LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 32 | Bombardamente în Luțk, Rivne, Jîtomir și capitala Kiev. ONU anunță că aproape 4 milioane de ucraineni au părăsit țara

O bază logistică pentru trupele rusești a fost desfășurată pe teritoriul Belarusului, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene, citat de platforma Nexta.

Armata ucraieană a menționat că zeci de tone de rachete și obuze de artilerie sunt transportate de acolo în Ucraina.

După o duminică mai liniștită din punct de vedere al ofensivei rusești, au apărut informații despre atacuri cu rachete în mai multe orașe din Ucraina, printre care Kiev, Luțk, Rivne sau Jîtomir, potrivit The Guardian.

Russian missiles have just hit in different cities around Ukraine. Reportedly, Lutsk, Rivne, Zhytomyr, Kyiv

— Iryna Matviyishyn (@IMatviyishyn) March 27, 2022

Autoritățile din Luțk au confirmat că a fost lovit un depozit pentru combustibil, potrivit Nexta.

Cu mai puțin de o oră înainte de lansarea rachetelor, sirenele de raid aerian au răsunat în mare parte din Ucraina.

Just before 20:00 GMT Sunday, the regions of #Ukraine now under air raid siren alarm – including here in Lviv in W. Ukraine #UkraineUnderAttaсk pic.twitter.com/ZjYY9ULOaa

— Michael Bociurkiw (@WorldAffairsPro) March 27, 2022

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Soldații ruși au răpit șapte persoane în orașul Snivsk din regiunea Cernihiv. Printre aceștia se numără și primarul orașului, Alexander Medvedev, potrivit consiliului orășenesc Snivsk, citat de platforma Nexta.

Este doar ultimul dintr-o serie de primari care au fost răpiți de ruși în localitățile cucerite. Ivan Fedorov, 33 de ani, primarul din Melitopol, răpit de forțele ruse pe 11 martie. Pe 13 martie, rușii l-au răpit pe Evhen Matveiev, primarul orașului Dniprorudnîi, tot din regiunea Zaporijia.

De asemenea, armata rusă l-a răpit miercuri, 16 martie, pe primarul din Skadovsk, Alexandr Iakovlev. Ca urmare a protestelor localnicilor, edilul a fost eliberat. Orașul are 17.000 de locuitori și face parte din regiunea ocupată Herson, sudul Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a publicat integral pe Telegram interviul acordat pentru jurnaliștii mai multor publicații independente din Rusia pe care guvernul rus dorește să-l blocheze de la publicare.

„Jurnaliştii ruşi de pe canalul de YouTube Zygar, canalul Dozhd TV, portalul Medusa şi publicaţiile Kommersant şi Novaya Gazeta au primit răspunsuri la toate întrebările”, afirmă Zelenski în textul care însoțește filmarea interviului de peste 90 de minute.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

pic.twitter.com/ZWXNhnBifL

— Tikhon Dzyadko (@tikhondzyadko) March 27, 2022

În cadrul interviului, Volodimir Zelenski afirmă că este pregătit să discute, în cadrul negocierilor, neutralitatea Ucrainei, dar ea va fi aprobată doar prin garanții din partea unor tări terțe și printr-un referendum.

„Garanții de securitate și neutralitate, statutul non-nuclear al statului nostru. Suntem gata să discutăm despre asta. Acesta este cel mai important punct (n.r. – discutat la negocieri)”, a declarat Zelenski în cadrul interviului, citat de Reuters.

Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina discută despre utilizarea limbii ruse în Ucraina în cadrul negocierilor cu Rusia, dar a refuzat să discute despre alte solicitări ale Moscovei, cum ar fi demilitarizarea Ucrainei.

Mai multe informații ce le-a spus președintele ucrainean jurnaliștilor ruși.

Avocatul Poporului din Ucraina,  Liudmila Denisova, a precizat că 10.000 de hectare de pădure ard în zona de excluziune de lângă fosta centrală nucleară de la Cernobîl.

