Război în Ucraina, ziua 31 | Explozii în vestul țării, în apropiere de Liov. Rachetele rusești au atins și un reactor nuclear din Harkov

Președintele american Joe Biden a vorbit astăzi prin telefon cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, la bordul Air Force One și i-a mulțumit pentru participarea la discursul său de la Varșovia, potrivit Casei Albe, citată de CNN.

„Președintele a subliniat sprijinul continuu al Statelor Unite pentru poporul belarus în apărarea și promovarea drepturilor omului, inclusiv libertatea de exprimare și alegeri libere și corecte”, potrivit comunicatului Casei Albe.

De la începutul războului din Ucraina, 12 jurnalişti au fost ucişi şi 10 au fost răniţi în Ucraina, a precizat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova.

Au fost înregistrate și șase cazuri de răpire a jurnaliștilor de către ruși.

Bavaria și Saxonia Inferioară au anunțat sâmbătă că au interzis afișarea publică a simbolului „Z” folosit de armata rusă în invazia din Ucraina.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Oricine afișează simbolul la demonstrații sau îl pictează pe mașini sau clădiri în semn de susținere pentru războiul lui Vladimir Putin riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă în Saxonia Inferioară și Bavaria.

Publicația ucraineană The Kyiv Independent relatează că reactorul nuclear de cercetare din Harkov a fost lovit de bombardamentele rusești.

Institutul de Fizică și Tehnologie din Harkov a fost ținit de mai multe ore de atacurile Rusiei.

Autoritățile ucrainene nu au reușit încă să evalueze pagubele aduse Institutului, din cauza bombardamentelor constante.

⚡️ Kharkiv nuclear research reactor hit by Russian shelling.

The nuclear research reactor at the Kharkiv Institute of Physics and Technology has come under renewed Russian fire.

Ukrainian authorities have not yet been able to assess damage to the site, due to constant shelling.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 26, 2022

Reuters relateaz[ că SUA intenționează să ofere Ucrainei un nou ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari în asistență suplimentară de securitate civilă.

Fondurile ar urma să fie destinate dezvoltării capacității ministerului ucrainean al afacerilor interne în vederea „securității frontierelor, susținerii funcțiilor civile de aplicare a legii și securizării infrastructurii guvernamentale critice”, a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al SUA.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Andriy Sadovyi, primarul orașului Liov, a anunțat că nicio persoană nu a fost ucisă în urma atacurile cu rachete asupra orașului.

Reuters relatează că rachetele au fost lansate de la Sevastopol, în Crimeea ocupată. Maksym Kozytskyy, guvernatorul regiunii Liov, a declarat că atacurile au lovit un depozit pentru combustibil și o instalație de apărare.

Deși nimeni nu a fost ucis, cinci persoane au fost rănite.

Rusia a distrus aproximativ 4.500 de clădiri rezidențiale, 100 de întreprinderi, 400 de instituții de învățământ și 150 de unități medicale în Ucraina, a declarat un ministru al guvernului ucrainean.

Pagubele totale din întreaga țară vor fi evaluate după încheierea ostilităților și îndepărtarea bombelor neexplodate, a declarat ministrul pentru dezvoltare comunitară și teritorială, Oleksiy Chernyshov, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina.

Potrivit evaluărilor preliminare, pierderile suferite de Ucraina au ajuns la zeci de miliarde de dolari, o sumă care crește zilnic.

În vederea eforturilor de reconstrucție, guvernul a simplificat procedurile de import de materiale de construcții. Totuși, adaugă ministrul, orice reconstrucție trebuie precedată de curățarea minelor și a molozului.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Ucraina speră să implice specialiști interni și străini în eforturile de reconstrucție.

Maksym Kozytsky, șeful administrației militare regionale din Liov, a anunțat că au avut loc alte trei explozii care au urmat atacului anterior al forțelor ruse asupra unui depozit de combustibil.

„Încă o lovitură lângă Liov”, a spus Kozytsky pe contul său Telegram. „Au fost încă trei explozii puternice. Alarma aeriană rămâne!”

După atacul inițial asupra depozitului de combustibil, primarul din Liov, Andriy Sadovyi, a declarat că o altă rachetă a lovit orașul.

„Noile lovituri cu rachete asupra Liovului au cauzat daune semnificative infrastructurii”, a scris Sadovyi pe Twitter. Clădirile rezidențiale nu au fost avariate, a adăugat primarul.

