării, scrie The Guardian.

Ucraina are nevoie de până la un miliard de dolari pentru a restabili rapid infrastructura critică, pentru a trece cu bine peste iarnă, a declarat premierul Denis Şmihal, potrivit The Kyiv Independent.

„Costul estimat pentru susținerea sectorului energetic este estimat la 500 de milioane de dolari, iar aceeași sumă este necesară pentru sectorul de încălzire”, a explicat el.

Şmihal a mai spus că, prin atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei, Rusia încearcă să „inunde” Uniunea Europeană cu un nou val de refugiați.

El a precizat că loviturile rusești cu rachete și artilerie asupra instalațiilor de infrastructură energetică au dus la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă, care au afectat milioane de ucraineni pe fondul vremii geroase.

Şmihal a făcut apel la aliații occidentali să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot, printre alte sisteme de apărare aeriană, pentru a contracara atacurile rusești.

Vitali Buliuk, prim-viceguvernatorul numit de Moscova în regiunea ucraineană Herson, pe care Rusia a anexat-o ilegal, a fost implicat într-un incident, a informat presa de stat rusă TASS și canalul oficial de Telegram al autorităților locale pro-ruse. Cele două surse au însă informații diferite despre starea de sănătate a oficialului, potrivit CNN.

TASS relatează, citându-l pe șeful Ministerului Regional al Sănătății, Vadim Ilmiev, că Buliuk a fost rănit într-o „explozie de mașină”. Ilmiev a precizat că Buliuk „este rănit, starea lui este stabilă, de severitate moderată și se află într-una dintre instituțiile medicale din regiune”.

Cu toate acestea, canalul oficial de Telegram al autorităților de ocupație din regiunea Herson relatează că Buliuk „nu a fost rănit”. „Viața lui nu este în pericol în acest moment”, au precizat autoritățile. Canalul Telegram a mai transmis că explozia a avut loc în orașul Skadovsk și că „un civil a fost ucis”, fără a preciza cine este victima.

Mai multe detalii: Lider numit de ruși în Herson, vizat de explozia unei mașini. Informații contradictorii despre starea lui de sănătate

Președintele american Joe Biden a declarat luni că nu există planuri de a trimite trupe americane în Ucraina, transmite CNN.

„Vom trimite trupe în Ucraina? Nu, trimitem materiale, așa cum am făcut-o, de milioane de dolari”, a declarat Biden reporterilor care călătoresc cu el în Virginia, în urma unei întrebări referitoare la faptul că administrația sa intenționează să trimită trupe în Ucraina.

În noiembrie, administrația Biden a cerut Congresului fonduri suplimentare pentru a continua să sprijine Ucraina.

Directorul Biroului de Management și Buget, Shalanda Young, a trimis o scrisoare președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în care detalia o cerere de 37,7 miliarde de dolari pentru ajutorul acordat Ucrainei.

Solicitarea pentru Ucraina este repartizată între patru departamente guvernamentale americane, potrivit unei fișe informative obţinute de CNN. Young i-a scris lui Pelosi că cererea ar „asigura că Ucraina are finanțarea, armele și sprijinul de care are nevoie pentru a se apăra și că persoanele vulnerabile continuă să primească ajutor vital. De asemenea, cererea abordează penuria critică de alimente și energie la nivel global cauzată de invazia Rusiei”.

Liderii Grupului celor Șapte (G7) s-au angajat luni să acorde „sprijin neclintit” Ucrainei, promițând să doteze țara cu sisteme militare și de apărare aeriană, condamnând „războiul de agresiune” în curs al Rusiei, transmite CNN.

„Condamnăm atacurile inumane și brutale continue ale Rusiei care vizează infrastructuri critice, în special instalații energetice și de apă, și orașe din Ucraina, și reamintim că atacurile nediscriminatorii și atacurile asupra populației civile sau a obiectelor civile, constituie o crimă de război”, se arată într-o declarație a liderilor G7.

„Suntem hotărâți să ajutăm Ucraina să repare, să restabilească și să își apere infrastructura critică de energie și apă.”

În declarație se mai spune că liderii sunt hotărâți că Rusia va trebui în cele din urmă să plătească pentru refacerea infrastructurii critice „deteriorate sau distruse” prin invazie.

„Îl vom trage la răspundere pe președintele Putin și pe cei responsabili, în conformitate cu dreptul internațional”, se arată în declarație.

