Război în Ucraina, ziua 30 | Rusia mută în Ucraina trupele staționate în Georgia. Moscova anunță că se concentrează de acum pe „eliberarea” Donbas-ului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia a pierdut peste 16.000 de militari, de la începutul războiului în Ucraina, informează CNN.

„Numărul pierderilor rușilor a depășit 16.000 de victime”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj video postat vineri seară pe rețelele de socializare.

„Printre ei se numără și comandanți de rang înalt. Până acum nu s-a raportat că ar fi fost uciși generali-colonei sau amirali ruși. Totuși, acest bilanț include un comandant al uneia dintre armatele ocupanților și un adjunct al Marinei ruse din Marea Neagră”, a mai spus liderul ucrainean.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile lui Zelenski.

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri, într-un briefing de presă, că 1.351 de militari au fost uciși în Ucraina de la începutul „operațiunii speciale”, iar alți 3.825 au fost răniți, aceasta fiind prima actualizare majoră privind numărul victimelor din 2 martie încoace.

Miercuri, doi înalți oficiali militari ai NATO au estimat că numărul soldaților ruși uciși în Ucraina este între 7.000 și 15.000. Alți oficiali americani au plasat pierderile rusești într-un interval similar – între 7.000 și 14.000 de soldați uciși -, dar au precizat că au o „încrederea scăzută” în aceste estimări.

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Zelenski a mai spus vineri că autoritățile ucrainene au putut asigura 18 coridoare umanitare în ultima săptămână și au reușit să salveze 37.606 de persoane, dintre care 26.477 din orașul asediat Mariupol, care au fost duse la Zaporojie.

„Toate aceste crime de război împotriva civililor din Mariupol și din alte orașe ale Ucrainei vor continua să informeze națiunile lumii” cu privire la atrocitățile comise de Rusia, a adăugat liderul de la Kiev.

Personalul de serviciu de la instalațiile de deșeuri radioactive de la Cernobîl, care au căzut sub controlul rușilor, nu a fost schimbat de patru zile, iar Ucraina nu poate preciza când va avea loc schimbul de tură, din cauza luptelor din orașul în care locuiesc mulți din membrii personalului, a anunțat vineri organismul de supraveghere nucleară al ONU, potrivit Reuters.

”Ucraina a informat astăzi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică că nu a existat nicio schimbare a personalului tehnic (la Cernobîl, n.r.) din 21 martie şi nu ştie când ar putea avea loc următoarea”, a transmis AIEA, într-un comunicat de presă.

Personalul aflat în prezent de serviciu a înlocuit un schimb care a lucrat acolo mai mult de trei săptămâni, a precizat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară legea care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru ”informaţii false” privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte ”difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile” despre ”activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus”.

Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă ”informaţiile false” au ”antrenat consecinţe grave”.

Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie, care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de ”informaţii false” despre armata rusă.

Orașul Herson rămâne sub controlul total al Rusiei, au declarat patru locuitori ai orașului pentru CNN, contrar mai multor relatări ale unor instituții de presă care citează un înalt oficial american din domeniul apărării.

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

„Astăzi i-am văzut (pe militarii ruși, n.r.) în piață, cu armele după ei, probabil căutând să cumpere legume”, a declarat un rezident din Herson, pentru CNN, vineri seară. „Ei au pierdut doar câteva sate, nu orașe”, a adăugat acesta.

CNN precizează că nu publică numele rezidenților cu care a discutat din cauza îngrijorărilor legate de siguranța acestora.

Oficialul american din domeniul apărării a declarat mai multor instituția media, inclusiv CNN, că „am văzut rapoarte de rezistență acolo, în zonele care au fost raportate anterior a fi sub controlul Rusiei”.

„Nu putem deduce exact cine deține controlul asupra Hersonului, dar ideea este că nu pare să se afle sub controlul strict al Rusiei ca înainte”, a precizat oficialul american. „Am putea afirma că Hersonul este, de fapt, un teritoriu disputat din nou”, a mai spus acesta.

Evaluarea potrivit căreia orașul Herson este din nou disputat de cele două părți s-a bazat parțial pe imagini și relatări din presă care arată steagul ucrainean arborat pe clădirea primăriei din oraș, potrivit altor doi oficiali americani din domeniul apărării.

Informațiile anterioare ale CNN confirmau faptul că ucrainenii au demarat o contraofensivă militară care a ajuns în satele cele mai nordice din regiunea Herson.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că va vorbi cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a discuta termenii și condițiile unei „operațiuni umanitare excepționale” pentru evacuarea civililor din Mariupol, informează CNN.

„Am avut astăzi discuții concrete cu primarul din Mariupol și cu autoritățile ucrainene relevante”, a declarat Macron la Bruxelles, după un summit UE. „Vom negocia apoi cu partea rusă”, a precizat liderul de la Palatul Élysée

Operațiunea va fi organizată împreună cu Turcia și Grecia și vizează evacuarea civililor care vor să părăsească orașul asediat, a adăugat Macron.

În timpul convorbirii dintre Macron și Putin, Franța va cere Rusiei să ridice asediul asupra orașului Mariupol, astfel încât civilii care doresc să plece să poată fi evacuați, iar ajutorul umanitar să poată intra pentru cei care aleg să rămână, a precizat Palatul Elysée, după conferința de presă.

Noi fotografii din satelit publicate de compania americană de tehnologie Maxar arată cum nava rusă, care a fost distrusă joi în portul ocupat Berdiansk, este parțial scufundată, scrie BBC.

Armata ucraineană a anunțat că „Saratov”, o navă de debarcare, a fost atacată și distrusă de forțele sale. Nava fusese anterior identificată incorect drept Orsk, a precizat armata ucraineană, adăugând că alte două nave de debarcare ruse au suferit, de asemenea, avarii.

Fotografiile din satelit realizate vineri suprind fum negru deaspupra unei structuri din portul Berdiansk, în apropierea mai multor rezervoare de stocare a combustibilului.

Interpolul a trimis o echipă în Republica Moldova, pe fondul temerilor că traficanții de carne vie ar putea face victime printre refugiații ucraineni, scrie BBC.

Agenția a primit informații că indivizi care fac parte din rețele de trafic uman au fost depistați la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, persoanele vulnerabile – „copiii, în special minorii neînsoțiți” – fiind țintele lor predilecte.

Agenții Interpol vor face verificări la Chișinău și în taberele de refugiați de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Țara vecină se confruntă cu un flux uriaș de refugiați, de la începutul războiului. 380.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova până acum, în condițiile în care populația țării este de numai 2,6 milioane locuitori.

Mai multe detalii: Interpolul și-a trimis oamenii în Republica Modova, după ce a depistat traficanți de carne vie la frontiera cu Ucraina

Mii de oameni s-au adunat, vineri seară, în centrul capitalei Poloniei, Varșovia, pentru a-și arăta sprijinul pentru Ucraina.

În fața Teatrului Dramatic, aceștia au venit cu steagul Ucrainei în mâini, au cântat și au luminat cu telefoanele mobile.

Manifestația uriașă din Varșovia vine la o zi după apelul liderului ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a cerut oamenilor din toată lumea să iasă în stradă pentru Ucraina, și în aceeași zi în care Joe Biden, președintele SUA, și-a început vizita în Polonia.

Mai multe detalii: VIDEO. Manifestație uriașă pro-Ucraina în centrul Varșoviei, în ziua vizitei președintelui american

Zeci de oficiali, jurnaliști și activiști ucraineni au fost reținuți de forțele ruse sau sunt dați dispăruți, a anunțat vineri ONU, avertizând că unele cazuri seamănă cu „luarea de ostatici”, relatează AFP, preluată de The Moscow Times.

La ceva mai mult de o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Biroul pentru drepturile omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite (UNHCR) a anunțat că a documentat detenția arbitrară și dispariția forțată a 22 de oficiali ucraineni locali, dintre care 13 au fost ulterior eliberați.

Poate cel mai cunoscut caz este cel al primarului Ivan Fedorov, edilul orașului Melitopol, situat în sudul Ucrainei, despre care autoritățile ucrainene au spus că a fost răpit de forțele ruse de ocupație și reținut câteva zile, pentru ca apoi să fie eliberat.

„Acesta pare să fie un tipar în zonele (din Ucraina, n.r.) care sunt ocupate de Federația Rusă”, a declarat Matilda Bogner, șefa echipei ONU pentru drepturile omului din Ucraina.

