Război în Ucraina, ziua 315 | Ucraina plănuiește o contraofensivă majoră la primăvară

Direcția Principală de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat miercuri că partizanii au oprit circulația trenurilor civile și a convoaielor militare pe calea ferată transsiberiană din regiunea rusă Krasnoiarsk în cursul nopții de marși spre miercuri, informează The Kyiv Independent.

Acest epidos marchează cel puțin al șaselea caz de sabotaj al căilor ferate din Rusia în acest an, aproximativ alte 40 de cazuri fiind înregistrate în 2022, a precizat serviciul ucrainean de informații.

Armata ucraineană consideră că acest lucru indică prezența în Rusia a unei mișcări de rezistență în creștere.

„O intensificare semnificativă a acțiunilor partizanilor feroviari din Rusia a avut loc după anunțul de mobilizare parțială făcut de către regimul lui Putin”, a mai transmis serviciul militar de informații al Ucrainei.

Pe 3 ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un nou val de mobilizare.

Același avertisment a venit pe 30 decembrie din partea ministrului Apărării, Oleksii Reznikov, care s-a adresat cetățenilor ruși într-un mesaj video, spunând că conducerea țării se pregătește pentru un nou val de mobilizare.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Reznikov a declarat că autoritățile ruse vor declara legea marțială, vor închide granițele pentru oameni și vor începe un nou val de mobilizare începând din 5 ianuarie.

Peste 60% din Bahmut este în prezent distrus, în contextul în care forțele ruse încearcă să înainteze în direcția orașului din regiunea estică Donețk, a declarat miercuri un oficial ucrainean, potrivit CNN.

Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, a declarat că doi civili au murit miercuri în oraș din cauza bombardamentelor efectuate de ruși.

„Oricâte încercări de a intra în oraș face inamicul, acesta nu reușește să avanseze. Oricare ar fi fost avansurile pe care le-a avut, a fost împins înapoi pe pozițiile sale anterioare, în afara limitelor orașului”, a declarat Kirilenko pentru televiziunea ucraineană. „De fapt, ei (rușii) se află acum într-o zonă plată, devastată, ceea ce contribuie, de asemenea, la pierderile lor uriașe de personal”, a mai spus guvernatorul Donețkului.

Orașul Bahmut este menționat în mod regulat ca fiind cea mai disputată și mai activă parte a liniei de front de 1.300 km (800 de mile) din Ucraina. Înaintarea rușilor a lăsat orașul în ruine. Această soartă a accentuat puterea orașului Bahmut ca simbol al rezistenței ucrainene în fața atacurilor devastatoare ale rușilor.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

În discursul său istoric adresat Congresului SUA luna trecută, președintele ucraineanVolodimir Zelenski, a dedicat șase minute din cele 25 de minute cât a vorbit situației din jurul orașului Bahmut.

„Anul trecut, 70.000 de oameni au trăit aici, în Bahmut, în acest oraș”, a spus el. „Acum au mai rămas doar câțiva civili. Fiecare centimetru din acest pământ este îmbibat în sânge, tunurile trăgând în fiecare oră… lupta pentru Bakhmut va schimba povestea tragică a războiului nostru pentru independență și pentru libertate”, a mai afirmat liderul ucrainean.

Membrii Congresului s-au ridicat în picioare și au aplaudat de patru ori, în timp ce Zelenski vorbea despre soarta orașului Bahmut.

Statele Unite analizează modalități de a viza producția iraniană de drone prin sancțiuni și controale la export și discută cu companiile private ale căror piese au fost folosite în producția acestor drone, a anunțat miercuri Casa Albă, potrivit Al Jazeera și Sky News.

„Evaluăm măsuri suplimentare pe care le putem lua în ceea ce privește controlul exporturilor pentru a restricționa accesul Iranului la tehnologiile utilizate în fabricarea dronelor”, a declarat Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, într-un comunicat.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

SUA au impus anterior sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor pe care le-a acuzat că au produs sau transferat drone iraniene pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca infrastructura civilă din Ucraina.

Generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului militar ucrainean de informaţii, a dat asigurări miercuri, într-un interviu acordat postului american ABC News, că președintele rus Vladimir Putin este „pe moarte”, adăugând însă că acest lucru nu se va întâmpla înainte de finalul războiului, scrie news.ro.

„El (Putin, n.r.) va muri foarte repede, cred, sper”, a declarat şeful spionajului militar ucrainean.

„Noi credem că este vorba despre un cancer”, a precizat Budanov, care a subliniat că deţine aceste informaţii din mai multe „surse umane” apropiate de liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin este „pe moarte”, afirmă șeful spionajului militar ucrainean. „Noi credem că este vorba despre cancer”

Un atac ucrainean de marți, 3 ianuarie, asupra orașului Tokmak din regiunea Zaporojie, ocupat de trupele ruse, a ucis și a rănit 80 de soldați ruși, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene nu a precizat câți soldați ruși au fost uciși și câți au fost răniți.

De asemenea, Statul Major General a mai anunțat că peste 100 de membri ai grupării paramilitare ruse Wagner sunt în prezent tratați într-un spital din Luhanskul ocupat.

Anterior, pe 1 ianuarie, forțele armate ucrainene au lovit o bază militară rusă din orașul ocupat Makiivka, situat în regiunea Donețk. Potrivit Departamentului de comunicare strategică al armatei ucrainene, atacul a ucis 400 de soldați ruși și a rănit cel puțin alți 300.

Potrivit informațiilor distribuite de oficialii ucraineni, soldații ruși erau staționați într-o clădire a unei școli locale din Makiivka.

Regiunea Donbas, formată din provinciile estice ucrainene Donețk și Luhansk, este scena celor mai intense lupte din război, în condițiile în care Rusia încearcă să cucerească întreaga regiune.

Margarita Simonyan, influenta redactoră-șefă al televiziunii de stat RT (Russia Today), a salutat miercuri investigația anunțată de Ministerului rus al Apărării privind circumstanțele în care a avut loc atacul ucrainenilor asupra militarilor ruși din Makiivka, în estul Ucrainei, informează CNN.

„Pe baza rezultatelor anchetei privind tragedia de la Makiivka, oficialii responsabili vor fi trași la răspundere, a anunțat Ministerul rus al Apărării”, a scris miercuri Margarita Simonyan pe Telegram.

„Este pentru prima dată, se pare, când acest lucru este făcut public pe parcursul întregii operațiuni militare speciale. Sper că vor fi anunțate și numele acestor persoane și amploarea pedepsei”, a mai afirmat șefa RT.