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump conduce: statele-cheie, așteptate să decidă câștigătorul

Ea a subliniat că prezența forțelor ruse, care au cucerit centrala din prima zi a invaziei, împiedică lichidarea incendiilor, iar Ucraina, Belarusul, dar și alte state europene, se confruntă cu riscul unei contaminări radioactive.

Autoritatea de reglementare a presei de stat rusă, Roskomnadzor, a emis un avertisment presei ruse în legătură cu un interviu oferit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Anterior, publicația liberală rusă Meduza a anunțat că l-a intervievat pe Zelenski, împreună cu Dozhd TV și ziarul rus Kommersant. Meduza și Dozhd sunt ambele interzise în Rusia, iar Dozhd a suspendat toate activitățile jurnalistice.

Autoritatea de reglementare a avertizat presa că nu trebuie să publice interviul și că „a fost demarată o anchetă pentru a identifica nivelul de responsabilitate și ce răspuns se va lua” în raport cu jurnaliștii care a realizat interviul.

Roskomnadzor notează că unele dintre instituțiile media care au condus interviul sunt desemnate drept „agenți străini” în Rusia.

Rusia a adoptat recent noi legi care restricționează modul în care presa rusă poate raporta despre războiul din Ucraina. Cea mai strictă dintre noile legi, împotriva diseminării „falsurilor” cu privire la activitățile Forțelor Armate Ruse, prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat duminică că școlile din capitala Ucrainei se vor redeschide online luni.

„Pe 28 martie, procesul educațional se va relua în capitală – în format online”, a spus Klitschko într-un comunicat postat pe Telegram. „Va fi adaptat la condițiile actuale cu ajutorul a diferite platforme educaționale pentru elevi.”

„O sarcină importantă astăzi este ca orașul să trăiască și să lucreze chiar și sub o astfel de lege marțială strictă. Ei [rușii] încearcă să ne intimideze. Asta nu va funcționa! Nu vom renunța!”, a precizat primarul din Kiev.

Următoarea rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia va avea loc în perioada 28-30 martie în Turcia, a declarat negociatorul ucrainean David Arakhamia pe Facebook.

El nu a precizat unde se vor întâlni cele două delegații în Turcia începând de luni.

Negocierile anterioare dintre cele două părți s-au încheiat fără vreun succes.

Ministrul francez de externe a declarat duminică că ar exista o „vinovăție colectivă” dacă nu s-ar face nimic pentru a ajuta civilii din Mariupol, orașul ucrainean asediat de forțele ruse.

„Mariupol este un exemplu marcant de asediu militar, iar asediile militare sunt războaie oribile pentru că populațiile civile sunt masacrate, anihilate. Suferința este teribilă”, a declarat Jean-Yves Le Drian la conferința internațională a Forumului de la Doha.

„De aceea trebuie să existe cel puțin un moment în care populația civilă să poată respira”, a spus el, adăugând că președintele francez, Emmanuel Macron, depune eforturi pentru a asigura sprijin pentru civili.

Macron a declarat vineri că încearcă să poarte noi discuții cu președintele rus Vladimir Putin în zilele următoare despre situația din Ucraina și inițiativa de a ajuta oamenii să părăsească Mariupol.

Maksym Kozytskyi, șeful administrației militare regionale din Liov, a anunțat că poliția a reținut două persoane în regiunea Liov, fiind suspectate că ar fi împărtășit informații cu Rusia.

„În timp ce verifica documentele șoferului și telefonul, poliția a găsit videoclipuri și fotografii cu mișcările noastre militare. Avea și fotografii cu pașapoarte înregistrate în Luhansk și multe contacte rusești”.

Al doilea bărbat a fost reținut după ce poliția care a mers la locul unei lovituri cu rachetă. Suspectul a filmat zborul rachetei și impactul acesteia, iar asupra lui poliția a găsit și fotografii ale punctelor de control din regiune care au fost trimise la numerele ruse.

Acești indivizi au fost predați Serviciului de Securitate al Ucrainei în urma arestării lor, a spus Kozytskyi.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a publicat o actualizare a hărții cu atacurile rusești asupra Ucrainei și a teritoriile pe care forțelor ruse le controlează.

