LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 34 | Rusia anunță reducerea „drastică” a activităților militare în Kiev și Cernihiv. Avertismentul Pentagonului

Peste 10 milioane de ucraineni, inclusiv mai mult de jumătate din populația de copii din Ucraina, și-au părăsit casele de la începutul războiului, pe 24 februarie, a declarat marți un reprezentant al Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare, în timp ce s-a adresat Consiliului de Securitate al organizației internaționale, informează CNN.

Dintre aceștia, 6,5 milioane sunt strămutați în interiorul Ucrainei, iar 3,9 milioane au trecut granițele către țările învecinate, a declarat Joyce Msuya, coordonatorul adjunct pentru situații de urgență al Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare.

Msuya a precizat că ajutorul umanitar se extinde în fiecare zi și că peste 1.230 de angajați ai Națiunilor Unite se află în prezent în Ucraina, colaborând cu peste 100 de organizații umanitare din țară.

„Ucraina este un paradox umanitar: alături de violența extremă, vedem o bunătate extremă, o solidaritate profundă și cea mai atentă grijă”, a spus Msuya, descriind situația umanitară de la fața locului.

Aceasta a menționat că primul convoi ONU a ajuns la Sumi pe 18 martie, livrând, printre altele, 130 de tone de ehipamente medicale, apă, hrană și conserve pentru 35.000 de persoane. Luni, un al doilea convoi ONU a ajuns la Harkov, furnizând alimente și alte articole esențiale de ajutor care au fost distribuite de societatea Crucii Roșii din Ucraina.

„În toată țara, au fost livrate peste 180 de tone metrice de consumabile medicale și alte 470 de tone metrice sunt pe drum”, a spus Msuya. „Acolo unde putem, cumpărăm provizii de pe piața locală și colaborăm cu eforturile autorităților locale”, a precizat reprezentanta ONU.

Pentru a oferi mai mult sprijin umanitar „avem nevoie de acorduri detaliate și realiste privind încetarea focului și a ostilităților pentru a permite ajutoarelor să intre și oamenilor să fie evacuați”, a mai spus Msuya. Aceasta a adăugat că „situația din Ucraina este un teren propice pentru traficanții de persoane și prădătorii care profită de oportunitatea oferită de instabilitatea alimentată de război”.

„Organizațiile umanitare sunt îngrijorate de riscul traficului de persoane, precum și de violența sexuală, exploatarea și abuzurile din Ucraina și din regiune”, a mai afirmat Msuya. „Traficanții ademenesc familiile monoparentale aflate pe drum cu promisiuni de transport și cazare”, a explicat reprezentanta ONU.

Aceasta a precizat că organizația extinde serviciile de protecție pentru ucrainenii care fug în afara, dar și în interiorul țării, „oferind informații disponibile despre opțiuni și rute sigure, acces la linii de asistență și adăpost sigur”.

Mii de civili s-ar putea să fi murit în portul asediat Mariupol, din sudul Ucrainei, de când au început bombardamentele rusești, în urmă cu patru săptămâni, a declarat marți, pentru Reuters, șefa misiunii ONU pentru drepturile omului, oferind, astfel, o primă estimare a victimelor din acest oraș ucrainean.

Aproape 5.000 de oameni, inclusiv aproximativ 210 copii, au fost uciși în Mariupol de când forțele ruse au asediat orașul, în urmă cu o lună, a declarat luni un purtător de cuvânt al primarului Vadym Boichenko.

Biroul său a anunțat că 90% din clădirile lui Mariupol au fost avariate și 40% distruse, inclusiv spitale, școli, grădinițe și fabrici.

„Credem că ar putea exista mii de morți, de victime civile, în Mariupol”, a declarat, într-un interviu online, Matilda Bogner, șefa misiunii ONU pentru drepturile omului în Ucraina, care are aproximativ 60 de persoane care monitorizează situația.

Aceasta a precizat că misiunea nu are o estimare precisă, dar lucrează pentru a strânge mai multe informații.

Oficialii locali, citând relatările martorilor, au estimat săptămâna trecută că 300 de persoane au fost ucise în bombardamentul din 16 martie asupra teatrului din Mariupol, în care oamenii se adăposteau.

Până marți, biroul ONU pentru drepturile omului a confirmat că 1.179 de civili au fost uciși și 1.860 au fost răniți în întreaga Ucraina de la începutul războiului, în contextul în care raportările privind numărul victimelor întârzie în mod constant din cauza ostilităților.

Săptămâna trecută, Bogner a declarat, într-un briefing de presă, că monitorii ONU au primit mai multe informații despre gropile comune din Mariupol, inclusiv una în care păreau să fi fost depuse 200 de cadavre.

„În ceea ce privește gropile comune, am decis că ar trebui să le numim de fapt «morminte improvizate»”, a spus Bogner marți.

Acest lucru se datorează faptului că termenul de „gropi comune” poate implica victime ale unei infracțiuni, în timp ce oamenii care au murit în Mariupol reflectă decesele dintr-o serie de mai multe cauze, a precizat Bogner.

Se crede că victimele civile conflictului sunt o „parte destul de mică” a cadavrelor din mormintele improvizate din parcuri și grădini, a adăugat șefa misiunii ONU.

Unii oameni care au murit din cauze naturale nu au fost niciodată depuși la morgi sau în morminte individuale din cauza ostilităților, în timp ce alții nu au ajuns niciodată la doctori, a arătat Bogner.

Potrivit acesteia, încă nu este clar dacă victimele militare sunt îngropate în aceste morminte improvizate

12 membri ai Comitetului pentru Relații Externe din cadrul Senatului SUA au cerut administrației președintelui Joe Biden să facă eforturi pentru îndepărtarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (UNHRC), invocând invadarea Ucrainei de către Moscova, informează Reuters.

Într-o scrisoare datată luni și publicată marți, cei opt democrați și patru republicani i-au cerut ambasadorului SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, să introducă o rezoluție de îndepărtare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, invocând numărul mare de victime din Ucraina și distrugerea clădirilor de locuințe, spitale și școli.

Sprijinul pentru Ucraina este unul dintre puținele domenii de acord între democrații și republicanii din Congresul american, puternic divizat, care a aprobat ajutoare de miliarde de dolari pentru guvernul de la Kiev.

„Trebuie luate măsuri rapide pentru a arăta lumii că Statele Unite și aliații noștri nu vor suporta atacurile la întâmplare și neprovocate asupra civililor și democrațiilor. A sosit timpul ca Rusia să nu mai aibă un loc în Consiliu”, scrie într-o scrisoare inițiată de principalul republican al Comitetului, senatorul Jim Risch, și de președintele democrat, senatorul Bob Menendez.

În scrisoare, senatorii au arătat că statele care se implică într-un tipar de abuzuri grave și sistemice asupra drepturilor pot fi eliminate prin votul a două treimi în Adunarea Generală a ONU.

„Vă implorăm să introduceți o rezoluție în Adunarea Generală a ONU pentru a solicita îndepărtarea imediată a Federației Ruse din UNHRC”, au mai scris senatorii semnatari.