„Este timpul să înțelegem că impunitatea nu duce la armonie socială. Impunitatea duce la mai multe crime. Și, ca o consecință, la disensiuni publice”, a adăugat ea.

Luna trecută, Simonyan a fost una dintre persoanele care au primit un premiu de stat din partea președintelui Vladimir Putin. În cadrul unui scurt discurs de acceptare, Simonyan i-a spus lui Putin „mulțumesc că i-ați împuținat pe canibali”. În cadrul ceremoniei, care a avut loc la Kremlin, Putin a mai înmânat premii celor patru guvernatori interimari ai regiunilor ucrainene anexate de Moscova în septembrie.

Luptele grele din jurul orașului Bahmut, aflat în mare parte în ruină și controlat de ucraineni, vor persista probabil în viitorul apropiat, cu un rezultat incert, deoarece rușii au făcut progrese treptate, potrivit unui înalt oficial al administrației americane, citat de Reuters.

Rusia își concentrează acțiunea ofensivă în direcțiile orașelor Lîman, Bahmut și Avdiivka, din estul Ucrainei, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea zilnică a situației de pe front, informează CNN.

Rușii „încearcă să îmbunătățească situația tactică în direcția (orașului) Kupoansk”, a adăugat Statul Major General al Ucrainei.

„În direcțiile Kupiansk și Lîman, 15 localități au fost bombardate cu tancuri și cu întreaga gamă de artilerie”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Kupiansk, situat în regiunea Harkov, și Lîman, aflat în regiunea Donețk, au fost eliberate de forțele ucrainene la sfârșitul lunii septembrie.

„În direcțiile Bahmut și Avdiivka, au fost bombardate peste 30 de așezări”, a adăugat Statul Major General.

Serviciul ucrainean al Gărzii de Stat de Frontieră a anunțat, într-o actualizare de miercuri, că a respins asalturile și a cucerit mai multe poziții ale rușilor în direcția orașului Bahmut.

„În timpul bătăliei, 9 ocupanți au fost uciși, alți aproximativ 20 au fost răniți. În prezent, forțele de apărare au avansat 300 de metri și își consolidează pozițiile”, a precizat Serviciul Gărzii de Stat de Frontieră.

Alte zone afectate: Între timp, în regiunile sudice Zaporojie și Herson, peste 40 de așezări au fost atacate cu focuri de armă în ultimele 24 de ore, a precizat Statul Major General.

Trupele ruse „nu încetează să terorizeze populația civilă din orașele și localitățile de pe malul vestic al râului Nipru”, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

CNN notează că nu poate verifica în mod independent aceste informații de pe câmpul de luptă.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a spus omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că guvernul de la Paris va trimite vehicule de luptă blindate ușoare AMX-10 RC pentru a ajuta Kievul în războiul împotriva Rusiei, a declarat un oficial francez după o convorbire telefonică între cei doi lideri, potrivit Al Jazeera și Reuters.

„Este pentru prima dată când vehicule blindate de fabricație occidentală sunt livrate în sprijinul armatei ucrainene”, a declarat oficialul.

Vorbind cu reporterii, oficialul nu a oferit detalii despre volumul sau calendarul livrărilor planificate, dar a precizat că discuțiile vor continua în ceea ce privește posibila livrare a altor tipuri de vehicule.

AMX-10, fabricat în Franța, este un vehicul armat de recunoaștere cu mobilitate ridicată, care transportă patru persoane, potrivit site-ului ministerului forțelor armate franceze.

Într-o declarație postată pe Telegram, Zelenski i-a mulțumit președintelui Macron pentru decizia de a trimite vehiculele blindate ușoare și a precizat că a convenit cu acesta „asupra unei cooperări suplimentare pentru a consolida în mod semnificativ apărarea noastră antiaeriană și alte capacități de apărare”. El nu a oferit detalii suplimentare.

Anul trecut, Franța a furnizat Ucrainei mai multe obuziere Caesar. În octombrie, Macron a declarat, de asemenea, că Parisul va furniza arme de apărare antiaeriană în condițiile în care Rusia a intensificat atacurile cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina.

Rusia spune că Italia nu este un „negociator onest” sau un posibil mediator în negocierile de pace cu Ucraina din cauza poziției sale împotriva Moscovei, informează Al Jazeera.

„În mod evident, având în vedere poziția partizană adoptată de Italia, nu o putem considera nici un «negociator onest», nici un posibil garant al procesului de pace”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Ea a adăugat că este „ciudat” pentru Moscova să audă propuneri de mediere venite din partea unor țări care au adoptat „o poziție antirusească fără echivoc și foarte agresivă” încă de la începutul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, în februarie anul trecut.

Zaharova a adăugat că unele țări urmăresc „obiective egoiste” cu intenția de a se implica în procesul de negociere pentru a primi „dividende de politică externă”.

„Ar fi mai bine dacă pseudo-păstrătorii de pace europeni ar înceta sprijinul militar acordat Kievului și și și-ar concentra eforturile pe o muncă mai fermă și mai exigentă cu președintele Ucrainei, Zelenski”, a spus ea, referindu-se la faptul că liderul de la Kiev a declarat anterior că nu va negocia cu Putin.

Uniunea Europeană afirmă că nivelul de stocare a gazelor naturale este ridicat, în ciuda încercărilor Rusiei de a bloca livrările către Europa pe fondul războiului din Ucraina, relatează AP, potrivit The Guardian.

Cele 27 de țări ale UE și-au făcut anul trecut rezerve de gaze în caz de penurie pe timp de iarnă. Comisia Europeană a estimat miercuri că nivelurile comune de stocare a gazelor se situează la aproape 84%. Potrivit Executivului comunitar, nivelurile din decembrie 2022 au fost cu 13% mai mari decât media din perioada 2016-2018.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Tim McPhie, spune că „este o poziție destul de bună în care ne putem afla”. Gazul rusesc livrat prin conducte reprezenta 40% din tot gazul importat de Europa înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone trupelor sale să invadeze Ucraina în februarie, dar a scăzut la aproximativ 9%.

Prețurile la energie au scăzut, de asemenea, în parte din cauza vremii blânde de iarnă din Europa.

În timp ce atacurile rușilor împotriva Ucrainei continuă neîncetat, iar speranțele de pace par să se estompeze, un număr tot mai mare de experți afirmă că războiul ar putea ajunge în curând la un punct de cotitură crucial, relatează Euronews.

„Ucraina adună și reține trupe și muniții pentru un nou atac major asupra pozițiilor rusești”, a spus Peter Dickinson, analist în cadrul Atlantic Council, specializat pe Ucraina.