Președintele american Joe Biden a transmis un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, într-un discurs susținut sâmbătă seară în fața unei mulțimi adunate la Castelul Regal din Varșovia. „Să nu vă temeți”, și-a început Joe Biden discursul menționând că citează din Papa Ioan Paul al II-lea, fostul lider polonez al Bisericii Catolice.

„Suntem din nou în marea bătălie pentru libertate, o bătălie între democrație și autocrație, între libertate și represiune… În această bătălie, trebuie să fim cu mintea deschisă. Nici această bătălie nu va fi câștigată în zile sau luni. Trebuie să ne pregătim pentru lupta lungă care urmează”, a spus Biden în fața Castelului Regal.

El i-a trimis un mesaj direct și președintelui Vladimir Putin, căruia i-a transmis să NATO va apăra fiecare centimentru al teritoriului său. „Nici să nu te gândești să atingi un singur centimetru din teritoriul NATO. Vom apăra fiecare centimetru”, a spus Biden Rusiei, cu vocea ridicată. „Forțele americane nu sunt în Europa pentru a intra în conflict cu forțele ruse, forțele americane sunt aici pentru a apăra aliații NATO”, a spus el.

El a încheiat discursul printr-un apel la înlăturarea lui Vladimir Putin. „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere“, a afirmat Biden chiar la încheierea discursului rostit la Castelul Regal din Varșovia.

Mai multe informații: Joe Biden, avertisment pentru Rusia, în discursul din Polonia: „Să nu vă gândiți să atacați vreun teritoriu NATO! Vom apăra fiecare centimetru!”. Ucrainenilor le-a transmis: „Suntem alături de voi”

Afirmațiile președintelui american Joe Biden despre omologul său rus Vladimir Putin îngustează perspectivele de refacere a relațiilor dintre cele două țări, a declarat Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția de stat rusă Tass.

„Totuși, un lider de stat ar trebui să-și păstreze cumpătul”, a spus Peskov, întrebat de afirmațiile lui Joe Biden. „Și, desigur, de fiecare dată când apar astfel de insulte personale, el îngustează fereastra de oportunitate pentru refacerea relațiile noastre bilaterale sub actuala Administrație SUA. Este necesar să fim conștienți de acest lucru”, a subliniat Peskov.

Președintele Biden l-a numit pe Putin „măcelar” în timpul unei vizite în Polonia, după ce a vizitat o tabără de refugiați ucraineni.

Cinci persoane au fost rănite după ce două rachete au lovit sâmbătă în periferia orașului Liov din vestul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Maksym Kozytskyy, potrivit The Guardian

Autoritățile locale le-au cerut locuitorilor să caute adăpost în urma exploziilor puternice de la periferia orașului.

„Au fost două lovituri cu rachete în limitele orașului Lviv”, a spus Kozytskyy.

Anterior, el raportase trei explozii puternice în periferia de est a Liovului, relatează Reuters.

Statele Unite iau în considerare sancționarea companiilor rusesți care aprovizionează armata rusă, spun surse familiare cu această opțiune pentru CNN, deși nu a fost luată o decizie oficială.

După ce s-a întâlnit sâmbătă la Varșovia cu înalți oficiali americani, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a spus că el consideră că oficialii din administrația președintelui american Joe Biden sunt „dornici să continue cu sancțiuni suplimentare”.

Președintele american Joe Biden l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „măcelar”, după ce a vizitat sâmbătă la Varșovia, Polonia, refugiații ucraineni.

Întrebat de jurnaliștii care au călătorit alături de el la ce s-a gândit văzând refugiații în condiițile în care el are de-a face cu Putin în fiecare zi, Biden a răspuns: „este un măcelar”.

În timpul scurtei sesiuni de întrebări și răspunsuri de la Stadion Narodowy, Biden a povestit cum a fost în astfel de locuri în viața sa, dar a spus că este întotdeauna surprins de „profunzimea și puterea spiritului uman”.

„Fiecare dintre acești copii mi-a spus să spun o rugăciune pentru tatăl lor sau pentru bunicul lor sau pentru fratele lor care se luptă. Și îmi amintesc cum e când ai pe cineva într-o zonă de război. În fiecare dimineață te trezești și te te îngrijorezi. Pur și simplu te îngrijorezi. Și te rogi să nu primești acel telefon”, a afirmat Joe Biden.

Jurnaliștii CNN prezenți în Liov relatează că au văzut fum ridicându-se din spatele unui deal din apropierea orașului ucrainean Liov, în vestul Ucrainei, sâmbătă după-amiază, după o serie de trei explozii.