Departamentul american al Apărării avertizează că, deși „un număr mic” de forțe ruse s-au îndepărtat de Kiev „în ultima zi”, Rusia poate încă provoca o „violență masivă” asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei, relatează CNN.

„Credem că aceasta este o repoziționare, nu o retragere reală și că toți ar trebui să fim pregătiți să fim atenți la o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei. Nu înseamnă că amenințarea la adresa Kievului a luat sfârșit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în cadrul unui briefing de presă.

„Nimeni nu ar trebui să ne păcălească cu afirmația recentă a Kremlinului, potrivit căreia va reduce brusc atacurile militare din apropierea Kievului, sau cu aceea că își va retrage toate forțele”, a mai afirmat Kirby.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a precizat că numărul forțelor ruse care se îndepărtează de capitala Ucrainei este unul mic și că Rusia a continuat, „chiar și astăzi”, atacurile aeriene împotriva orașului .

Kirby a mai spus că forțele ruse care se repoziționează se deplasează „mai spre nord”, dar a adăugat că este „prea devreme pentru a spune” care este este destinația lor finală.

„Evaluăm că este mai degrabă o repoziționare care va fi folosită în altă parte, în Ucraina. Unde exact, nu știm”, a conchis reprezentantul Pentagonului.

Pentru prima dată de la declanşarea invaziei ruse, Consiliul de Miniştri din Ucraina s-a reunit public marţi, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Astăzi, pentru prima dată de la începutul războiului, guvernul a avut o reuniune publică”, a transmis premierul ucrainean Denis Şmigal, pe Telegram.

„Majoritatea colegilor noştri miniştri lucrează la Kiev. Ceilalţi sunt în misiune în diferite regiuni”, a adăugat acesta, fără a face alte precizări.

„Ţara se întoarce la muncă”, a încheiat Denis Şmigal.

Alte reuniuni între membri ai guvernului vor avea loc „din când în când” pentru ca „oamenii să vadă că noi acţionăm zilnic pentru a ne apropia victoria împreună”, se mai poate citi pe site-ul guvernului ucrainean.

La fel ca înainte de izbucnirea războiului la 24 februarie, Consiliul de Miniştri a fost deschis pentru instituțiile de presă acreditate, iar lucrările sale au putut fi urmărite pe internet.

Locuitorii orașului Belgorod din Rusia au raportat o explozie în apropierea satului Oktyabrsky, situat la aproximativ 12 kilometri de granița cu Ucraina, anunță portalul Nexta TV.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a confirmat informațiile privind producerea unor explozii, fără a preciza ce s-a întâmplat exact.

Ulterior, agenția rusă de stat TASS a anunțat că un obuz a lovit o tabără militară din regiunea Belgorod. Potrivit agenției de presă, patru militari au fost răniți. Autoritățile locale nu au raportat până acum nicio victimă din rândul civililor.

Înaintea anunțului Moscovei că își va reduce „drastic” operațiunile militare în Kiev și Cenihiv, trupele ruse înaintaseră spre capitală, dar au fost respinse în afara orașului de forțele ucrainene, scrie BBC, publicând o hartă realizată de Institutul pentru Studiul Războiului, cu evoluția situației militare din teren.

Această hartă arată ce părți ale teritoriului ucrainean se află în prezent sub controlul Rusiei (cele marcate cu roșu), regiunile în care forțele ruse înaintează (cele cu roșu și alb), precum și zonele în care Ucraina contraatacă (punctele încercuite cu verde).

Marți după-amiază, în suburbiile Kievului au continuat luptele intense, în special în nord-vestul și nord-estul orașului, în ciuda anunțului venit atât din partea oficialilor ucraineni, cât și din cea a oficialilor ruși, că Moscova își va retrage unele unități atât din capitala Ucrainei, cât și din orașul Cernihiv, relatează CNN.

O echipă CNN aflată într-o zonă rezidențială aproape de linia frontului (la 5 km distanță de orașul Irpin), în partea de est a capitalei Kiev, a auzit focuri puternice și frecvente de artilerie. Mai multe sisteme de lansatoare multiple de rachete au putut fi, de asemenea, auzite sporadic.

În centrul Kievului s-au auzit atât sirenele de raiduri aeriene, cât și focuri de artilerie, cu aceeași intensitate și frecvență ca în zilele precedente.

La un punct de control din apropiere, un membru al forțelor ucrainene de apărare teritorială, Yuryi Matsarski, a declarat că luptele nu au scăzut în intensitate în ultimele 24 de ore.

„(Au fost bombardamente, n.r.) tot timpul ieri. Au fost foarte multe bombardamente în timpul nopții și azi dimineață, chiar și acum, seara”, a spus Yuryi Matsarski. „Din câte am înțeles, nicio țintă nu a fost lovită aici, la Kiev, deci sistemul nostru antiaerian funcționează foarte bine”, a precizat acesta.

Rezidenții cu care echipa CNN a stat de vorbă au spus că sunt neîncrezători cu privire la anunțul Rusiei de retragere a unora dintre forțele sale din regiune și au adăugat că nu se poate avea încredere în Moscova.

Președintele american Joe Biden a declarat marți că rămâne de văzut dacă Rusia își va reduce operațiunile militare din jurul Kievului și Cernihivului, afirmând că Washingtonul și aliații săi vor continua cu sancțiuni puternice împotriva Moscovei și acordarea de ajutor Ucrainei, transmite Reuters.

„Vom vedea. Nu îl interpretez în niciun fel (anunțul Moscovei, n.r.), până nu văd care sunt acțiunile lor (ale rușilor, n.r.). Vom vedea dacă se vor ține de cuvânt”, a declarat Biden reporterilor de la Casa Albă, după întâlnirea sa cu prim-ministrul Lee Hsien Loong din Singapore. „Vom continua să urmărim îndeaproape ce se întâmplă”, a adăugat președintele american.

Biden a precizat că, în timpul convorbirii sale cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii, a existat un „consens” asupra faptului că „trebuie să vedem ce au de oferit (rușii, n.r.)”.

„Între timp, vom continua să menținem sancțiuni puternice. Vom continua să oferim armatei ucrainene capacitatea de a se apăra”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit CNN.

Cel puțin 12 persoane au murit și alte 33 au fost rănite în urma atacului rus de marți asupra clădirii în care funcționa biroul guvernatorului militar al regiunii Mikolaiv, din sud-vestul Ucrainei, au anunțat Serviciile de Stat de Urgență din Ucraina, potrivit CNN.

Noul bilanț al deceselor reprezintă o creștere față de cifrele furnizate mai devreme de canalul de Telegram al biroului regional de presă Mikolaiv.

Atacul rus a demolat jumătate din această clădire, a anunțat anterior guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitalii Kim.

„Ei (rușii, n.r.) au lovit clădirea administrației regionale, au distrus jumătate din clădire, au lovit biroul meu. Majoritatea oamenilor au fost salvați în mod miraculos”, a afirmat Kim, într-o declarație publicată pe Telegram.

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a anunțat că atacul a lovit clădirea cu nouă etaje marți dimineață, în jurul orei locale 8.45.