„Ei (ucrainenii, n.r.) trebuie să mențină impulsul pe care l-au creat: mai întâi în septembrie cu capturarea regiunii Harkov, apoi în noiembrie cu eliberarea Hersonului”, a declarat analistul pentru Euronews.

O nouă ofensivă ar fi, de asemenea, „crucială pentru a menține sprijinul comunității internaționale și pentru a demonstra că uriașul ei efort financiar și militar pentru Ucraina aduce rezultate”, a precizat expertul.

Mai multe detalii: Ucraina „adună” trupe pentru următoarea ofensivă majoră: când și unde ar putea forțele Kievului să lovească

Generalul Kirilo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a anunțat că Ucraina plănuiește o ofensivă majoră în primăvara acestui an, scrie The Kyiv Independent.

El se așteaptă ca luptele cele mai „fierbinți” să fie în luna martie.

„Acesta va fi momentul în care vom vedea mai multe eliberări de teritorii și înfrângerile finale ale Federației Ruse”, a spus el, într-un interviu acordat ABC News.

Mai multe detalii: Kirilo Budanov, șeful spionajului militar de la Kiev: „Ucraina plănuiește o contraofensivă majoră în primăvară”. Când va fi apogeul luptelor

Moscova a pierdut, de la începutul războiului din Ucraina, „60% din stocul total de tancuri de luptă şi 70% din stocul de rachete adaptate unor ţinte terestre”, a estimat, pe 16 noiembrie, şeful Statului Major al Uniunii Europene (EMUE/EUMS), amiralul Hervé Bléjean, într-o reuniune cu uşile închise a Comisiei Apărării din cadrul Adunării Naţionale franceze, a cărei transcriere a fost făcută publică miercuri, scrie Le Figaro, potrivit news.ro.

De asemenea, „40% dintre vehiculele de transport (ruseşti) de trupe şi 20% din artileria rusă” au fost scoase din uz, potrivit acestor transcrieri.

Statul Major al Uniunii Europene – o agenţie însărcinată cu alertarea, evaluarea şi planificarea strategică – evaluează pierderile ruse la „cel puţin 60.000 de combatanţi ruşi ucişi şi la de trei ori mai mulţi răniţi – adică aproximativ 250.000 de combatanţi ruşi sunt scoşi din serviciu în prezent”.

Pierderile ucrainene sunt „în mod paradoxal” mai greu de înregistrat şi „sunt mai puţin importante ca cele ale ruşilor, dar sunt cu toate acestea considerabile”.

La Kiev, „obiectivul pe termen scurt al ucrainenilor este să pună pe picioare trei noi corpuri de armată până în martie 2023, cu un volum estimat de 75.000 de oameni”, cu scopul de a „prelua inţiativa operaţiunilor în primăvară”. „Acest obiectiv foarte ambiţios corespunde practic volumului forţei operaţionale terestre a Forţelor Terestre franceze”, estima şeful Statului Major al UE.

În vederea acoperirii acestor pierderi, Moscova a decretat, la sfârşitul lui septembrie, „mobilizarea parţială” a 300.000 de rezervişti. Însă aceasta, a recunoscut Kremlinul, a fost marcată de „numeroase disfuncţionalităţi”. „În loc să fie folosiți pe post de combatanţi, ei vor fi folosiţi mai degrabă la multiplicarea liniilor apărării pe teritoriile ocupate ilegal”, estima Hervé Bléjean.

Şeful Statului Major al Uniunii Europene preconiza că „ofensiva din primăvară” a ucrainenilor va avea „ca obiectiv să continue înaintarea începută în septembrie” în Harkov şi Herson. Kievul, „purtat de impulsul său”, „vrea să câştige războiul, să recucerească Crimeea şi regiunile Luhansk şi Doneţk”, mai spunea amiralul Bléjean.

„Mai puţin în cazul unei surprize în domeniul negocierilor, o ofensivă sângeroasă va avea loc în primăvară”, estima, de asemenea, şeful Statului Major al UE.

Companiile europene care operează încă în Rusia trebuie să fie etichetate drept „susținători ai războiului”, afirmă Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Al Jazeera.

„Companiile din Uniunea Europeană, inclusiv cele farmaceutice, care continuă să lucreze în FR (Federația Rusă), trebuie să fie etichetate astfel: „sprijină războiul”, „sprijină uciderea în masă a ucrainenilor”, „sprijină distrugerea infrastructurii critice””, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Așa este corect. Finanțarea războiului cu taxe europene este inadmisibilă”, a precizat consilierul lui Zelenski.

🇪🇺 companies, including pharmaceutical ones, which continue to work in the RF, must be labeled: „supports the war”, „supports the mass murder of Ukrainians”, „supports the destruction of critical infrastructure”.
That’s fair. Financing the war with European taxes is inadmissible.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) January 4, 2023

În rămăşiţele uneia dintre dronele iraniene Shahed-136 pe care Rusia le-a folosit pentru a bombarda ţinte în Ucraina au fost găsite piese fabricate de nu mai puțin de 13 companii din SUA, relatează CNN, preluat de Agerpres.

Presa americană, citând surse din serviciile secrete ucrainene, scriu că aceste piese au fost găsite în fragmentele unei drone, doborâtă în Ucraina în toamna anului trecut, iar datele obţinute au fost comunicate de către Kiev responsabililor guvernului american la sfârşitul lui 2022.

Din cele 52 de componente analizate, care au fost extrase de ucraineni dintr-o dronă iraniană de tipul Shahed-136, 40 par să fi fost fabricate de 13 companii americane diferite, potrivit anchetei CNN.

Mai multe detalii: O singură dronă iraniană folosită de ruși pentru atacarea Ucrainei conținea piese fabricate de 13 companii americane

Armata ucraineană a transmis miercuri că utilizarea telefoanelor mobile de către trupele ruse nu a fost principalul motiv pentru care poziția acestor soldați a fost localizată în Makiivka, ceea ce a dus la o lovitură devastatoare în estul regiunii Donețk, relatează CNN.

„Desigur, folosirea telefoanelor cu geolocalizare este o greșeală. Dar este clar că această versiune pare un pic ridicolă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate Ucrainene, Serhii Cherevatyi.

Ministerul rus al Apărării a părut miercuri să dea vina chiar pe soldații săi pentru atacul ucrainenilor, afirmând că „principala cauză” a incidentului a fost utilizarea pe scară largă a telefoanelor mobile de către militarii ruși „contrar interdicției”, ceea ce a permis Ucrainei să „urmărească și să determine coordonatele locației soldaților”. De asemenea, Rusia și-a revizuit estimarea privind numărul de soldați uciși, de la 63 la 89.

