LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 33 | Aproape 5.000 de oameni, inclusiv 210 de copii, au fost uciși în Mariupol. Oficial ucrainean: „Cu cei de sub dărămături, am putea vorbi despre 10.000”

Serviciile de informație din Marea Britanie afirmă Rusia urmează să trimită peste 1.000 de mercenari în estul Ucrainei pe fondul pierderilor grele suferite în cele 33 de zile de luptă, potrivit The Guardian.

Compania militară privată a Rusiei, grupul Wagner, s-a desfășurat deja în estul Ucrainei și este de așteptat să trimită peste 1.000 de mercenari, inclusiv înalți oficiali ai organizației, a postat pe Twitter Ministerul Apărării de la Londra.

Personalul grupului Wagner a fost scos din misiuni separate din Siria și alte părți ale Africii, deoarece Ucraina rămâne prioritară.

Serviciul de Comunicații Speciale de Stat al Ucrainei au anunțat că forțele ruse au lansat un atac cibernetic împotriva Ukrtelecom, companie de telefonie și telecomunicații din Ucraina care deține un monopol.

Președintele SSSCIP, Yurii Shchyhol, a confirmat că atacul cibernetic a fost neutralizat și a spus că sunt făcute eforturi pentru reluarea serviciului.

Pe fondul atacului cibernetic, Ukretelecom nu oferă servicii majorității clienților pentru a-și proteja infrastructura de rețea și pentru a continua să ofere servicii armatei ucrainene.

Luni, 1.099 de persoane au fost evacuate prin intermediul coridoarelor umanitare, a declarat Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al biroului președintelui Zelenski, citat de Reuters.

Potrivit oficialului, 586 de persoane au părăsit orașul asediat Mariupol cu mașina și 513 au fost evacuate cu autobuzul în regiunea Luhansk.

Forțele ucrainene au recuperat orașul Trostyanets de lângă Sumi, în estul Ucrainei, și acționează pentru a alunga forțele ruse din Herson, în sud, a declarat un înalt oficial american al apărării, potrivit BBC.

Oficialul a adăugat că forțele ruse nu au făcut „niciun progres” în deplasarea către Kiev și se află la 15-20 km de centrul orașului la nord și nord-vest și la 55 km în afara orașului dinspre est.

În plus, oficialul a spus că rămâne neclar de ce forțele ruse acordă prioritate operațiunilor în regiunea de est Donbas. Strategia ar putea fi o încercare de a câștiga pârghie în negocieri sau că rușii își „reevaluează” obiectivele, a spus oficialul.

Oficialul a mai spus că orașul asediat Mariupol este lovit de rachete cu rază lungă de acțiune din partea rușilor.

Oficialii americani ai apărării nu pot confirma în mod independent afirmația ucraineană conform căreia forțele armate au recapturat de la ruși orașul Irpin, la nord-vest de Kiev.

Președintele american Joe Biden a refuzat luni să-și retragă comentariul potrivit căruia Vladimir Putin ar trebui să fie înlăturat din funcția de președinte al Rusiei, dar a spus că este și rămâne o expresie personală a indignării sale și nu o schimbare în politica americană, potrivit New York Times.

„Nu dau nimic înapoi”, a spus președintele Biden, luni, la Casa Albă, subliniind că nu exprimă o schimbare de politică, ci că își exprimă o opinie bazată pe emoțiile sale din acea zi. „Exprimam indignarea morală pe care am simțit-o față de modul în care se comportă Putin și acțiunile acestui om”.

„Nu exprimam atunci sau nu exprim acum o schimbare de politică”, a spus Biden. „Nu îmi cer scuze pentru asta”, a continuat liderul de la Casa Albă.

În discursul susținut sâmbătă la Varșovia, Joe Biden a făcut pentru prima dată apel la înlăturarea lui Putin, deși oficialii americani au afirmat mereu că nu este un obiectiv al politicii externe a SUA. „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere“, a afirmat Biden chiar la încheierea discursului rostit la Castelul Regal din Varșovia.

Casa Albă a transmis ulterior că „nu este un apel la schimbarea regimului”, iar un oficial american a subliniat că afirmația lui Biden potrivit căreia Putin „nu poate rămâne la putere” nu a fost textul pe care liderul de la Casa Albă l-a avut pregătit.

Luni, Joe Biden a spus că se adresa direct poporului rus când a făcut afirmațiile care nu se regăseau în textul pregătit.

„În ultima parte a discursului am vorbit cu poporul rus”, a precizat Biden. „Am comunicat acest lucru nu numai poporului rus, ci întregii lumi. Doar afirmam un fapt simplu că acest tip de comportament este total inacceptabil. Total inacceptabil. Iar modalitatea de a face față este să consolidăm și să menținem NATO complet unită și să ajutăm Ucraina acolo unde putem.”

Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, că au dovezi că forțele ruse aufolosite bombe cu dispersie în regiunile Odesa și Herson. Un tratat al ONU din 1997 a interzis folosirea acestor bombe. Rusia și SUA nu au semnat niciodată tratatul, dar Ucraina este parte.

„Avem dovezi ale utilizării bombelor cu dispersie în regiunea Odesa și în zona Herson”, a spus Venediktova, fără a prezenta dovezile. „Pot să menționez doar cazuri în care am dovezi foarte concrete, de exemplu când am fragmente de bombă sau mostre luat din sol”.

În schimb, procurorul general a afirmat că nu sunt dovezi pentru folosirea bombelor cu dispersie în Kiev.

Grupări pentru drepturile omului precum Amnesty International și Human Rights Watch au anunțat, de asemenea, că au dovezi că, în timpul invaziei Ucrainei, Rusia a folosit bombe cu dispersie în zonele în care erau prezenți civili.

Bombele cu dispersie, care nu numai că produc o explozie inițială la impact, dar conțin și mai multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă, sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională, din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

Guvernatorul regiunii Rivne din Ucraina a precizat că un depozit de petrol a fost lovit de o rachetă, relatează Reuters.