Liderii Marii Britanii, SUA, Franţei, Germaniei şi Italiei au atras atenţia marţi, în cadrul unei discuţii telefonice, că nu trebuie nu existe „nicio relaxare în fermitatea Occidentului” în faţa invaziei ruse din Ucraina, a anunțat guvernul de la Londra, potrivit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

Premierul britanic Boris Johnson, preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi „au convenit că nu poate exista nicio relaxare în fermitatea Occidentului, atât timp cât nu se va termina oroarea la care este supusă Ucraina”, a precizat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson „a subliniat că trebuie să judecăm regimul lui Putin după acţiunile sale, nu după cuvintele sale”, a reafirmat aceeaşi sursă, în contextul în care Moscova a anunţat că îşi reduce acţiunile militare în nord-vestul Ucrainei, în special în jurul capitalei Kiev.

„Putin învârte cuţitul în rana deschisă a Ucrainei cu scopul de a forţa această ţară şi pe aliaţii săi să capituleze”, a mai precizat guvernul britanic.

„Premierul a insistat pe lângă ceilalţi lideri asupra necesităţii de a ne arăta implacabili în reacţia noastră”, a adăugat sursa citată.

„Liderii au mai discutat despre nevoia de a colabora pentru a reorganiza arhitectura energetică internaţională şi pentru a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti”, a mai transmis Downing Street, într-un comunicat de presă.

La rândul său, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden a convenit, în cadrul discuției cu cei patru lideri europeni, continuarea sancţionării Moscovei din cauza invadării Ucrainei.

„Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să crească preţul plătit de către Rusia din cauza atacului său brutal asupra Ucrainei şi să continue să ofere un ajutor Ucrainei în domeniul securităţii, pentru ca aceasta să se apere”, a transmis Casa Albă, după convorbire.

Rusia a anunțat marți că va „reduce drastic” operațiunile militare din jurul Kievului și al orașului Cernihiv, din nordul Ucrainei. Un oficial american a declarat pentru BBC că o parte a forțelor ruse se îndepărtează acum de capitala Ucrainei.

„Da, am văzut că rușii au început să se îndepărteze de Kiev”, a spus oficialul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

„Dar avem slabe speranțe, în acest moment, că mișcarea marchează o turnură importantă sau o retragere semnificativă. Rușii încă atacă Kievul cu lovituri aeriene. Timpul ne va spune”, a precizat oficialul american.

„Reamplasare, nu retragere”

Separat, un alt oficial american a declarat pentru Reuters că orice deplasare a trupelor ruse din jurul Kievului constituie o „reamplasare, nu o retragere”.

„Credem că orice mișcare a forțelor ruse din jurul Kievului este o reamplasare, nu o retragere. Și lumea ar trebui să se aștepte la ofensive majore continue împotriva altor zone din Ucraina”, a spus oficialul american adăugând: „Ei (rușii, n.r.) schimbă vitezele… Nimeni nu ar trebui să confunde asta cu faptul că Rusia ar încheia conflictul”.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez, Emmanuel Macron, au discutat marți la telefon despre situația din Ucraina, relatează The Guardian.

Macron a adus în discuția cu Putin subiectul desfășurării unei misiuni umanitare în orașul-port asediat Mariupol, dar condițiile nu sunt potrivite în acest moment pentru organizarea unei astfel de acțiuni, a anunțat un oficial al președinției franceze.

Poziția Rusiei cu privire la desfășurarea unei misiuni umanitare în Mariupol rămâne dură, a transmis oficialul de la Palatul Élysée , adăugând că Putin i-a spus președintelui francez că se va gândi la această chestiune.

Kremlinul a precizat, într-un comunicat de presă, că cei doi lideri au discutat și despre decizia Moscovei de a solicita ca livrările rusești de gaz către Uniunea Europeană să fie plătite în ruble.

Mai multe detalii: Putin, o nouă discuție cu Macron. „Naţionaliştii” ucraineni de la Mariupol „trebuie să depună armele”, a spus liderul rus

Ucraina a cerut ca și alte țări să incrimineze utilizarea simbolului „Z”, a cărui afișare semnifică sprijinul pentru războiul declanșat de Rusia, relatează BBC.

Folosită inițial pentru a marca tancurile rusești care intră în Ucraina, litera Z – despre care se crede că vine de la „za pobedu” („pentru victorie”) – a fost adoptată de ruși pentru a semnala faptul că aprobă invazia.

Trei landuri germane – Berlin, Bavaria și Saxonia Inferioară – au anunțat deja că oricine va purta simbolul pentru a promova războiul ar putea fi pedepsit penal, cu până la trei ani de închisoare.

Ministerul de Interne al Germaniei a avertizat că cei care afișează simbolul pentru a „aproba” invazia rusă în Ucraina ar putea fi „susceptibili de urmărire penală”.

Ministrul ucrainean de Externe, Dimitry Kuleba, a cerut și altor țări să urmeze exemplul Germaniei.
„«Z» înseamnă crime de război rusești, orașe bombardate, mii de ucraineni uciși”, a scris Kuleba, pe Twitter. „Sprijinul public pentru această barbarie trebuie interzis”, a precizat ministrul ucrainean de Externe.

Guvernul polonez a anunţat marţi un proiect de lege care prevede în special interzicerea importurilor de cărbune din Rusia, prima sancţiune europeană de acest tip asupra surselor de energie, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Am inclus în acest proiect de lege dispoziţii care blochează importurile de cărbune provenite din Rusia la nivel naţional”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, adăugând că „nu putem continua să aşteptăm reacţia Uniunii Europene în acest sens”.

La începutul lunii martie, premierul Mateusz Morawiecki a anunţat că Polonia este pregătită să interzică importurile de cărbune din Rusia, dar că aşteaptă un acord de la Bruxelles pe acest subiect.

Proiectul de lege, care urmează să fie trimis parlamentului, vizează îngheţarea activelor unor companii şi persoane care susţin Rusia.

Polonia este în favoarea consolidării sancţiunilor împotriva Moscovei în urma invaziei din Ucraina, în special prin interzicerea importurilor de carburant.

Începând cu anul viitor, Polonia intenţionează să renunţe complet la livrările de gaz din Rusia şi, pe termen lung, la cele de petrol.

Conform estimărilor, Polonia importă în prezent între 9 şi 10 milioane de tone de cărbune din Rusia pe an, adică o cincime din totalul importurilor europene.

Grănicerul ucrainean Roman Hribov, care a încercat să țină piept navelor rusești care au luat cu asalt Insula Șerpilor în prima zi a invaziei și care a devenit faimos pentru replica „Navă rusească, du-te dracului”, a fost decorat decorat de superiori.

Gribov și alți colegi de-ai săi au fost eliberați în urma unui schimb de prizonieri între cele două țări, scrie publicația ucraineană Obozrevatel, care a publicat imagini de la decorarea soldatului.

Roman Gribov a fost decorat „Pentru Servicii către Regiunea Cerkasî”. Filmarea, pe canalul Ukraine NOW Telegram, îl arată primind medalia de la un superior, care îl felicită pentru faptele sale.