Mai multe detalii: Ce spune armata ucraineană despre folosirea telefoanelor mobile de către ruși după ce Moscova a dat vina pe soldații săi pentru atacul de la Makiivka

Armata ucraineană a anunțat miercuri că a doborât peste 540 de drone Shahed, începând din septembrie anul trecut, și aproximativ 500 de rachete de croazieră, informează CNN.

„În primele două ore ale primei nopți din acest an, apărarea aeriană ucraineană a doborât 100% din drone, respectiv 84 de unități”, potrivit Centrului militar ucrainean de media.

CNN menționează că nu poate verifica independent aceste cifre.

Postul american de televiziune a relatat miercuri cum, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, în interiorul unei singure drone iraniene Shahed-136 doborâte în Ucraina în toamna anului trecut au fost găsite piese fabricate de peste o duzină de companii americane și occidentale.

Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia plănuiește o campanie prelungită de atacuri cu drone Shahed pentru a epuiza Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a discutat, miercuri, la telefon cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre noua lege a minorităților naționale, „care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române”, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis și-a exprimat „profunda îngrijorare și preocupare față de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile și a infrastructurii critice ale Ucrainei”, acte pe care le-a catalogat drept crime de război conform dreptului internațional.

Potrivit comunicatului, șeful statului a amintit despre sprijinul acordat de România, precum: „asistență directă, sprijin pentru refugiați, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât și prin susținerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei și, respectiv, a acțiunilor vizând izolarea internațională a Rusiei”.

La rândul său, Volodimir Zelenski „a transmis mulțumiri pentru sprijinul multidimensional și extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului și a subliniat necesitatea continuării susținerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populației și a infrastructurii civile”, mai anunță Administrația Prezidențială.

Mai multe detalii: Iohannis i-a cerut lui Zelenski „să remedieze preocupările” legate de legea minorităților din Ucraina, lege criticată dur de comunitatea românească

Consumul de energie electrică din Ucraina a crescut din cauza vremii mai reci și a intensificării operațiunilor comerciale după sărbătorile de iarnă, a anunțat miercuri Ukrenergo, operatorul de stat al rețelei ucrainene de electricitate, potrivit The Kyiv Independent.

Pentru a menține echilibrul sistemului energetic, au fost instituite limite de consum în toate regiunile ucrainene, a precizat Ukrenergo.

În cazul în care aceste limite sunt depășite, sunt introduse întreruperi de energie electrică de urgență, a precizat compania.

Ukrenergo a mai anunțat că instalațiile energetice din estul țării au fost atacate de trupele ruse, înregistrându-se pagube semnificative.

„Sistemul energetic al Ucrainei a fost supus la 11 atacuri cu rachete și 14 atacuri cu drone din partea Rusiei. Daunele provocate instalațiilor de generare și rețelelor de transport al energiei electrice sunt complexe și pe scară largă. Restaurarea acestora necesită încă resurse și timp semnificativ”, a precizat compania, într-un comunicat.

Operatorul i-a îndemnat pe ucraineni să folosească energia electrică „cu înțelepciune” pe măsură ce se efectuează reparațiile.

Trupele ruse au atacat în mod repetat infrastructura energetică din Ucraina de la începutul lunii octombrie, ucigând zeci de persoane și provocând întreruperi de electricitate, apă și căldură.

Rusia desfășoară noi unități militare în partea de nord a Crimeei ocupate, a anunțat Andrii Cherniak, reprezentant al Direcției principale de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

De asemenea, se pare că Rusia fortifică zona și părți din regiunea Herson.

„Ei (rușii, n.r.) pierd. De aceea creează structuri defensive acolo unde pot, realizând că vor trebui să desfășoare operațiuni de luptă pe aceste linii”, a declarat Cherniak.

El a precizat că, în prezent, forțele ruse depun „toate eforturile” pentru a păstra așa-numitul coridor terestru către Crimeea prin teritoriile ucrainene ocupate din sudul țării.

„Ideea lor era să captureze regiunea Donețk, coasta Mării Azov, iar planurile lor erau, de asemenea, de a tăia Ucraina de la Marea Neagră. Dar Rusia nu a putut pune în aplicare niciun plan în Ucraina”, a declarat Cherniak. Potrivit acestuia, coridorul terestru „cu siguranță nu este sigur”, având în vedere că aliații furnizează Kievului noi tipuri de arme.

„Ucraina va lovi pozițiile rusești pe tot teritoriul ocupat”, a mai spus Cherniak.

La sfârșitul lunii decembrie, Kirilo Budanov, șeful Direcției de Informații a Ucrainei, a declarat că Ucraina va elibera peninsula Crimeea ocupată de Rusia printr-o combinație de forță militară și diplomație.

Președintele rus Vladimir Putin a trimis spre oceanele Atlantic și Indian o navă de război înarmată cu noile rachete de croazieră hipersonice Zircon, despre care a spus că sunt unice în lume, relatează Reuters.

Într-o videoconferință cu ministrul apărării, Serghei Șoigu, și Igor Krokhmal, comandantul fregatei „Amiral Gorșkov”, Putin a declarat că nava a fost dotată cu arme hipersonice Zircon, aceasta fiind una dintre cele mai moderne nave de luptă ale marinei ruse.

„De data aceasta, nava este echipată cu cel mai recent sistem de rachete hipersonice – Zircon – care nu are rival”, a declarat Putin.

„Aș dori să urez echipajului navei succes în serviciul lor pentru binele patriei”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin trimite în Oceanul Atlantic nava de război „Amiral Gorșkov”, dotată cu noile rachete hipersonice Zircon

În actualizarea sa zilnică de miercuri privind situația de pe front, Statul Major General al armatei ucrainene a anunțat că Rusia a lansat în ultimele 24 de ore șapte atacuri cu rachete asupra Ucrainei, 18 atacuri aeriene și peste 85 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra infrastructurii civile din trei orașe: Kramatorsk, Zaporojie și Herson, relatează Reuters.

„Există victime în rândul populației civile”, a precizat conducerea armatei ucrainene. Rusia a negat în mod repetat că ar fi vizat civili în Ucraina.

Informațiile de pe câmpul de luptă oferite de Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene nu au putut fi verificate în mod independent de Reuters.