Primarul din Liob, Andriy Sadovy, a declarat că, când președintele american Joe Biden a vizitat Polonia, momentul este clar.

„Nu vedem niciun atac în interiorul oraș, ci fum care se ridică de la orizont în spatele dealului, după trei explozii mari”, a relatează jurnalistul John Berman.

Anterior, echipa CNN a auzit sirenele de raid aerian.

Președintele american Joe Biden se află la Varșovia, care se află la 400 de kilometri Liov.

Primarul din Kiev, Vitali Klitschko, a anulat interdicția de circulație pe care o decretase anterior până luni dimineață.

El nu a dat niciun motiv pentru care a decis să-și schimbe decizia, cu excepția faptului că a primit „noi informații de la comandamentul militar”.

Interdicția de circulație pe timpul nopții, între orele 20:00 și 07:00, va rămâne în vigoare, dar rezidenții se vor putea „deplasa liber în jurul Kievului duminică în timpul zilei”, potrivit anunțului făcut de Klitschko.

Forțele ruse au preluat controlul asupra Slavutych, orașul care găzduiește muncitorii fostei centrale nucleară de la Cernobîl, potrivit guvernatorului regional, Oleksandr Pavlyuk.

Guvernatorul a postat un mesaj pe Telegram în care spunea că soldații ruși au preluat spitalul orașului și l-au răpit pe primar.

Acțiunile forțelor ruse au adus mii de protestatari furioși pe străzi, fluturând steaguri ucrainene și scandând sloganuri patriotice.

Un locuitor din Slavutych care a participat la protest a declarat pentru BBC că „invadatorii” s-au mutat acum înapoi la intrarea în oraș, iar steagul ucrainean încă arborează deasupra clădirii administrației locale.

Locuitorul a spus că primarul orașului a vorbit la miting, semn că a fost eliberat.

Slavutych a fost construit pentru personalul evacuat de la centrala din Cernobîl după dezastrul din 1986. Locația unde se afla centrala se află sub controlul forțelor ruse din prima zi a invaziei.

Posturile de radio FM ucrainene nu mai sunt disponibile în orașul Herson ocupat de trupele ruse, anunță publicația Ukrayinska Pravda pe Twitter.

Potrivit unor locuitori din Herson citați de Ukrayinska Pravda, în oraș mai sunt disponibile doar unele posturi rusești.

Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei a precizat în actualizarea de dimineață că Herson este una dintre zonele în care Rusia a desfășurat mai multe unități militare pentru a „suprima rezistența localnicilor”.

Un alt general rus, locotenentul general Yakov Rezantsev, a fost ucis într-un atac în apropierea orașului Herson, din sudul țării, a declarat Ministerul Apărării al Ucrainei, potrivit BBC.

Un oficial occidental spune că este al șaptelea general care moare în Ucraina și al doilea locotenent general – cel mai mare grad dintre ofițerii care au fost uciși.

Analiștii spun că moralul scăzut în rândul trupelor ruse i-a forțat pe ofițerii superiori să se apropie de linia frontului.

Presa ucraineană relatează că generalul a fost ucis la baza aeriană Chornobaivka, pe care Rusia o folosește ca post de comandă și a fost atacată de armata ucraineană de mai multe ori.

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit azi, la Varşovia, cu miniştrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba şi cu cel al apărării, Oleksii Reznikov, într-o reuniune a acestora cu omologii lor americani Antony Blinken şi Austin Lloyd.

Liderul american mai are prevăzute pentru azi o întâlnire cu omologul său polonez Andrzej Duda la palatul prezidenţial, o vizită la Stadionul Naţional din capitala poloneză, unde sunt înregistraţi refugiaţii ucraineni.

De asemenea, în această după-amiază, Biden va rosti un discurs în care va chema „lumea liberă” să ia poziţie împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit Casei Albe.

Kremlinul a confirmat că magnatul rus Roman Abramovici a luat parte la negocierile ruso-ucrainene, pe fondul rapoartelor din presă că Abramovici ar fi apărut ca interlocutor în facilitarea unor eventuale discuții de pace, potrivit BBC.

Într-o conferință de joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Abramovici „a luat parte la negocieri în stadiul inițial”.

Peskov răspundea la o întrebare cu privire la un articol din The Wall Street Journal care a raportat că administrația Biden a renunțat la sancțiunile împotriva lui Abramovici la îndemnul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, din cauza rolului oligarhului în potențialele negocieri de pace.