Mai multe detalii: Grănicerul ucrainean de pe Insula Șerpilor care a spus „Navă rusească, du-te dracului” a fost decorat

Marea Britanie nu dorește să vadă altceva decât „retragerea completă” a forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean și va judeca Rusia mai degrabă după acțiunile sale decât după declarațiile oficialilor, a declarat marți purtătorul de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson, potrivit CNN.

Anterior în cursul zilei, Moscova a anunțat că va „reduce drastic activitatea militară” pe două fronturi – Kiev și Cernihiv.

Guvernul britanic a recunoaște că a existat o reducere a bombardamentelor rusești în jurul Kievului, a adăugat purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson.

Generalul Tod Wolters, șeful Comandamentului European al SUA, a declarat că „ar putea exista” un decalaj în colectarea de informații de către Statele Unite, care a determinat Washingtonul să supraestimeze capacitatea Rusiei și să subestimeze capacitatea defensivă a Ucrainei în actuala criză, scrie CNN.

Wolters a făcut aceste comentarii marți, în timpul unei audieri a Comisiei pentru Servicii Armate din cadrul Senatului american.

Când senatorul Roger Wicker, un republican din Mississippi, a întrebat dacă a existat o lacună în materie de informații care a determinat SUA să supraestimeze Rusia și să subestimeze Ucraina, Wolters a spus că „ar putea exista”.

„S-ar putea să existe și, așa cum am făcut întotdeauna în trecut, când această criză se va încheia, vom realiza o analiză cuprinzătoare în toate domeniile și în toate departamentele și vom afla unde au fost zonele noastre slabe și ne vom asigura că putem găsi modalități de îmbunătățire, iar acesta ar putea fi unul dintre acele domenii”, a afirmat Wolters.

Wolters a mai spus că el crede că forțele ucrainene vor putea să-i blocheze temporar pe ruși în estul țării, dar nu că ar crede că acestea ar putea împinge forțele ruse înapoi.

Generalul a precizat că 70% până la 75% din forțele Rusiei sunt „devotate” invaziei din Ucraina în acest moment.

Consilierul prezidențial rus Vladimir Medinsky a declarat marți că anunțarea planurilor de detensionare de către armata rusă în jurul orașelor Kiev și Cernihiv „nu este o încetare a focului”, informează CNN.

Medinsky a declarat postului Russia Today că primul pas convenit de Rusia în discuțiile cu Ucraina „se referă la o detensionare militară treptată în două direcții principale — Kiev și Cernihiv”, adăugând: „înțelegem că există oameni în Kiev care trebuie să ia decizii, așa că nu vrem să expunem acest oraș la riscuri suplimentare.”

Un atac cu rachete rusești a distrus marți depozitul de combustibil al aeroportului din regiunea Hmelnîțkîi, scrie publicația The Kyiv Independent, citând Ukrainska Pravda.

Mykola Melnychuk, primarul orașului Starokosteantîniv, a declarat că nu au existat victime în urma atacului asupra aeroportului din acest oraș, precizând însă că toate rezervele strategice de combustibili și lubrifianți au fost distruse.

Primarul orașului Hola Prîstan din regiunea Herson a fost răpit luni, 28 martie, de trupele ruse, a anunțat marți Procuratura Generală a Ucrainei, într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Anterior, forțele ruse au răpit și alți primari din teritoriile ocupate.

Olanda şi Belgia au anunţat marţi că expulzează mai mulţi diplomaţi ruşi suspectaţi că sunt de fapt agenţi de informaţii ai Moscovei, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Olanda a expulzat 17 agenţi de informaţii ruşi care erau acreditaţi ca diplomaţi, pe baza unor date de la serviciile sale de securitate, conform Ministerului de Externe.

„Motivul pentru această (decizie) este informarea primită de la AIVD şi MIVD (serviciile olandeze de securitate – n.r.) care arată că persoanele respective, acreditate ca diplomaţi la reprezentanţele Rusiei din Olanda, acţionează în secret ca ofiţeri ai serviciilor de informaţii”, a precizat ministerul.

Ministrul olandez de Externe, Wopke Hoekstra, a spus că guvernul este pregătit pentru orice reacţie din partea Moscovei.

„Experienţa arată că Rusia nu lasă fără răspuns astfel de măsuri. Nu putem specula, însă Ministerul Afacerilor Externe este pregătit pentru diversele scenarii care ar putea apărea în viitorul apropiat”, a explicat el într-un comunicat.

Belgia a expulzat la rândul său 21 de diplomaţi ruşi sub acuzaţia de spionaj şi că reprezintă ameninţări la adresa securităţii sale, a precizat Ministerul de Externe pentru Reuters, după o relatare a agenţiei belgiene de ştiri Belga.

Cei 21 de ruşi lucrau la Ambasada Rusiei de la Bruxelles şi la consulatul din Anvers. Ei erau acreditaţi ca diplomaţi, însă desfăşurau acţiuni de spionaj şi operaţiuni de influenţă, a precizat un purtător de cuvânt al diplomaţiei belgiene.

Ucraina vrea ca SUA, Marea Britanie, Turcia, Franţa şi Germania să fie garanţi ai unui posibil acord de pace cu Rusia, a anunțat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelelenski, relatează Agerpres citând DPA.

„Tratat cu garanţii de securitate cu un analog ameliorat al articolului 5 al NATO. Statele garante (SUA, Regatul Unit, Turcia, Franţa, Germania etc.) implicate legal şi activ în protejarea Ucrainei de orice agresiune”, a scris Mihailo Podoliak, pe Twitter.

Acest acord ar putea fi implementat cu un referendum în Ucraina şi în urma votului parlamentelor din statele garante propuse, a sugerat consilierul.

Kievul a propus extinderea pentru o perioadă de 15 ani a negocierilor asupra statutului Peninsulei Crimeea anexate de Rusia, a adăugat consilierul preşedintelui Ucrainei.

„De asemenea, s-a propus să nu se rezolve chestiunea Crimeei prin mijloace militare în nicip situaţie. Numai prin eforturi politice şi diplomatice”, a mai scris Mihailo Podoliak.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că nu a văzut „semne de seriozitate reală” din partea Rusiei pentru încheierea păcii după ce a invadat Ucraina, adăugând că Moscova ar trebui să pună capăt agresiunii acum și să-și retragă forțele, relatează Reuters.

„Nimic nu indică faptul că Rusia ar dori să pună imediat capăt războiului”, a subliniat Blinken, elogiind „vitejia şi curajul” ucrainenilor, care, în pofida ostilităţilor din teren, desfăşoară concomitent negocieri cu partea rusă.

Referitor la negocierile propriu-zise, SUA ţin cont de ”ceea ce face Rusia şi nu de ceea ce spune Rusia referitor la Ucraina”, a afirmat Antony Blinken într-o conferinţă de presă la Rabat, în Maroc, unde se află într-o vizită de lucru, potrivit Agerpres.

SUA încă se mai îndoiesc cu privire „seriozitatea reală” a Rusiei în negocierile cu Ucraina, a lăsat să se înţeleagă Blinken.