Șeful serviciului militar de informații din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina a prezis că vor avea loc atacuri „din ce în ce mai adânci” în interiorul Rusiei, fără a recunoaște dacă Kievul a jucat un rol în astfel de atacuri până în acest moment, relatează CNN.

Într-un interviu difuzat miercuri de ABC News, generalul-maior Kirilo Budanov, șeful Agenției de informații pentru apărare a Ucrainei, a declarat că este „foarte bucuros să vadă” atacuri în interiorul Rusiei, dar că nu poate „să dea (un) răspuns” cu privire la faptul că Ucraina a jucat un rol în astfel de lovituri decât după război.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că trei militari ruși au fost uciși luna trecută când o dronă ucraineană s-a prăbușit în apropierea aerodromului militar Engels-2, la sute de kilometri de granița cu Ucraina, potrivit agenției ruse de știri RIA Novosti.

„Credeți că vor mai fi și altele?”, l-a întrebat reporterul pe Budanov.

„Cred că da”, a răspuns acesta.

„În interiorul Rusiei? Adânc în interiorul Rusiei?”, a întrebat reporterul.

„Din ce în ce mai adânci”, a spus Budanov.

Atacul cu rachete al ucrainenilor efectuat în seara de Anul Nou asupra orașului Makiivka a fost întâmpinat cu furie în rândul populației ruse și a determinat Moscova, de obicei reticentă, să recunoască cea mai mare pierdere de vieți omenești pe care a înregistrat-o de când a trimis trupe în Ucraina, în februarie 2022, scrie agenția France Presse, preluată de The Moscow Times.

Numărul tot mai mai mare al victimelor în urma atacului a intensificat criticile la adresa înaltului comandament militar al Rusiei, chiar și comentatorii pro-Kremlin sugerând că bilanțul morților ar putea urca la câteva sute.

Bombardamentul mortal a venit după luni de furie internă îndreptată împotriva armatei ruse, în urma campaniei nepopulare de mobilizare derulată de Kremlin.

Mai multe detalii: Conducerea militară a Rusiei, pusă sub presiune pentru pedepsirea vinovaților pentru atacul de la Makiivka. Șefa Russia Today: Impunitatea duce la noi crime

Șeful companiei ucrainene de energie nucleară, Energoatom, Petro Kotin, a declarat că este momentul ca ONU să trimită forțe de menținere a păcii care să stabilească o zonă de siguranță la centrala nucleară de la Zaporojie, iar acest lucru ar trebui făcut chiar și în lipsa unui acord cu Rusia, relatează Reuters.

Este prima dată când un oficial ucrainean din domeniul nuclear a făcut în mod public această sugestie.

”Problema este că nu există o soluție la nivelul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Procesul nu merge înainte. Noi am propune să aducem această problemă la nivelul următor”, a declarat oficialul ucrainean pentru Reuters.

Rusia, care este membră permanentă a Consiului de Securitate al ONU, ar putea să se opună prin veto oricărei rezoluții, dar Kotin spune că acest lucru ar sensibiliza opinia publică cu privire la acțiunile Moscovei.

Centrala nucleară Zaporojie este controlată de forțele ruse de la începutul invaziei, dar este operată în continuare de personal ucrainean. În ultimele luni, zona a fost ținta unor bombardamente pentru care Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc.

Mai multe informații: Șeful Energoatom cere ca ONU să trimită forțe de menținere a păcii la centrala nucleară Zaporojie, chiar și în lipsa unui acord cu Rusia

Fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a pus fragmentul de obuz într-o scrisoare, trimisă ambasadorului francez la Moscova, și i-a cerut diplomatului ca schija să-i fie predată președintelui Emmanuel Macron, relatează RIA Novosti. Rogozin spune că schija provine de la un obuzier francez Caesar.

„Împreună cu scrisoarea mea, aveți un fragment dintr-un obuz tras de un obuzier francez autopropulsat de 155 mm Caesar. Mi-a străpuns umărul drept și s-a blocat în a cincea vertebră cervicală, la doar un milimetru distanță de a mă ucide sau de a mă lăsa invalid. Acest obuz tras de un obuzier francez a ucis doi dintre tinerii mei prieteni, lăsând soțiile lor văduve și copiii lor orfani. Cer ca fragmentul scos de chirurgi din coloana mea să fie predat președintelui francez Emmanuel Macron. Și, de asemenea, spune-i că nimeni nu va scăpa de responsabilitatea pentru crimele de război comise de Franța, SUA, Marea Britanie, Germania și alte țări NATO în Donbas”, i-a scris Dmitri Rogozin ambasadorului francez.

Rogozin a fost rănit pe 22 decembrie într-un atac care a avut loc în regiunea Donețk.

Mai multe informații: Dmitri Rogozin i-a trimis lui Emmanuel Macron schija care l-a lovit în spate. Mesajul fostului șef al Roscosmos

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a declarat că UE a încercat să pună capăt războiului din Ucraina, dar Vladimir Putin nu își dorește decât să distrugă această țară, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Din acest motiv, este ”important să continuăm livrările de arme, astfel încât Ucraina să se poată apăra şi să poată proteja vieţile cetăţenilor săi”, a declarat Baerbock, prezentă la o conferință la Lisabona.

Totodată, ministrul german de externe a insistat ca deciziile UE să nu mai fie blocate de unele state.

”Votul cu majoritate calificată poate duce la rezultate mai echitabile pentru noi toţi”, a spus ea, adăugând că în multe situații, statele din blocul comunitar nu pot transmite un comunicat de presă ”pentru că nu se pot pune de acord asupra aceluiaşi mod de formulare”.

Forțele ruse desfășoară noi unități militare în partea de nord a Crimeei ocupate, a anunțat Andrii Cherniak, reprezentant al Direcției principale de informații a Ministerului ucrainean al apărării, relatează The Kyiv Independent.

În același timp, Rusia fortifică părți din regiunea Herson, precizează aceași sursă.

”Ei (rușii – n.r.) pierd. De aceea creează structuri defensive acolo unde pot, dându-și seama că vor trebui să desfășoare operațiuni de luptă pe aceste linii”, a spus Cherniak.

Potrivit oficialului, în prezent, forțele rusești depun ”toate eforturile” pentru a păstra așa-numitul coridor terestru către Crimeea prin teritoriile ucrainene ocupate din sudul țării.

Denis Pușilin, liderul Republicii Populare Donețk din estul Ucrainei, a lăudat miercuri, 4 ianuarie, curajul soldaților ruși uciși în atacul ucrainean asupra orașului ocupat Makiivka, deși Ministerul rus al apărării a acuzat că atacul a avut loc din cauza folosirii telefoanelor mobile de către soldați, relatează CNN.