Vitaliy Koval, șeful Administrației Regionale Rivne, a declarat că rezervoarele de petrol au fost lovite de forțele ruse, potrivit Euromaidan Press.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus cinci ferme de boți cu 100 de mii de conturi false de la începutul războiului, potrivit platformei Nexta.

Aceste conturi false au fost create pe diverse rețele de socializare, inclusiv cele care sunt acum interzise în Ucraina. „Armata boților” avea rolul de a impune și a justificat agresiunea militară și de a impune narativa Kremlinului.

Soldații ruși care au capturat sediul fostei centrale nucleare de la Cernobîl au mers neprotejați printr-o zonă extrem de toxică numită „Pădurea Roșie”, ridicând nori de praf radioactiv, au spus lucrătorii de la Cernobîl, relatează The Guardian.

Soldații și-au condus vehiculele blindate fără echipament anti-radiații, potrivit a două surse care au vorbit cu Reuters. Ambii erau de serviciu când tancurile rusești au intrat în Cernobîl pe 24 februarie și au preluat controlul asupra amplasamentului.

Cei doi angajați de la Cernobîl au spus că au văzut tancuri rusești și alte vehicule blindate deplasându-se prin „Pădurea Roșie”, care este partea cea mai contaminată radioactiv a zonei din jurul Cernobîlului.

Unul dintre angajații de la Cernobîl a spus că a fost „sinucigaș” pentru soldați, deoarece praful radioactiv pe care l-au inhalat ar putea provoca radiații interne în corpurile lor.

Ministerul Apărării de la Moscova a refuzat să comenteze.

Imaginile video care pretind să arate torturarea prizonierilor de război ruși sunt investigate de guvernul ucrainean.

Filmul, care nu a fost verificat, pare să arate soldați ucraineni care scot trei ruși dintr-o dubă înainte de a-i împușca în picioare.

Comandantul militar ucrainean, generalul Valerii Zaluzhnyi, a acuzat Rusia că a distrubuit imagini false.

„Inamicul produce și distribuie videoclipuri cu tratamentul inuman al pretinșilor „prizonieri ruși” de către „soldații ucraineni” pentru a discredita forțele de apărare ucrainene”, a spus Zaluzhnyi.

Cu toate acestea, guvernul de la Kiev a spus că iau acuzațiile de tortură „foarte în serios” și că va fi o anchetă rapidă.

„Suntem o armată europeană și nu ne batem joc de prizonierii noștri. Dacă acest lucru se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”, a declarat Oleksiy Arestovych, consilier al președintelui Zelenski.

„Aș dori să reamintesc încă o dată tuturor forțelor noastre militare, civile și de apărare că abuzul asupra prizonierilor este o crimă de război care nu are amnistie conform legii militare și nu are termen de prescripție”, a completat el.

Un purtător de cuvânt al lui Roman Abramovici a confirmat că oligarhul rus a avut simptome suspecte de otrăvire la începutul acestei luni, după ce s-a întâlnit pentru a discuta despre negocierile de pace cu delegația ucraineană.

El nu au confirmat cine altcineva a fost vizat sau care a fost sursa atacului.

Anterior, o relatare a publicației Wall Street Journal a susținut că trei persoane care au participat la negocierile de la Kiev au avut ochi roșii, lăcrimare constantă și dureroasă și iritații la nivelul feței și a mâinilor.

Abramovici este în regulă acum, deoarece incidentul s-a petrecut cu câteva săptămâni în urmă și va continua negocierile alături de cei din Ucraina în încercarea de a pune capăt războiului.

Cei apropiați lui Abramovici spun că a fost implicat în mai multe întâlniri și se implică doar pentru că i s-a cerut acest lucru.

Aproape 5.000 de oameni, inclusiv aproximativ 210 de copii, au fost uciși în orașul Mariupol de când Rusia a invadat Ucraina luna trecută, a declarat un purtător de cuvânt al primarului din oraș.

Același bilanț a fost furnizat și de Tetyana Lomakina, un consilier prezidențial ucrainean. Ea declarat pentru AFP că cel puțin 5.000 de persoane au murit la Mariupol în urma invaziei rusești.

„Aproximativ 5.000 de oameni au fost îngropați, dar înmormântările au încetat acum 10 zile din cauza bombardamentelor continue”, a explicat Lomakina,

Bilanțul deceselor ar putea crește, spune ea, întrucât nu este cunoscut numărul persoanelor care sunt prinse acum sub dărămături. „Am putea vorbi despre 10.000 de morți”, a afirmat Lomakina.

Liderii celor mai bogate șapte națiuni ale lumii au respins solicitarea Moscovei de a plăti importurile de energie din Rusia în ruble, potrivit ministrului german al energiei. Statele din G7, cele mai dezvoltate economii ale lumii, sunt Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA și Canada.

Ministrul german al energiei, Robert Habeck, a declarat că solicitarea Rusiei reprezintă o „încălcare clară a contractelor existente”.

Habeck a spus că „plata în ruble nu este acceptabilă și vom îndemna companiile afectate să nu urmeze solicitarea lui Putin”.

Președintele rus a anunțat săptămâna trecută că Rusia vrea ca țările „neprietenoase” să plătească de acum înainte pentru gazul natural doar în moneda rusă. Economiștii au spus că mișcarea are rolul de a încerca să susțină rubla care s-a prăbușit față de alte monede de când Putin a invadat Ucraina pe 24 februarie și țările occidentale au răspuns cu sancțiuni de amploare împotriva Moscovei.

O întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski este necesară după ce există „claritate asupra tuturor problemelor vitale pentru Moscova”, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Lavrov a acuzat că Occidentul a ignorat aceste probleme, în ciuda faptului că a fost abordat de Moscova de ani de zile

„Acum, principalul lucru este să nu mai ascultăm de ucrainenii care caută doar să genereze o imagine a negocierilor și a reglementărilor. Au reușit acest lucru când au sabotat acordurile de la Minsk la scurt timp după ce le-au încheiat în februarie 2015 și, ca urmare, au declarat că nu le vor implementa”, a continuat Lavrov.

„De aceea, capacitatea lor de a imita procesul ne este bine cunoscută. De data aceasta nu vor scăpa. Avem nevoie de o concluzie a negocierilor bazată pe rezultate, care va fi consacrată de președinți”, a spus el.