„Nu am văzut nimic care să poată sugera că există o mişcare reală pentru că nu am văzut niciun semn de seriozitate reală din partea Rusiei”, a menţionat secretarul de stat american.

„Agresiunea Rusiei a provocat strămutarea a jumătate dintre copiii ucraineni. Trebuie să pună imediat capăt acestei agresiuni şi să înceapă negocieri” reale, a mai afirmat șeful diplomației americane.

Ucraina și o serie de țări care nu sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice au fost invitate să participe săptămâna viitoare la reuniunea de două zile a miniștrilor de Externe ai NATO, potrivit unui comunicat al organizației militare cu sediul la Bruxelles, citat de CNN.

NATO a precizat că „miniștrii Afacerilor Externe din Australia, Finlanda, Georgia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia și Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe” vor participa la o sesiune a reuniunii de pe 7 aprilie.

Unii dintre miniștri „pot participa prin videoconferință”, menționează comunicatul.

Miniștrii de Externe din cele 30 de țări NATO se vor reuni pentru a doua oară de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Sesiunea vine după reuniunea la nivel înalt de săptămâna trecută a liderilor NATO – un summit extraordinar în cadrul căruia s-a discutat despre criza din Ucraina.

În urma unui atac cibernetic asupra infrastructurii Agenției Federale de Transport Aerian din Rusia, toate documentele, fișierele, datele de înregistrare a aeronavelor și e-mail-urile au fost șterse de pe serverele acesteia, anunță portalul Nexta TV.

Aproximativ 65 de terabiți de date au fost șterși.

Autoritățile ruse caută acum copia de rezervă a acestor date. Publicația The Aviation Herald scrie că nu există o astfel de copie, pentru că Ministerul rus de Finanțe nu a alocat fonduri pentru așa ceva. Mai mult, Agenția Federală de Transport Aerian a fost chiar nevoită să revină la folosirea documentelor tipărite pe hârtie.

Anterior în cursul zilei de marți, Ministerul rus de Externe a acuzat Statele Unite că derulează și o campanie masivă de „agresiune cibernetică”, în cadrul căreia au fost vizate instituții de presă, infrastructura critică și sistemele esențiale din Rusia.

După ce Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că a decis să „reducă drastic activitățile” în direcțiile Kiev și Cernihiv, Statele Unite observă că aceste mișcări de retragere parțială a trupelor ruse au început deja – aceasta fiind o schimbare majoră de strategie a Moscovei, potrivit a doi înalți oficiali americani, citati de CNN.

Unele forțe, inclusiv Batalionul Grupurilor Tactice (BTG), părăsesc zonele din jurul capitalei ucrainene. Armata rusă se retrage acum parțial din nord, unde forțele ucrainene le-au împiedicat înaintarea, pentru a se concentra asupra sudului și estului Ucrainei.

Rusia își va acoperi retragerea cu bombardamente aeriene și tiruri de artilerie grea asupra Kievului, a precizat unul dintre oficialii americani. Aceștia avertizează că trupele ruse s-ar putea întoarce în regiunile din nord, în cazul în care condițiile de luptă o vor permite.

Această mișcare a Rusiei vine în urma discuțiilor de pace de marți, de la Istanbul, dintre delegațiile ruse și ucrainene.

În opinia SUA, aceasta nu este o ajustare pe termen scurt pentru regrupare, ci o mișcare pe termen mai lung, deoarece Rusia se confruntă cu eșecul de a avansa în nordul Ucrainei. Oficialul american a precizat că State Unite se tem că aliații europeni nu vor mai fi la fel de solidari în privința presiunii economice și a sprijinului militar, deoarece Washingtonul se așteaptă ca unii dintre aceștia să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace care să pună capăt luptei.

Șeful serviciilor secrete militare al Ucrainei spune că președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta să împartă Ucraina în două, precum Coreea de Nord și Coreea de Sud.

Generalul Kyrylo Budanov, șeful Agenției de Informații pentru Apărare a Ucrainei, a declarat că operațiunile Rusiei în jurul Kievului au eșuat și că acum este imposibil ca armata rusă să răstoarne guvernul ucrainean. Războiul lui Putin se concentrează acum pe sudul și estul țării, a precizat acesta.

Videoconferința președintelui american Joe Biden cu aliații europeni, ținută pentru a fi discutate cele mai recente evoluții ale invaziei ruse din Ucraina, s-a încheiat, a anunțat Casa Albă, potrivit CNN.

Apelul a început la ora 13:19 GMT și a durat aproape o oră.

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi și premierul britanic Boris Johnson au participat la discuția cu liderul american.

Rusia a acuzat marți Statele Unite că derulează și conduc o campanie masivă de „agresiune cibernetică”, aflată în spatele a sute de mii de atacuri pe zi, informează Reuters.

Ministerul rus de Externe a precizat că au fost vizate instituții de presă, infrastructura critică și sistemele esențiale, amploarea fără precedent indicând implicarea forțelor speciale antrenate de SUA și NATO, precum și a hackerilor care acționează în numele „sponsorilor” occidentali ai Kievului.

„Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea”, a transmis ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă.

NBC News relata luna trecută că președintelui american Joe Biden i-au fost prezentate opțiuni care includeau întreruperea rețelei de internet, a energiei electrice și a comutatoarelor feroviare din Rusia. Casa Albă a transmis că aceste propuneri au fost mult prea radicale.

Joe Biden spunea atunci că Rusia ar putea plănui un atac cibernetic împotriva Statelor Unite, dar Kremlinul a negat acest lucru.

Ministerul rus de Externe a mai susținut că guvernul ucrainean, care în februarie a anunțat formarea unei „armate IT”, a fost implicat în această campanie și că a lansat o „forță cibernetică ofensivă”.

Departamentul de securitate cibernetică al companiei ruse de telecomunicații Rostelecom și Ministerul rus al Industriei Digitale au raportat atacuri cibernetice.

Peste 3,9 milioane de oameni au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, a anunțat marți Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, relatează CNN.

Cei 3.901.713 refugiați înregistrați până luni includ 203.000 de cetățeni ai țărilor terțe, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație.

Cel puțin nouă persoane au fost ucise, iar alte 22 au fost rănite în urma atacului rus de marți asupra unei clădiri a administrației regiunii Mikolaiv, din sud-vestul Ucrainei, a anunțat biroul regional de presă Mikolaiv pe Telegram, potrivit CNN.

Atacul rus a distrus jumătate din clădire, a precizat guvernatorul regional Vitalii Kim.

„Ei (rușii, n.r.) au lovit clădirea administrației regionale, au distrus jumătate din clădire, au lovit biroul meu. Majoritatea oamenilor au fost salvați în mod miraculos”, a afirmat Kim, într-o declarație publicată pe Telegram.

„Opt civili sunt sub dărâmături, îi căutăm. Au ieșit 50-100 de oameni. Căutăm și trei militari”, a adăugat acesta.

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a anunțat că atacul a lovit clădirea cu nouă etaje marți dimineață, în jurul orei locale 8.45.