„Forțele Federației Ruse rețin persoane în mod țintit și nu informează rudele sau pe altcineva unde îi duc pe acești oameni. În unele cazuri, aceasta pare a fi o formă de luare de ostatici”, a spus Matilda Bogner în fața jurnaliştilor de la Geneva, prin intermediul unei legături video de la Ujhorod, oraș situat în vestul Ucrainei, aproape de granița cu Slovacia și Ungaria.

Bogner a precizat că 15 jurnalişti şi activişti ai societăţii civile „care s-au opus invaziei” în mai multe regiuni au fost de asemenea „luaţi” cu forța.

Mai multe detalii: ONU: Zeci de oficiali și jurnaliști ucraineni au fost reţinuţi de forțele ruse sau au dispărut

Alți doi comandanți ruși de rang înalt au fost uciși în Ucraina, iar unul dintre ei se pare că a murit după ce a fost atacat de propriii săi oameni, a declarat un oficial occidental, potrivit BBC.

Comandantul Brigăzii motorizate 37 de pușcași, un colonel, a fost călcat cu un vehicul, în mod deliberat, de proprii săi soldați ca urmare a amplorii pierderilor suferite de brigada sa, a precizat oficialul occidental.

„Acest lucru oferă doar o perspectivă asupra unora dintre provocările morale pe care le întâmpină forțele ruse”, a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, alte rapoarte sugerau că respectivul colonelul – Yuri Medvedev – ar fi suferit răni la picioare și a fost evacuat în Belarus.

Un al șaptelea general rus – Iakov Rezanţev, comandantul Armatei 49 de arme combinate – ar fi fost de asemenea ucis, a anunțat vineri Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul nu făcut până acum nicio precizare legată de acest subiect.

BBC precizează că nu a putut confirma, în mod independent, această informație.

Elveția a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, în conformitate cu cel mai recent pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, a anunțat vineri Consiliul Federal elvețian, potrivit CNN.

„Decizia Consiliului Federal din 25 martie înseamnă că Elveția păstrează aceeași linie cu măsurile impuse de UE la 9 și 15 martie ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, în curs de desfășurare. Pe 16 martie, Elveția adoptase deja lista extinsă a persoanelor și entităților supuse sancțiunilor financiare impuse de UE”, a transmis Consiliul Federal elvețian, într-un comunicat de presă.

Elveția a impus interdicții legate de sectorul energetic și financiar, dar și de tranzaționarea bunurilor de lux, a fierului și oțelului, precizează sursa citată.

„Exportul de bunuri și servicii conexe pentru sectorul energetic rus este de acum interzis. De asemenea, este interzisă participarea la afaceri active în sectorul energetic și acordarea de împrumuturi sau alte resurse financiare unor astfel de afaceri”, a mai transmis Consiliul Federal elvețian.

„Se introduce o interdicție privind importul de bunuri din fier și oțel din Rusia sau originare din Rusia, precum și o interdicție privind exportul de bunuri de lux și bunuri de navigație maritimă către Rusia. În sectorul financiar, sunt interzise tranzacțiile cu anumite companii de stat și furnizarea de servicii de rating de credit”, menționează organismul federal elvețian.

Cu toate acestea, Consiliul Federal anunță că a decis să permită „anumite excepții de la sancțiunile financiare în scopuri umanitare”, afirmând că va „ușura” relațiile de afaceri „necesare pentru activitatea organizațiilor umanitare”.

Consiliul a mai precizat că a luat decizia de a nu pune în aplicare măsura UE de suspendare a difuzării de conținut de către unele instituții media rusești, „și anume Sputnik și Russia Today”.

„În ciuda faptului că aceste canale sunt folosite pentru a răspândi propagandă și dezinformare țintită de către Federația Rusă, Consiliul Federal consideră că este mai eficient să contracareze declarațiile neadevărate cu fapte, în loc să împiedice difuzarea acestora”, a precizat sursa citată.

Elveția a înterupt pentru prima dată tradiția neutralității sale la începutul lunii martie.

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, aflat vineri în vizită în Polonia, l-a numit din nou „criminal de război” pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, informează agenția germană DPA, preluată de Agerpres.

Biden a ajuns în Polonia pentru a observa la faţa locului reacția umanitară faţă de refugiaţii ucraineni şi pentru a se adresa direct militarilor americani desfăşuraţi în această ţară, în cadrul răspunsului NATO faţă de invazia rusă în Ucraina.

Democraţiile sunt „unite în opoziţia şi efortul de a pune capăt devastărilor care au loc la comanda unui om despre care sincer cred că este un criminal de război”, a spus preşedintele american la Rzeszow. „Cred că asta va corespunde şi definiţiei legale”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Biden s-a întâlnit cu omologul său polonez, Andrzej Duda, în oraşul din estul Poloniei, centru logistic pentru eforturile umanitare în sprijinul celor care fug de războiul din Ucraina.

„Copilaşii ăştia. Copii mici. Te uiţi la mame – nu trebuie să le înţelegi limba, vezi în ochii lor durere, literalmente durere, când îşi privesc copiii”, a spus Biden.

Ceva mai devreme, el li se adresase direct soldaţilor americani pe aeroportul din Rzeszow, mulţumindu-le pentru ceea ce fac „în centrul unei bătălii între democraţi şi oligarhi”, şi a mâncat pizza împreună cu ei.

Un consilier al primarului din Mariupol a declarat vineri că aproximativ 600 de persoane ar fi supraviețuit bombardamentului rusesc asupra teatrului din oraș, care a avut loc în urmă cu nouă zile, relatează CNN.

Informațiile despre victimele și supraviețuitorii atacului din 16 martie sunt puține, iar absența unei forțe de poliție funcționale și a unei rețele de intervenție în situații de urgență a făcut imposibilă stabilirea unui număr exact al acestora, a scris consilierul local Petro Andrișcenko, pe canalul său de Telegram.

În schimb, Andrișcenko a dat detalii despre ceea ce el a numit bilanț „aproape oficial” și a explicat cum a ajuns consiliul local la cifra de aproximativ 300 de decese, care a fost anunțată anterior în cursul zilei de vineri. CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent cifrele anunțate.

Acesta a precizat că oficialii consiliului municipal au început cu informațiile despre numărul persoanelor care foloseau teatrul ca adăpost, număr care s-a schimbat zi de zi pe măsură ce unii oameni veneau, iar alții plecau.

Oficialii locali au adunat date și de la oameni care locuiau în apropierea teatrului sau au mers la fața locului după atac.

Nu în ultimul rând, oficialii orașului au fost ajutați de un jurnalist local care avea informații despre persoanele care au părăsit orașul.

„Aceasta nu este doar mărturia unei persoane. Este rezultatul unei munci îndelungate și atente”, a spus Andrișcenko.

Drept urmare, a concluzionat oficialul local, cifrele „aproape oficiale” arată că aproximativ 900 de oameni se aflau înăuntrul teatrului în ziua bombardamentului.

Cele 300 de persoane care au murit se aflau la etajele superioare ale clădirii și în spatele teatrului.

Mulți dintre cei 600 de civili care au supraviețuit erau erau pe cale de a ieși din Mariupol și se îndreptau spre Zaporojie, a precizat Andrișcenko.

Primarul orașului Harkov, situat în estul Ucrainei, a acuzat vineri forţele ruse de bombardamente aleatorii şi continue asupra oraşului său, al doilea ca mărime din țară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Astăzi situaţia este foarte grea”, a spus Ihor Terehov într-o conferinţă de presă improvizată într-un loc secret, la adăpost de bombe. „În fiecare zi sunt bombardamente aleatorii asupra oraşului şi mulţi morţi”, a arătat el, afirmând că ruşii ţintesc „zone rezidenţiale, civili, infrastructuri cum ar fi şcolile”.

„Este un război împotriva Harkovului, împotriva Ucrainei, împotriva civililor”, iar aproape două treimi din cei 1,5 milioane de locuitori au fugit din oraş, a susţinut primarul.

Trupele ruse au ajuns în suburbiile Harkovului, situat în estul Ucrainei, la mai puţin de 40 de kilometri de graniţă, încă din prima zi a invaziei, în 24 februarie. În prezent, ucrainenii au recuperat teren până la câţiva kilometri de periferie, unde continuă luptele.

De la începutul războiului, Harkovul a fost lovit în fiecare zi de artilerie, rachete şi aviaţie; au fost „multe victime”, a declarat Terehov, refuzând însă să precizeze un număr.