”Știm, și știm direct, ce înseamnă să suferi pierderi. Pe baza informațiilor pe care le dețin, pot spune cu certitudine că au fost multe manifestări de curaj și eroism real din partea băieților din acest regiment!”, a scris Pușilin pe Telegram.

El a adăugat că „cei mai mulți dintre soldați abia au ieșit din clădirea care fusese avariată (…), apoi și-au revenit în fire și s-au întors să-și scoată camarazii”.

”Și-au riscat viața pentru a ajuta. Unii dintre ei au au murit când s-au întors pentru a-și salva colegii. Ofițerii regimentului, unii tot din cei mobilizați, au fost mai mult decât demni. Au riscat ca să scoată soldații afară. Din păcate, printre ei au fost și răniți, și uciși”, a mai afirmat Pușilin.

Anterior, Ministerul rus al apărării a precizat, într-un comunicat, că ”principala cauză” a incidentului a fost utilizarea pe scară largă a telefoanelor mobile de către soldații ruși ”contrar interdicției”, permițând Ucrainei să ”urmărească și să fixeze coordonatele locului în care se aflau militarii”.

Patru rachete lansate cu ajutorul sistemelor HIMARS fabricate în SUA au fost folosite în atacul din noaptea de Anul Nou. 89 de militari ruși au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț anunțat de Moscova. Printre ei se numără și comandantul adjunct al regimentului, locotenent-colonelul Bachurin, au mai precizat autoritățile ruse.

Sirenele de raid aerian s-au oprit în Ucraina după aproximativ două ore, relatează Ukrainska Pravda. În acest interval, mai multe avioane de luptă ale Rusiei au decolat din Belarus, precizează sursa citată.

Forțele Navale ale Ucrainei precizează că Rusia are trei nave de război în serviciu de luptă în Marea Neagră și două nave în Marea Azov, relatează Ukrainska Pravda.

”Începând cu 4 ianuarie 2023 există trei nave inamice în Marea Neagră în așteptare de luptă; în Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, ținând două nave în alertă”, precizează Marina ucraineană.

De asemenea, în Marea Mediterană sunt nouă nave ale Rusiei, inclusiv cinci purtătoare de rachete de croazieră Kalibr.

Pregătirile pentru transferul sistemului american Patriot în Ucraina au început deja, iar acesta va ajunge în țară cât mai curând, spune ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, citat de Interfax Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

”Ne-am încheiat anul trecut cu o decizie revoluționară de a oferi Ucrainei sisteme americane Patriot, așa cum au convenit liderii Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Joseph Biden. Ne așteptăm la desfășurarea Patriot cât mai curând posibil. Pregătirile pentru transferul acestor sisteme au început deja”, a declarat Kuleba, miercuri, 4 ianuarie.

În luna decembrie, Washingtonul a anunțat un pachet de ajutor militar de aproape 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, care include livrarea primei baterii de apărare antirachetă Patriot.

Ucraina a elaborat un plan special pentru pregătirea armatei sale pentru a lucra cu sistemele Patriot.

Alertele de raid aerian răsună pe tot teritoriul Ucrainei, miercuri dimineață, relatează Ukrainska Pravda.

Anunțul vine în contextul în care Direcția de informații din cadrul Ministerului ucrainean al apărării avertiza cu o zi în urmă că este posibil ca Rusia să pregătească o nouă ofensivă dinspre est și nord.

În cel mai nou raport despre evoluția războiului din Ucraina, Ministerul apărării de la Londra se referă la atacul care a vizat, la finalul săptămânii trecute, clădirea unei școli din orașul Makiivka, din Donețk, aflat sub control rusesc, clădire pe care Rusia ”o preluase aproape sigur pentru uz militar”.

Clădirea a fost complet distrusă, iar cel mai recent bilanț anunțat de Moscova indică 89 de morți în urma loviturii ucrainene.

”Având în vedere amploarea pagubelor, există o posibilitate realistă ca muniția să fi fost depozitată în apropierea locuințelor folosite de trupe, care detonată a provocat explozii secundare. Clădirea se afla la doar 12,5 km de sectorul Avdiivka al liniei de front, una dintre cele mai intens disputate zone ale conflictului”, scrie în raportul citat.

Specialiștii britanici precizează că armata rusă este cunoscută pentru ”depozitare nesigură a muniției cu mult înainte de actualul război, dar acest incident evidențiază modul în care practicile neprofesioniste contribuie la rata ridicată a victimelor din Rusia”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 04 January 2023

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/sTvI8nDoqa

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/hxvMq4spju

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) January 4, 2023

Aproximativ zece obuze au fost trase asupra orașului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, în noaptea de marți spre miercuri, a anunțat șeful Consiliului Regional, Nikolai Lukașuk, pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

Bombardamentele au avariat trei clădiri rezidențiale, două anexe, o mașină, o conductă de gaz și o linie electrică, a precizat oficialul, adăugând că nu au fost înregistrate victime.

Exploziile au fost auzite la Sevastopol în noaptea de 4 ianuarie, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty, citat de The Kyiv Independent.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, a anunțat, la rândul său, că apărarea antiaeriană a fost activată în Sevastopol de cel puțin două ori.

De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a comis 62.210 de crime de agresiune și crime de război în țara vecină, potrivit datelor anunțate de Parchetul General al Ucrainei, relatează agenția Ukrinform.

Din cele 62.210 crime de agresiune și crime de război, 60.477 sunt legate de încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, 67 de planificarea, pregătirea sau inițierea și purtarea unui război de agresiune, 40 au legătură cu propagandă de război, iar 1.626 sunt alt fel de fapte.

De asemenea, autoritățile ucrainene au înregistrat 17.335 de infracțiuni împotriva securității naționale.

Totodată, Procuratura ucraineană a anunțat că de la începutul războiului 1.328 de copii au fost răniți.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți seară, în mesajul său zilnic adresat națiunii, că țara sa are nevoie de o întărire a apărării, în contextul în care, spune liderul de la Kiev, Rusia pregătește o nouă mobilizare.

”Acum este momentul în care împreună cu partenerii noștri trebuie să ne întărim apărarea. Nu avem nicio îndoială că actualii stăpâni ai Rusiei vor arunca tot ce le-a mai rămas și pe toți cei pe care îi pot aduna pentru a încerca să schimbe cursul războiului și măcar să-și amâne înfrângerea”, a spus Zelenski.