„Secțiunea centrală a clădirii de la etajul 9 până la primul a fost distrusă, fără să izbucnească un incendiu. La ora 11:30, salvatorii au scos o persoană decedată de sub dărâmături, 18 dintre cei salvați au fost internați. Salvatorii lucrează la fața locului”, a transmis serviciul de urgență, într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden va discuta marți cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii despre cele mai recente evoluții ale invaziei ruse din Ucraina, a anunțat Casa Albă, potrivit Reuters.

Videoconferința liderului american cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi și prim-ministrul britanic Boris Johnson a început la ora 13.19 GMT (16.19 ora României), a precizat Casa Albă, conform CNN.

Discuțiile vor avea loc în contextul negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, care au avut loc marți la Istanbul, în urma cărora Moscova a promis să-și reducă operațiunile militare din apropierea orașelor ucrainene Kiev și Cernihiv, iar Ucraina a propus un statut neutru, cu garanții de securitate internațională, păstrându-și totodată teritoriul actual.

Biden s-a întors din Europa, unde s-a întâlnit cu liderii europeni de vârf și a participat la un summit al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) privind răspunsul Occidentului la invadarea Ucrainei de către Rusia, care durează deja de mai bine de o lună.

Bilanțul morților a fost ridicat de la 3 la 7, în cazul atacului asupra clădirii administrației regionale din orașul-port Mikolaiv, anunță platforma Nexta.

Sunt peste 20 de răniți, din care unii foarte grav.

Continuă intervenția salvatorilor la fața locului.

Ministrul adjunct al Apărării rus Alexander Fomin a declarat la finalul rundei de negocieri cu Ucraina că Rusia „își va reduce drastic” activitatea militară din regiunea Kievului și din Cernihiv, informează TASS, citată de BBC.

Atacurile asupra Cernihivului au continuat însă chiar în timpul negocierilor de pace.

Orașul din nordul Ucrainei este încercuit de forțele ruse și a rămas fără electricitate, gaze și apă curentă. Zeci de mii de oameni sunt prinși „ca-n capcană” și sunt nevoiți să se ascundă de zile întregi în buncăre pentru a se proteja de raidurile ruse care vizează „deliberat” zone rezidențiale, spitale și chiar școli, arată un reportaj BBC, realizat pe baza mărturiilor de la fața locului.

Și în jurul capitalei sunt comasate forțe rusești, însă ucrainenii au reușit să le împiedice înaintarea. Au fost conduse bombardamente de la distanță, care au afectat inclusiv zone rezidențiale, mai multe blocuri de locuințe din Kiev fiind distruse de rachetele rusești.

Atacul cu rachetă asupra clădirii administrației regionale din orașul-port Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a fost soldat cu cel puțin trei morți și 22 de răniți, anunță autoritățile locale, citate de Reuters și The Guardian.

Reprezentanții serviciilor de urgență au precizat că 18 dintre răniți au fost scoși dintre dărâmături de către salvatori, care continuă să intervenția de la fața locului.

Garanțiile de securitate și potențiala încetare a focului au fost unele dintre subiectele abordate în cadrul negocierilor dintre partea rusă și cea ucraineană care au avut loc astăzi la Istanbul, a anunțat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de CNN.

Un aspect-cheie al discuțiilor a fost ”acordul privind garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina. Numai cu acest acord putem pune capăt războiului așa cum are nevoie Ucraina”, a declarat Podoliak, referindu-se poziția guvernului de la Kiev conform căreia Ucraina ar adopta statutul de țară neutră numai dacă ar primi o serie de garanții de securitate.

A doua chestiune abordată a fost cea a ”încetării focului, astfel încât toate problemele umanitare să poată fi rezolvate”, a mai spus oficialul de la Kiev.

De asemenea, Podoliak a făcut aluzie la imaginile cu presupusele acte de tortură la care ar fi fost supuși prizonieri de război.

”Aș dori să subliniez că astăzi avem o altă problemă care este în creștere, problema escaladării războiului, escaladarea urii, escaladarea încălcărilor obiceiurilor și regulilor de război, nu numai pe câmpul de luptă”, a spus Podoliak.

Precizând că aceste fapte reprezintă încălcări ale Convenției de la Geneva privind prizonierii de război, oficialul a spus că armata ucraineană se angajează să se asigure că astfel de acte nu vor mai avea loc și „că au consecințe juridice pentru oamenii care încalcă regulile războiului”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins marți informațiile conform cărora miliardarul rus Roman Abramovici a suferit simptome specifice otrăvirii în urma unei runde de negocieri de la începutul acestei luni, catalogând aceste date drept „parte a războiului informațional”, relatează CNN și BBC.

„Aceasta face parte dintr-o campanie de informare, o parte din sabotajul informațional, face parte din războiul informațional. Aceste rapoarte cu siguranță nu sunt adevărate”, a declarat Peskov, citat de agenția rusă RIA Novosti.

Oficialul de la Kremlin a mai precizat că Abramovici nu este membru oficial al delegației ruse, ci „facilitează” „asigurarea anumitor contacte între părțile rusă și ucraineană”.

„Pentru a menține contactele între cele două părți, este necesar să obținem aprobarea lor. Abramovici are aprobarea de participare din ambele părți”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Roman Abramovici a participat și astăzi la negocierile care au avut loc la Istanbul între delegațiile din Rusia și Ucraina. Prezența sa la discuții vine la o zi după apariția informațiilor conform cărora el și alți doi oficiali ucraineni ar fi avut simptome de otrăvire după ce au luat parte la o rundă anterioară a negocierilor.

Întâlnirea dintre negociatorii ucraineni și ruși de la Istanbul s-a încheiat, potrivit unui anunț al Ambasadei Ucrainei în Turcia, citat de Reuters.

Discuțiile au durat aproximativ patru ore, cu anumite pauze. Nu este clar dacă negocierile vor continua și mâine.

Mai multe informații: 4 ore de discuții, față în față. Runda de negocieri Rusia-Ucraina din Turcia s-a încheiat. Rusia anunță că ”reduce radical” forțele militare de lângă Kiev

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat marți, 29 martie, că „obiectivul principal” al Moscovei în Ucraina este acum „eliberarea” regiunii Donbas, relatează The Guardian, adăugând că acesta poate fi un semn că Moscova ar putea trece la obiective mai limitate după ce s-a confruntat cu rezistenţa trupelor ucrainene în prima lună de război.

”Sarcinile principale ale primei etape a operațiunii au fost finalizate. Potențialul de luptă al Forțelor Armate ucrainene a fost redus semnificativ, ceea ce face posibilă concentrarea atenției noastre principale și a eforturilor principale asupra atingerii obiectivului principal – eliberarea Donbasului”, a declarat Șoigu, citat de agenția Interfax.

Oficialul de la Moscova a mai spus că forțele aeriene ucrainene și sistemul de apărare aeriană al țării au fost „practic distruse” și că Rusia controlează acum cerul.

Un purtător de cuvânt al ministerului rus al Apărării a anunțat vineri, 25 martie, că prima fază a „operațiunii militare” a fost „în general” încheiată, spunând că țara se va concentra pe „eliberarea” regiunilor Luhansk și Donețk, cunoscute în comun sub numele de Donbas.