Oligarhul rus Roman Abramovici și negociatorii de pace ucraineni au suferit simptome suspecte de otrăvire după o întâlnire la Kiev la începutul acestei luni, au spus persoane familiare cu situația, citate de Wall Street Journal.

În urma întâlnirii din capitala Ucrainei, Abramovici, care a fost prezent la Moscova, Liov și alte locuri de negociere, precum și cel puțin doi membri de vârf ai echipei ucrainene au dezvoltat simptome care includ ochi roșii, lăcrimare constantă și dureroasă și iritații la nivelul feței și pe mâini.

Wall Street Journal spune că persoanele familiare cu situația au dat vina pe membrii grupărilor mai radicale de la  Moscova pentru atacul care ar fi fost comis pentru a sabota negocierile de pace. O persoană apropiată lui Abramovici a spus că nu este clar cine a vizat grupul.

Starea de sănătate a lui Abramovici și a membrilor delegației ucrainene s-a îmbunătățit de atunci. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care s-a întâlnit cu Abramovici, nu a fost afectat.

Ucraina nu este dispusă să-și sacrifice „integritatea teritorială”, a declarat un consilier al președintelui ucrainean, cu o zi înainte de reluarea negocierilor dintre Ucraina și Rusia. Alexander Rodnyansky, consilier al președintelui Zelenski, a declarat pentru BBC că „acum presiunea este asupra Rusiei”.

„În mod clar, ei nu pot susține acest război timp de mai mulți ani și moralul lor este atât de scăzut încât nici măcar nu își pot menține proviziile și logistica”, a declarat Rodnyansky

Ucraina nu își va sacrifica „integritatea teritorială”, a adăugat el.

„Dacă îi întrebați pe oamenii care locuiesc în aceste zone, ei nu și-ar dori să trăiască în Rusia. Cum îi putem lăsa?”, a continuat el.

Rodnyansky a sugerat că o versiune „mai concretă” a „memorandumului de la Budapesta” – care a oferit Ucrainei asigurări de securitate – ar fi necesară pentru a asigura pacea.

Forțele ucrainene au preluat controlul deplin asupra orașului Irpin, la câțiva kilometri de Kiev, a transmis primarul localității.

Irpin este un oraș aflat la vest de capitală, care a suferit lupte grele și a fost supus unui intens bombardament rusesc de la începutul invaziei ruse a Ucrainei

„Avem vești bune astăzi – Irpin a fost eliberat. Înțelegem că vor fi mai multe atacuri asupra orașului nostru și îl vom apăra cu curaj”, a anunțat primarul Oleksandr Markushyn pe Telegram.

Rusia se pregătește să restricționeze intrarea cetățenilor din țări „neprietenoase”, listă care ar include Marea Britanie, toate țările UE și Statele Unite, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

„Un proiect de decret prezidențial este în curs de elaborare cu privire la măsurile ce vor viza acordarea vizelor, ca răspuns la acțiunile „neprietenoase” ale unui număr de state străine”, a declarat Lavrov.

El a adăugat că actul va introduce „o serie de restricții la intrarea în Rusia”, fără a detalia.

Rusia și-a extins lista de țări „neprietenoase” după introducerea sancțiunilor occidentale asupra Moscovei. Printre țările care se află acum pe această listă se numără SUA, Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud sau toate statele membre ale UE.

Primarul orașului ucrainean Mariupol a declarat luni că orașul său se află „în mâinile ocupanților”, după un asediu de o săptămână a forțelor ruse care au aplatizat orașul, au produs decesul a numeroși civili și au forțat sute de mii de oameni să plece.

„Nu totul este în puterea noastră”, a spus Vadym Boichenko, primarul proguvernamental al Mariupolului, într-un interviu în direct la televiziune. „Din păcate, astăzi suntem în mâinile ocupanților”.

Boicenko a cerut o evacuare completă a populației rămase din Mariupol, care avea o populație de peste 400.000 de locuitori înainte ca Rusia să-și lanseze invazia Ucrainei pe 24 februarie.

„Conform estimărilor noastre, aproximativ 160.000 de oameni se află astăzi în orașul asediat Mariupol, unde este imposibil să locuiești pentru că nu există apă, electricitate, căldură”, a spus el.

Oficialii ucraineni au susținut că forțele ruse au împiedicat convoaiele umanitare să se apropie sau să iasă în siguranță din oraș. Un lider separatist pro-rus a declarat duminică că aproximativ 1.700 de locuitori din Mariupol sunt „evacuați” zilnic din oraș și din împrejurimi, dar oficialii ucraineni spun că rușii au efectuat de fapt ceea ce ei descriu drept deportarea forțată a mii de oameni în Rusia.

Presa rusă relatează că Ramzan Kadîrov a sosit la Mariupol și s-a întâlnit cu comandantul Armatei a 8-a, generalul Mordvichev, alături de un clip video în care liderul cecen apare alături de militari, potrivit platformei Nexta.

Kadîrov a mai susținut că se află în Ucraina și pe 13 martie unde s-a întâlnit cu trupele cecene ce iau parte la lupte alături de forțele ruse. Pe 16 martie, „Ukrayinska Pravda”, pe baza surselor din SSU și a datelor de la serviciul online de verificare a locației telefonului, a concluzionat că Kadîrov nu a fost în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean, Oleksander Motuzyanyk, a declarat că toate semnele de pe teren arată că forțele ruse continuă să dorească să înconjuare capitala Kiev.

„Conform informațiilor noastre, Federația Rusă nu și-a abandonat încercările, dacă nu de a captura, atunci de a înconjura Kievul. Deocamdată nu vedem deplasarea forțelor inamice departe de Kiev”, a spus el.

În același timp, Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că schimbarea guvernului în Ucraina nu este scopul a ceea ce el a insistat să numească „operațiune specială” a Rusiei.

Novaia Gazeta, una dintre ultimele publicații independente din Rusia, a anunțat luni, 28 martie, că își va suspenda activitățile până la „încheierea operațiunii speciale din Ucraina”, sintagma folosită de Moscova pentru a descrie invazia în țara vecină.