Vineri dimineaţa, potrivit autorităţilor locale, un bombardament a ucis patru oameni într-un cartier popular din apropierea aeroportului. Imediat după lovitură, proiectilul – o bombă cu fragmentare, susţin mai mulţi localnici – putea fi văzut pe un petec de gazon jumulit, lângă urme de sânge.

Mai târziu au urmat alte lovituri, aparent de rachete. Două din acestea au provocat incendii puternice; în districtul Kievski, a fost atinsă o conductă de gaze.

Cu o zi înainte, tot la Harkov, şase oameni au fost ucişi când stăteau la coadă la ajutoare umanitare.

Forțele aeriene ucrainene au anunțat vineri că rachetele de croazieră rusești au lovit mai multe clădiri din regiunea Vinnytsia, deși ținta acestora era comandamentul local al forțelor aeriene, informează Reuters.

„Consecințele atacului cu rachete din partea forțelor de ocupație sunt cercetate în prezent”, au transmis forțele aeriene ucrainene, într-un comunicat.

„Rușii au tras șase rachete de croazieră. Unele au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Altele au lovit mai multe clădiri, provocând pagube importante”, a precizat comandamentul forțelor aeriene, pe Telegram, potrivit agenției France Presse.

Anterior, și guvernatorul regional a anunțat că Vinnytsia este atacată din aer, potrivit publicației The Kiev Independent. Mai multe explozii puternice au fost auzite vineri după-amiază în orașul Vinnytsia, din vestul Ucrainei. De altfel, sirenele de raiduri aeriene s-au auzit în oraș în cea mai mare parte a zilei. Civililor li s-a recomandat să rămână în adăposturi antiaeriene.

Armata rusă aduce în Ucraina trupe staționate în Georgia pe post de întăriri, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

State Unite au văzut „deplasarea unui anumit număr de trupe din Georgia”, a declarat oficialul american, adăugând că Pentagonul nu poate furniza o estimare pentru aceste trupe pe care Moscova le mută sau cronologia deplasării lor. „Avem indicii acum că mută forțe din Georgia până în Ucraina”, a precizat oficialul.

Trupele ruse au fost staționate în Georgia după ce Rusia a invadat această țară în 2008. Georgia se află la granița de sud-vest a Rusiei.

Pentagonul nu știe unde anume vor ajunge în Ucraina trupele din Georgia, a mai spus oficialul american, menționând că Moscova a anunțat că va acorda prioritate activităților din regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Între timp, SUA evaluează că forțele ruse au 22 de nave în Marea Neagră. 15 dintre acestea sunt „nave de suprafață”, iar „majoritatea celorlalte sunt de tip amfibie”, a precizat oficialul american.

„I-am văzut (pe ruși, n.r.) trecând în Marea Azov pentru a conduce un asalt amfibie, pentru a încerca să-și reîmprospăteze ofensiva asupra Mariupolului, dar nu i-am văzut avansând spre Odesa”, a adăugat oficialul din domeniul apărării.

Acesta a mai spus că rușii ar putea folosi navele din Marea Neagră pentru a lansa rachete spre Ucraina.

Guvernatorul regiunii Donețk a declarat vineri că forțele ucrainene controlează în continuare orașul asediat Mariupol, situat în sudul țării, la Marea Azov, informează Reuters.

Guvernatorul Pavlo Kyrylenko a spus, într-o intervenție la televiziunea națională, că aproximativ 65.000 de persoane au reușit să fugă până acum din oraș, cu mașini private sau pe jos, deși eforturile oficiale de a organiza evacuări în masă în cadrul acordului de încetare temporară a focului au eșuat în mare parte.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a ajuns vineri în Polonia, acolo unde s-a întâlnit cu soldații americani din cadrul Diviziei 82 Aeropurtate, din orașul polonez Rzeszow.

Liderul de la Casa Albă a lăudat curajul şi rezistenţa civililor ucraineni, afirmând că aceștia ”au multă coloană vertebrală”, iar lumea se confruntă în prezent cu o luptă între ”democraţie şi oligarhi”.

„Sunteți în mijlocul luptei dintre democrație și oligarhi. Vor avea câștig de cauză valorile sau autocrațiile? Aceasta este miza.(…) Voi sunteți cei mai buni, nu e nicio exagerare. Sunteți cea mai bună forță de luptă din istoria lumii. (…) Nicio altă generație nu a fost atât de mult în luptă ca voi”, le-a transmis Biden soldaților americani.

„Poporul ucrainean are mult curaj, are multă rezistență, și nu mă refer numai la armată. Dar și cetățenii de rând. Uitați-vă cum se ridică la înălțimea situației. Veți vedea femei, tineri care se așează în fața tancurilor blestemate, spunând «Nu plecăm!». Sunt incredibili”, a mai spus Joe Biden.

Liderul de la Casa Albă s-a așezat alături de soldații americani la masă și a mâncat pizza.

Mai multe detalii: Joe Biden a vizitat militarii americani din orașul polonez Rzeszow: „Sunteți în mijlocul luptei dintre democrație și oligarhi”

Președintele Joe Biden a mâncat pizza alături de militarii americani trimiși în Polonia

Negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului din Ucraina, declanşat de Rusia, nu avansează în punctele principale, a deplâns vineri negociatorul-şef al Moscovei, Vladimir Medinski, care a remarcat totuşi o apropiere asupra aspectelor mai puţin importante, relatează AFP, conform Agerpres.

„Poziţiile converg numai asupra punctelor secundare. Însă asupra principalelor (chestiuni) politice, stăm pe loc”, a precizat Medinski.

El a precizat că Moscova insistă asupra semnării unui „tratat exhaustiv” care să cuprindă cererile Moscovei asupra neutralităţii, demilitarizării şi „denazificării” Ucrainei, precum şi recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeii şi independenţa celor două „republici” separatiste proruse din Donbas.

Potrivit lui Medinski, Kievul este „preocupat în special de obţinerea unor garanţii de securitate din partea unor puteri terţe în cazul în care nu va putea intra în NATO”, o poziţie „absolut de înţeles”.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, în ultimele zile ele au recunoscut divergenţe semnificative, în timp ce pe plan militar ofensiva rusă se află în impas ca urmare a puternicei rezistenţe ucrainene.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că „îşi schimbă poziţia constant şi renunţă la propriile propuneri”, presupunerea lui fiind că Ucraina este influenţată în acest sens de SUA.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a estimat şi el vineri că „procesul de negociere este foarte dificil şi a confirmat că în actualul stadiu al tratativelor nu se întrevede un „consens” cu Moscova.

Kievul a anunţat vineri că forţele sale au ucis încă un general rus, de această dată în sudul Ucrainei, informează Agerpres, care preia AFP.

„Trupele noastre l-au ucis pe comandantul armatei 49 din districtul sud al Rusiei, generalul Iakov Rezanţev, într-un bombardament asupra aerodromului Cernobaivka”, situat în regiunea Herson, a afirmat Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un consilier al președintelui ucrainean a anunțat, duminică, faptul că un al șaselea general rus a fost ucis în Ucraina, susținând că armata Rusiei este „complet nepregătită și luptă doar cu numărul mare de militari și rachete de croazieră”, iar generalul american în retragere cu patru stele David Petraeus a explicat cum s-a ajuns la acest bilanţ.

Pe de altă parte, Rusia a confirmat până acum doar moartea în Ucraina a generalului Andrei Suhoveţki, comandant adjunct al armatei 41, după ce a luptat în Siria în 2018-2019.

Însă un alt general rus, Vitali Gherasimov, ar fi fost de asemenea ucis în timpul luptelor, potrivit Kievului. „Un alt general cu două stele a fost ucis astăzi în tabăra rusă, este al doilea în 12 zile”, declara la 8 martie generalul american în retragere Mark Hertling, pentru postul de televiziune american CNN.

Alexander Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS), a spus că, dacă în cazul lui Gherasimov condiţiile morţii rămân necunoscute, generalul Suhoveţki ar fi fost ucis de un lunetist. „Ei (ruşii) s-au gândit că va fi o operaţiune de tip poliţienesc pentru a pune un guvern loial Moscovei în locul lui Zelenski. Este imposibil ca un ofiţer de acest rang să fie atât de aproape de lupte”, a spus Grinberg.

La rândul său, Elie Tenenbaum, cercetător la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI), a estimat că prezenţa în teren a ofiţerilor de rang înalt este mărturia faptului că Moscova „le cere generalilor să stea în fruntea trupelor şi să îşi asume riscuri” pentru a compensa situaţia morală dificilă a trupelor ruse.

Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat vineri măsurile luate de ţările occidentale împotriva artiştilor ruşi şi anularea evenimentelor culturale ruse cu arderea cărţilor de către nazişti, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Ultima dată, naziştii din Germania, în urmă cu aproape 90 de ani, au condus o astfel de campanie de distrugere a unei culturi indezirabile. Ne amintim bine imaginile cărţilor arse în pieţele publice”, a declarat Putin, în cadrul unei întâlniri cu personalităţi ale culturii ruse.

„Au şters de pe afişele concertelor (compozitori precum) Ceaikovski, Şostakovici şi Rahmaninov. Au interzis scriitorii ruşi şi cărţile lor”, a mai spus el.

Preşedintele Putin şi alţi oficiali ruşi au făcut comparaţii între Germania nazistă şi Occident, pe care îl acuză că ar conduce o campanie rusofobă prin sancţiunile sale impuse în urma lansării ofensivei ruse în Ucraina, justificată de Moscova prin încercări ale ucrainenilor „neonazişti” de a-i extermina pe vorbitorii de limbă rusă din ţară.

Ofensiva rusă a declanşat un val de solidaritate internaţională cu Ucraina ce a mers dincolo de sancţiunile economice şi politice decise de guverne.

Principalele federaţii sportive şi instituţii culturale de renume au exclus din programul lor sportivii şi artiştii ruşi.

Filarmonica din Paris va modifica structura stagiunii sale 2022-2023, care programa iniţial mai multe reprezentaţii ale unor invitaţi ruşi, precum dirijorul Valeri Gherghiev şi Orchestra Teatrului Bolşoi, boicotaţi în Europa din cauza legăturilor lor cu autorităţile de la Moscova în contextul războiului din Ucraina.

Soprana rusă Anna Netrebko, criticată pentru o presupusă complezenţă faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, şi-a anulat pe 3 martie concertele pe care urma să le susţină la Met Opera din New York în cursul primăverii.

Royal Opera House din Londra a anulat reprezentaţiile dirijorului Pavel Sorokin din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Festivalul de Film de la Cannes intenţionează să nu găzduiască delegaţii oficiale ruse.

Peste 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina în ultimele patru săptămâni, după lansarea invaziei militare ruse pe 24 februarie, arată un bilanţ publicat vineri de ONU, informează Agerpres, care preia AFP.

În total, peste 10 milioane de persoane, adică mai mult un sfert din populaţia Ucrainei, şi-au părăsit căminele, ONU estimând că în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării.

Pe site-ul său, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) recenzase 3.725.806 refugiaţi ucraineni până vineri la ora 12:00 GMT, cu peste 50.854 mai mulţi decât bilanţul prezentat joi la prânz.

Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii. Conform UNICEF, peste 1,5 milioane de copii se află printre refugiaţii ucraineni.

Din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au părăsit ţara în ultimele patru săptămâni, Polonia găzduieşte mai mult de jumătate. Astfel, începând din 24 februarie, în Polonia au intrat 2.206.119 de persoane care au fugit de războiul din Ucraina, potrivit numărătorii UNHCR până la 24 martie.

Înaintea actualei crize, Polonia deja găzduia deja 1,5 milioane de ucraineni, majoritatea veniţi pentru a munci în această ţară membră a Uniunii Europene.

Conform UNHCR, în perioada 24 februarie – 24 martie în România au intrat 572.754 de persoane dinspre Ucraina. Dintre acestea, multe decid să călătorească mai departe spre alte ţări din UE, unde au rude sau prieteni. În aceeaşi perioadă, 376.748 de persoane au intrat din Ucraina în Republica Moldova.

Până la 24 martie, Ungaria primise 336.701 de ucraineni. Ţara are cinci puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Mai multe oraşe frontaliere, precum Zahony, au amenajat centre de primire a refugiaţilor în clădiri publice.

În Slovacia au ajuns în ultimele patru săptămâni 263.959 de refugiaţi ucraineni.

Ministerul Apărării din Rusia a recunoscut că 1.351 de soldați ruși au murit, iar 3.825 au fost răniţi, de la începutul războiului în Ucraina, denumit de Kremlin „operațiune militară specială”, relatează agenția rusă de presă Interfax, potrivit The Guardian.

La începutul lunii martie, ministerul Apărării din Rusia anunţa că 498 de soldați ruși au fost uciși în acțiune și 1.500 au fost răniți.

Pe de altă parte, oficiali ai serviciilor de informații americane au oferit săptămâna aceasta o estimare „conservatoare” potrivit căreia peste 7.000 de soldați ruși au fost uciși în luptele din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie.

Numărul acesta ar depăși bilanțul oficial al morților în rândul militarilor ruși pentru cei doi ani ai primului război din Cecenia.

Ministerul rus a adăugat că Rusia își va continua „operațiunea” până când va atinge obiectivele stabilite de președintele Vladimir Putin, potrivit RIA.

Biroul ONU pentru drepturile omului anunţă vineri că a confirmat moartea a 1.081 de civili în războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, transmite BBC. De asemenea, 1.707 de civili au fost răniți în Ucraina. ONU susţine că numărul real al morților este probabil considerabil mai mare.

Observatorii lucrează pentru a verifica rapoartele privind alte decese în locurile unde au loc lupte intense în diferite regiuni, inclusiv în Donesţk, unde se află orașul Mariupol, precizează ONU.

Marina Ovsiannikova, jurnalista care a protestat antirăzboi în direct la televiziunea rusă a scăpat de acuzații penale. Agenția rusă de știri Interfax anunţă că un tribunal din Moscova a înregistrat cazul jurnalistei doar la infracțiuni administrative, ceea ce înseamnă că ea riscă o amendă de până la 50.000 de ruble – aproximativ 500 de dolari, pentru că ar fi discreditat forțele armate ale Rusiei, notează BBC.

Pe 14 martie, Marina Ovsianikova, un editor de la Pervîi Canal (Channel One), post național de televiziune controlat de stat, a intrat în studio în timp ce erau prezentate știrile și a afișat un banner pe care scria „Stop war”. „Opriți razboiul!” a strigat femeia, care a afișat un banner cu textul: „Nu războiului. Opriți războiul! Nu credeți în propagandă. Aici sunteți mințiți”.

„Mă bucur că nu este vorba de un articol penal. Așa că pot continua să lupt pentru adevăr”, a declarat jurnalista pentru publicația independentă de știri Meduza. Jurnalista a fost deja amendată cu 30.000 de ruble.

Ministerul rus al apărării a anunțat vineri că prima fază a operațiunii sale militare din Ucraina a fost în mare parte finalizată și că se va concentra pe „eliberarea” completă a regiunii Donbas din estul Ucrainei.

Serghei Rudskoy, șeful departamentului operațional principal al Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, a declarat că 93% din regiunea Luhansk și 54% din regiunea Donețk se află sub controlul Rusiei, informează BBC.

În aceeași declarație, ministrul rus al apărării nu a exclus luarea cu asalt a orașelor ucrainene care au fost blocate și a declarat că Rusia va reacționa imediat la orice acțiune de închidere a spațiului aerian deasupra Ucrainei – lucru pe care președintele Zelenski l-a cerut în mod repetat.

De asemenea, ministerul a declarat că Rusia își va continua invazia până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse, a relatat agenția de știri Ria Novosti.

Premierul britanic Boris Johnson a vorbit cu președintele Chinei, Xi Jinping, despre războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, informează BBC. Convorbirea dintre cei doi lideri a avut loc vineri dimineaţă şi a durat aproximativ 50 de minute, a declarat un purtător de cuvânt al premierului britanic.

Potrivit sursei citate, Johnson a spus că ar trebui să se facă presiuni asupra președintelui Vladimir Putin pentru a retrage trupele din Ucraina.

Convorbirea premierului britanic cu liderul chinez vine la o săptămână după ce președintele american Joe Biden a avut o convorbire telefonică de aproape două ore cu preşedintele Xi Jinping.

”Rusia nu a încălcat niciodată nicio convenţie internaţională”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat vineri în legătură cu acuzația că forțele țării sale ar fi folosit bombe cu fosfor în Ucraina, relatează AFP, potrivit News.ro.

În mesajul adresat joi liderilor NATO, reuniți la Bruxelles, președintele ucrainean a spus că forțele ruse au folosit bombe cu fosfor în Ucraina.

