LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 310 | Aproape 700 de ore de alerte de raid aerian în Kiev, de la începutul invaziei

Linia electrică de rezervă a centralei nucleare Zaporojie a fost avariată și deconectată din cauza bombardamentelor, a declarat vineri șeful ONU, Rafael Grossi, într-un comunicat citat de CNN.

`O linie electrică de rezervă de 330 de kilovolti (kV) către centrala nucleară Zaporojie a fost deconectată joi sear[ din cauza pagubelor cauzate de bombardamente”, potrivit comunicatului lui Grossi.

„Zaporojie, ale cărei șase reactoare sunt oprite, continuă să primească energie electrică în afara amplasamentului de care are nevoie pentru răcirea reactorului și alte funcții esențiale de siguranță și securitate nucleară de la singura linie externă de 750 kV funcțională a centralei”, a adăugat Grossi.

Un total de 1.884 de așezări ucrainene au fost eliberate de ocupația rusă de când Rusia a lansat invazia, potrivit unui oficial prezidențial ucrainean citat de CNN.

„Infrastructura este una dintre prioritățile noastre principale”, a declarat vineri Kirilo Timoșenko, șef adjunct al Oficiului președintelui Ucrainei, într-o postare pe Telegram, adăugând că „15.199 de obiecte de infrastructură au fost deja restaurate, aproape tot atâtea sunt în proces de restaurare”.

„La granița de nord, instalăm structuri de protecție – bariere anti-vehicule și anti-personal, bariere explozive pentru mine și secțiuni din beton armat”, a adăugat Timoșenko.

Forțele ucrainene își mențin pozițiile împotriva trupelor ruse din regiunea Donbas și fac mici progrese în unele zone, a declarat președintele Volodimir Zelenski, citat de The Guardian.

„În general, ne menținem pozițiile. Sunt și câteva zone din față în care avansăm puțin”, a transmis Zelensli, în discursul său zilnic adresat națiunii.

Oficialul a adăugat că Kievul și-a consolidat capacitatea de apărare antiaeriană și o va consolida și mai mult în noul an pentru a se proteja pe sine și întregul continent european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Vladimir Putin nu a renunțat la planurile sale de a „controla Ucraina” și a avertizat pe toată lumea să „se pregătească pentru termen lung”, transmite The Guardian.

Într-un interviu acordat agenției de știri Dpa, Stoltenberg a spus că „nu există nicio indicație că președintele Putin și-a schimbat obiectivul general al acestui război”, care a fost „să controleze Ucraina”.

Rusia a mobilizat „multe trupe noi” și „a demonstrat dorința de a suporta pierderi dureroase”, a spus el.

„Nu s-a terminat. Războaiele sunt imprevizibile, dar trebuie să ne pregătim pentru termen lung și, de asemenea, pentru noi ofensive rusești. Nu ar trebui să subestimăm Rusia”, a spus Stoltenberg.

Kievul a petrecut aproape 700 de ore în stare de alertă aeriană în 2022, echivalentul a 29 de zile, potrivit șefului administrației militare a orașului, Serhi Popko, citat de Kyiv Independent.

Oficialul a spus că a fost „cel mai înfricoșător an din istoria capitalei Ucrainei independente”.

Potrivit lui Popko, Kievul a suferit 52 de lovituri aeriene, care au demolat peste 600 de clădiri, au deteriorat semnificativ infrastructura critică și au ucis 120 de locuitori, inclusiv cinci copii. Alți 495 de civili au fost răniți, inclusiv 30 de copii.

Sirenele de alertă aeriană a sunat în oraș de 638 de ori.

Parlamentele autoproclamatelor republici populare din estul Ucrainei, Doneţk şi Luhansk, au adoptat vineri, în unanimitate, noi constituții, care garantează statutul acestora ca regiuni ale Federației Ruse, transmite agenția rusă de presă TASS.

Potrivit TASS, în Donețk, „76 de deputați prezenți la ședință au votat pentru adoptarea constituției”, iar în Luhansk, parlamentul „a adoptat o nouă constituție pentru republică cu votul unanim a 43 de deputați”.