”Trebuie să perturbăm acest scenariu rusesc. Ne pregătim pentru asta. Teroriștii trebuie să piardă. Orice încercare a lor de ofensivă nouă trebuie să eșueze. Aceasta va fi înfrângerea finală a statului terorist. Mulțumesc tuturor partenerilor care înțeleg acest lucru. Rusia îi mobilizează pe cei pe care vrea să-i arunce la moarte, noi mobilizăm lumea civilizată. De dragul vieții”, a mai spus Zelenski în mesajul publicat de Președinția ucraineană.

Ministerul rus al apărării a anunțat marți, 3 ianuarie, că numărul soldaților uciși în atacul de la Makiivka a ajuns la 89, relatează AFP, citată de Agerpres.

Lovitura ucraineană a avut loc în seara de Anul Nou și a vizat o clădire în care erau soldați ruși, în zona ocupată din regiunea Donețk.

”Numărul camarazilor noştri morţi a ajuns la 89”, a anunțat generalul Serghei Sevriukov într-un comunicat video.

”În prezent, o comisie efectuează o anchetă asupra împrejurărilor. Dar este deja clar că principala cauză (…) o reprezintă pornirea şi utilizarea masivă de către personal a telefoanelor mobile în raza de acţiune a armelor inamice, contrar interdicţiei”, a adăugat Sevriukov.

Inițial, Rusia a anunțat că a pierdut 63 de soldați în atac, în timp ce Ucraina a transmis că sute de militari ai Moscovei au fost uciși.

Mai multe informații: Rusia dă vina pe folosirea telefoanelor mobile pentru atacul de la Makiivka. ”A permis inamicului să fixeze coordonatele locului”

Premierul ucrainean Denis Șmihal a anunțat marți că Ucraina va trece la o „armată puternică pe bază de contract”, urmând ca țara să renunțe la actualul sistem de recrutare pentru serviciul militar, după încheierea războiului din Rusia, informează The Kyiv Independent.

Ucraina a anunțat mobilizarea generală a bărbaților de vârstă militară la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. Potrivit cifrelor citate de ministrul apărării, Oleksii Reznikov, în iulie, 700.000 de bărbați au fost recrutați în forțele armate ucrainene, alături de 60.000 în serviciul gărzii de frontieră, 90.000 în Garda Națională și 100.000 în poliție.

Șmihal a subliniat, de asemenea, importanța de a oferi fiecărui ucrainean abilitățile și cunoștințele necesare pentru a-și apăra țara în cazul unui atac.

El a spus că armata ucraineană depune eforturi active pentru atingerea standardelor NATO pe câmpul de luptă, folosind principiile organizației militare privind planificarea strategică, instruirea, pregătirea militarilor și modul în care războiul poate fi purtat.

„Un alt summit NATO va avea loc la Vilnius în luna iulie. Ne pregătim pentru acesta acum. Ne străduim să asigurăm locul Ucrainei în sistemul de securitate transatlantic”, a mai declarat el.

Trupele ruse continuă să își concentreze eforturile pe acțiunile ofensive în direcția orașului Bahmut, în încercarea de a prelua controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, a transmis marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit CNN.

„Ocupanții ruși nu renunță la planurile lor de a ajunge la granița administrativă a regiunii Donețk. Principalele eforturi se concentrează pe menținerea potențialului ofensiv și pe refacerea pierderilor”, a precizat Statul Major General, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

„Ocupanții ruși fac încercări de a îmbunătăți situația tactică la direcțiile Lîman și Avdiivka și de a întări gruparea care luptă în direcția Novopavlivka, în detrimentul unităților redislocate din direcția Herson”, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

Statul Major General a precizat că Rusia continuă să mențină o prezență militară în zonele de frontieră dintre Belarus și Rusia, dar nu există „semne de formare a unor unități ofensive”.

În actualizarea situației de marți, conducerea armatei ucrainene a adăugat că Rusia a efectuat opt atacuri aeriene și a bombardat Ucraina de 18 ori cu lansatoare de rachete multiple.

De luni de zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consilierii și generalii săi au catalogat bătăliile pentru Bahmut „feroce” și „dificile”. Asaltul rușilor asupra orașului l-a lăsat în ruine, dar l-a transformat într-un simbol al rezistenței ucrainene. Zelenski a propulsat orașul pe scena mondială atunci când a discutat despre el în timpul discursului său ținut în Congresul SUA, pe 22 decembrie, vorbind despre Bahmut timp de 6 minute.

Armata rusă continuă să vizeze sistemul energetic și infrastructura civilă a Ucrainei, a declarat marți, 3 ianuarie, Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei președintelui ucrainean, într-un mesaj video în care a rezumat informațiile privind atacurile efectuate de ruși în ultimele 24 de ore, informează CNN.

Liniile electrice și mai multe clădiri civile au fost avariate în urma bombardamentelor rusești în localitatea Chervonohryhorivka din regiunea Dnipropetrovsk, a precizat el. „Orașul Nikopol a fost atacat, dar obuzele au căzut într-o zonă deschisă”, a spus Timoșenko.

„În direcția Donețk, orașele Bahmut și Kurakhove au fost și ele bombardate”, a continuat el. „O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în bombardamentul asupra orașului Kurakhove. Un obuz a zburat direct într-o clădire înaltă. Instalația de alimentare cu apă din oraș a suferit pagube”, a detaliat Timoșenko.

Regiunea Kievului a fost bombardată de două ori cu rachete de croazieră Iskander. „O zonă rezidențială, un patioar și o zonă industrială au înregistrat pagube. O persoană a fost ucisă, iar o alta a fost rănită”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Rusia continuă să vizeze infrastructura civilă a Ucrainei, anunță cancelaria lui Zelenski. Regiunea Zaporojie a fost bombardată

Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei a creat unele victime „colaterale” – şi anume oligarhii ucraineni, scrie publicaţia Politico într-un articol despre aceştia, potrivit Agerpres. Spre exemplu, cel mai bogat om de afaceri ucrainean și-a văzut, în lunile care au trecut de la debutul conflictului, averea diminuată cu aproape 10 miliarde de dolari.

Ucraina este de mult timp considerată ca fiind una dintre cele mai corupte ţări ale lumii, o mare parte din avuţia sa, posturile TV, minele, băncile, comerţul, agricultura, sectorul imobiliar şi altele fiind controlate de un număr restrâns de afacerişti, respectiv câteva zeci.

Dar invazia rusă le-a diminuat drastic averile, iar influenţa lor politică a intrat în declin. Preşedintele Volodimir Zelenski, el însuşi susţinut de un oligarh în campania sa electorală, a impus încă dinaintea războiului o lege de „dezoligarhizare” menită să reducă din influenţa politică dobândită de oligarhi. Iar războiul început în februarie a consolidat acest efort, Zelenski nemaiavând nevoie de susţinerea politică şi financiară a acestora.

