LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 299 | Bombardamentele forțelor ruse continuă în Herson

Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate, a declarat luni, pe Telegram, că sprijină legislația adoptată de parlamentul ucrainean, potrivit CNN.

„Părerea mea reflectă clar poziția comandanților unităților militare, care au cerut o soluție sistemică la acest fel de probleme. Armata se bazează pe disciplină.

Și dacă lacunele din lege nu sunt acoperite, contravenienții pot plăti o amendă de până la 10% din soldă sau sunt pedepsiți cu probațiune. Nu este corect”, a spus acesta.

O astfel de indisciplină, a spus el, presupune că „lipsurile din prima linie trebuie acoperite cu alți soldați. Acest lucru duce la pierderea personalului, a teritoriului și a civililor din ele.

Adesea, pozițiile pierdute trebuie recâștigate prin ofensivă, la un cost foarte mare. Nu așa ar trebui să fie.”

Parlamentul ucrainean a adoptat o lege săptămâna trecută privind „asigurarea ordinii și a disciplinei militare în rândul soldaților Forțelor Armate ale Ucrainei” pe front.

Legea presupune că poliția militară va avea puteri mai mari pentru a combate traficul ilicit de narcotice, consumul dealcool în unitățile militare și pentru a menține un nivel adecvat de disciplină militară și ordine.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu intenționează să „absorbă” Belarus, ca răspuns la o întrebare din cadrul unei conferințe de presă de luni, de la Minsk, cu omologul său din Belarus, Alexander Lukașenko, potrivit CNN.

„Rusia nu are niciun interes să absoarbă pe nimeni. Pur și simplu nu este recomandabil astăzi”, a spus Putin ca răspuns la întrebarea unui reporter despre presupusele zvonuri că Rusia dorește să alipească țara vecină la Federația Rusă.

„Acești critici fără scrupule din exterior fie nu înțeleg despre ce vorbesc, fie vorbesc despre asta intenționat, inducând în eroare oamenii care nu sunt cunosc aceste aspecte. Nu se pune problema unei preluări ci a une coordonări a politicilor economice”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Acesta a mai completat că orice altă variantă „este o prostie” și că sunt doar „încercări ale celor care ne vor răul de a încetini procesul nostru de integrare”.

Președintele rus Vladimir Putin a amânat invazia planificată de Rusia în Ucraina de trei ori, după ce s-a consultat cu Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, și cu ministrul Apărării, Serghei Şoigu, potrivit lui Vadim Skibițki, un adjunct al șefului serviciilor secrete militare ucrainene, citat de Kyiv Independent.

Skibițki a declarat că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei l-a îndemnat pe Gerasimov să avanseze cu invazia și că Rusia a investit o cantitate semnificativă de resurse în pregătirea sa.

„Conform informațiilor noastre, pentru a treia oară ofensiva a fost amânată la mijlocul lunii februarie”, a spus oficialul ucrainean.

Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât luni două elicoptere rusești, a informat Statul Major al Forțelor Armate, citat de Kyiv Independent. Detaliile despre modelul aeronavei nu au fost făcute publice.

Armata a lovit și un depozit de muniții rusești, două puncte de control, precum și două concentrații de trupe rusești, potrivit raportului armatei bucrainene.

Potrivit Statului Major General, forțele ruse continuă să desfășoare atacuri în sectoarele Bakhmut și Avdiivka din estul regiunii Donețk.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că armata rusă desfășoară în prezent exerciții militare pe teritoriul Belarusului, ca parte a eforturilor de a proteja „siguranța țărilor noastre”, transmite CNN.

Vorbind alături de președintele belarus Alexander Lukașenko la Minsk, Putin a spus că Rusia și Belarus vor continua să coopereze strâns în sfera militară și să dezvolte echipamente și arme militare.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus luni că, după părerea sa, războiul Rusiei în Ucraina „va continua”, adăugând că nu vede o perspectivă pentru discuții de pace „serioase” în viitorul apropiat, potrivit The Guardian.

„Cred că confruntarea militară va continua”, a spus Guterres, în timpul conferinței sale anuale de sfârșit de an de la New York.

Guterres a spus însă că „nu va ceda în căutarea păcii în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și cu Carta Națiunilor Unite”.

De asemenea, șeful ONU a spus că „speră cu tărie că pacea poate fi atinsă în 2023, invocând „consecințele” pentru poporul Ucrainei, societatea rusă și economia globală dacă nu se ajunge la un acord.

În toată Ucraina, inginerii energetici încearcă zilnic să restabilească electricitatea în case și clădiri publice după atacurile rusești cu rachete și drone, dar se confruntă și cu întreruperi mult mai lungi, relatează CNN.

În nordul îndepărtat al Ucrainei, sătenii din Tsirkuny, regiunea Harkov au electricitate pentru prima dată de când forțele ruse au invadat Ucraina.

„Ca urmare a ostilităților, daunele aduse rețelelor electrice și echipamentelor de aici sunt enorme”, a transmis compania regională de energie.

„Sunt avariate stații de transformare, stâlpi, fire. Lucrarea este complicată și de volumul mare de muncă la deminarea teritoriului. Am înlocuit deja două transformatoare. Trebuie schimbate alte 10 transformatoare”, a adăugat compania.

În alte zone, situația este abordată.

Oleksandr Starukh, șeful Administrației Militare a regiunii Zaporojie, a declarat într-o conferință că situația din regiune este în prezent dificilă.

„Inginerii noștri energetici au reușit să restabilească sistemele vitale de bază. Oamenii au calorifere calde, există alimentare cu apă, sistemul de canalizare funcționează. Electricitatea este furnizată conform programelor”, a spus Starukh.

Rusia a primit alte 250 de drone Shahed-136 fabricate în Iran, pe care le folosește pentru a ataca Ucraina, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la summitul Forţa expediţionară comună (JEF), transmite Kyiv Independent.