Fosforul alb poate fi utilizat în lupte pentru proprietățile sale fumigene sau de iluminare, însă ”este interzis în orice circumstanţe” împotriva populaţiei civile, potrivit Protocolului III al Convenţiei Internaţionale a Armelor Clasice (CCAC).

În acest context, Peskov a acuzat SUA că încearcă să deturneze atenția de la faptul că ar ajuta Ucraina să se doteze cu arme chimice și biologice.

”Este clar că americanii încearcă să deturneze atenţia vorbind despre o pretinsă ameninţare rusă, pe fondul scandalului provocat (…) de programe de dezvoltare de armament chimic şi biologic pe care Statele Unite le-au înfiinţat în mai multe ţări, inclusiv în Ucraina”, a mai spus Dmitri Peskov.

De asemenea, referindu-se la faptul că președintele american Joe Biden s-a pronunțat în favoarea excluderii Rusiei din G20, Peskov afirmă că „nu se va întâmpla nimic îngrozitor” dacă țara sa părăsește grupul celor mai mari economii din lume.

„Formatul G20 este important, dar în circumstanțele actuale, când majoritatea participanților se află într-o stare de război economic cu noi, nu se va întâmpla nimic groaznic”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit BBC.

Mai multe informații: Kremlinul susține că acuzațiile SUA privind folosirea armelor chimice sunt o „tactică de a distrage atenţia”

Ministerul ucrainean al Infrastructurii „propune UE să blocheze complet legăturile terestre şi maritime cu Rusia şi Belarus”, măsuri despre care Kievul crede că sunt „necesare pentru a opri furnizările către ţara agresoare de bunuri cu dublă utilizare care pot fi folosite în scopuri militare”, potrivit unui mesaj publicat pe canalul de Telegram al instituției, relatează AFP, citată de Agerpres.

Reprezentanții ministerului au precizat și că au trimis o solicitare oficială Comisiei Europene prin care cer și blocarea transportului de bunuri și persoane către Rusia și Belarus „prin teritoriul UE şi prin frontierele sale”.

Kievul precizează că aceste măsuri ar spori presiunea economică asupra celor două țări în condițiile în care „companiile ruse găsesc mijloace de a ocoli” sancțiunile impuse de UE.

Șeful echipei ONU pentru drepturile omului din Ucraina, Matilda Bogner, precizează că sunt primesc tot mai multe informații despre gropile comune din orașul-port Mariupol, încercuit de forțele ruse. Într-una dintre aceste gropi ar fi în jur de 200 de cadavre, relatează Reuters și The Guardian.

„Avem din ce în ce mai multe informații despre gropile comune care se află acolo”, a declarat Matilda Bogner, adăugând că există inclusiv imagini din satelit care arată existența acestora.

Reprezentanta ONU a spus că cel puțin 1.035 de civili au murit la Mariupol, adăugând că organizația internațională cercetează ceea ce par a fi atacuri fără discriminare ale ambelor părți din conflict.

Pe 14 martie, Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, preciza că peste 2.500 de civili au fost uciși în Mariupol.

De asemenea, ONU ar fi primit informații conform cărora rușii au ucis civili în mașini în timpul evacuărilor și a documentat cazuri de dispariții ale oficialilor ucraineni, care ar fi fost luați ostatici.

Ucraina și Rusia par să fi ajuns la „o înțelegere” cu privire la patru din șase subiecte de dezacord discutate în timpul negocierilor, a declarat vineri, 25 martie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit CNN.

„Există șase subiecte de negociere între Rusia și Ucraina, se pare că există o înțelegere în legătură cu patru dintre ele”, a spus Erdogan, într-o declarație pentru presă la întoarcerea de la summitul NATO de la Bruxelles.

”La început, Ucraina a fost blocată de această problemă, dar mai târziu, Zelenski a început să afirme că poate renunța la ideea ca Ucraina să fie membră NATO. O altă problemă este acceptarea limbii ruse ca limbă oficială. Zelenski a recunoscut și acest lucru. Rusa este o limbă vorbită aproape peste tot în Ucraina”, a adăugat Erdogan.

În ceea ce privește declarațiile președintelui ucrainean despre necesitatea unui referendum privind eventualele compromisuri cu Rusia, liderul de la Ankara a declarat că Zelenski dă dovadă de un ”leadership inteligent”. Președintele Ucrainei a spus la începutul acestei săptămâni că orice modificare constituțională care se referă la garanțiile de securitate pentru țara sa ar trebui să fie decisă doar printr-un referendum.

Recep Tayyip Erdogan a mai anunțat că va vorbi astăzi, 25 martie, cu Volodimir Zelenski, după care va purta o discuție cu Vladimir Putin în weekend sau la începutul săptămânii viitoare.

În legătură cu discuția cu omologul său rus, Erdogan a spus că va fi făcută o evaluare a recentului summit NATO.

„Trebuie să căutăm o modalitate de a calma această situație spunând «ieși onorabilă în asta»”, a declarat Erdogan, adăugând că ”noi, Turcia, considerăm cu siguranță utilizarea armelor de distrugere în masă drept o crimă împotriva umanității”.

„Saratov” este nava rusă de debarcare care a fost atacată și distrusă joi în portul Berdiansk, potrivit unui comunicat transmis vineri, 25 martie, de Forțele armate ucrainene, relatează CNN. Anterior, nava despre care Kievul a anunțat că a fost distrusă în portul de la Marea Azov era numită „Orsk”.

„În zona operațională Azov, conform informațiilor actualizate, o navă mare de debarcare «Saratov» a fost distrusă în timpul atacului asupra portului ocupat Berdiansk”, se menționează în comunicat.

Navele „Caesar Kunikov” și „Novocherkassk” ar fi fost, de asemenea, distruse în timpul atacului.

Portul Berdianks, care fusese recent ocupat de forțele ruse cu mai multe nave de război în andocare, a fost zguduit de explozii puternice în zorii zilei de joi, 24 martie.

Potrivit presei ruse, mai multe nave ale Moscovei descărcaseră echipamente militare la Berdiansk în ultimele zile.

Patru civili au fost uciși după ce forțele rusești au lovit un centru medical din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, anunță poliția locală, citată de BBC.

„În această dimineață, în urma unui bombardament asupra infrastructurii civile, folosind mai multe lansatoare de rachete, șapte civili au fost răniți, patru dintre ei au murit”, au transmis reprezentanții poliției.

Atacul a vizat un centru medical din districtul Osnovyansky.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

De la începutul invaziei, forțele Moscovei au încercat fără succes să încercuiască orașul estic Harkov, aflat în apropiere de granița cu Rusia.

Mai multe informații: Cel puțin 4 morți, după un atac cu rachete asupra unei policinici din Harkov

Situația umanitară din orașul asediat Mariupol continuă să se deterioreze, Rusia blocând livrarea ajutorului umanitar, potrivit primarului Vadim Boichenko, citat de BBC.

Orașul-port strategic de la Marea Azov a fost înconjurat de trupele rusești încă de la începutul războiului din Ucraina, iar civilii rămași aici nu mai au electricitate, apă curentă sau gaz. Cea mai mare parte a orașului este acum în ruine, în urma bombardamentelor.

„Situația este cu adevărat complicată. Este o criză umanitară. O parte a orașului este ocupată de forțele rusești, dar soldații noștri controlează încă orașul, însă au loc lupte non-stop”, a declarat primarul pentru corespondentul BBC Hugo Bachega.

Aproximativ 100.000 de oameni au rămas prinși în Mariupol în condițiile în care eforturile evacuare pe scară largă a civililor au eșuat în repetate rânduri.

Câteva mii de persoane au reușit totuși să părăsească orașul în ultimele zile cu vehicule private.

„Lucrăm la evacuarea rezidenților și cred că acesta este singurul lucru care poate salva oamenii. Orașul este distrus. Va dura ani întregi pentru a-l reconstrui”, a mai spus Vadim Boichenko.

Operatorul național de căi ferate din Finlanda va suspenda luni serviciile feroviare între capitala Helsinki și orașul rusesc Sankt Petersburg, închizând astfel una dintre ultimele rute de transport public către Uniunea Europeană pentru Rusia, relatează Reuters.

Având în vedere sancțiunile impuse Rusiei, autoritățile finlandeze i-au transmis operatorului VR că nu mai este oportun să mențină serviciul către Sankt Petersburg, cunoscut sub numele de Allegro, a anunțat vineri șeful traficului de pasageri, Topi Simola, printr-un comunicat.

„Deci suspendăm traficul pentru moment”, a adăugat Simola.