”Am primit un alt avertisment de la Roskomnadzor (Autoritatea de reglementare a presei de stat din Rusia – n.r.). În urma acestuia, suspendăm publicarea ziarului pe site, pe rețele și pe hârtie – până la finalul «operațiunii speciale pe teritoriul Ucrainei». Cu stimă, editorii Novaia Gazeta”, este mesajul din deschiderea publicației.

Novaia Gazeta este condusă de Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2021, care a anunțat recent că donează prestigiosul premiu în favoarea refugiaților ucraineni.

Mai multe detalii: Putin, înfruntat fățiș la Moscova: ziaristul rus Dmitri Muratov își oferă Premiul Nobel pentru Pace refugiaților ucraineni

Și tot recent, Libertatea l-a intervievat pe colegul lui Muratov, Kirill Martynov, redactorul-șef adjunct al publicației, care a vorbit despre cât de greu e în realitate să ții în viață un ziar independent în Rusia de azi.

Mai multe detalii: Interviu cu redactorul-șef adjunct al Novaia Gazeta din Rusia, cunoscută pentru opoziția față de Kremlin: „Putin poate să provoace un război civil”

După declanșarea invaziei, Rusia a adoptat o lege care pedepsește răspândirea de „informații false” despre războiul Kremlinului din Ucraina cu până la 15 ani de închisoare. Autoritățile ruse au interzis folosirea termenilor „război” sau „invazie” și insistă pentru „operațiune militară specială”.

Aproape toate instituțiile mass-media independente în limba rusă, inclusiv site-ul de știri Meduza și postul de radio Ecoul Moscovei, cu o lungă prezență în spațiul media din Rusia, au fost blocate sau închise.

Producătorul de bere olandez Heineken a anunțat luni că va părăsi piața rusă pe fondul invaziei Ucrainei, relatează CNN.

„În urma revizuirii strategice a operațiunilor noastre, am ajuns la concluzia că proprietatea Heineken asupra afacerii din Rusia nu mai este durabilă și nici viabilă în mediul actual. Ca urmare, am decis să părăsim Rusia”, a transmis compania printr-un comunicat de presa.

Heineken a oprit deja noile investiții și exporturi în Rusia, precum și vânzarea, producția și publicitatea pentru marca sa de bere.

„Suntem șocați și profund întristați să vedem că războiul din Ucraina continuă să se desfășoare și să se intensifice”, au mai transmis reprezentanții Heineken, adăugând că își doresc ”un transfer ordonat al afacerii (…) către un nou proprietar”.

„Ne propunem un transfer ordonat al afacerii noastre către un nou proprietar, în deplină conformitate cu legile internaționale și locale. Pentru a asigura siguranța și bunăstarea continuă a angajaților noștri și pentru a minimiza riscul naționalizării, am ajuns la concluzia că este esențial să continuăm cu operațiunile reduse recent în această perioadă de tranziție”, se mai menționează în comunicat.

Producătorul de bere a spus că va plăti salarii celor 1.800 de angajați ai săi din Rusia până la sfârșitul anului 2022.

Heineken se așteaptă să primească o lovitură financiară de 400 de milioane de euro în urma acestei mutări, mai notează CNN.

Într-un interviu pentru The Economist, președintele Volodimir Zelenski l-a criticat pe omologul său francez, Emmanuel Macron, pentru că nu a oferit sprijin militar și și-a exprimat aprecierea pentru sprijnul oferit până acum de Marea Britanie în contextul răboiului din Ucraina, relatează BBC.

Zelenski crede că Franța nu a ajutat Ucraina cu echipamente militare pentru că se teme de Rusia.

”Le este frică de Rusia. Și asta este. Și cei care o spun primii sunt primii cărora le este frică”, a declarat liderul de la Kiev.

Pe de altă parte, spune Zelenski, premierul britanic Boris Johnson a fost mai mult decât dorinc să trimită arme în Ucraina.

”Da. Ca să fiu sincer, Johnson este un lider care ajută mai mult. Liderii țărilor reacționează în funcție de modul în care acționează alegătorii lor. În acest caz, Johnson este un exemplu. (…) Marea Britanie este cu siguranță de partea noastră. Nu face un exercițiu de echilibru. Marea Britanie nu vede nicio alternativă pentru ieșirea din această situație. (…) Vrea ca Ucraina să câștige și Rusia să piardă, dar nu sunt pregătit să spun dacă Marea Britanie vrea ca războiul să dureze sau nu”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei a vorbit și despre poziția Germaniei: ”Încearcă să fie echilibrată. Are o relație lungă cu Rusia și privește situația prin prisma economiei. Ajută uneori. Cred că încearcă să se adapteze pe măsură ce situația evoluează”.

Potrivit lui Zelenski, liderii germani ”se uită la modul în care situația le afectează propria țară. Ei pot ajuta, dacă există presiuni asupra lor pe plan intern pentru a face acest lucru, și se pot opri când văd că ceea ce au făcut este suficient”.

Mina marină a fost observată luni dimineață în jurul orei 8.10, în Marea Neagră, la aproximativ 70 de kilometri de țărm, potrivit Forțelor Navale Române.

La scurt timp, o navă militară a plecat din Portul Constanța către zona în care a fost descoperită mina, pentru a o neutraliza.

„Nava militară deplasată a ajuns în jurul orei 12.30, scafandrii au executat misiunea conform procedurilor standard, au ales procedura de neutralizare, iar mina a fost distrusă în jurul orei 14.00”, au anunțat autoritățile navale pentru Libertatea.

Mai multe detalii: Mina marină găsită la 70 de kilometri de țărmul românesc, în Marea Neagră, a fost neutralizată

Kremlinul se declară îngrijorat de comentariile liderului de la Casa Albă, care a afirmat sâmbătă, 26 martie, că Vladimir Putin nu ar trebui să rămână la putere, relatează CNN.

„Aceste declarații provoacă cu siguranță îngrijorare. Vom continua să monitorizăm îndeaproape declarațiile președintelui SUA. Le notăm cu atenție, vom continua să facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă de luni.

„Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Vladimir Putin – n.r.) nu poate rămâne la putere“, a spus Joe Biden, sâmbătă, în timpul vizitei sale în Polonia.

Ulterior, Casa Albă a transmis că liderul de la Washington nu s-a referit ”la schimbarea regimului din Rusia”.

Totodată, întrebat la sfârșitul săptămânii trecute dacă cere schimbarea regimului de la Moscova, președintele american a răspuns scurt: ”Nu”.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat luni, 28 martie, o ușoară relaxare a interdicțiilor de circulație din capitala Ucrainei, relatează CNN.

„Prieteni! Informații importante! Interdicțiile de circulație se schimbă la Kiev și în regiune. Începând de astăzi, 28 martie, restricția va începe cu o oră mai târziu și se va încheia cu o oră mai devreme. Și va dura de la 21.00, ora locală, până la 6.00”, a anunțat primarul Kievului, pe Facebook.

Între timp, bombardamentele continuă la Kiev. O explozie puternică s-a auzit luni dimineața în capitala ucraineană, potrivit jurnaliștilor CNN care relatează de la Kiev.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov spune că o întâlnire în care liderul de la Moscova Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski să discute despre războiul din Ucraina ar fi „contraproductivă” în acest moment, relatează Reuters.

Într-o declarație pentru presa sârbă, șeful diplomației ruse a adăugat că orice întâlnire între cei doi lideri ar trebui să aibă loc atunci când cele două părți sunt mai aproape de a ajunge la un acord asupra problemelor cheie.

În ceea ce privește viitoarele discuții dintre Ucraina și Rusia, care urmează să aibă loc în această săptămână în Turcia, Lavrov a spus că ar dori ca negocierile „să fie fructuoase”.

Noua rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina ar putea începe marți, 29 martie, în Turcia, precizează Kremlinul, adăugând că este important ca discuțiile să aibă loc față în față, relatează The Guardian.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au convenit într-o convorbire telefonică de duminică, 27 martie, ca Istanbulul să găzduiască discuțiile, despre care Ankara speră să ducă la o încetare a focului în Ucraina.

Turcia a spus că discuțiile ar putea începe chiar luni, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este puțin probabil, deoarece negociatorii vor sosi în Turcia abia în cursul zilei de astăzi.

Reprezentantul Președinției ruse a mai precizat că în discuțiile de până acum nu a fost înregistrat niciun progres semnificativ.

Kievul a anunțat o „anchetă imediată” în urma apariției unor imagini în care ar apărea soldați ucraineni care împușcă în genunchi militari ruși capturați.

Videoclipul de șase minute, pe care Libertatea a ales să nu îl publice, a apărut pe rețelele de socializare, fiind urmat de acuzațiile Rusiei că Ucraina tratează „prizonierii cu o cruzime extremă”, relatează CNN, fără a difuza imaginile.

Videoclipul de șase minute, pe care Libertatea a ales să nu îl publice, a apărut pe rețelele de socializare. În imagini apar mai mulți soldați ucraineni sunt auziți spunând că au capturat un grup de recunoaștere rus care operează de la Olkhovka, o așezare din Harkov, la peste 30 de kilometri de granița cu Rusia.

Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că dacă videoclipul ”se dovedește a fi real, comportamentul e absolut inacceptabil” și a anunțat o anchetă.

„Guvernul ia asta foarte în serios și va fi o anchetă imediată. Suntem o armată europeană și nu ne batjocorim prizonierii. Dacă se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”, a declarat consilierul prezidențial principal, Oleksei Arestovici.

O investigație a fost anunțată și de Moscova.

„Pe internet au apărut filmări în care prizonierii erau tratați cu o cruzime extremă de către naționaliștii ucraineni. Videoclipul care circulă online arată soldați capturați, împușcați în ambele picioare și fără asistență medicală. Potrivit unor rapoarte, acțiunile ilegale au avut loc la una dintre bazele naționaliștilor ucraineni din regiunea Harkov”, a transmis într-un comunicat președintele comisiei de investigație a Federației Ruse, A.I. Bastrykin.

Mai multe detalii: Kievul anunță o „anchetă imediată” după apariția unor imagini în care, potrivit Rusiei, ucrainenii împușcă în genunchi soldați ruși capturați

„După ce a eşuat să cucerească Kievul şi să răstoarne Guvernul ucranean, Putin îşi schimbă orientarea operaţională” şi se concentrează asupra „sudului şi estului” ţării, afirmă într-o postare pe Facebook, Kirilo Budanov, şeful serviciilor militare ucrainene de informaţii, citat de AFP și News.ro.

Oficialul precizează astfel că ”există motive să credem că ar putea impune o linie de separare între regiunile ocupate şi neocupate” din Ucraina, într-o încercare de creare a două state, așa cum s-a întâmplat în cazul celor două Corei.

„Ocupanţii vor încerca să pună toate teritoriile ocupate într-o structură cvasistatală şi să o opună Ucrainei independente”, a adăugat Budanov.

Declarațiile şefului serviciilor militare ucrainene vin în contextul în care Comandamentul Militar rus a anunţat, vineri, 25 martie, „concentrarea greului efortului asupra obiectivului principal, cel al eliberării Donbasului”.

Mai multe detalii: Șeful serviciilor de informații de la Kiev: Putin vrea să împartă Ucraina după modelul coreean

Printre cei 1.119 civili care au murit în Ucraina se numără și 99 de copii, conform datelor publicate duminică de Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, relatează New York Times.

Alți 1.790 de civili au fost răniți, inclusiv 126 de copii, mai transmite ONU.

Bilanțul real al victimelor este considerabil mai mare, precizează reprezentanții agenției ONU, pentru că luptele în curs au întârziat primirea unor informații și iar alte date sunt în curs de confirmare.

Cei mai mulți dintre civili au fost uciși sau răniți din cauza folosirii armelor explozive care pot afecta o zonă întinsă, cum ar fi bombardamentele de artilerie grea, rachete și lovituri aeriene, potrivit raportului ONU.