Într-o declarație publicată sâmbătă, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat că rachetele de croazieră Kalibr lansate pe mare „au distrus un depozit cu muniții și arme în apropierea așezării Velîki Korovînți, regiunea Jîtomîr, potrivit CNN.

”Konașenkov a continuat: „De asemenea, o rachetă de croazieră Onyx de înaltă precizie a distrus o bază de combustibil în zona Nikolaiev, care furniza combustibil Forțele Armate ale Ucrainei]din partea de sud”.

Kievul impune din nou o restricție de ieșire din casă a civililor, valabilă de sâmbătă, ora 20.00, până luni, ora 08.00, a anunțat primarul Kievului, Vitali Klitschko, care a precizat că decizia a fost luată de armata ucraineană, potrivit CNN.

Potrivit edilului, doar vehiculele cu permise speciale pot funcționa în timpul interdicției, iar locuitorii orașului pot ieși din adăposturi doar atunci când sună o alarmă. Transportul public, magazinele, farmaciile și benzinăriile nu vor fi operaționale, a mai spus el.

Viceprim-ministrul Ucrainei Irina Vereșciuk a anunțat sâmbătă, la televiziunea națională, că s-a ajuns la un acord privind înființarea a 10 noi coridoare pentru evacuarea civililor din orașele aflate în prima linie, potrivit The Guardian.

Civilii care încearcă să părăsească orașul-port Mariupol vor trebui să folosească mașini private, deoarece forțele ruse nu acceptă ca autobuzele să treacă prin punctele de control de la marginea orașului, a transmis Irina Vereșciuk.

Potrivit BBC, primarul orașului Mariupol a spus că a discutat cu ambasadorul Franței în țară despre modul de evacuare a civililor din orașul-port ucrainean asediat, potrivit agenției de presă Reuters.

De asemenea, Emmanuel Macron a anunțat, vineri, că va purta discuții cu Vladimir Putin despre cum să îi ajute pe cei 100.000 de oameni încă blocați în oraș. Planurile de evacuare implică și Grecia și Turcia.

Primarul Mariupolului, Vadym Boichenko, a mai declarat pentru televiziunea națională că lupte de stradă au loc în centrul orașului

Secretarul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat azi că Marea Britanie va dona provizii de 2 milioane de lire sterline (aproximativ 2,64 milioane de dolari) pentru zonele Ucrainei încercuite de forțele ruse, în urma unei cereri directe din partea guvernului ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al guvernului britanic, potrivit BBC.

„Această donație vitală de alimente și provizii va ajuta la sprijinirea poporului ucrainean în fața invaziei barbare a Rusiei”, a spus Truss.

Secretarul britanic a mai transmis că guvernul Regatului Unit lucrează cu Polonia și Slovacia pentru a furniza „hrană uscată, conserve și apă” Ucrainei de la „începutul săptămânii viitoare”, unde aproximativ 25 de camioane încărcate de provizii vor fi transportate pe drum și pe calea ferată către comunitățile aflate în nevoie.

Donația vine ca parte a celor 400 de milioane de lire sterline (aproximativ 528 de milioane de dolari) pe care Marea Britanie le-a angajat în ajutor umanitar și economic pentru Ucraina.

Anton Gerașcenko, adjunct al ministrului de interne al Ucrainei, a susținut că Serghei Șoigu, 66 de ani, ministrul rus al Apărării, a suferit un atac de cord, scrie BBC. Nu există nicio confirmare din partea Rusiei cu privire la presupusele probleme de sănătate ale generalului.

„Atacul de cord al lui Șoigu s-a produs după o acuzație dură din partea lui Vladimir Putin pentru eșecul complet al invaziei Ucrainei”, a scris Gerașenko, vineri, într-o postare pe Facebook, adăugând că, în prezent, „generalul se recuperează în în spital”.

Serghei Șoigu nu a mai fost văzut public din 11 martie, apoi a apărut pentru scurt timp într-un videoclip publicat de Kremlin joi, 24 martie, la o reuniune pe care Vladimir Putin o avea cu miniştrii guvernului.

La o conferință de presă care a avut loc joi, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat de ce Serghei Șoigu nu a mai apărut în public de aproape două săptămâni. Acesta le-a spus reporterilor că ministrul Apărării rus a fost ocupat cu Ucraina și că nu a avut timp de activități media, potrivit The Guardian.