Trenurile din Rusia către capitala Finlandei, Helsinki, au fost pline de ruși de când a început invazia Ucrainei, pe care Rusia o numește „o operațiune militară specială”, iar închiderile reciproce ale spațiului aerian au întrerupt conexiunile între Rusia și Uniunea Europeană.

Granița dintre Finlanda și Rusia rămâne deschisă pentru automobilele private.

Mai multe informații: Tot mai deconectați de Europa. Trenul folosit de rușii care fugeau din țară va fi suspendat de Finlanda

Orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, a fost efectiv izolat de forțele ruse, a declarat în această dimineață guvernatorul regional Viaceslav Chaus, potrivit Reuters.

„Orașul a fost înconjurat operațional de inamic”, a declarat guvernatorul Viaceslav Chaus la televiziunea națională, adăugând că orașul se află sub focul artileriei și al avioanelor de război.

Ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a declarat în această dimineață că India și China au căzut de acord asupra importanței încetării imediate a focului în Ucraina, după ce a avut discuții cu omologul său chinez Wang Yi, notează Reuters, potrivit The Guardian.

Atât China, cât și India s-au abținut până acum să condamne ferm invazia Rusiei.

Oficialii locali din orașul Mariupol au declarat că cel puțin 300 de persoane au fost ucise în urma bombardamentului de la Teatrul Dramatic, din 16 martie, transmite The Guardian. Aproximativ 1.300 de persoane s-ar fi adăpostit în clădire, însă doar 150 de supraviețuitori au ieșit dintre dărâmături imediat după atac.

„Din păcate, începem această zi cu vești proaste. Potrivit martorilor oculari, se pare că aproximativ 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament lansat dintr-un avion al trupelor ruse”, a declarat vineri dimineaţă un purtător de cuvânt al consiliului municipal din Mariupol.

„Teatrul Dramatic din inima orașului Mariupol a fost întotdeauna un simbol al orașului. Acum nu mai există Drama. În locul ei, a apărut un nou punct de durere pentru locuitorii din Mariupol, ruine care au devenit ultimul refugiu pentru sute de oameni nevinovați”, a adăugat acesta

„Teatrul Drama a fost distrus cu cinism de către mesagerii „lumii rusești”. Acești fasciști ai secolului XXI nu au fost opriți nici de inscripția uriașă COPII, nici de declarațiile oamenilor că acolo se aflau doar oameni pașnici – femei, copii, bătrâni. Ocupantul știa unde lovește. Putem restaura clădirile, dar nu ne vom recupera niciodată prietenii, vecinii, rudele și persoanele dragi. Binecuvântată fie memoria tuturor victimelor nevinovate ale războiului nebunesc purtat împotriva Ucrainei de către țara agresoare, țara teroristă Rusia.”

Forțele armate ale Rusiei au distrus un important depozit de combustibil din afara Kievului într-un atac cu rachete, a anunțat vineri Ministerul rus al Apărării, citat de Reuters.

Atacul, în care au fost folosite rachete de croazieră Kalibr trase de pe mare, a avut loc joi seară, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului rus, Igor Konașenkov, într-un briefing de presă.

Konașenkov a spus și că depozitul a fost folosit pentru aprovizionarea forțelor armate ale Ucrainei din centrul țării.

Reuters precizează că informațiile nu au putut fi verificate independent.

Două coridoare pentru evacuarea civililor din sudul Ucrainei au fost stabilite pentru astăzi, 25 martie, a anunțat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, potrivit Ukrainskaia Pravda.

„Până în prezent, au fost convenite două coridoare umanitare. De la orașul Mariupol la Zaporojie pentru cei care vor călători cu propriile mijloace de transport. Și de la orașul Melitopol la Zaporojie”, a precizat oficialul de la Kiev.

Totodată, Vereșciuk a precizat că este planificată o evacuare centralizată a locuitorilor din Mariupol cu autobuzele din Berdiansk. 48 de autobuze stau acum la intrarea în orașul-port Berdiansk, de la Marea Azov, iar autoritățile negociază pentru ca forțele ruse să permită trecerea acestora. Dacă acceptul va fi primit, autobuzele vor merge la locul stabilit pentru preluarea civililor și va începe evacuarea.

Statele Unite evaluează că Rusia suferă rate de eșec de până la 60% pentru unele dintre rachetele ghidate de precizie pe care le folosește pentru a ataca Ucraina, au declarat pentru Reuters trei oficiali americani, sub protecția anonimatului.

Citând serviciile de informații americane, oficialii au spus că SUA au estimat că rata de eșec a rachetelor Rusiei variază de la zi la zi, în funcție de tipul de rachetă lansată, și uneori poate depăși 50%. Doi dintre ei au spus rata ajunge și până la 60%.

Aceste informații ar putea explica de ce Rusia nu a reușit, într-o lună de la începutul invaziei, să atingă ceea ce ar putea fi considerate obiective de bază – precum neutralizarea forțelor aeriene ale Ucrainei – în ciuda superiorității armatei sale.

Oficialii americani nu au furnizat dovezi care să susțină aceste date și nu au dezvăluit ce anume a determinat ratele mari de eșec ale rachetelor rusești, precizează Reuters, adăugând că informațiile nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul și Ministerul rus al Apărării nu au răspuns încă solicitării de a transmite un punct de vedere.

Sursa citată mai menționează că o rată de eșec atât de mare poate include orice, de la lansări eșuate până la rachete care nu explodează în momentul impactului.

Oficiali americani din domeniul apărării au declarat recent că Pentagonul estimează că, de la începutul războiului, Rusia a lansat în Ucraina peste 1.100 de rachete de toate felurile, însă nu au precizat câte dintre acestea au reușit să își atingă țintele.

Unul dintre oficiali a spus că rachetele de croazieră lansate de Rusia au avut o rată de eșec între 20 și 60%, în funcție de zi. Rusia a folosit în Ucraina două tipuri de rachete de croazieră lansate din aer, Kh-555 și Kh-101, potrivit proiectului de apărare antirachetă al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

Reuters nu a putut stabili care ar fi rata standard de eșec pentru rachetele de croazieră lansate prin aer, dar doi dintre experții citați au spus că orice rată de eșec de 20% și peste ar fi considerată ridicată.

Ajutoatrele umanitare au intrat vineri dimineață, 25 martie, în orașul Melitopol, aflat sub controlul forțelor ruse, iar la plecare autobuzele cu care au fost aduse proviziile vor putea evacua aproximativ 350 de persoane, potrivit unui anunț făcut pe Facebook de primarul Ivan Fedorov, citat de Ukrainskaia Pravda.

Într-un mesaj video publicat pe rețeaua socială, edilul din Melitopol a spus că joi seară, forțele ruse nu au permis convoiului umanitar să intre în oraș. În schimb, coloana a putut intra în Melitopol vineri dimineață.

”Acum coloana umanitară (…) descarcă tot ce este necesar locuitorilor din Melitopol – alimente, medicamente, produse de igienă personală etc”, a anunțat Fedorov.

”În ceea ce privește evacuarea oamenilor, astăzi aproximativ 350 de persoane vor putea părăsi orașul cu autobuzele. Dar sunt sigur că vom continua astfel de convoaie umanitare cu posibilitatea de a evacua cetățenii pe drumul de întoarcere către orașul Zaporojie”, a mai spus primarul.

Oraș aflat în sudul Ucrainei, Melitopol se află sub controlul forțelor ruse de la finalul lunii februarie.

Soldații ucraineni continuă să se apere, dar au lansat și un contraatac în unele părți ale regiunii Kiev, potrivit unui consilier al Ministerului de Interne al Ucrainei, Vadim Denisenko, citat de agenția Unian.

Denisenko a menționat că ”lupte serioase” au avut loc în zona Barîșivka , Hostomel și Irpin.

Contraofensiva Forțelor Armate de lângă Kiev a fost confirmată și de serviciile secrete britanice.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 25 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/shZZIe6cBq

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/gdCRYuQvvp

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 25, 2022

Potrivit Kievului, în ultima zi, forțele ruse au pierdut 12 tancuri, mai multe avioane, aproximativ zece unități de vehicule blindate și peste 300 de soldați. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Mai multe informații: Ministerul ucrainean de Interne anunță o contraofensivă a forțelor sale armate în regiunea Kiev

De la începutul războiului din Ucraina, 135 de copii au murit și alți 184 au fost răniți, potrivit datelor anunțate de Procuratura Generală a țării, relatează agenția Unian.