Mai multe detalii: Autoproclamatele republici Doneţk şi Luhansk și-au votat noi constituții. Denis Pușilin: „Suntem martori la un eveniment istoric”

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis omologului rus Vladimir Putin vineri că drumul până la negocieri de pace privind războiul din Ucraina nu va fi lipsit de obstacole şi că China îşi va menţine „poziţia obiectivă şi corectă” în această chestiune, relatează Reuters.

„Partea chineză a notat că partea rusă a menţionat că nu a refuzat niciodată să soluţioneze conflictul prin negocieri diplomatice şi şi-a exprimat aprecierea pentru acest lucru”, a afirmat Xi, potrivit sursei citate.

Trei persoane au murit în urma bombardamentelor din nordul Ucrainei, potrivit șefului adjunct al biroului președintelui ucrainean, informează CNN.

Kirilo Timoșenko a declarat că două persoane au fost ucise și alte două rănite în bombardamentele rusești asupra satului Katerinivka, în nord-estul regiunii Harkov.

În orașul Semenivka, în nordul regiunii Cernihiv, tirurile de artilerie au făcut un mort și au întrerupt curentul electric, potrivit lui Timoșenko.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că a efectuat o „lovitură masivă” asupra infrastructurii energetice şi militaro-industriale a Ucrainei la 29 decembrie folosind arme de înaltă precizie, a relatat agenţia Interfax, preluată de Reuters.

Potrivit ministerului, loviturile aeriene au perturbat producţia şi repararea echipamentului militar, precum şi deplasarea trupelor de rezervă, notează Agerpres.

Potrivit armatei ucrainene citată de Reuters, Rusia a lansat 16 drone „kamikaze” în Ucraina în timpul nopţii de joi spre vineri, la o zi după ce Moscova a tras zeci de rachete în cel mai recent atac al său împotriva infrastructurii critice din Ucraina.

Forţele aeriene ucrainene au transmis că toate cele 16 drone, lansate din sud-est şi nord, au fost distruse de apărarea antiaeriană a Kievului.

Printre altele, Kremlinul s-a declarat vineri extrem de îngrijorat de doborârea unei rachete antiaeriene ucrainene care a zburat joi în spaţiul aerian al Belarusului, adaugă Reuters.

Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat joi că apărarea aeriană belarusă a doborât o rachetă sol-aer ucraineană S-300 lângă satul Harbacea din regiunea Brest, la aproximativ 15 km de graniţa Belarus-Ucraina. Incidentul a avut loc în timp ce Rusia trăgea zeci de rachete spre oraşele din Ucraina, într-unul dintre cele mai mari valuri de lovituri ale conflictului.

Forțele ruse au bombardat întreaga linie de front din regiunea Donețk în noaptea de joi spre vineri dimineața, potrivit șefului administrației militare regionale, Pavlo Kirilenko, transmite CNN.

Acesta a declarat că orașele Vuhledar și Kurakhivska se numără printre localitățile care au fost atacate. Orașul Kostiantinivka, care se află la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului, a fost lovit joi de tiruri de rachete, care au avariat școli și un teatru.

Armata ucraineană a raportat bombardamente de artilerie asupra orașelor Mariinka și Avdiivka din Donețk vineri dimineață. Potrivit sursei citate, forțele ruse își intensificau atacurile în jurul mai multor așezări aflate imediat la vest și la nord de orașul Donețk.

Un consilier al președintelui Zelenski, Oleksiy Arestovich, a declarat joi că atât forțele ucrainene, cât și cele rusești se confruntă cu pierderi grele de trupe în Bahmut, precum și în orașul vecin Soledar, descriind luptele de acolo ca fiind „foarte serioase”.

Forțele rusești bombardează fără încetare Herson, cu artilerie și rachete, bombardând regiunea de 81 de ori joi, a declarat Iaroslav Ianușevici, șeful administrației militare regionale, conform CNN.

„Inamicul a atacat orașul Herson de 27 de ori. Obuzele inamice au lovit un magazin, instalații de infrastructură critică, întreprinderi industriale, clădiri private și de apartamente”, a declarat Ianuşevici, referindu-se la capitala regională.

O persoană a fost rănită în bombardamentele de joi. Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, bombardamentele continuă şi vineri.

Xi Jinping și Vladimir Putin urmează să vorbească vineri prin videoconferință, a anunțat Kremlinul, potrivit CNN.