Current map of military actions according to the Ministry of Defense of Great #Britain pic.twitter.com/QD7RmJyMnu

— NEXTA (@nexta_tv) March 27, 2022

Șeful serviciilor secrete militare al Ucrainei a avertizat că Rusia încearcă să aplice ceea ce el numește „scenariul coreean” Ucrainei, nereușind să preia capitala și să destituie guvernul legitim.

Kyrylo Budanov spune că prioritățile lui Vladimir Putin sunt estul și sudul Ucrainei, după ce ofensiva sa a stagnat în mare măsură.

Dacă va reuși să conecteze acel teritoriu, el spune că Putin ar încerca apoi să impună o linie de demarcație care să separe acea zonă de restul Ucrainei, similar cu scenariul de după războiul din Coreea.

Peste 3,8 milioane de ucraineni au părăsit țara de la începutul războiului, anunță ONU.

Dintre aceștia, cei mai mulți, peste 2,3 milioane au ajuns în Polonia. Restul refugiaților au ajuns în mare parte în Republica Moldova, România, Slovacia și Ungaria.

Sunt și refugiați care au ajuns în Rusia, deportați ilegal de armata rusă, acuză autoritățile ucrainene.

According to the #UN, more than 3.8 million people have left #Ukraine since the #Russian invasion

At least 2.3 million #Ukrainians fled to #Poland. pic.twitter.com/Nr2ZKjdaW3

— NEXTA (@nexta_tv) March 27, 2022

Rusia a blocat accesul la site-ul publicației germane Bild pe teritoriul său, scrie agenția de presă de stat Ria Novosti, citată de CNN.

Nu a fost comunicat motivul acestei decizii, luate de biroul Procurorului General și implementată de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a presei.

Redactorul-șef al Bild, Johannes Boie, a declarat însă pentru CNN că decizia Rusiei „confirmă că munca nostră e în slujba democrației, libertății și drepturilor omului. Noi am relatat și continuăm să relatăm despre agresiune rusă în Ucraina, atât în limba germană, cât și, din ce în ce mai mult, în limba rusă”.

„Decizia Rusiei ne provoacă să căutăm alte modalități de a informa cetățenii ruși în legătură cu războiul din Ucraina, de a le arăta care este adevărul, dincolo de propaganda Kremlinului”.

Cotidianul Bild are peste 13,5 milioane de cititori, zilnic.

Președintele Franței atrage atenția că relațiile și așa firave dintre Occident și Rusia s-ar putea înrăutăți considerabil după discursul lui Joe Biden de la Varșovia, în care președintele SUA a sugerat că Putin trebuie înlăturat de la Kremlin, spunând „Acest om nu poate rămâne la putere”.

Declarația a venit la numai câteva ore după ce Biden l-a numit „măcelar” pe Putin, la o întâlnire cu refugiații ucraineni din Polonia.

„Nu aș folosi aceste cuvinte. Din contră. Noi trebuie să facem în continuare tot ce putem pentru a împiedica escaladarea situației. Astfel de comentarii nu ajută”, a pus Macron la France 3, preluat de The Guardian.

„Scopul nostru e să obținem întâi încetarea focului, apoi, retragerea trupelor ruse din Ucraina. Nu ne permitem să ne subminăm singuri, prin discurs sau acțiuni ce pot pune punct oricăror tratative de pace”, a mai spus el.

Suveranul Pontif s-a adresat oamenilor adunați duminică, la Roma, în Piața Sf. Petru. El a spus că „acest război crud și fără sens” care continuă după mai bine de o lună reprezintă „o înfrângere pentru toți”.

Papa Francisc a deplâns că părinții își îngroapă copiii, iar „cei puternici decid și cei săraci mor”. Referindu-se la rapoartele conform cărora aproximativ jumătate din toți copiii din Ucraina au fost strămutați de conflict, Suveranul a spus că „războiul nu devastează doar prezentul, ci și viitorul societății”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Papa Francisc a condamnat în repetate rânduri conflictul, însă a criticat Rusia doar implicit, evitând să-i menționeze numele.