Forțele ruse au lovit luni Ucraina cu 35 de drone kamikaze iraniene, rănind trei persoane. 30 de drone au fost doborâte.

Civilii din orașul Herson din sudul Ucrainei continuă să se adăpostească de bombardamentele rusești, oficialii locali afirmând că atât orașul, cât și alte așezări recent eliberate sunt lovite de zeci de ori pe zi, informează CNN.

Forțele ruse „au bombardat teritoriul regiunii Kherson de 69 de ori” duminică, a declarat Yaroslav Ianușevici, șeful administrației militare din regiunea Herson, adăugând că atacurile au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte șase, au lovit un hotel și clădiri de apartamente și, de asemenea, au avariat infrastructura din regiunea recucerită în noiembrie.

Sistemele de încălzire și de alimentare cu apă au fost și ele afectate. Halyna Luhova, șefa administrației militare a orașului Herson, a oferit următoarele actualizări:

• Într-un district, sistemul de încălzire avea nevoie de apă din râul Nipru, dar colectarea acesteia „este imposibilă din cauza tirurilor lunetiștilor și a bombardamentelor de mortiere, artilerie și sisteme de rachete cu lansare multiplă Grad”, a declarat ea, recomandând ca locuitorii din astfel de districte să părăsească orașul;
• În timp ce 80% din orașul Herson este alimentat cu apă, unele cartiere au rămas fără apă;
• Orașul este alimentat în proporție de 75% cu căldură, dar un număr de case au rămas fără căldură din cauza bombardamentelor;
• Electricitatea a fost restabilită pentru aproximativ 90% din proprietățile din oraș, dar este frecvent întreruptă.

„Există zone, cum ar fi Antonivka, în care este imposibil să se restabilească alimentarea cu energie electrică în viitorul apropiat, iar mii de oameni nu au electricitate pentru că este imposibil să se ajungă acolo din cauza bombardamentelor constante”, a declarat Luhova.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său belarus, Alexandr Lukașenko, au evitat să menționeze Ucraina în declarațiile lor publice pe care le-au făcut luni, în cadrul summitului de la Minsk, relatează CNN.

În câteva afirmații scurte, Putin a spus că Belarusul este cel mai apropiat aliat al Rusiei. El a precizat că se așteaptă ca schimburile comerciale dintre cele două țări să atingă un record în acest an și să ajungă la echivalentul a 40 de miliarde de dolari.

Lukașenko a declarat că, în ciuda „unor asperități”, Belarusul și Rusia găsesc răspunsuri la toate amenințările. Liderul de la Minsk și-a exprimat speranța că Occidentul va „asculta vocea rațiunii”, astfel încât să poată fi reluat dialogul privind securitatea.

Lukașenko a menționat, de asemenea, relațiile economice, afirmând că „datorită muncii comune, Rusia și Belarus au reușit să depășească posibilele consecințe negative ale presiunii sancțiunilor”.

O parte a forțelor ruse sunt detașate în Belarus și au folosit teritoriul acestei țări la începutul invaziei, în februarie. Dar Lukașenko a făcut eforturi pentru a se asigura că trupele belaruse nu se vor implica în „operațiunea militară specială” a Rusiei.

Rusia are pe teritoriul Belarusului și avioane de atac.

Trupele ruse au primit ordin să ajungă la periferia Kievului la 13 ore după ce a început invazia din 24 februarie, potrivit unei investigații publicate de The New York Times și citată de Sky News.

Planul lui Vladimir Putin de a cuceri capitala Ucrainei arată cât de încrezător era în luna februarie președintele rus în trupele ruse.

Conform planurilor de invazie obținute de The New York Times, trupele aeropurtate care au pătruns în nordul Ucrainei din Belarus pe 24 februarie au fost instruite să pornească la ora locală 1:33 și să ajungă la marginea Kievului, aflat la 140 de mile distanță, la ora 14:55 în acea zi.

Planurile mai arată că Rusia se aștepta ca o unitate a Regimentului 26 de tancuri să treacă granița cu Ucraina și să lupte până la un punct de peste râul Nipru, aflat la 250 de mile distanță, în 24 de ore.

Dar, în realitate, planul lui Putin de a cuceri capitala Ucrainei în februarie a eșuat și, după 10 luni de război, Kievul este controlat în continuare de forțele ucrainene.

The New York Times relatează că planurile de invazie prevedeau, de asemenea, ca trupele ruse să înainteze sute de kilometri pe teritoriul ucrainean din mai multe direcții.

Investigația publicației americane mai arată că soldații ruși au intrat în luptă cu instrucțiuni preluate de pe Wikipedia pentru arme pe care abia dacă știu să le folosească, iar unora nu li s-a dat nicio hartă.

Din februarie, Rusia a suferit o serie de eșecuri pe câmpul de luptă, ceea ce a dus la retrageri din zonele din jurul Kievului, Harkovului și, cel mai recent, din orașul Herson, ceea ce l-a determinat pe Putin să decreteze mobilizarea rezerviștilor.

Deși planul de a cuceri Kievul în februarie a eșuat, ucrainenii se tem că Putin ar putea plănui o ofensivă majoră pentru 2023, care ar putea include eforturi pentru a încerca să cucerească din nou capitala Ucrainei.

Atacurile cu drone rusești asupra unor instalații de infrastructură din Ucraina au lovit mai multe ținte în noaptea de duminică spre luni, punând sistemul energetic al țării „într-o situație dificilă”, potrivit operatorului de stat al rețelei de energie din Ucraina, Ukrenergo, scrie The Kyiv Independent.

În afară de regiunea Kiev, trupele ruse au bombardat cu artileria și unele așezări eliberate din sud și est, avariind instalațiile energetice, a adăugat operatorul.