Mai multe informații: Rusia, contrazisă de un oficial ucrainean cu privire la motivul pentru care Serghei Șoigu nu a mai apărut în public: A suferit un infarct

În cea mai recentă actualizare a informațiilor referitoare la războiul din Ucraina, ministerul britanic al Apărării a avertizat că este probabil ca Rusia să continue să folosească puterea sa de foc masivă în zonele urbane, „deoarece încearcă să își limiteze pierderile deja considerabile”, potrivit The Guardian.Rusia continuă să asedieze o serie de orașe ucrainene importante, inclusiv Harkov, Cernihiv și Mariupol.

„Rusia continuă să asedieze o serie de orașe ucrainene importante, inclusiv Harkov, Cernihiv și Mariupol”, a mai transmis ministerul britanic.

Potrivit evaluării britanice, „forțele rusești se dovedesc reticente în a se angaja în operațiuni de infanterie urbană pe scară largă, preferând mai degrabă să se bazeze pe utilizarea nediscriminatorie a bombardamentelor aeriene și de artilerie în încercarea de a demoraliza forțele de apărare”.

De la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, 136 de copii au murit și cel puțin alți 199 au fost răniți, potrivit unui raport recent prezentat de Procuratura Generală din Ucraina, pe canalul de Telegram, scrie The Guardian.

Biroul ONU pentru drepturile omului din Ucraina a confirmat, vineri, moartea a 1.081 de civili, inclusiv 93 de copii, dar instituția subliniază că bilanțul real este probabil mult mai ridicat.

Sirenele de raid aerian au fost auzite azi în mai multe orașe din Ucraina, potrivit rapoartelor presei locale, citate de BBC.

Avertizările au răsunat la Kiev, în Cerkasî și Kirovohrad, în centrul Ucrainei, dar și în sud-edt, în Zaporojie și Dnipro. Și în estul Ucrainei, în Jîtomîr, au fost auzite sirene, dar și în Harkiv și Sumi, în regiunile de nord-est.

Într-un discurs video, vineri seara târziu, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele țării sale au dat „lovituri puternice” Rusiei și a vorbit din nou despre necesitatea unor negocieri de pace „concrete, urgente, corecte”, scrie The Guardian.

„Prin împiedicarea acțiunilor Rusiei, apărătorii noștri împing liderii ruși o idee simplă și logică: este nevoie de discuții. Semnificative, urgente, corecte”, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina nu va renunța la teritoriu.

Zelenski a spus că suveranitatea ucraineană trebuie garantată și integritatea sa teritorială asigurată.

Mai multe informații: Președintele Zelenski: „Am dat lovituri puternice inamicului. Este nevoie de negocieri. Concrete, urgente, corecte”

La Varșovia, Biden va avea azi o întâlnire bilaterală cu președintele polonez Andrzej Duda pentru a discuta despre modul în care SUA și aliații săi reacționează la criza refugiaților și se va întâlni cu refugiații ucraineni, scrie CNN și BBC.

Înainte de a se întoarce la Washington, Biden va ține și un discurs despre „mizele momentului”, potrivit Casa Albă.

Vizita lui Biden în Europa a început miercuri la Bruxelles, unde a discutat cu aliații SUA cu privire la răspunsul global la război.

„În general, principalele sarcini ale primei etape a operațiunii au fost finalizate”, a declarat, vineri, generalul Serghei Rudskoi, prim-adjunct al șefului Statului Major al Rusiei.

„Potențialul de luptă al forțelor armate ale Ucrainei a fost redus semnificativ, permițându-ne, subliniez din nou, să ne concentrăm principalele eforturi pe realizarea scopului principal, eliberarea Donbasului”, a transmis colonelul, citat de CNN.

Mai multe infornații: „Prima fază s-a încheiat”. Adjunctul Statului Major rus, despre noile planuri de război

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia a pierdut peste 16.000 de militari, de la începutul războiului în Ucraina, informează CNN.

„Numărul pierderilor rușilor a depășit 16.000 de victime”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj video postat vineri seară pe rețelele de socializare.

„Printre ei se numără și comandanți de rang înalt. Până acum nu s-a raportat că ar fi fost uciși generali-colonei sau amirali ruși. Totuși, acest bilanț include un comandant al uneia dintre armatele ocupanților și un adjunct al Marinei ruse din Marea Neagră”, a mai spus liderul ucrainean.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile lui Zelenski.

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri, într-un briefing de presă, că 1.351 de militari au fost uciși în Ucraina de la începutul „operațiunii speciale”, iar alți 3.825 au fost răniți, aceasta fiind prima actualizare majoră privind numărul victimelor din 2 martie încoace.