Între timp, avocatul poporului din Ucraina, Liudmila Denisova, a anunțat că 143 de copii au murit în Ucraina de la începutul invaziei ruse, relatează luni publicația Kyiv Independent, precizând, de asemenea, că cifrele reale ar putea fi mult mai mari.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut duminică, într-o conversație, omologul său rus, Vladimir Putin, o încetare a focului și condiții umanitare mai bune pentru civili ucraineni, relatează BBC, care citează Reuters.

„Erdogan a remarcat importanța unei încetări a focului între Rusia și Ucraina, a implementării păcii și îmbunătățirii condițiilor umanitare în regiune. Președintele Erdogan a declarat că Turcia va continua să ofere orice fel de sprijin în ceea ce privește acest proces”, a transmis biroul lui Erdogan.

De asemenea, Putin și Erdogan au convenit ca următoarea rundă de discuții de pace între Rusia și Ucraina să aibă loc la Istanbul.

Oficialii ucraineni raportează că mai multe atacuri rusești au avut loc în timpul nopții în centrul și vestul țării, potrivit unor informații preliminare citate de CNN.

„Aseară au avut loc două explozii foarte puternice lângă Jîtomîr”, a declarat Serghei Sukhomlin, primarul orașului din regiunea central-vestică a Ucrainei.

„Oamenii s-au speriat deoarece casele tremurau ca la un cutremur. Lovitura nu a fost dată în Jîtomîr, ci în apropierea orașului. Acum situația din Jîtomîr este mai mult sau mai puțin calmă”, a adăugat edilul.

Totodată, șeful administrației militare regionale Volîn, din vestul Ucrainei, Iuri Pohuliaiko, a declarat că o rachetă a lovit un depozit de combustibil și a fost trasă din Belarusul vecin, potrivit Armatei. Belarus a fost o bază și o zonă de întâlnire pentru forțele militare ruse.

„Tocmai m-am întors de la fața locului. Vreau să vă informez că salvatorii încă lucrează la locul atacului cu rachete. Deocamdată, nu există victime”, a transmis primarul printr-un mesaj pe Telegram, adăugând că racheta a zburat la o altitudine joasă și nu a putut fi detectată de radar.

Ucraina nu intenționează să deschidă luni, 28 martie, coridoare umanitare pentru a evacua civilii din orașele asediate, din cauza informațiilor privind posibile „provocari” rusești de-a lungul rutelor, a declarat vicepremierul Irina Vereșciuk, potrivit Reuters.

Între timp, orașul-port Mariupol din sudul Ucrainei este în pragul unei catastrofe umanitare și trebuie evacuat complet, a spus primarul Vadim Boichenko, conform aceleiași surse.

Aproximativ 160.000 de civili sunt în continuare în oraș fără energie electrică, a declarat edilul, adăugând că 26 de autobuze așteptau să evacueze oamenii, dar forțele ruse nu au fost de acord să le permită trecerea în siguranță.

„Federația Rusă se joacă cu noi”, spune Boichenko.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la încercarea Rusiei de a bloca interviul cu jurnaliștii ruși independenți, afirmând că Moscova este „speriată” de jurnaliștii „care pot spune adevărul”, relatează CNN.

„Oameni puternici ai țării noastre puternice, astăzi este ziua în care sunt convins din nou și din nou cât de departe suntem de Federația Rusă. Imaginați-vă, s-au speriat la Moscova din cauza interviului meu cu jurnaliştii ruși. Aceia dintre ei care pot spune adevărul”, a declarat Zelenski într-un mesaj video transmis duminică.

„Ei au distrus libertatea de exprimare în statul lor și încearcă să distrugă statul vecin. Ei se înfățișează ca jucători globali. Și ei înșiși se tem de o conversație relativ scurtă cu mai mulți jurnaliști. Ei bine, dacă există o astfel de reacție, atunci facem totul bine. Înseamnă că sunt nervoși”, a continuat președintele ucrainean.

Roskomnadzor, Autoritatea de reglementare a presei de stat din Rusia, a emis o declarație duminică prin care avertizează instituțiile de știri ruse împotriva redifuzării sau distribuirii interviului.

Interviul video de peste 90 de minute, postat integral pe canalul Telegram al lui Zelenski, a inclus întrebări de la unii dintre cei mai importanți jurnalişti independenţi ai Rusiei, precum Mikhail Zygar și Tikhon Dzyadko, redactor-șef al publicației Dozhd, recent închisă de Moscova.

În cadrul interviului, Volodimir Zelenski a declarat, printre altele, că este pregătit să discute, în cadrul negocierilor, neutralitatea Ucrainei, dar ea va fi aprobată doar prin garanții din partea unor țări terțe și printr-un referendum.

Mai multe detalii: Guvernul rus încearcă să blocheze interviul dat de Zelenski pentru presa rusă independentă. Ce le-a spus președintele ucrainean jurnaliștilor

În cel mai recent raport al serviciilor de informații britanice despre evoluția războiului din Ucraina se precizează că în ultimele 24 de ore nu a existat „o schimbare semnificativă” a pozițiilor forțelor ruse, care se confruntă în continuare cu o scădere a moralului trupelor, anunță Ministerul Apărării de la Londra, citat de The Guardian.

”Penuria logistică a fost agravată de o lipsă continuă de impuls și de moral în rândul armatei ruse și de luptele agresive din partea ucrainenilor”, scrie în raportul citat.

Forțele Moscovei au ”câștigat cel mai mult teren în sud, în vecinătatea Mariupolului, unde luptele grele continuă în timp ce Rusia încearcă să cucerească portul”, mai transmite instituția britanică.

Ocuparea „iresponsabilă” a centralei nucleare de la Cernobîl riscă să provoace o scurgere de radiații care să afecteze toată Europa, a declarat viceprim-ministrul Irina Veresciuk, relatează The Guardian.

Oficialul de la Kiev a precizat duminică seară într-un mesaj pe contul său de Telegram că forțele ruse continuă să militarizeze zona de excludere a Cernobîlului.