Canada spune că poate furniza mai mult petrol, gaze și uraniu pentru a ajuta la rezolvarea crizei energetice globale, scrie BBC.

Ministrul Resurselor Naturale din Canada, Jonathan Wilkinson, spune că multe țări s-au angajat „să ajute cât de mult putem în ceea ce privește înlocuirea petrolului și gazelor rusești”.

Al patrulea cel mai mare producător de petrol din lume s-a angajat să exporte încă 200.000 de barili de petrol. Cea mai mare companie de conducte din țară, Enbridge, a declarat pentru BBC că este pregătită să facă tot ce poate pentru a crește securitatea energetică atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa.

Rusia încearcă să împartă Ucraina în două pentru a crea o regiune controlată de Moscova, după ce nu a reușit să preia întreaga țară, a declarat Kyrylo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei.

Potrivit agenției de presă Reuters, citată de BBC, șeful serviciului de informații din Ucraina a afirmat că Rusia caută să „creeze Coreea de Nord și Coreea de Sud în Ucraina”, adăugând că țara sa va lansa în curând un război de gherilă pe teritoriul ocupat de ruși.

Declarațiile de la Kiev vin în contextul în care liderul autoproclamatei republici Luhansk a spus că ar putea organiza în curând un referendum privind aderarea la Rusia.

După întâlnirea cu președintele american Joe Biden, de sâmbătă, de la Varșovia, președintele polonez Andrzej Duda a spus că dependența ridicată a Ungariei de aprovizionarea cu gaze rușești îl face pe premierul maghiar Viktor Orban „să fie precaut”, dar, chiar și în aceste condiții, nu înțelege politica Budapestei, scrie Bloomberg.

„Având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, având în vedere moartea a sute și mii de civili, având în vedere bombardarea blocurilor de locuințe, o crimă de război conform dreptului internațional, îmi este greu să înțeleg această abordare”, a afirmat Duda, într-un interviu pentru canalul polonez TVN 24.

„Această politică va fi costisitoare pentru Ungaria, foarte costisitoare”, a mai subliniat președintele Poloniei.

Mai multe informații: Președintele polonez Andrzej Duda critică Ungaria pentru poziția sa față de Rusia: „Această politică va fi costisitoare”

Ministrul Agriculturii al Ucrainei, Mykola Solskyi, a declarat, într-un briefing televizat, că situația în ceea ce privește exportul de cereale se înrăutățește pe zi ce trece și s-ar îmbunătăți doar dacă războiul cu Rusia s-ar încheia, potrivit BBC.

Solskyi spune că Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, ar exporta în mod normal 4-5 milioane de tone de cereale pe lună – un volum care a scăzut la doar câteva sute de mii de tone în ultima lună.

„Impactul (pe piețele globale) este direct, dramatic și mare. Și continuă. În fiecare zi situația va deveni din ce în ce mai dificilă”, spune ministrul.

Autoproclamata Republică Populară Luhansk din estul Ucrainei, susținută de ruși, ar putea organiza în curând un referendum pentru aderarea la Rusia, a declarat duminică liderul local Leonid Pasechnik, citat de instituția de știri din regiunea rebelă, scrie The Guardian.

„Cred că în viitorul apropiat va avea loc un referendum pe teritoriul republicii”, a spus Pasechnik. „Oamenii își vor exercita dreptul constituțional suprem și își vor exprima opinia cu privire la aderarea la Federația Rusă”, a adăugat acesta.

Rusia a recunoscut luna trecută republicile autoproclamate Luhansk și Donețk ca independente și a ordonat „o operațiune de menținere a păcii” în regiune la scurt timp după, a raportat Reuters.

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a declarat duminică, 27 martie, la PrimaTV, că țara sa s-a implicat în medierea între Rusia şi Ucraina pentru încheierea conflictului, a precizat că „şansele nu sunt mari”, dar a menționat că orice șanse trebuie valorificate.

„Trebuie să înţelegem că faptul că Rusia e prezentă în Siria, în nordul Israelului, asta înseamnă că Israelul trebuie să negocieze cu ruşii, cu Putin şi din acest motiv cred că în momentul de faţă suntem într-o situaţie care e puţin dificilă”, a afirmat David Saranga, potrivit news.ro.