Angajații din cadrul companiilor de utilități se află deja la locurile unde au lovit atacurile, efectuând lucrările de reparații necesare, potrivit Ukrenergo.

Întreruperi de energie electrică de urgență au fost introduse luni în regiunile Sumî, Harkov, Poltava, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Jîtomir, Cherkasy, Chernihiv, Zaporojie, Kiev și în capitala Kiev.

Instalațiile de infrastructură critică din aceste zone au fost reconectate la electricitate, în timp ce restabilirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici ar putea dura mai mult timp, a precizat Ukrenergo.

30 de drone kamikaze de fabricație iraniană au fost doborâte deasupra Ucrainei în cursul nopții de 18 spre 19 decembrie, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene.

Forțele ruse au lansat peste 1.000 de rachete și drone asupra infrastructurii energetice ucrainene începând din 10 octombrie, potrivit șefului Ukrenergo, Volodimir Kudrytskyi. Atacurile au ucis zeci de persoane și au forțat autoritățile să impună opriri ale furnizării de curent electric.

Moscova recunoaște că sistemul energetic ucrainean este una dintre țintele sale principale. Potrivit Convențiilor de la Geneva, atacarea infrastructurii publice vitale constituie o crimă de război.

Kremlinul afirmă că încă se gândește la măsurile pe care le va pune în aplicare ca răspuns la plafonarea prețului pentru exporturile de petrol ale Rusiei decisă de G7, scrie agenția de presă de stat TASS, potrivit Al Jazeera.

Moscova plănuise inițial să publice săptămâna trecută un decret prezidențial care să prezinte răspunsul său, inclusiv o posibilă interdicție de a vinde petrol țărilor care respectă plafonul, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Există anumite idei de bază care au fost puse pe hârtie, dar există și propuneri suplimentare care sunt luate în considerare și discutate”, a spus el.

„Încă avem sarcina de a stabili ce măsuri vor fi cele mai potrivite pentru interesele noastre. Activitatea este în curs de desfășurare, dar este aproape de finalizare”, a precizat reprezentantul președinției ruse.

Șeful guvernului de la Londra, Rishi Sunak, a declarat luni, 19 decembrie, la summit-ul liderilor Forței Expediționare Comune (JEF) din capitala Letoniei, că orice apel al Rusiei la încetarea focului în Ucraina ar fi „fals” pentru că va oferi posibilitatea ca forțele Moscovei să se regrupeze, relatează CNN.

Liderul britanic a vorbit despre trei priorități care, din punctul lui de vedere, ar trebui să fie luate în calcul când vine vorba despre evoluția conflicului din Ucraina, potrivit discursului său, publicat pe site-ul guvernului.

În primul rând, ar trebui ca liderii occidentali să se asigure că oferă ”mai mult ajutor militar și că ajutorul militar evoluează pentru a face față situației cu care ne confruntăm acum”.

Mai multe detalii: Premierul britanic Rishi Sunak spune că orice apel la încetarea focului din partea Rusiei ar fi „complet lipsit de sens” acum

Atacul Rusiei cu drone kamikaze de fabricație iraniană asupra regiunii Kiev, lansat în noaptea de duminică spre luni, a rănit trei persoane și a avariat nouă case, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleksii Kuleba, potrivit The Kyiv Independent.

Districtele Obuhiv, Vîșhorod și Bucha sunt parțial lipsite de energie electrică din cauza atacurilor, doar infrastructura critică fiind reconectată la electricitate, potrivit lui Kuleba.

„Serviciile energetice lucrează pentru restabilire alimentării, dar situația este dificilă”, a declarat guvernatorul.

În urma atacului, în regiunea Kiev autoritățile recurg la pene de curent de urgență pentru a stabiliza rețeaua electrică.

Forțele ruse au lansat dronele Shahed-136 și asupra orașului Kiev, avariind unele infrastructuri critice, a declarat anterior primarul Vitali Klitschko. El a adăugat că serviciile de utilități lucrează „pentru a stabiliza rapid situația în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și termică”.

Potrivit administrației militare a orașului Kiev, 18 din cele 23 de drone kamikaze lansate deasupra Kievului în noaptea de 18 spre 19 decembrie au fost doborâte.

În total, forțele aeriene ucrainene au precizat că au doborât 30 „din zecile” de drone trimise de Rusia în cursul nopții asupra întregii Ucraine.

De la începutul lunii octombrie, Rusia a atacat în mod repetat infrastructura critică din Ucraina cu rachete și drone, ucigând zeci de persoane și provocând pene de curent masive.

În contextul în care președintele rus s-a deplasat în Belarus pentru a se întâlni cu omologul său, Aleksandr Lukașenko, Kremlinul a respins orice supoziție potrivit căreia Vladimir Putin va face presiuni pentru ca Minskul să joace un rol mai activ în războiul din Ucraina, anunță agenția rusă de presă de stat RIA Novosti, potrivit Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că astfel de informații sunt „nefondate” și „stupide”.

Putin a mers la Minsk pentru prima dată în mai bine de trei ani.

Agenția ucraineană de stat din domeniul energiei nucleare afirmă că o dronă rusească a survolat luni, imediat după miezul nopții, o parte a centralei nucleare din regiunea Mikolaiv din sudul Ucrainei, informează Al Jazeera.

„Aceasta este o încălcare absolut inacceptabilă a securității nucleare și a radiațiilor”, a transmis Energoatom, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Facem apel la AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) și la întreaga comunitate nucleară mondială, informând despre faptul că o dronă de atac a zburat deasupra sitului centralei nucleare. Lansăm acest apel încă o dată pentru a preveni ca instalațiile nucleare să fie expuse riscului de atac din partea armatei ruse”, au mai transmis reprezentanții Energoatom.