Cei doi lideri vor discuta în principal despre relațiile bilaterale dintre țările lor și vor face schimb de opinii cu privire la problemele regionale și parteneriatul lor strategic, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Moscova și Beijingul s-au apropiat în ultimii ani, Xi și Putin declarând că cele două țări au un parteneriat „fără limite” cu câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie.

De atunci, China a refuzat să condamne agresiunea, aruncând în schimb în mod repetat vina pentru conflict asupra NATO și a Statelor Unite.

„China este nerăbdătoare ca (războiul) să se încheie”, a declarat Yun Sun, director al Programului China la Stimson Center, un think tank cu sediul la Washington.

„Xi va încerca să sublinieze importanța păcii în fața lui Putin. Cum Rusia devine nerăbdătoare din cauza lipsei de progrese pe câmpul de luptă, în ochii Chinei se coace momentul pentru discuții de pace”.

Forțele aeriene ucrainene au anunţat vineri dimineață că Rusia a lansat 16 drone kamikaze în cursul nopții și că apărarea aeriană ucraineană le-a distrus pe toate. Potrivit sursei citate, dronele au fost trimise din sud-est și nord, transmite The Guardian.

Anterior, administrația militară a orașului Kiev a informat locuitorii că cinci drone Shahed au intrat în spațiul aerian al Kievului.

De asemenea, guvernatorul regiunii Sumî, a anunţat pe Telegram că, peste noapte, trei așezări din zonă au fost atacate cu focuri de armă din partea Rusiei.

Belarus l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, afirmând că a doborât o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană pe teritoriul belarus, transmite BBC.

În cursul zilei de joi agenţia de ştiri de stat din Belarus anunţa că o rachetă ucraineană S-300 a căzut pe teritoriul ţării. Anunţul venea în ziua în care Rusia a lansat unul din cele mai mari atacuri cu rachete asupra Ucrainei.

Un purtător de cuvânt militar ucrainean a declarat că incidentul a fost „rezultatul apărării aeriene”.

Belarus, un aliat cheie al Rusiei, a cerut Kievului să efectueze o anchetă completă, după ce racheta S-300 a căzut în apropierea graniței.

Ambasadorul ucrainean a fost chemat la Ministerul de Externe de la Minsk. „Partea belarusă consideră acest incident ca fiind extrem de grav”, a declarat purtătorul de cuvânt Anatoli Glaz pentru agenția de presă Reuters.

El a cerut Ucrainei „să ia măsuri cuprinzătoare pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente în viitor”.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că este pregătit să invite experți din țări care nu susțin „statul terorist al Rusiei” pentru a ajuta la investigarea incidentului, adăugând că își rezervă „dreptul necondiționat la apărarea și protecția propriului cer”.

Acesta a precizat că nu exclude o „provocare deliberată” în care Moscova și-a lansat rachetele de croazieră pe o traiectorie în care acestea ar fi fost interceptate deasupra teritoriului belarus.

Belarus a declarat că racheta a căzut în apropierea localităţii Harbacha din regiunea Brest, la aproximativ 15 km de granița cu Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa, potrivit Agerpres.

„Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace”, a declarat Jens Stoltenberg într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa.

Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el.

Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista „o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent”.

Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime.

„Fiecare ţară are dreptul să se apere – la fel şi Ucraina”, a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg: „Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace”

Marea Britanie a anunţat vineri că a oferit Ucrainei peste 1.000 de detectoare de metale și 100 de kituri de dezactivare a bombelor pentru a ajuta la curățarea câmpurilor minate, relatează The Guardian.

„Utilizarea de către Rusia a minelor antipersonal și țintirea infrastructurii civile subliniază cruzimea șocantă a invaziei lui Putin”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.

„Acest ultim pachet de sprijin din partea Marii Britanii va ajuta Ucraina să curețe în siguranță terenurile și clădirile pe măsură ce își revendică teritoriul de drept.”

Detectoarele de metale, fabricate de firma germană Vallon, pot ajuta trupele la îndepărtarea pericolelor explozive, a declarat ministrul apărării, în timp ce kiturile pot dezamorsa fitilul de la bombele neexplodate.