„Un lucru bun care s-a întâmplat de când Rusia a început să fie prezentă în Siria este că Israel şi Rusia au stabilit linie directă pentru a coordona activităţile noastre în această zonă, în Orientul Mijlociu. De atunci, cu o excepţie, când s-a prăbuşit un avion rus, am reuşit să coordonăm activităţile noastre cu Rusia. Nu este uşor, este o situaţie foarte delicată, dar această linie directă pe care am avut-o şi încă o avem cu Moscova ne-a ajutat”, a mai spus ambasadorul.

Mai multe informații: Ambasadorul Israelului în România: Vrem să mediem conflictul Rusia – Ucraina, dar şansele nu sunt mari

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, sâmbătă, că armata rusă a retras mai multe unități în zona Cernobîl și, mai apoi, în Belarus pentru refacerea capacității de luptă în vederea blocării ulterioare a Kievului din sud-vest, informează Ukrainska Pravda.

Unități ale Armatei 35 ruse din Districtul Militar de Est, care au suferit pierderi importante în timpul ofensivei, sunt în curs de regrupare, potrivit armatei ucrainene.

„Mai multe unități au fost duse în zona Cernobîl cu relocare ulterioară pe teritoriul Republicii Belarus pentru a întreprinde măsuri de refacere a capacității de luptă”, a notat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Este posibil ca după finalizarea acestor măsuri de regrupare și consolidare a unităților, trupele ruse să reia acțiunile de blocare a Kievului dinspre sud-vest”, a precizat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Mai multe informații: Unități rusești, retrase în Belarus pentru refacerea capacității de luptă. Militarii ruși dau carburant pe alcool, anunță ucrainenii

Richard Haass, președintele Consiliului pentru Relații Externe al SUA, l-a criticat pe Joe Biden, care a spus, în finalul discursului rostit sâmbătă, la Varșovia, că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, notează The Guardian.

Diplomatul american a transmis, duminică, mai multe mesaje pe Twitter, în care l-a criticat pe Joe Biden pentru afirmațiile făcute, spunând că prin declarațiile făcute a transformat o situație oricum dificilă într-o situație și mai periculoasă.

„Comentariile lui Biden au îngreunat o situație dificilă și au transformat o situație periculoasă într-una și mai periculoasă. Acest lucru este evident. Mai puțin evident este cum să repare daunele, dar sugerez ca principalii săi consilieri să-i contacteze pe omologii lor ruși și să clarifice faptul că SUA sunt pregătite să lucreze cu acest guvern rus”, a spus diplomatul”, a spus Haass.

Mai multe informații: Diplomat american de rang înalt, după ce Joe Biden a spus că Putin nu mai poate rămâne la putere: „Situația devine și mai periculoasă”

Două coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele de conflict, inclusiv din Mariupol, au fost convenite duminică, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei, Irina Vereșciuk, potrivit The Guardian.

Locuitorii orașului asediat Donețk vor avea voie să folosească mijloacele de transport proprii pentru a ajunge în orașul Zaporojie, aflat la aproximativ 250 de kilometri distanță, a spus oficialul ucrainean, într-o postare pe Telegram.

Oamenilor care încearcă să scape de luptele din regiunea vecină, Luhansk, li se va permite să plece din orașul Rubijne la Bakhmut, la aproximativ 80 de kilometri distanță.

Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a declarat, sâmbătă, pentru BBC că situația oamenilor captivi în orașul asediat e critică. Hrana, apa potabilă, medicamentele nu ajung pentru toți, ajutoarele umanitare nu pot trece de bombardamentele armatei ruse, iar oamenii mor de foame, de sete ori pentru că nu primesc tratamentul de care au nevoie.

Mai multe informații: Viceprimarul din Mariupol: „Oamenii mor de foame și de sete. Nu mai avem nici medicamente”

Viceprim-ministrul Ucrainei Irina Vereșciuk a declarat că Rusia a dus cu forța 40.000 de ucraineni „într-o direcție necunoscută” prin „așa-zisele coridoare umanitare”.