Astfel de atacuri asupra centralelor nucleare ucrainene reprezintă „o amenințare la adresa securității nucleare (…) a Ucrainei și a lumii”, mai scrie în comunicatul Energoatom.

Forțele ucrainene au doborât luni 10 drone Shahed de fabricație iraniană lansate de Rusia deasupra regiunii Mikolaiv, a anunțat Vitalii Kim, șeful administrației militare regionale, potrivit CNN.

Kim a adăugat că „forțele de ocupație ruse au atacat Ucraina cu drone autodetonante «Shahed-136» de fabricație iraniană”, adăugând că 10 dintre acestea au fost „distruse”.

La începutul zilei de luni, forțele armate ucrainene au anunțat că 35 de drone au fost lansate spre Ucraina.

Autoritățile moldovene analizează mai multe scenarii, inclusiv cel în care Moscova ar încerca o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, în 2023, a declarat Alexandru Musteaţă, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.), într-un interviu pentru TVR Moldova, publicat luni.

Potrivit oficialului, scenariul depinde de evoluţiile războiului din Ucraina.

„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului (n.r. – 2023), ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe”, a transmis Alexandru Musteaţă.

Mai multe detalii: Șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău: Rusia plănuiește să invadeze Republica Moldova în 2023

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunţat luni la Riga că, în 2023, Londra va menţine nivelul ajutorului său militar către Kiev, evaluat la 2,3 miliarde de lire, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Primul lucru de făcut este să ne asigurăm că furnizăm un ajutor militar mai important Ucrainei şi că acest ajutor militar evoluează pentru a răspunde situaţiei cu care suntem confruntaţi acum”, a afirmat Sunak, în discursul de deschidere a unei reuniuni cu lideri din Europa de Nord.

Sunak şi reprezentanţii celorlalte state participante la Forţa expediţionară comună (JEF – Danemarca, Estonia, Islanda, Finlanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Suedia, Norvegia) discută la Riga despre ajutorul precis ce urmează să fie furnizat Ucrainei.

„Aceasta înseamnă mai multe sisteme de apărare antiaeriană, mai multă artilerie, mai multe vehicule blindate. În ce îl priveşte, Regatul Unit s-a angajat să egaleze anul viitor, chiar să depăşească, cele 2,3 miliarde de lire de ajutoare pe care le-am furnizat în acest an şi sper să încurajăm celelalte ţări din jurul acestei mese să facă tot ce pot pentru a-şi continua sprijinul”, a spus premierul britanic, într-un scurt discurs transmis în direct.

Este necesară, se asemenea, „concentrarea pe diminuarea capacităţilor Rusiei de a se regrupa şi de a se reaproviziona, ceea ce înseamnă atacarea lanţurilor sale de aprovizionare şi suprimarea sprijinului internaţional”, a adăugat Sunak.

Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Belarus, pentru o întâlnire cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, aliatul său în războiul din Ucraina, în contextul în care Kievul afirmă că se teme de un eventual atac lansat în 2023 de pe teritoriul Belarusului, informează AFP.

Aceasta este prima vizită în Belarus din ultimii trei ani a lui Vladimir Putin.

Aleksandr Lukaşenko se duce cu regularitate în Rusia, pentru a obține progresul unui proiect care promovează o uniune mai strânse între Belarus şi Rusia.

Un tribunal din Peninsula Crimeea, anexată de Moscova, l-a condamnat pe un cetățean rus la 12 ani de închisoare pentru înaltă trădare, pentru că acesta ar fi distribuit serviciilor secrete ucrainene detalii despre marina rusă înainte de invadarea Ucrainei, au anunțat luni serviciile de securitate ruse, potrivit The Moscow Times.

Evgheni Petrușin a colectat și transmis informații către Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării încă din 2020-2021, a precizat Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB).

„Informațiile privind activitățile Flotei de la Marea Neagră (a Marinei ruse) ar putea fi folosite împotriva securității Federației Ruse”, a precizat FSB, într-un scurt comunicat.

Mai multe detalii: Un rus din Crimeea, condamnat la 12 de închisoare pentru că ar fi spionat Flota de la Marea Neagră pentru Ucraina

Papa Francisc a descris războiul din Ucraina ca fiind unul „global” și spune că nu crede că acesta „se va termina pe termen scurt”, relatează Sky News.

Nu este pentru prima dată când Suveranul Pontif pare să sugereze că vina pentru războiul din Ucraina nu aparține în totalitate Rusiei.

Într-un interviu acordat ziarului spaniol ABC Sociedad, Papa a spus: „Nu văd un sfârșit pe termen scurt, deoarece acesta este un război global. Să nu uităm acest lucru. Sunt multe mâini care mestecă în oala războiului. Este global”.

Mai multe detalii: Papa Francisc: Războiul din Ucraina este „global” și nu se va încheia prea repede

Ucraina s-ar putea apăra mai bine în fața atacurilor cu drone și rachete ale forțelor ruseș dacă ar fi dotată cu avioane de vânătoare și sisteme de apărare antirachetă Patriot, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, relatează CNN.

Vorbind la televiziunea ucraineană luni, după un nou val de atacuri cu drone asupra țării, Iurii Ihnat a declarat că „avioanele F-15 și F-16 ar putea lupta eficient împotriva amenințărilor pe care le avem astăzi – atacuri cu rachete și atacuri cu Shahed (drone de fabricație iraniană folosite de forțele ruse, n.r.)”.

„Avioanele de vânătoare pot distruge eficient astfel de ținte”, a adăugat el. „Avioanele, platformele aeriene, sistemele Patriot ne-ar ajuta foarte mult”, a punctat Ihnat.

Săptămâna trecută, presa americană a scris că SUA finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina.

Kievul a cerut Washingtonului să-i trimită Patriot, cel mai avansat sistem de apărare antiaeriană terestră al SUA, care este foarte eficient în interceptarea rachetelor balistice și de croazieră, în condițiile în Ucraina se află sub un val de atacuri rusești care au distrus infrastructura cheie din întreaga țară.