Cu toate acestea, forțele Moscovei și-au continuat acțiunea pe mai multe fronturi de luptă din Ucraina în weekend, inclusiv atacând orașul de vest Liov, unde o rachetă de croazieră a lovit un depozit de combustibil.

Serghei Șoigu a apărut astăzi în public după mai multe zile în care au existat speculații în legătură cu starea lui de sănătate. Anton Gerașcenko, adjunct al ministrului de interne al Ucrainei, a susținut că Șoigu ar fi suferit un atac de cord, după ce președintele Putin i-ar fi reproșat eșecul invaziei declanșate pe 24 februarie.

Mai multe informații: Ministrul rus al apărării, o nouă apariție în public, după aproape 2 săptămâni de absență. Șoigu a anunțat care e acum „obiectivul principal” în Ucraina

Părțile rusă și ucraineană ar trebui să facă investigații în legătură cu presupuse torturi la care ar fi supuși prizonierii de război din ambele tabere în Ucraina, a declarat luni, 28 martie, șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, Matilda Bogner, potrivit publicației iz.ru și agenției Tass.

„Am văzut videoclipuri de ambele părți ale prizonierilor de război ucraineni care au fost capturați de partea rusă și ale prizonierilor de război ruși care au fost capturați de partea ucraineană”, a spus Bogner adăugând că ONU este „în proces de verificare a întregului material publicat”.

„Facem apel la autoritățile din ambele părți să facă investigații complete asupra acuzațiilor ridicate de aceste videoclipuri. Este important ca aceste tipuri de videoclipuri și ca orice tratament rău care poate avea loc să fie oprit imediat”, a mai declarat oficialul.

ONU continuă să verifice toate materialele publicate pe internet care „provoacă o îngrijorare serioasă”, a mai spus Bogner.

Mai multe informații: ONU cere Moscovei și Kievului să investigheze presupusa tortură a prizonierilor de război din ambele tabere

Precizările reprezentantei ONU vin în contextul în care în mediul online a apărut un videoclip în care, susține Rusia, apar soldați ucraineni care împușcă în genunchi soldați ruși capturați. Libertatea a ales să nu publice imaginile.

Totul s-ar fi întâmplat într-o așezare din Harkov, la peste 30 de kilometri de granița cu Rusia, potrivit CNN, care a anunțat că nu va difuza înregistrarea.

Andrei Krasov, prim-vicepreședintele Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, a declarat luni că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. La rândul său, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că aceste imagini au nevoie de o ”evaluare jurdică”.

Rusia a anunțat că va începe o anchetă în acest caz. La fel și Ucraina.

„Guvernul (Ucrainei – n.r.) ia asta foarte în serios și va fi o anchetă imediată. Suntem o armată europeană și nu ne batjocorim prizonierii. Dacă se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”, a declarat consilierul prezidențial principal, Oleksei Arestovici.

Totodată, șeful Forțelor Armate ucrainene, Valerii Zaluzhnyi, a precizat, fără să facă referire directă la incident, că „pentru a discredita forțele de apărare ale Ucrainei, inamicul filmează și distribuie videoclipuri puse în scenă care arată un tratament inuman aplicat de presupuși «soldați ucraineni» față de «prizonierii ruși»”.

Mai multe informații: Kievul anunță o „anchetă imediată” după apariția unor imagini în care, potrivit Rusiei, ucrainenii împușcă în genunchi soldați ruși capturați

”Sfătuiesc pe oricine merge la negocieri cu Rusia să nu mânânce și să nu bea nimic și, preferabil, să evite atingerea suprafețelor”, a declarat Dmitro Kuleba, potrivit France 24.

Avertismentul ministrului ucrainean vine în contextul în care cu o zi înainte de noua rundă de negocieri, care are loc la Istanbul, au apărut informații conform cărora miliardarul Roman Abramovici și alți doi oficiali ucraineni, care au participat la discuțiile anterioare cu delegația rusă, au prezentat simptome de otrăvire.

În ceea ce privește negocierile cu reprezentanții Moscovei, șeful diplomației ucrainene a declarat că „planul minimal este, în primul rând, să obținem chestiuni umanitare. Cel maximal este să obținem încetarea focului și un acord de durată în această privință”.

Kuleba a apreciat faptul că negocierile au loc de această dată față în față, precizând că acest format permite discuții ”mai concentrate şi mai consistente” și a amintit că până acum nu au existat progrese semnificative în timpul convorbirilor dintre cele două părți.

Mai multe detalii: Ministrul ucrainean de externe, înainte de noile negocieri cu Rusia: „Sfătuiesc pe oricine să nu mănânce și să nu bea nimic”

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk anunță că autoritățile de la Kiev speră să poată deschide trei coridoare umanitare astăzi, 29 martie, pentru evacuarea civililor din orașele asediate, relatează Reuters.

Ar fi vorba inclusiv de încercarea de a stabili o rută pentru vehicule private în afara orașului-port Mariupol, înconjurat de forțele ruse și unde se află încă 160.000 de oameni.

Cu o zi în urmă, Ucraina a avertizat că unele dintre rute sunt nesigure din cauza potențialelor atacuri ale forțelor ruse.

Principala clădire guvernamentală din Mikolaiv a fost avariată în uma unui atac cu rachete marți dimineață, potrivit unei postări pe Telegram a guvernatorului regional Vitali Kim, relatează The Guardian.

Nu există informații cu privire la posibile decese, dar opt persoane ar fi prinse sub dărâmături.

”Opt civili sub dărâmături, au ieșit 50-100, căutăm și trei militari”, a precizat Kim.

În imaginile publicate de guvernator se poate vedea că secțiunea centrală a clădirii a fost distrusă, fără să existe urme ale vreunui incendiu.

”Forțele ucrainene au continuat să efectueze contraatacuri localizate în nord-vestul Kievului – inclusiv la Irpin, Bucha și Hostomel. Aceste atacuri au avut un oarecare succes, iar rușii au fost respinși din mai multe poziții”, anunță Ministerul britanic al Apărării, citând un raport al serviciilor secrete, relatează The Guardian.

Potrvit Londrei, Rusia încă reprezintă ”o amenințare semnificativă” pentru capitala ucraineană prin capacitatea sa de atac.

În același timp, ”forțele ruse și-au menținut ofensiva asupra Mariupul cu bombardamente grele continue asupra orașului, însă centrul rămâne sub control ucrainean”, mai transmite instituția britanică.

Delegațiile rusă și ucraineană au ajuns marți dimineață la Palatul Dolmabahce, biroul președintelui Erdogan de pe malul Bosforului, și au început negocierile, potrivit BBC și CNN.

Acestea sunt primele discuții din ultimele săptămâni, dar speranțele pentru un acord sunt slabe.

Ministrul adjunct al Apărării, Alexander Fomin, conduce delegația rusă, din care face parte și negociatorul Vladimir Medinsky, în timp ce David Arakhamia este șeful delegației ucrainene.

La discuțiile de al Istanbul a fost văzut și miliardarul rus Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea. În imaginile difuzate de presa turcă, Abramovici apare la o masă alături de Ibrahim Kalin, un purtător de cuvânt al președintelui Erdogan și poartă căști pentru traducere, relatează BBC.