Potrivit Nexta TV, oficialul ucrainean a declarat că această deportarea de persoane nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dimitri Peskov, consideră că Occidentul îi sancționează pe „antreprenori cinstiți” și afirmă că „nu există oligarhi în Rusia”, relatează canalul de telegram al publicație ruse RBC.

„Antreprenori legitimi complet cinstiți au fost jefuiți, în același mod în care oamenii erau jefuiți în Vestul Sălbatic, cu pistoale Smith&Wesson. Asta se întâmplă”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Potrivit purtătorului de cuvânt de la Kremlin, „Biden este mândru că a reușit să ia totul de la așa-numiții oligarhi ruși, care se presupune că sunt arhitecții a tot ceea ce se întâmplă”.

„Evident, președintele SUA nu înțelege că aceștia nu sunt oligarhi. Un oligarh este un om de afaceri care a ajuns la putere și singurul oligarh care a ajuns la putere în ultima vreme este Donald Trump, fostul președinte SUA”, a mai spus Peskov.

Mai multe informații: Kremlinul apără averile oligarhilor ruși: „Oameni de afaceri cinstiți sunt jefuiți ca în Vestul Sălbatic”

Președintele american Joe Biden a declarat sâmbătă, în discursul său de la Varșovia, că președintele rus Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”. Casa Albă a transmis ulterior că „nu este un apel la schimbarea regimului”, notează CNN.

„Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere“, a spus Biden, chiar la încheierea discursului rostit la Castelul Regal din Varșovia.

„Ideea președintelui a fost că lui Putin nu i se poate permite să-și exercite puterea și asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. El nu s-a referit la schimbarea regimului din Rusia”, a spus un oficial de la Casa Albă.

Mai multe informații: Precizările Casei Albe după discursul lui Biden din Polonia, în care a spus că Putin nu mai poate rămâne la putere

Un contraatac ucrainean început de vineri la est de oraşul Harkov a dus la recucerirea mai multor sate, potrivit administratorului regional. Și la 103 kilometri nord-vest de Mariupol, forțele ucrainene au reușit să recucerească două sate, potrivit administraţiei militare regionale Zaporojie, potrivit CNN.

De asemenea, CNN raportează că a geolocalizat şi verificat mai multe videoclipuri care arată trupele ucrainene din nou controlând mai multe sate din Sumi, precum şi Vîjivka, o aşezare la aproximativ 32 de kilometri de graniţa cu Rusia în nord-estul Ucrainei.

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că va oferi Ucrainei 100 de milioane de dolari în asistenţă civilă de securitate, potrivit BBC, care citează un mesaj transmis pe Twitter de șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Suma oferită Ucrainei de SUA este „pentru a asigura securitatea esenţială a frontierei, pentru a susţine funcţiile civile de aplicare a legii şi pentru a proteja infrastructura guvernamentală critică”.

Ministerul Apărării al Regatului Unit a oferit, potrivit BBC, o actualizare cu privire la ultimele lupte din Ucraina, spunând că:

• Forțele ruse continuă să lovească ținte în toată Ucraina, inclusiv în multe zone civile dens populate;
• Rusia continuă să se bazeze pe munițiile lansate din spațiul aerian rusesc pentru a reduce expunerea aeronavelor lor în fața apărării aeriane ucrainene;
• SUA au raportat că aceste arme au o rată de eșec de până la 60%, ceea ce forțează Rusia să treacă la rachete mai puțin sofisticate.

Forțele Armate ale Ucrainei au transmis de asemenea o actualizare a situației din teren: Rusia a continuat să atace infrastructura civilă și militară din orașul asediat Mariupol, din sud-estul țării. Totodată, forțele ruse au vizat Kievul, atacând mai multe zone urbane și suburbane. Forțele armate din țara vecină Belarus, care este un aliat al Rusiei, au desfășurat activități de instruire în regiunile Brest, Minsk și Grodno, mai transmis ucraineni.