Acesta ar fi cel mai eficient sistem de armament defensiv cu rază lungă de acțiune trimis în Ucraina, iar oficialii spun că va contribui la securizarea spațiului aerian pentru națiunile NATO din Europa de Est.

O nouă alertă de raid aerian a fost emisă în Kiev și în cea mai mare parte a Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni, informează The Guardian.

„Alertă aeriană în regiunea Kiev. Rămâneți pe fază pentru postări ulterioare”, scrie într-un anunț al administrației militare regionale din Kiev.

Jurnalista Emmanuelle Chaze, de la Deutsche Welle, a distribuit o hartă a locurilor unde au sunat sirenele aeriene în Ucraina.

Armata rusă a afirmat luni că a doborât patru rachete HARM de fabricaţie americană deasupra teritoriului său, pe cerul regiunii ruse Belgorod la frontiera cu Ucraina, unde Moscova duce o ofensivă de la începutul lui februarie, relatează AFP.

„Patru rachete anti-radar americane HARM au fost doborâte în spaţiul aerian al regiunii Belgorod”, a anunţat Ministerul Apărării rus, în raportul său zilnic postat pe Telegram, fără a face alte precizări, potrivit Agerpres.

Localităţile şi infrastructurile din regiunea Belgorod au de suferit frecvent din cauza tirurilor, adesea mortale, atribuite de Moscova armatei ucrainene.

Rachetele americane AGM-88 HARM sunt rachete tactice aer-sol concepute pentru a căuta şi distruge sistemele de apărare aeriană ale adversarilor echipate cu radar.

Rusia are suficiente stocuri de rachete pentru încă trei-patru atacuri de amploare asupra Ucrainei, dar apoi va rămâne „complet fără rachete”, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov, într-un interviu pentru Ukrainska Pravda publicat luni, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Danilov, „ei (rușii, n.r.) au depășit deja limita (cantității de rachete) pe care, conform reglementărilor, ar fi trebuit să o păstreze, și au depășit-o cu destul de mult timp în urmă”.

Danilov a precizat că epuizarea rezervelor de rachete este „inacceptabilă” pentru militari, deoarece aceștia „se pot confrunta cu provocări complet diferite și trebuie să aibă cel puțin o rezervă”.

Cu toate acestea, Rusia are „mai mult sau mai puțin suficiente” rachete S-300 în arsenalul său pentru a continua să lovească orașele ucrainene, a mai spus Danilov pentru Ukrainska Pravda.

Anterior, pe 22 noiembrie, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că Rusia a folosit cea mai mare parte a arsenalului său de rachete de înaltă precizie pentru a ataca Ucraina. Potrivit datelor furnizate de Reznikov, Moscova mai avea atunci în stoc 119 rachete Iskander, față de 900 înainte de începerea invaziei la scară largă din Ucraina, și 229 de rachete de croazieră Kalibr, față de 500 pe data de 23 februarie.

Rusia a lansat peste 1.000 de rachete și drone asupra infrastructurii energetice ucrainene de la începutul lunii octombrie, potrivit șefului operatorului de stat al rețelei ucrainene Ukrenergo, Volodimir Kudrytskii.

În total, Rusia a lansat peste 4.500 de rachete asupra Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

Din 10 octombrie încoace, Rusia a declanșat șapte atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei, vizând infrastructura critică și ucigând zeci de civili.

În cel mai recent atac al său, efectuat pe 16 decembrie, Moscova a lansat 72 de rachete asupra țării.

Miniștrii statelor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc pentru a finaliza un acord mult așteptat care va pune în aplicare un plafon al prețului la gazele naturale care, speră ei, poate ajuta gospodăriile și întreprinderile să facă față mai bine creșterii excesive a prețurilor, informează Al Jazeera.

Miniștrii nu au reușit anterior să își depășească divergențele în cadrul a cinci reuniuni de urgență anterioare.

Cele 27 de națiuni nu au reușit să încheie un acord privind stabilirea unui plafon de preț care fusese promis în octombrie ca modalitate de a reduce facturile la energie care au crescut vertiginos din cauza invaziei Rusiei.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak va anunța un nou pachet de ajutor militar, constând în artilerie, pentru Ucraina, în timpul întâlnirii cu omologii săi nordici, baltici și olandezi la Riga, în Letonia, informează Al Jazeera.

Sunak a sosit în Letonia pentru a discuta cu colegii din cadrul Forței Expediționare Comune (JEF) despre eforturile actuale de contracarare a agresiunii rusești în regiunea nordică și baltică.

O declarație emisă de biroul premierului a precizat că acesta va anunța că Marea Britanie va furniza „sute de mii de cartușe de artilerie anul viitor, în cadrul unui contract de 250 de milioane de lire sterline (aproximativ 304 milioane de dolari) care va asigura un flux constant de muniție de artilerie critică pentru Ucraina pe tot parcursul anului 2023”.

Marea Britanie a fost lider în „furnizarea de ajutor defensiv Ucrainei, inclusiv prin trimiterea de sisteme de rachete cu lansare multiplă și, recent, de 125 de tunuri antiaeriene”, a adăugat biroul premierului Sunak.

„Am furnizat, de asemenea, peste 100.000 de cartușe din februarie, livrările fiind direct legate de operațiunile de succes pentru recucerirea teritoriului din Ucraina”, a mai transmis biroul premierului britanic.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut luni liderilor occidentali reuniți în Letonia, inclusiv premierului britanic Rishi Sunak, să furnizeze țării sale o gamă largă de sisteme de armament, informează Reuters.