De asemenea, bombardamentele au afectat 566 de instituții de învățământ, dintre care 230 de școli și 155 de grădinițe. 73 dintre acestea au fost complet distruse.

Potrivit sursei citate, situațiile cele mai grave sunt în Donețk, Harkov, Mikolaiv, Sumi, Kiev, Herson și Cernihiv.

Alte peste 40 de instituții destinate copiilor au fost afectate de atacuri. Este vorba despre facilități medicale sau sportive, școli de artă și biblioteci.

Încă 25 de cetățeni ruși au fost incluși de Japonia pe lista sancțiunilor care vizează Moscova. Astfel, numărul total de ruși vizați de înghețarea activelor din Japonia ajunge la 101.

De asemenea, Tokyo va interzice exporturile către 81 de organizații ruse, a anunțat vineri Ministerul nipon de Finanțe într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Printre rușii vizați de sancțiuni se numără Igor Shuvalov, un fost viceprim-ministru rus și președinte al băncii de stat Vnesheconombank, și cinci dintre rudele oligarhului Serghei Chemezov.

Exportul de bunuri de lux va fi de asemenea interzis, potrivit Ministerului nipon.

În cea mai mare parte a nopții, forțele ruse au atacat orașele Kreminna, Novodrujesk, Lisichansk, Popasnaia, Sievierodonețk, Rubijne, potrivit agenției ucrainene de presă Unian, care citează un anunț al șefului Administrației Regionale Civil-Militare Luhansk, Serghei Haidai.

Două persoane au murit în urma bombardamentului de la Rubijne.

”Ocupanții au tras toată noaptea. Doi polițiști de frontieră au fost uciși. Din cauza bombardamentelor constante, salvatorii nu au putut stinge incendiile provocate de bombardamente. Linia frontului a rămas neschimbată. Orcii (termen folosit de Ucraina pentru soldații ruși – n.r.) au intrat parțial în orașele Popasnaia și Rubijne fără nicio schimbare, inamicul nu a înaintat, orașele sunt sub steagul ucrainean”, a scris oficialul pe Facebook.

Gaidai a precizat că, în urma bombardamentelor, clădirile rezidențiale au fost avariate și au izbucnit incendii în apartamente.

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, afirmă că a crede că sancțiunile occidentale împotriva întreprinderilor rusești ar putea avea vreun efect asupra guvernului de la Moscova este ”o prostie”, relatează The Guardian.

Într-un interviu pentru agenția de presă rusă RIA, Medvedev spune că sancțiunile nu vor face decât să consolideze societatea rusă și că nu vor provoca nemulțumirea populației față de autorități.

Numeroase entități și persoane din Rusia sunt vizate de sancțiunile impuse de Occident după invazia în Ucraina, însă la o lună de război, Kremlinul spune că va continua atacul până când își va îndeplini obiectivele de „demilitarizare și denazificare” a Ucrainei.

Unele dintre sancțiuni au vizat în mod special oligarhi despre care se crede că sunt apropiați de președintele Vladimir Putin.

”Să ne întrebăm: poate vreunul dintre acești mari oameni de afaceri să aibă chiar și cea mai mică cantitate de influență asupra conducerii țării? Vă spun deschis: nu, în niciun caz”, a spus Dmitri Medvedev.

Președintele american Joe Biden va călători vineri, 25 martie, într-un oraș de lângă granița polono-ucraineană, într-o încercare de a semnala opoziția Occidentului față de invazia rusă care s-a transformat din ce în ce mai mult într-un război de uzură, relatează AFP, citată de The Guardian.

Avionul prezidențial Air Force One va zbura în orașul Rzeszow din estul Poloniei, situat la mai puțin de 80 de kilometri de teritoriul ucrainean.

Ulterior, vineri seara, liderul de la Casa Albă va ajunge la Varșovia, capitala poloneză. În vizita sa în Polonia, Joe Biden va discuta despre criza umanitară provocată de invazia rusă din Ucraina, Polonia fiind țara care a primit peste două milioane din cei peste 3,5 milioane de civili care au fugit de războiul din țara lor.

La finalul săptămânii trecute, Casa Albă a anunțat că Joe Biden nu va călători în Ucraina în timpul deplasării sale de patru zile în Europa.

Mai multe informații: Vizita lui Joe Biden în Polonia. Președintele american aterizează într-un oraș aflat la 80 de kilometri de granița cu Ucraina

Premierul britanic a declarat într-un interviu pentru BBC că nu este optimist ca președintele rus Vladimir Putin și-ar dori să se ajungă la pace în Ucraina.

„De fapt, cred că a decis să dubleze intensitatea atacurilor și să încerce să groznifice marile orașe ale Ucrainei”, a declarat Johnson în cadrul programului BBC Newsnight.

„I’m not optimistic Putin really wants [peace]. I think hes decided to double down and try to Groznyfy the great cities of Ukraine.”

Prime Minister Boris Johnson on the prospects for peace talks between Russia and Ukraine

Watch at 2230 on @BBCTwo#Newsnight | @nicholaswatt pic.twitter.com/cO47BN28il

— BBC Newsnight (@BBCNewsnight) March 24, 2022

Termenul ”groznificare” folosit de premierul britanic face referire la orașul cecen Groznîi, pe care Rusia l-a bombardat și asediat în anii 1990.

După părbușirea Uniunii Sovietice, Republica Cecenia, aflată în sudul Rusiei, și-a dorit independența. Au urmat mai mulți ani marcați de tensiuni care au culminat cu o invazie rusă majoră. Mii de luptători și zeci de mii de civili ceceni au fost uciși, iar capitala Groznîi a fost devastată.

Mai multe informații: Premierul britanic Boris Johnson: Vladimir Putin plănuiește să „groznifice” orașele ucrainene

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organism de supraveghere nuclear al ONU, anunță că a fost informată de Ucraina că forțele ruse bombardează puncte de control în orașul Slavutîci. Este vorba despre un oraș cu aproximativ 25.000 de locuitori, unde trăiesc mulți muncitori de la centrala nucleară de la Cernobîl, relatează BBC.

Kievul a informat AIEA că bombardamentul pune în pericol casele și familiile personalului de la Cernobîl și împiedică rotația personalului către și dinspre amplasament.

Șeful AIEA, Rafael Grossi, s-a declarat îngrijorat de această situație, care intervine la doar câtva zile după ce angajaților de la centrala nucleară li s-a permis să se întoarcă acasă după aproape patru săptămâni în care nu a mai avut loc schimbarea turelor. Grossi spune că instituția internațională va continua să monitorizeze situația.

Cernobîl, locul celui mai grav accident nuclear din lume, din aprilie 1986, se află sub controlul forțelor ruse de aproximativ o lună.

Mai multe informații: Angajați de la Cernobîl, lăsați să plece acasă pentru prima oară după o lună în care au lucrat non-stop în centrala capturată de ruși

Președintele Ucrainei s-a adresat joi Consiliului European printr-un mesaj video în care le-a mulțumit liderilor UE pentru sancțiunile impuse la adresa Rusiei, precizând însă că acestea au venit „puțin cam târziu”, relatează The Guardian.

Într-un videoclip publicat pe contul său de Facebook, liderul de la Kiev spune că dacă ar fi fost impuse sancțiuni preventive, existau șanse ca Rusia să nu invadeze Ucraina.

”Aţi blocat Nord Stream 2. Vă suntem recunoscători. Şi pe bună dreptate. Dar a fost de asemenea puţin cam târziu. Pentru că dacă era la timp, Rusia nu ar fi creat o criză a gazului. Sau cel puţin ar fi existat o şansă”, a spus Zelenski.

”Armata rusă nu vede ce e demnitatea. Ei nu ştiu ce e conştiinţa. Ei nu înţeleg de ce ne preţuim atât libertatea. Aceasta este ceea ce influenţează cum va trăi ţara. (…) Arma rusă a ucis jurnalişti. Deşi au văzut inscripţia «presă» pe ei. Poate că nu au fost învăţaţi să citească. Doar să ucidă”, a adăugat președintele Ucrainei.

Volodimir Zelenski a avut un mesaj și pentru Ungaria, cerând o decizie clară din partea premierului Viktor Orban cu privire la modul în care este tratată Rusia.

”Ezitaţi dacă să impuneţi sancţiuni sau nu? Şi ezitaţi dacă să lăsaţi armele să treacă sau nu? Şi ezitaţi dacă să faceţi comerţ cu Rusia sau nu? Nu este timp pentru ezitări. E timpul să decideţi odată”, a mai spus Zelenski.