În ultimul său mesaj video, publicat duminică, 27 martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, 44 de ani, a cerut SUA și Europei să furnizeze mai multe avioane, tancuri, sisteme de apărare antirachetă și armament antinavă, argumentând că în joc este securitate a Europei, scriu agenția News.ro, The Guardian și publicația Ukrainska Pravda.

„Armamentul este ceea ce au partenerii noştri. Acesta este acoperit de praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa. Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a transmis președintele ucrainean.

Referindu-se la cei care apără oraşul-port asediat Mariupol, el a continuat: „Le doresc cel puţin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere câteva zeci sau două avioane sau tancuri… Ucraina nu poate doborî rachetele ruseşti folosind puşti, mitraliere. Şi este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate şi, desigur, avioane”.

Mai multe informații: Președintele Zelenski cere europenilor şi SUA sprijin militar: „Nu putem doborâ rachetele rusești cu puști și cu mitaliere”

Sâmbătă, orașul Liov din vestul Ucrainei a fost supus unor atacuri cu racheta, în ciuda faptului că Rusia a spus că se va concentra asupra estului, potrivit BBC.

Andriy Sadovyi, primarul orașului Liov, spune că momentul ales de forțele ruse pentru a bombarda orașul aflat la 70 de kilometri de Polonia a fost unul „clar”.

„Cu loviturile de astăzi (n.r sâmbătă), agresorii vor să-l salute pe președintele Biden care se află în prezent în Polonia”, a declarat Andriy Sadovyi, adăugând că „lumea trebuie să înțeleagă că amenințarea este foarte, foarte gravă”.

Președintele american Joe Biden s-a aflat sâmbătă în cea de-a doua zi a vizitei oficiale în Polonia. El a fost la Varșovia, care se află la 400 de kilometri Liov.

Mai multe informații: „Bombardamentele de Liov au fost un mesaj pentru Biden”, spune primarul orașului. Trupele ruse au tras rachete în apropierea graniței cu Polonia

Președintele american Joe Biden a vorbit astăzi prin telefon cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, la bordul Air Force One și i-a mulțumit pentru participarea la discursul său de la Varșovia, potrivit Casei Albe, citată de CNN.

„Președintele a subliniat sprijinul continuu al Statelor Unite pentru poporul belarus în apărarea și promovarea drepturilor omului, inclusiv libertatea de exprimare și alegeri libere și corecte”, potrivit comunicatului Casei Albe.

De la începutul războului din Ucraina, 12 jurnalişti au fost ucişi şi 10 au fost răniţi în Ucraina, a precizat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova.

Au fost înregistrate și șase cazuri de răpire a jurnaliștilor de către ruși.

Bavaria și Saxonia Inferioară au anunțat sâmbătă că au interzis afișarea publică a simbolului „Z” folosit de armata rusă în invazia din Ucraina.

Oricine afișează simbolul la demonstrații sau îl pictează pe mașini sau clădiri în semn de susținere pentru războiul lui Vladimir Putin riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă în Saxonia Inferioară și Bavaria.

Publicația ucraineană The Kyiv Independent relatează că reactorul nuclear de cercetare din Harkov a fost lovit de bombardamentele rusești.

Institutul de Fizică și Tehnologie din Harkov a fost ținit de mai multe ore de atacurile Rusiei.

Autoritățile ucrainene nu au reușit încă să evalueze pagubele aduse Institutului, din cauza bombardamentelor constante.

⚡️ Kharkiv nuclear research reactor hit by Russian shelling.

The nuclear research reactor at the Kharkiv Institute of Physics and Technology has come under renewed Russian fire.

Ukrainian authorities have not yet been able to assess damage to the site, due to constant shelling.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 26, 2022

Andriy Sadovyi, primarul orașului Liov, a anunțat că nicio persoană nu a fost ucisă în urma atacurile cu rachete asupra orașului.

Reuters relatează că rachetele au fost lansate de la Sevastopol, în Crimeea ocupată. Maksym Kozytskyy, guvernatorul regiunii Liov, a declarat că atacurile au lovit un depozit pentru combustibil și o instalație de apărare.

Deși nimeni nu a fost ucis, cinci persoane au fost rănite.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News