„Vă cer să creșteți posibilitatea de a furniza sisteme de apărare antiaeriană țării noastre și să contribuiți la accelerarea deciziilor relevante care urmează să fie luate de partenerii noștri”, i-a cerut Zelenski lui Sunak, în cadrul unui discurs ținut prin videoconferință. Liderul de la Kiev s-a adresta reuniunii de la Riga a liderilor țărilor din cadrul Forței Expediționare Comune.

Acest grup condus de britanici, configurat pentru a răspunde rapid la crize în nordul Europei, este format din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia și Olanda.

În timp ce aliații occidentali, în frunte cu Statele Unite, au sprijinit Ucraina cu fonduri, pregătire militară și livrări de sisteme de apărare antiaeriană și alte tipuri de armament, Kievul a afirmat în mod repetat că are nevoie de și mai multe arme pentru a-și susține campania împotriva Rusiei.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski le cere liderilor europeni mai multe arme. ”Depinde mult de voi cum se va sfârși acest război”

O instalație a infrastructurii critice a fost avariată luni, la Kiev, în urma atacului cu drone rusești, a anunțat un comandant militar ucrainean, potrivit CNN.

Serhii Popko, șeful administrației militare de la Kiev, a anunțat pe Telegram că forțele ucrainene au doborât luni 18 din cele 23 de drone de atac Shahed, de fabricație iraniană, lansate de Rusia asupra capitalei.

Autoritățile anunțaseră anterior că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât nouă drone rusești la Kiev.

Popko a adăugat că zonele cele mai afectate au fost două districte din capitală. Un drum din districtul Solomyanskyi a fost avariat, iar fragmente dintr-o dronă au aterizat pe o clădire rezidențială înaltă din districtul Shevchenkivskyi.

Două persoane au fost rănite în aceste atacuri, care au venit după ce vineri mai multe orașe din Ucraina, inclusiv Kievul, au fost lovite de raiduri de rachete rusești care au dat o lovitură majoră infrastructurii civile a țării, lăsând mulți oameni fără lumină, energie electrică sau căldură.

Forțele armate ale Ucrainei au doborât 18 drone Shahed-136 de fabricație iraniană pe care Rusia le-a lansat asupra Kievului în noaptea duminică spre luni, potrivit Administrației militare a capitalei ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

În total, forțele ruse au atacat orașul Kiev cu 23 de drone kamikaze, potrivit lui Serhii Popko, șeful administrației militare locale.

Trupele ruse au lovit un sit de infrastructură din oraș și au avariat o clădire înaltă și o șosea din districtele Solomianskyi și Shevchenkivskyi din Kiev, a precizat Popko. Nu au fost raportate victime în urma atacului asupra capitalei Ucrainei.

Rusia a lansat drone kamikaze iraniene și asupra regiunii Kiev și a altor regiuni ucrainene. În total, 30 de drone au fost doborâte deasupra Ucrainei, au anunțat Forțele Aeriene pe Telegram.

În urma atacului cu drone, infrastructura și mai multe locuințe au fost avariate, iar două persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a scris guvernatorul regiunii, Oleksii Kuleba. Potrivit lui Kuleba, toate serviciile de urgență intervin în locurile care au fost atacate.

De la începutul lunii octombrie, Rusia a atacat în mod repetat infrastructura critică din Ucraina cu rachete și drone, ucigând zeci de persoane și provocând întreruperi masive de energie electrică.

Două persoane au fost rănite și mai multe locuințe au fost avariate după ce dronele rusești au atacat luni dimineață Kievul, potrivit administrației militare din capitala ucraineană, informează CNN.

De asemenea, au fost avariate instalații de infrastructură critică, a anunțat luni primarul Kievului, Vitaliy Klitschko, pe Telegram, adăugând că tehnicienii lucrează pentru a stabiliza alimentarea cu energie electrică și termică.

La începutul zilei de luni, apărarea aeriană ucraineană a doborât nouă drone rusești la Kiev, potrivit autorităților.

Noul atac a venit după ce mai multe orașe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, au fost vizate vineri de o serie de raiduri cu rachete rusești care au dat o lovitură majoră infrastructurii civile a țării, lăsând mulți oameni fără lumină, energie electrică sau căldură.

Unităţi militare ruse vor efectua „exerciţii tactice” în Belarus, la frontiera cu Ucraina, a anunţat luni agenţia de presă Interfax, citând Ministerul rus al Apărării rus.

Nu se precizează când şi unde vor avea loc aceste manevre militare, însă acest anunţ intervine în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin este aşteptat la Minsk pentru discuţii cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, scrie Agerpres.

„Evaluarea finală a capacităţii şi aptitudinii de luptă a unităţilor va fi făcută (…) odată încheiate exerciţiile tactice ale batalioanelor”, a anunțat Ministerul rus al Apărării rus.

Vizita lui Vladimir Putin la Minsk are loc la 10 luni de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, care a fost declanşată dinspre mai multe zone, inclusiv dinspre teritoriul belarus.

În octombrie, Belarus a anunţat înfiinţarea unei forţe comune cu Rusia şi mai mulţi militari ruşi au fost desfăşuraţi în această fostă republică sovietică. Această desfăşurare a generat temeri că trupele belaruse s-ar putea alătura militarilor ruşi în intervenţia lor în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat duminică seara că „apărarea frontierei cu Rusia şi Belarus” este „în egală măsură o prioritate constantă”. „Ne pregătim pentru toate scenariile de apărare posibile”, a explicat Zelenski în discursul său zilnic adresat naţiunii ucrainene, la finalul unei reuniuni cu comandanţii armatei ucrainene.

Forțele ruse au lansat atacuri asupra a nouă regiuni ucrainene în ultimele 24 de ore, ucigând trei civili, au anunțat autoritățile locale ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Treisprezece persoane au fost rănite din cauza bombardamentelor asupra regiunilor Donețk, Herson, Harkov, Kiev, Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumî, Zaporojie și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au ucis doi civili în Bahmut și unul în Torske și au rănit patru persoane în Bahmut, a anunțat luni guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko. Rusia a bombardat opt așezări din regiune, avariind trei case și o clădire administrativă, a adăugat el.