Administrația militară a orașului Kiev a anunţat pe Telegram că cinci drone Shahed au intrat în spațiul aerian al Kievului și că toate au fost distruse de apărarea antiaeriană ucraineană.

Muniţia de la una dintre drone a lovit o clădire administrativă din Holosiiv, distrugând parțial clădirea și deteriorând ferestrele unei clădiri rezidențiale din apropiere, transmite The Guardian.

Locuitorii din capitala ucraineană Kiev au fost îndemnați să se îndrepte spre adăposturile antiaeriene vineri dimineața, în timp ce sirenele au răsunat în tot orașul, la o zi după ce Rusia a efectuat cel mai mare atac aerian de când a început războiul în luna februarie, potrivit The Guardian, care citează Reuters.

La scurt timp după ora 2:00 dimineața, primăria orașului Kiev a emis o alertă pe canalul său de Telegram cu privire la sirenele de raid aerian și a cerut locuitorilor să se îndrepte spre adăposturi. Un martor al Reuters aflat la 20 de kilometri la sud de Kiev a auzit mai multe explozii și sunetul focurilor anti-aeriene.

Olekskiy Kuleba, guvernatorul regiunii Kiev, a declarat pe Telegram că este în curs de desfășurare un „atac cu drone”. Câteva ore mai târziu, el a precizat că atacul a vizat infrastructura și că nu au existat victime.

Din cauza unui nou atac masiv cu rachete inamice asupra Ucrainei, în regiunea Kiev acum 250.000 de abonați sunt fără alimentare cu energie, informează agenția Unian.

În curând, situația se va stabiliza, a declarat șeful administrației militare regionale de la Kiev, Oleksiy Kuleba.

„De la ora 17:00, 250.000 de abonați sunt fără curent. Sunt sigur că în câteva ore situația va reveni la cifrele de ieri”, a spus Kuleba.

Cel puțin trei persoane au fost ucise și șapte au fost rănite în urma atacurilor cu rachete la nivel național, potrivit ultimelor cifre furnizate de Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, citate de CNN.

Ofițerul de presă al serviciului, Oleksandr Khorunzhyy, a declarat pentru CNN că două persoane au fost ucise în regiunea Harkov, în timp ce o persoană a fost ucisă în Donețk.

În regiunea Kiev, patru persoane au fost rănite în urma atacurilor, în timp ce două au fost rănite în Harkov și una a fost rănită în vestul regiunii Ivano-Frankivsk.

Guvernatorul regiunii Herson, Yaroslav Ianușevici, a anunțat joi că trupele ruse au bombardat regiunea de sud de 49 de ori în ultima zi, ucigând cel puțin un civil și rănind nouă, potrivit Kyiv Independent.

Un băiețel de 10 ani se numără printre răniți, potrivit lui Ianușevici. Copilul a fost internat în „stare moderată” cu răni provocate de o mină și de schije, a adăugat oficialul.

Cel puțin două persoane au fost ucise în atacurile asupra regiunii Harkov din nord-estul Ucrainei, potrivit unui oficial local citat de CNN.

Una dintre cele două persoane care au fost ucise este un bărbat care a murit în ambulanță, în drum spre spital, a declarat șeful administrației militare regionale, Oleh Siniehubov, pe contul său Telegram.

„În regiune au fost înregistrate lovituri de rachete inamice. Toate au fost vizate de infrastructura noastră critică”, a spus oficialul.

O rachetă ucraineană S-300 a căzut pe teritoriul Belarusului anunţă agenția de știri de stat din Belarus, citată de Reuters. Anunţul vine în ziua în care Rusia a lansat unul din cele mai mari atacuri cu rachete împotriva Ucrainei.

Ministerul Apărării de la Minsk investighează dacă sistemele de apărare aeriană din Belarus au doborât racheta sau dacă a fost vorba de o ratare. Incidentul a avut loc între orele 10:00 și 11:00, cam în aceeaşi perioada în care Rusia trăgea zeci de rachete spre Ucraina, notează Reuters, conform The Guardian.

Agenţia belarusă de stat a declarat că racheta care a aterizat în Belarus a venit de pe teritoriul ucrainean. Agenţia a publicat o fotografie în care spune că sunt părți ale unei rachete S-300 pe un câmp agricol gol.