Mai multe detalii: Oligarhii ucraineni s-au trezit cu averile diminuate drastic în urma invaziei ruse. Câți bani au pierdut anul trecut

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujni, a descris luptele care se dau de pe linia Kreminna-Svatove, în estul regiunii Luhansk, în prima sa convorbire telefonică din noul an cu cel mai important general american, șeful Statului Major Reunit, Mark Milley, informează CNN.

Generalul Valeri Zalujni i-a mulțumit, de asemenea, lui Milley pentru „sistemele de rachete antiaeriene fabricate în străinătate, furnizate cu ajutorul său activ”.

În cadrul convorbirii, el a detaliat cum, din 31 decembrie 2022 și până marți dimineață, Rusia „a lansat 14 rachete de croazieră” asupra Ucrainei și a desfășurat 94 de drone iraniene Shahed-136.

„I-am spus despre schimbările în situația operațională și strategică, în primul rând pe uscat și în spațiul aerian al Ucrainei”, a anunțat Zalujni marți, pe Twitter.

„Lupte aprige au loc de-a lungul liniei Svatove-Kreminna, de asemenea în direcția Lisichansk. Cea mai dificilă situație rămâne în zona Soledar-Bahmut-Mayorsk, rușii încearcă practic să avanseze peste cadavrele lor, dar unitățile Forțelor de Apărare ucrainene constrâng ofensiva inamicului”, a susținut Zalujni.

Orașul ucrainean startegic Kreminna a fost ocupat de forțele ruse încă din primăvara anului 2022 și este situat pe un drum cheie nord-sud dinspre Svatove, pe care trupele ruse îl foloseau pentru a transporta provizii. Pierderea orașului Kreminna ar limita capacitatea Rusiei de a-și realimenta trupele din orașul Severodonețk.

Șeful armatei ucrainene a declarat că forțele sale au reușit să mențină pozițiile și să continue eforturile de contraofensivă în direcția regiunii Donețk.

De asemenea, el a mai afirmat că trupele ucrainene au menținut „în siguranță” liniile defensive în direcția Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, „și au depus eforturi pentru protejarea împotriva bombardamentelor ostile din Herson, în primul rând a civililor și a instalațiilor de infrastructură critică a orașului”.

Armata ucraineană a distribuit o înregistrare video care, potrivit acesteia, arată distrugerea unui depozit de muniții rusești în orașul Svatove, situat în regiunea estică Luhansk, relatează CNN.

Serhii Haidai, șeful ucrainean al administrației militare din regiunea Luhansk, a afirmat luni, pe Telegram, că forțele ruse aduc, de două săptămâni, muniție în orașul ocupat Svatove.

„Forțele armate ale Ucrainei au urmărit, observând numărul de vehicule Ural care au sosit la bază… și au așteptat… până când «BAM» – și nu mai există niciun depozit al inamicilor”, a scris Haidai.

Svatove este un centru strategic în Luhansk, care este regiunea ucraineană aflată cel mai mult sub controlul rușilor.

Înregistrarea video, distribuită marți de Departamentul de comunicare strategică al Forțelor Armate ale Ucrainei, arată o clădire cu două camioane în exterior, momentul impactului – suprins pe timp de noapte – și depozitul distrus ulterior. Autoritățile nu au precizat în ce zi a avut loc atacul asupra depozitului.

În Rusia au apărut primele semne ale unei „campanii” de pregătire a societăţii pentru un nou val de mobilizare, după ce o aşa-numită asociaţie a „Văduvelor soldaţilor” i-a solicitat preşedintelui Vladimir Putin să ordone mobilizarea generală în ţară şi să instituie interdicţia ca bărbaţii de vârstă militară să părăsească țara, scrie publicația independentă The Moscow Times, preluată de Agerpres.

„Îi solicităm preşedintelui nostru Vladimir Vladimirovici Putin să permită armatei să efectueze o mobilizare pe scară largă, care să corespundă situaţiei ce s-a creat la frontierele noastre”, scrie în apelul aşa-numitelor „văduve”, postat pe canalul de Telegram al organizaţiei.

Autorii – sau autoarele – textului cer de asemenea „să li se interzică bărbaţilor cu vârsta de încorporare să poată pleca în afara ţării”.

Mai multe detalii: O asociație a „văduvelor soldaților” ruși îi cere lui Putin să închidă granițele. Este primul semn că Moscova pregătește o nouă mobilizare

Rusia nu intenționează să pună capăt războiului de amploare împotriva Ucrainei, ci se pregătește să desfășoare noi operațiuni ofensive, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, Andrii Cherniak, pentru presa ucraineană, potrivit The Kyiv Independent.

„Ei (militarii ruși) pot ataca simultan dinspre nord și est. Astfel de acțiuni ale inamicului sunt așteptate, iar trupele noastre sunt pregătite pentru acest scenariu”, a declarat Cherniak pentru RBK-Ukraine, un site de știri ucrainean.

Strategia forțelor ruse este de a menține coridorul terestru spre Crimeea ocupată și de a cuceri întreaga regiune Donețk, potrivit lui Cherniak.

El a precizat că armata rusă nu va putea traversa râul Nipru pentru a recuceri orașul Herson, care a fost eliberat de forțele armate ucrainene pe 11 noiembrie.

Potrivit estimărilor serviciilor ucrainene de informații, armata rusă ar putea pierde încă până la 70.000 de militari în următoarele 4-5 luni de lupte.

Cu toate acestea, conducerea Rusiei este „pregătită pentru astfel de pierderi”, a adăugat Cerniak.

„Ei știu că vor pierde, dar nu plănuiesc să pună capăt războiului”, a spus el.

Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a declarat pentru The Economist la jumătatea lunii decembrie că Rusia se pregătește pentru un nou atac asupra Ucrainei „cel mai devreme în ianuarie, dar mai probabil în primăvară”, încercând să împingă înapoi forțele ucrainene și, eventual, să facă o a doua încercare de a cuceri Kievul.

Potrivit șefului armatei ucrainene, Rusia pregătea aproximativ 200.000 de noi trupe pentru această ofensivă.

Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris că „invitațiile Kremlinului la negocieri” au un singur scop: ca Rusia să câștige timp pentru a-și regrupa forțele și să lanseze apoi un nou atac împotriva Ucrainei.

Urmărește-ne pe Google News