Trupele ruse au atacat de 69 de ori regiunea Herson cu artilerie, tunuri antiaeriene, mortiere și tancuri, rănind șase persoane, potrivit guvernatorului regiunii, Iaroslav Ianușevici. Atacurile au avariat o instituție de învățământ, un hotel, precum și clădiri private și de apartamente din zonele rezidențiale ale orașului Herson, a precizat Ianușevici.

De asemenea, Rusia a lansat peste noapte zeci de drone kamikaze de fabricație iraniană asupra Ucrainei, dintre care 30 au fost doborâte, potrivit Forțelor Aeriene.

În urma atacului cu drone, infrastructura și mai multe locuințe au fost avariate, iar două persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a scris pe Telegram guvernatorul regiunii, Oleksii Kuleba.

În cursul ultimelor 24 de ore, armata rusă a mai bombardat așezările din regiunea Harkov, aflate în apropierea frontierei dintre Ucraina și Rusia și a liniei de contact, cel mai avariat fiind districtul Kupiansk, potrivit guvernatorului regiunii, Oleg Sinegubov.

Atacurile au rănit un paramedic în timp ce se afla la datorie în satul Kivsharivka și au avariat o casă și clădiri agricole în Dvorichna, a precizat Sinegubov.

Rusia a atacat regiunea Dnipropetrovsk cu drone kamikaze de fabricație iraniană, artilerie grea și lansatoare multiple de rachete Grad în noaptea de 18 spre 19 decembrie, a anunțat guvernatorul Valentin Reznichenko.

Nu s-au înregistrat victime, dar atacurile au avariat peste 30 de case și clădiri agricole, mașini, o conductă de gaz, mai multe linii electrice, trei școli și o clădire administrativă, potrivit lui Reznichenko.

Administrația regională de stat din Zaporojie a anunțat că infrastructura civilă din 15 localități din regiune a fost sub tirul rușilor. Autoritățile locale au primit 12 rapoarte privind pagubele produse gospodăriilor cetățenilor și siturilor de infrastructură din cauza atacurilor rusești. Administrația nu a furnizat informații privind victimele.

Localitatea Ochakiv din regiunea Mikolaiv de pe coasta Mării Negre a fost bombardată prin intermediul sistemelor de rachete cu lansare multiplă, a declarat guvernatorul regiunii, Viltalii Kim. Nu au fost raportate victime.

Forțele ruse au atacat duminică două comunități din regiunea Sumî, în apropiere de granița ruso-ucraineană, bombardându-le de 26 de ori cu mortiere și tunuri autopropulsate, a anunțat Dmytro Zhyvytsky, guvernatorul regiunii. În dimineața zilei de luni, Rusia a atacat o altă localitate din regiune, potrivit lui Zhyvytsky. Nu s-au înregistrat victime.

De asemenea, Rusia a atacat șase localități din regiunea Luhansk, potrivit administrației regionale de stat. Nu există informații privind victimele și pagubele.

Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei a anunțat luni că Rusia a pierdut 98.800 de soldați din 24 februarie și până în prezent, informează The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General, armata rusă a mai pierdut, de la începutul războiului:

• 2.988 de tancuri,
• 5.969 de vehicule blindate de luptă,
• 4.592 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 1.953 de sisteme de artilerie,
• 410 sisteme de rachete cu lansatoare multiple,
• 212 sisteme de apărare antiaeriană,
• 281 de avioane,
• 264 de elicoptere,
• 1.657 de drone,
• 16 ambarcațiuni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, în obișnuitul său discurs video adresat zilnic națiunii, că alimentarea cu electricitate a fost restabilită pentru un total de 9 milioane de ucraineni, în contextul în care ce țara își revine după noua serie de atacuri rusești care au lovit vineri, informează CNN.

„Altor 3 milioane de ucraineni le-a fost restabilită alimentarea cu energie”, a declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev anunțase deja că alimentarea cu energie pentru 6 milioane de persoane a fost restabilită sâmbătă, în urma unui alt atac cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Zelenski a spus că reluarea alimentării cu energie electrică este „deja un rezultat pentru 9 milioane dintre oamenii noștri”.

În majoritatea orașelor din Ucraina, operațiunile de transport au revenit la normal, a adăugat el.

Rusia a atacat regiunea Dnipropetrovsk cu drone kamikaze de fabricație iraniană, artilerie grea și lansatoare multiple de rachete Grad în noaptea de 19 decembrie, avariind mai multe case și linii electrice, a declarat guvernatorul Valentin Reznichenko pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, forțele ucrainene au distrus două dintre dronele Shahed de fabricație iraniană.

Forțele ruse au folosit artileria grea pentru a trage de 60 de ori asupra Nikopolului și a comunităților din apropiere de Marhanetska, Chervonohryhorivka și Mirivska.

Nikopol este situat peste râul Dnipro de Enerhodar, construit în jurul centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de forțele ruse din 4 martie.

Potrivit lui Reznichenko, nu s-au înregistrat victime, dar zona a suferit multe distrugeri. Ca urmare a atacului, stația de pompare a alimentării cu apă a fost întreruptă, iar mai multe sate au rămas fără apă, a spus el.

În Marhanetska, obuze rusești au lovit peste 20 de case și clădiri agricole, trei școli și o clădire administrativă. De asemenea, mai multe linii electrice au fost avariate.

Rusia a lansat zeci de drone kamikaze de fabricație iraniană asupra Ucrainei în noaptea de 19 decembrie. Treizeci de drone au fost doborâte, a raportat Forțele Aeriene ucrainene pe Telegram.