Mai multe informații: „N-au învățat să citească”. Zelenski, în fața Consiliului Europei, explicând de ce combatanții ruși au bombardat clădiri pe care scria „Copii” și au ucis jurnaliști

Președintele Klaus Iohannis a subliniat joi noapte, într-o conferință de presă la finalul summitului Consiliului European, că sancțiunile impuse de statele vestice împotriva Rusiei, pentru agresiunea împotriva Ucrainei, ar putea produce efecte la prețul alimentelor, dar România nu se află la risc de o posibilă criză alimentară.

„Nu credem că va exista o problemă semnificativă în România, dar în plan mondial este clar că pot apărea situații în care aprovizonarea nu va fi la nivelul cu care am fost obișnuiți, dacă ne gândim doar la faptul că o bună parte din grâul care se consumă pe întreaga planetă se produce în Rusia și în Ucraina. România are o situație bună în ce privește agricultura și nu cred că vor fi probleme, dar este posibil ca sancțiunile pe care le-am hotărât să producă mișcări și la prețul pe alimente”, a subliniat șeful statului.

Declarațiile liderului de la Cotroceni despre posibila criză alimentară vin la scurt timp după ce ăreședintele american Joe Biden a afirmat, într-o conferință de presă, ca a discutat joi cu liderii UE, NATO și G7, la Bruxelles, despre posibilitatea unei crize alimentare declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, numind cele două țări „coșul de pâine” al Europei.

„Lipsa de alimente va fi ceva real. Nu doar Rusia plătește prețul sancțiunilor, este plătit și de alte națiuni din Europa și inclusiv de țara noastră. Rusia și Ucraina au fost «coșul de pâine» al Europei”, a spus Biden.

Și președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi seară că „ne-am confruntat deja, cu toţii, cu o creştere a preţurilor” și suntem pe cale să intrăm într-o criză alimentară fără precedent”

Mai multe informații: Criza alimentară va fi reală și va afecta atât SUA, cât și alte țări europene, avertizează Biden

Klaus Iohannis a mai declarat joi noapte că „suntem convinsi ca flancul estic trebuie întărit și de aceea suntem foarte multumiți că NATO a luat decizia de a aproba grupul de lupta care va staționa în România”.

El a subliniat că „în momentul actual nu există niciun indiciu concret că ar exista altă tintă decât Ucraina”, dar flancul estic și implicit Marea Neagră nu beneficiau de o prezență permanentă a trupelor aliate și din acest motiv este nevoie de o consolidare.

Rusia reacționează după decizia luată la summitul NATO de a înființa patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv în România, susținând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, informează DPA, citată de Agerpres.

„Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

De asemenea, Moscova a susținut că prin promisiunea NATO de a furniza arme suplimentare Ucrainei, „alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor”, iar Occidentul „culege o recoltă groaznică”.

Liderii statelor membre NATO au aprobat joi în cadrul summitului extraordinar de la Bruxelles înființarea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria și au decis să continue oferirea de sprijin Ucrainei.

Mai multe informații: Rusia: Planurile NATO privind flancul său estic sunt periculoase şi destabilizatoare

Alexander Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului care a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru a intra cu trupe în Ucraina, a declarat joi că dacă propunerea Poloniei de trimitere de trupe internaționale de menținere a păcii în Ucraina va fi acceptată, acest lucru „va însemna al Treilea Război Mondial”, informează The Guardian.

„Situația este foarte gravă și foarte tensionată. Realizați că acest lucru înseamnă un Al Treilea Război Mondial? Sau ce? Credeți că vom sta pe margine? Ei ne vor călca pur și simplu în picioare, nu vom avea timp nici măcar să scoatem un sunet”, a spus Aleksandr Lukașenko, potrivit AP.

Declarațiile liderului de la Belarus vin în contextul în care Polonia a anunțat, joi, că expulzează 45 de spioni ruși care se dădeau drept diplomați, stârnind mânie la Moscova.

Săptămâna trecută, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Yaroslav Kaczynski, a declarat că ar trebui trimisă în Ucraina o misiune internațională de menținere a păcii căreia să i se ofere mijloacele necesare pentru a se apăra.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko: Trimiterea unei forțe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea declanșa al Treilea Război Mondial

Ucraina a acuzat Moscova că a luat cu forța sute de mii de civili din orașele ucrainene asediate de forțele ruse și i-a dus în Rusia, unde unii ar putea fi folosiți ca „ostatici” pentru a face presiuni pe Kiev să nu mai opună rezistență, relatează Associated Press:

Lyudmyla Denisova, avocatul poporului din Ucraina, a declarat că 402.000 de persoane, inclusiv 84.000 de copii, au fost luate împotriva voinței lor.

Kievul și Moscova au dat relatări contradictorii despre oamenii care au fost relocați în Rusia și dacă au fost mutați de bunăvoie sau au fost constrânși sau mințiți.

Kremlinul a dat numere aproape identice pentru cei care au fost relocați, dar a spus că vor să meargă în Rusia. Regiunile de est ale Ucrainei controlate de rebeli sunt predominant vorbitoare de limbă rusă, iar mulți oameni de acolo au susținut legături strânse cu Moscova.

Generalul rus Mihail Mizintsev a declarat joi că cele aproximativ 400.000 de persoane evacuate în Rusia de la începutul acțiunii militare provin din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-Moscova luptă pentru control de aproape opt ani. Autoritățile ruse au spus că oferă cazare și plătesc celor evacuați.

Dar guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a spus că „oamenii sunt mutați cu forța pe teritoriul statului agresor”. Denisova a spus că printre cei îndepărtați de trupele ruse se numără o femeie de 92 de ani din Mariupol, care a fost forțată să meargă la Taganrog, în sudul Rusiei.

Oficialii ucraineni au spus că rușii iau pașapoartele oamenilor și îi mută în „lagăre de filtrare” din estul Ucrainei controlat de separatiști, înainte de a-i trimite în diferite zone îndepărtate, nedezvoltate din punct de vedere economic din Rusia.

Printre cei luați, a acuzat Ministerul de Externe al Ucrainei, se numără și 6.000 de locuitori din Mariupol, orașul-port din estul țării devastat de asediul Rusiei. Trupele Moscovei au confiscat acte de identitate de la alte 15.000 de persoane într-o secțiune din Mariupol aflată sub control rusesc, a spus ministerul.

Unii ar putea fi trimiși până în insula Sahalin din Pacific, au spus serviciile de informații ucrainene, și li se oferă locuri de muncă cu condiția să nu plece timp de doi ani. Ministerul rus de Externe a spus că rușii intenționează „să-i folosească ca ostatici ca să pună mai multă presiune politică asupra Ucrainei”.

Președintele Comisiei Europene a declarat că Rusiei nu îi va fi permis să ceară plata în ruble pentru petrol și gaze, așa cum a anunțat Moscova, deoarece aceasta ar echivala cu eludarea sancțiunilor.

„Ar fi o decizie unilaterală și o încălcare clară a contractului”, a spus von der Leyen. „Ar fi o încercare de a ocoli sancțiunile. Nu vom permite ocolirea sancțiunilor noastre. Vremurile în care energia era folosită pentru a ne șantaja a luat sfârșit”.

Anterior, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că refuză să plătească pentru energie în ruble, spunând că moneda pentru plăți a fost deja specificată în contracte.

Miercuri, Putin a declarat țara sa nu va mai accepta plata decât în ruble pentru livrările sale de gaze naturale către Uniunea Europeană şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi.

Mai multe informații: Gata cu șantajul energetic asupra Europei, anunță Ursula von der Leyen

O lună de război în Ucraina a dus la strămutarea a mai mult de jumătate din populația de copii a țării, relatează agenția ONU pentru copii (UNICEF).

UNICEF a declarat că 4,3 milioane din aproximativ 7,5 milioane de copii din Ucraina și-au părăsit acum casele lor, inclusiv aproximativ 1,8 milioane de refugiați care au fugit din țară și 2,5 milioane care sunt acum strămutați în interiorul Ucrainei.

Războiul a provocat „una dintre cele mai rapide strămutări pe scară largă de copii” de la al Doilea Război Mondial, a spus directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

„Aceasta este o situație sumbră care ar putea avea consecințe de durată pentru generațiile viitoare. Siguranța copiilor, bunăstarea și accesul la servicii esențiale sunt toate amenințate de violența fără margini care are loc non-stop”, a transmis UNICEF.

Urmărește-ne pe Google News