„Reiterăm că retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei este inacceptabilă și că orice utilizare a armelor chimice, biologice sau nucleare va fi întâmpinată cu consecințe grave”.

Liderii G7 au condamnat, de asemenea, „confiscarea” de către Rusia a centralei nucleare ucrainene Zaporojie, adăugând că sprijină eforturile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de a stabili o zonă de siguranță și securitate.

„Rusia poate pune capăt imediat acestui război prin încetarea atacurilor sale împotriva Ucrainei și prin retragerea completă și necondiționată a forțelor sale de pe teritoriul Ucrainei”, se mai arată în declarație.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la națiunile G7 să ajute la obținerea a încă două miliarde de metri cubi de gaze naturale și să îi furnizeze tancuri, unități de artilerie și obuze moderne, precum și arme cu rază lungă de acțiune, informează The Guardian.

Într-un discurs video adresat Grupului celor șapte națiuni, Zelenski a făcut, de asemenea, apel la Rusia să facă un pas „substanțial” spre o rezolvare diplomatică a războiului din Ucraina.

„Dacă Rusia va efectua o retragere a forțelor sale din Ucraina, atunci va asigura și un sfârșit al ostilităților. Nu văd niciun motiv pentru care Rusia nu ar trebui să facă acest lucru acum – la timp pentru Crăciun”, a spus acesta.

Ucraina promite că vor urma şi alte atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus, după cel efectuat săptămâna trecută cu drone asupra unor baze aeriene situate adânc în interiorul Rusiei, în timp ce experţi militari ruşi admit că Ucraina dispune de capacităţi pentru astfel de acţiuni şi cer consolidarea antiaerienei ruse în profunzimea teritoriului, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„Vom lovi acolo unde este necesar, unde trebuie să lovim inamicul, pentru că inamicul este aici, de la frontieră până la Vladivostok”, iar pentru aceasta „nu vom cere permisiunea nimănui”, a declarat la televiziunea ucraineană secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov.

Potrivit presei americane, Washingtonul va lăsa Kievul să aleagă cum să-şi folosească armele contra Rusiei, cerându-i doar să respecte „legile războiului şi convenţiile de la Geneva”, după atacurile de săptămâna trecută cu drone asupra a două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de frontiera ucraineană.

Ucraina pare să fi folosit în acest atac vechi drone ruseşti Tupolev Tu-143, iar cel puţin un bombardier rusesc a fost avariat deşi dronele au fost doborâte de antiaeriana rusească.

Această ameninţare din partea Ucrainei este reală, potrivit analistului militar rus Mihail Hodarionok, care a analizat posibilităţile armatei ucrainene şi capacitatea sa de a lovi ţinte în interiorul teritoriului rus.

„Complexul militar industrial al Ucrainei dispune de toate posibilităţile şi dotarea necesară pentru a dezvolta drone şi rachete cu rază lungă de acţiune”, semnalează expertul rus, amintind că Ucraina are la Pavlodar şi Harkov unităţi capabile să producă rachete Grom, cu rază de acţiune de 500 de kilometri.

Încă şi mai rău pentru Rusia, explică Mihail Hodarionok, „nu există dificultăţi insurmontabile care să împiedice reconversia rachetelor Grom în rachete cu rază medie de acţiune capabile să lovească obiective la 1.000-5.500 de kilometri”. Armata ucraineană ar putea în plus să folosească şi rachete cu lansare aeriană de producţie sovietică X-55 şi X-55SM.

De asemenea, continuă acelaşi analist militar, Ucraina îşi intensifică propria producţie de drone. Un exemplu este drona multifuncţională de asalt ACEO ONE, care are o rază de acţiune de 1.500 de kilometri.

Prin urmare, el consideră necesară consolidarea apărării antiaeriene a principalelor aerodromuri ale aviaţiei strategice situate în partea europeană a Rusiei, prin amplasarea acolo a unor rachete S-400, sisteme Panţîr-S sau Tor-M2 şi artilerie antiaeriană.

„Cel mai important, sistemele de radare în zonele de acces către obiective trebuie să acopere toate înălţimile, în special cele joase şi extrem de joase, pentru a garanta activarea oportună a sistemelor antiaeriene”, a subliniat Hodarionok.

Cu toate acestea, el consideră puţin probabil ca atacurile în profunzime cu care ameninţă Kievul să poată fi masive, în lipsa unui ajutor militar occidental care să ofere Kievului un acces la alte arme cu rază medie şi lungă de acţiune.

Urmărește-ne pe Google News