Forțele aeriene ucrainene spun că au doborât 30 din cele 35 de drone Shahed lansate de Rusia în cursul nopții, informează The Guardian.

Dronele kamikaze Shahed-136/131, de fabricație iraniană, ar fi fost lansate de pe coasta estică a Mării Azov, potrivit sursei citate.

Președintele rus Vladimir Putin va zbura luni spre Belarus, pe fondul temerilor că intenționează să exercite presiuni pentru ca ţara condusă de Lukaşenko să se alăture unei noi ofensive terestre împotriva Ucrainei și a redeschide un nou front, transmite The Guardian.

Vizita sa pentru discuții cu liderul belarus Alexander Lukașenko va fi prima sa vizită la Minsk din 2019.

„În timpul (acestor discuții) vor fi elaborate întrebări pentru o nouă agresiune împotriva Ucrainei și implicarea mai largă a forțelor armate belaruse în operațiunea împotriva Ucrainei, în special, în opinia noastră, și pe teren”, a declarat comandantul forțelor comune ucrainene, Serhiy Naiev.

Cel mai important general ucrainean, Valeri Zalujni, a declarat săptămâna trecută pentru The Economist că Rusia pregătește 200.000 de trupe proaspete pentru o ofensivă majoră care ar putea veni din est, din sud sau chiar din Belarus încă din ianuarie, dar mai probabil în primăvară.

În Belarus există o activitate militară rusă și belarusă constantă de luni de zile. De asemenea, Rusia și-a folosit aliatul ca rampă de lansare pentru un atac eșuat asupra Kievului în februarie.

De atunci, Moscova și Minsk au înființat o unitate regională comună de forțe în Belarus și au organizat numeroase exerciții militare.

Marea Britanie va anunţa un nou pachet major de artilerie pentru Ucraina, în timp ce premierul britanic Rishi Sunak se pregătește să se întâlnească luni, la Riga, în Letonia, cu omologii săi nordici, baltici și olandezi.

Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului și citat de Agenția France-Presse, acesta va anunța intenția Marii Britanii de a furniza „sute de mii de cartușe de artilerie anul viitor, în cadrul unui contract de 250 de milioane de lire sterline, circa 304 milioane de dolari, care va asigura un flux constant de muniție de artilerie pentru Ucraina pe tot parcursul anului 2023”.

Prim-ministrul se va deplasa în Letonia pentru reuniunea liderilor țărilor din cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), inclusiv Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania și Olanda, unde se va adresa şi președintele Ucrainei, Zelenski.

„De la Cercul Arctic până la Insula Wight, Marea Britanie și aliații noștri europeni au fost la unison în răspunsul nostru la invazia din Ucraina și rămânem fermi în ambiția noastră de a avea din nou pace în Europa”, a declarat Sunak înaintea vizitei.

„Dar pentru a obține pacea, trebuie să descurajăm agresiunea, iar desfășurările noastre comune în întreaga regiune sunt vitale pentru a ne asigura că suntem capabili să răspundem la cele mai grave amenințări. Știu că acest summit al Forțelor Expediționare Întrunite nu va face decât să sublinieze prieteniile noastre strânse și sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina.”

Explozii au fost auzite în cartierele centrale Solomianskyi și Shevchenkivskyi din Kiev la începutul zilei de 19 decembrie, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitciko, pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit primarului, serviciile de urgență se află deja pe teren la locul exploziilor.

Forțele armate ucrainene au tras primul semnal de alarmă într-o alertă pe Telegram, în jurul orei locale 2:00, spunând că armata a activat apărarea aeriană pentru a proteja capitala de atacurile cu drone.

Administrația de stat a orașului Kiev a trimis, de asemenea, o alertă prin care îndemna locuitorii să se adăpostească. Oficialii ucraineni au adăugat ulterior că peste 20 de drone de fabricație iraniană au fost detectate deasupra spațiului aerian al Kievului și cel puțin 15 dintre ele au fost doborâte, arată Reuters.

Dacă se dorește evitarea unui război mondial, Ucraina trebuie susținută mai mult, iar Moscova trebuie demilitarizată și destrămată, scrie secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, Oleksiy Danilov, într-un editorial publicat, vineri, 16 decembrie, de ziarul „Ukrainska pravda”.

„Forțele Armate ale Ucrainei trebuie să dispună de posibilitatea să acționeze la distanțe mai mari: de la Moscova până la Vladivostok. Militarii ucraineni bine instruiți și echipați vor elibera toate teritoriile Ucrainei în limita frontierelor din 1991”, a spus Danilov.

Mai multe informații: Un înalt oficial ucrainean cere Occidentului arme care lovesc la distanță: „De la Moscova până la Vladivostok”

Forțele ruse au bombardat duminică un spital din Kivsharivka, regiunea Harkov, rănind un paramedic în vârstă de 31 de ani, a anunțat guvernatorul Oleh Siniehubov, citat de Kyiv Independent.

O mină rusească a ucis și două persoane în Dovhenke, un sat de lângă Izium, regiunea Harkov, potrivit Procuraturii Generale.

Mai multe explozii au răsunat duminică dimineață în orașul rus Belgorod, lângă granița cu Ucraina. O coloană de fum s-a ridicat peste una dintre case, iar autoritățile au anunțat desfășurarea apărării antiaeriene. Potrivit lor, patru persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda.

„Sistemul nostru de apărare aeriană a fost activat deasupra Belgorodului și a regiunii Belgorod”, a spus guvernatorul Viacheslav Gladkov. „Se știe că patru persoane au fost rănite. Echipele medicale îi duc la spital”, a continuat el.

Belgorod este una dintre numeroasele regiuni din sudul Rusiei în care ținte precum depozitele de combustibil și muniție au fost zguduite de explozii în cele aproape 10 luni de război.