”Acest lucru prezintă un risc foarte serios de deteriorare a structurilor de izolație construite peste cea de-a patra unitate a stației după explozia din 1986. Astfel de daune vor duce inevitabil la pătrunderea în atmosferă a unei cantități semnificative de praf radioactiv și vor contamina nu numai Ucraina, ci și alte țări europene”, a afirmat vicepremierul.

De asemenea, Vereșciuk a susținut că forțele ruse de ocupație „au ignorat aceste amenințări, continuând să transporte și să depoziteze o cantitate semnificativă de muniție în imediata vecinătate a centralei nucleare”.

”Ocupanții ruși transportă zeci de tone de rachete, obuze și muniție în fiecare zi. Sute de tone de muniție sunt depozitate în orașul Pripiat care este, de asemenea, la mică distanță de centrala nucleară”, a mai precizat Vereșciuk, atrăgând atenția asupra pericolelor utilizării de către Rusia a „muniției vechi și substandard”, care „crește riscul detonării lor chiar și în timpul încărcării și transportului”.

De asemenea, ea a vorbit despre riscul reprezentat de incendiile care au loc în zonă.

”Ca urmare a arderii, în atmosferă sunt eliberați radionuclizi, pe care vântul îi poate transporta pe distanțe lungi, ceea ce amenință cu radiații nu numai în Ucraina, ci și alte țări europene. Pierderea controlului asupra zonei de excludere și incapacitatea de a stinge complet incendiul ar putea amenința instalațiile din zonă”, a subliniat Irina Vereșciuk.

Vicepremierul ucrainean a cerut Consiliului de Securitate al ONU „să ia măsuri imediate pentru a demilitariza zona de excludere a Cernobîlului și a stabili o misiune specială a ONU”.

Statul Major al armatei ucrainene susține că trupele ruse au fost forțate să se retragă din regiunea Kiev după ce au înregistrat pierderi grele, relatază BBC.

Două batalioane tactice ale Armatei ruse s-ar fi retras în Belarus, ceea ce este tipic unităților care au suferit „pierderi semnificative”, anunță Kievul în raportul actualizat despre evoluția luptelor.

De asemenea, există o „scădere semnificativă a intensității” unităților care se deplasează din Rusia în Ucraina.

Săptămâna trecută, Rusia a anunțat că plănuiește să-și reorienteze invazia spre est, deși de atunci au continuat să apară informații despre atacuri care au avut loc în marile orașe ale Ucrainei.

În cel mai recent mesaj adresat poporului ucrainean, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că se pregătesc noi sancțiuni la adresa Rusiei și a vorbit despre o nouă rundă de negocieri care va avea loc în cursul acestei săptămâni, relatează The Guardian.

”Urmează o nouă rundă de negocieri, deoarece căutăm pacea. Într-adevăr. Fără întârziere. După cum am fost informat, există deja o oportunitate și o nevoie pentru o întâlnire față în față în Turcia. Acest lucru nu este rău”, a transmis liderul de la Kiev.

Prioritățile noastre în negocieri sunt cunoscute. Fără îndoială, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Sunt obligatorii garanții de securitate efective pentru statul nostru. Scopul nostru este evident – pacea și restabilirea vieții normale în statul nostru natal, cât mai curând posibil.

Volodimir Zelenski:

De asemenea, Zelenski a spus că urmează săptămâni încărcate din punct de vedere diplomatic, precizând că va continua să se adreseze parlamentelor străine.

Totodată, președintele le-a mulțumit celor care s-au adunat în zeci de orașe din lume cerând pace în Ucraina.

”Un număr impresionant de oameni în piețele Europei, pe alte continente. Și acest lucru este extrem de important. Pentru că atunci când oamenii sunt în piață, politicienii nu se vor mai preface că nu ne aud pe noi și pe tine, că nu aud Ucraina”, a spus Zelenski.

”Nu vom lăsa pe nimeni să uite de orașele noastre, de Mariupol și de alte orașe ucrainene pe care armatele ruse le distrug. Din ce în ce mai mulți oameni din lume sunt de partea Ucrainei, de partea binelui în această luptă cu răul. Și dacă politicienii nu știu să urmărească oamenii, îi vom învăța. Aceasta este baza democrației și a caracterului nostru național”, a adăugat președintele Ucrainei.

După protestele locuitorilor, forțele ruse au părăsit orașul Slavutîci pe care l-au capturat chiar lângă centrala nucleară de la Cernobîl, relatează Reuters.

Primarul Iuri Fomicev a anunțat luni, într-un mesaj video că trupele Moscovei au terminat ce „și-au propus” și au plecat din oraș.

Forțele ruse au preluat sâmbătă, 26 martie, controlul asupra orașului de lângă Cernobîl, unde locuiesc cei mai mulți dintre angajații care se ocupă de întreținerea centralei nucleare, unde a avut loc dezastrul din aprilie 1986. Primarul Iuri Fomicev a fost reținut atunci.

Preluarea controlului orașului de către trupele ruse a declașat proteste din partea localnicilor. Sute de ucraineni au ieșit în stradă. Ulterior, edilul a fost eliberat.

Războiul din Ucraina a provocat daune de peste 63 de miliarde de dolari infrastructurii din țară, potrivit unei noi estimări a Școlii de Economie din Kiev, care a calculat pagubele înregistrate până la data de 24 martie, adică într-o lună de conflict, relatează BBC.

Cel puțin 4.431 de clădiri rezidențiale au fost avariate, distruse sau confiscate, la care se adaugă 92 de fabrici și depozite, 378 de școli, precum și 12 aeroporturi și șapte centrale termice sau hidroelectrice, conform datelor publicate de Școala Economică din capitala ucraineană.

Estimarea anterioară a pagubelor suferite de Ucraina a fost publicată pe 17 martie. De atunci, au fost înregistrate daune în valoare de 3,5 miliarde de dolari.

Întrebat de jurnaliști dacă cere schimbarea regimului în Rusia, președintele american a răspuns scurt: ”Nu”, relatează BBC.

Sâmbătă, 26 martie, la finalul discursului susținut în capitala Poloniei, Varșovia, liderul de la Casa Albă a afirmat că „pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Vladimir Putin – n.r.) nu poate rămâne la putere“.