Miercuri, doi înalți oficiali militari ai NATO au estimat că numărul soldaților ruși uciși în Ucraina este între 7.000 și 15.000. Alți oficiali americani au plasat pierderile rusești într-un interval similar – între 7.000 și 14.000 de soldați uciși -, dar au precizat că au o „încrederea scăzută” în aceste estimări.

Zelenski a mai spus vineri că autoritățile ucrainene au putut asigura 18 coridoare umanitare în ultima săptămână și au reușit să salveze 37.606 de persoane, dintre care 26.477 din orașul asediat Mariupol, care au fost duse la Zaporojie.

„Toate aceste crime de război împotriva civililor din Mariupol și din alte orașe ale Ucrainei vor continua să informeze națiunile lumii” cu privire la atrocitățile comise de Rusia, a adăugat liderul de la Kiev.

Personalul de serviciu de la instalațiile de deșeuri radioactive de la Cernobîl, care au căzut sub controlul rușilor, nu a fost schimbat de patru zile, iar Ucraina nu poate preciza când va avea loc schimbul de tură, din cauza luptelor din orașul în care locuiesc mulți din membrii personalului, a anunțat vineri organismul de supraveghere nucleară al ONU, potrivit Reuters.

”Ucraina a informat astăzi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică că nu a existat nicio schimbare a personalului tehnic (la Cernobîl, n.r.) din 21 martie şi nu ştie când ar putea avea loc următoarea”, a transmis AIEA, într-un comunicat de presă.

Personalul aflat în prezent de serviciu a înlocuit un schimb care a lucrat acolo mai mult de trei săptămâni, a precizat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară legea care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru ”informaţii false” privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte ”difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile” despre ”activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus”.

Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă ”informaţiile false” au ”antrenat consecinţe grave”.

Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie, care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de ”informaţii false” despre armata rusă.

Orașul Herson rămâne sub controlul total al Rusiei, au declarat patru locuitori ai orașului pentru CNN, contrar mai multor relatări ale unor instituții de presă care citează un înalt oficial american din domeniul apărării.

„Astăzi i-am văzut (pe militarii ruși, n.r.) în piață, cu armele după ei, probabil căutând să cumpere legume”, a declarat un rezident din Herson, pentru CNN, vineri seară. „Ei au pierdut doar câteva sate, nu orașe”, a adăugat acesta.

CNN precizează că nu publică numele rezidenților cu care a discutat din cauza îngrijorărilor legate de siguranța acestora.

Oficialul american din domeniul apărării a declarat mai multor instituția media, inclusiv CNN, că „am văzut rapoarte de rezistență acolo, în zonele care au fost raportate anterior a fi sub controlul Rusiei”.

„Nu putem deduce exact cine deține controlul asupra Hersonului, dar ideea este că nu pare să se afle sub controlul strict al Rusiei ca înainte”, a precizat oficialul american. „Am putea afirma că Hersonul este, de fapt, un teritoriu disputat din nou”, a mai spus acesta.

Evaluarea potrivit căreia orașul Herson este din nou disputat de cele două părți s-a bazat parțial pe imagini și relatări din presă care arată steagul ucrainean arborat pe clădirea primăriei din oraș, potrivit altor doi oficiali americani din domeniul apărării.

Informațiile anterioare ale CNN confirmau faptul că ucrainenii au demarat o contraofensivă militară care a ajuns în satele cele mai nordice din regiunea Herson.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că va vorbi cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a discuta termenii și condițiile unei „operațiuni umanitare excepționale” pentru evacuarea civililor din Mariupol, informează CNN.

„Am avut astăzi discuții concrete cu primarul din Mariupol și cu autoritățile ucrainene relevante”, a declarat Macron la Bruxelles, după un summit UE. „Vom negocia apoi cu partea rusă”, a precizat liderul de la Palatul Élysée

Operațiunea va fi organizată împreună cu Turcia și Grecia și vizează evacuarea civililor care vor să părăsească orașul asediat, a adăugat Macron.

În timpul convorbirii dintre Macron și Putin, Franța va cere Rusiei să ridice asediul asupra orașului Mariupol, astfel încât civilii care doresc să plece să poată fi evacuați, iar ajutorul umanitar să poată intra pentru cei care aleg să rămână, a precizat Palatul Elysée, după conferința de presă.

Urmărește-ne pe Google News