Ulterior, Casa Albă a transmis că afirmația lui Biden „nu este un apel la schimbarea regimului”.

„Ideea președintelui a fost că lui Putin nu i se poate permite să-și exercite puterea și asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. El nu s-a referit la schimbarea regimului din Rusia”, a spus un oficial de la Casa Albă.

O reacție a venit și din partea Kremlinului, prin vocea purtătorului de cuvânt Dimtri Peskov.

„Acest lucru (plecare de la putere a președintelui Putin – n.r.) nu trebuie să fie decis de domnul Biden. Ar trebui să fie doar o alegere a poporului Federației Ruse”, a spus Peskov.

Mai multe informații: Ce a răspuns președintele american Joe Biden când a fost întrebat dacă cere schimbarea regimului de la Kremlin

O bază logistică pentru trupele rusești a fost desfășurată pe teritoriul Belarusului, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene, citat de platforma Nexta.

Armata ucraieană a menționat că zeci de tone de rachete și obuze de artilerie sunt transportate de acolo în Ucraina.

După o duminică mai liniștită din punct de vedere al ofensivei rusești, au apărut informații despre atacuri cu rachete în mai multe orașe din Ucraina, printre care Kiev, Luțk, Rivne sau Jîtomir, potrivit The Guardian.

Autoritățile din Luțk au confirmat că a fost lovit un depozit pentru combustibil, potrivit Nexta.

Cu mai puțin de o oră înainte de lansarea rachetelor, sirenele de raid aerian au răsunat în mare parte din Ucraina.

Soldații ruși au răpit șapte persoane în orașul Snivsk din regiunea Cernihiv. Printre aceștia se numără și primarul orașului, Alexander Medvedev, potrivit consiliului orășenesc Snivsk, citat de platforma Nexta.

Este doar ultimul dintr-o serie de primari care au fost răpiți de ruși în localitățile cucerite. Ivan Fedorov, 33 de ani, primarul din Melitopol, răpit de forțele ruse pe 11 martie. Pe 13 martie, rușii l-au răpit pe Evhen Matveiev, primarul orașului Dniprorudnîi, tot din regiunea Zaporijia.

De asemenea, armata rusă l-a răpit miercuri, 16 martie, pe primarul din Skadovsk, Alexandr Iakovlev. Ca urmare a protestelor localnicilor, edilul a fost eliberat. Orașul are 17.000 de locuitori și face parte din regiunea ocupată Herson, sudul Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a publicat integral pe Telegram interviul acordat pentru jurnaliștii mai multor publicații independente din Rusia pe care guvernul rus dorește să-l blocheze de la publicare.

„Jurnaliştii ruşi de pe canalul de YouTube Zygar, canalul Dozhd TV, portalul Medusa şi publicaţiile Kommersant şi Novaya Gazeta au primit răspunsuri la toate întrebările”, afirmă Zelenski în textul care însoțește filmarea interviului de peste 90 de minute.

În cadrul interviului, Volodimir Zelenski afirmă că este pregătit să discute, în cadrul negocierilor, neutralitatea Ucrainei, dar ea va fi aprobată doar prin garanții din partea unor tări terțe și printr-un referendum.

„Garanții de securitate și neutralitate, statutul non-nuclear al statului nostru. Suntem gata să discutăm despre asta. Acesta este cel mai important punct (n.r. – discutat la negocieri)”, a declarat Zelenski în cadrul interviului, citat de Reuters.

Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina discută despre utilizarea limbii ruse în Ucraina în cadrul negocierilor cu Rusia, dar a refuzat să discute despre alte solicitări ale Moscovei, cum ar fi demilitarizarea Ucrainei.

Mai multe informații ce le-a spus președintele ucrainean jurnaliștilor ruși.

Avocatul Poporului din Ucraina,  Liudmila Denisova, a precizat că 10.000 de hectare de pădure ard în zona de excluziune de lângă fosta centrală nucleară de la Cernobîl.

Ea a subliniat că prezența forțelor ruse, care au cucerit centrala din prima zi a invaziei, împiedică lichidarea incendiilor, iar Ucraina, Belarusul, dar și alte state europene, se confruntă cu riscul unei contaminări radioactive.

Autoritatea de reglementare a presei de stat rusă, Roskomnadzor, a emis un avertisment presei ruse în legătură cu un interviu oferit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Anterior, publicația liberală rusă Meduza a anunțat că l-a intervievat pe Zelenski, împreună cu Dozhd TV și ziarul rus Kommersant. Meduza și Dozhd sunt ambele interzise în Rusia, iar Dozhd a suspendat toate activitățile jurnalistice.

Autoritatea de reglementare a avertizat presa că nu trebuie să publice interviul și că „a fost demarată o anchetă pentru a identifica nivelul de responsabilitate și ce răspuns se va lua” în raport cu jurnaliștii care a realizat interviul.

Roskomnadzor notează că unele dintre instituțiile media care au condus interviul sunt desemnate drept „agenți străini” în Rusia.

Rusia a adoptat recent noi legi care restricționează modul în care presa rusă poate raporta despre războiul din Ucraina. Cea mai strictă dintre noile legi, împotriva diseminării „falsurilor” cu privire la activitățile Forțelor Armate Ruse, prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat duminică că școlile din capitala Ucrainei se vor redeschide online luni.

„Pe 28 martie, procesul educațional se va relua în capitală – în format online”, a spus Klitschko într-un comunicat postat pe Telegram. „Va fi adaptat la condițiile actuale cu ajutorul a diferite platforme educaționale pentru elevi.”

„O sarcină importantă astăzi este ca orașul să trăiască și să lucreze chiar și sub o astfel de lege marțială strictă. Ei [rușii] încearcă să ne intimideze. Asta nu va funcționa! Nu vom renunța!”, a precizat primarul din Kiev.

Următoarea rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia va avea loc în perioada 28-30 martie în Turcia, a declarat negociatorul ucrainean David Arakhamia pe Facebook.

El nu a precizat unde se vor întâlni cele două delegații în Turcia începând de luni.

Negocierile anterioare dintre cele două părți s-au încheiat fără vreun succes.