Miliardarul nu se află la masa principală a delegațiilor din Rusia și Ucraina.

Prezența lui Abramovici la negocieri vine în contextul în care luni, 28 martie, au apărut informații că el și alți doii membri ai delegației ucrainene au avut simptome de otrăvire după discuțiile de pace de la granița dintre Ucraina și Belarus de la începutul acestei luni.

Turcia este membră NATO, dar păstrează legături puternice cu Rusia. Erdogan evitat să se alăture sancțiunilor Occidentului împotriva Moscovei.

În același timp, la începutul invaziei ruse, liderul de la Ankara a declarat că ”Turcia susţine lupta Ucrainei pentru a-şi proteja integritatea teritorială”.

Mai multe detalii: O nouă rundă de negocieri față în față între Rusia şi Ucraina, la Istanbul

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, le solicită statelor din întreaga lume să criminalizeze utilizarea simbolului ”Z” ca o modalitate de sprijin public pentru războiul din țara sa, relatează The Guardian.

”Fac un apel la adresa tuturor statelor să incrimineze folosirea simbolului «Z» ca o modalitate de a sprijini public războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. «Z» înseamnă crime de război rusești, orașe bombardate, mii de ucraineni uciși. Sprijinul public al acestei barbarii trebuie interzis”, a scris ministrul de Externe pe Twitter.

”Z”, o literă care apare în alfabetul latin, dar nu și în cel chirilic, a apărut pentru prima dată pe vehiculele militare care se îndreptau spre Ucraina, posibil pentru a le distinge de forțele ucrainene și pentru a evita să fie atacate de propriile forțe. Ulterior, litera a devenit simbolul invaziei ruse în Ucraina, folosit de cei care sprijină acțiunile Moscovei.

La finalul săptămânii trecute, landurile germane Bavaria și Saxonia Inferioară au anunțat că au interzis afișarea publică a simbolului ”Z”. Oricine folosește simbolul la demonstrații sau îl pictează pe mașini sau clădiri în semn de susținere pentru războiul lui Vladimir Putin riscă o amendă sau o pedeapsă de până la trei ani de închisoare.

Mai multe detalii: Afișarea literei Z, simbolului războiului declanșat de Rusia în Ucraina, pedepsită cu închisoarea în două landuri germane

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a vorbit cu delegațiile rusă și ucraineană înainte de noua rundă a negocierilor de pace care se va desfășura la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, relatează CNN Turk.

Potrvit liderului de la Ankara, ambele părți au „preocupări legitime”, dar că s-a ajuns într-un moment în care discuțiile trebuie să dea „rezultate concrete”.

”Credem că nu vor exista perdanți într-o pace dreaptă. Rămâne la latitudinea părților să oprească tragedia. Ar fi în interesul tuturor să găsească pacea cât mai curând posibil. Considerăm că am intrat într-o perioadă în care ar trebui să se obțină rezultate concrete din negocieri. Lumea așteaptă vești bune (…). Suntem pregătiți pentru orice contribuție care vă va ușura munca.

Erdogan a spus și că dacă va fi înregistrat un progres în negocieri, acest lucru va permite trecerea la următoarea etapă, contactul la nivelul liderilor celor două țări.

”De asemenea, suntem pregătiți să găzduim o astfel de întâlnire (între Putin și Zelenski – n.r.). Aș dori să vă rog să transmiteți cele mai sincere salutări ale mele șefilor voștri de stat, fiecare dintre ei este un prieten drag”, a mai spus Erdogan înainte de începerea negocierilor.

144 de copii au fost uciși până acum și peste 220 au fost răniți de la începutul invaziei ruse în Ucraina, informează Procuratura Generală a țării, citată de The Guardian.

Cifrele reale sunt probabil mult mai mari, pentru că decesele din Mariupol nu au fost confirmate încă.

De altfel, un purtător de cuvânt al primarului din Mariupol a anunțat luni, 28 martie, că aproape 5.000 de oameni, inclusiv aproximativ 210 de copii, au fost uciși în orașul-port de la Marea Azov de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Peste 60 de biserici și clădiri religioase ucrainene au fost distruse și 733 de instituții de învățământ au fost avariate de forțele ruse de la începutul invaziei pe 24 februarie, potrivit Centrului de criză al Ucrainei (UCMC), citat de The Guardian.

Bisericile, în special ortodoxe, au fost distruse în regiunile Kiev, Donețk, Jîtomîr, Zaporojie, Luhansk, Sumî, Harkov și Cernihiv.

”Cele mai multe sunt temple ortodoxe. Moschei, sinagogi, biserici protestante, instituții de învățământ religios și clădiri administrative importante ale organizațiilor religioase au fost, de asemenea, distruse”, a transmis agenția printr-un comunicat difuzat luni seară.

În același timp, 733 de instituții de învățământ au fost avariate, iar 74 au fost complet distruse, mai anunță instituția citată.

Forțele ruse continuă să lanseze lovituri cu rachete în cartierele rezidențiale, concentrându-se pe depozitele de combustibil într-un efort de a „complica logistica” și de a „crea condiții pentru o criză umanitară”, precizează Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei, în cea mai recentă actualizare a situației din teren, potrivit BBC.

În ultimele zile au fost lovite depozite de combustibil din mai multe orașe, printre care capitala Kiev, Liov, Rivne, Jîtomîr și Luțk.

De asemenea, Armata ucraineană acuză forțele ruse că terorizează populațiile locale din Kiev, Zaporojie, Herson și Harkov, comițând jafuri, răpiri și ținând ostatici civili.

Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent.

De la începutul invaziei ruse, aproximativ 510.000 de cetățeni ucraineni au revenit din străinătate, conform datelor poliției de frontieră din Ucraina, citate de dpa și Agerpres.

În ultima săptămână, 110.000 oameni s-au întors în Ucraina, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei de frontieră Andrii Demcenko, citat de publicația germană Die Welt. Cei mai mulți dintre ei s-au întors din Polonia, iar 8 din 10 sunt bărbați, a mai spus oficialul.

Aproximativ 3,9 milioane de persoane au plecat din Ucraina de la începutul războiului, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. 2,3 milioane de persoane au ajuns în Polonia în această perioadă, iar 352.000 dintre acestea au decis ulterior să revină în Ucraina.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, spune că nimeni nu se gândește nici măcar ”la ideea de a folosi arma nucleară”, după ce a fost rugat, într-o declarație pentru postul american PBS, să explice ce anume ar însemna ”o amenințare existențială pentru Rusia”, caz în care Moscova a anunțat că poate folosi arme nucleare, notează The Guardian.

”În primul rând, nu avem nicio îndoială că toate obiectivele operațiunii noastre militare speciale din Ucraina vor fi îndeplinite. Nu avem nicio îndoială în acest sens. Dar orice rezultat al operațiunii, desigur, nu este un motiv pentru utilizarea unei arme nucleare. Avem un concept de securitate care spune foarte clar că numai atunci când există o amenințare pentru existența statului în țara noastră, putem folosi și vom folosi efectiv arme nucleare pentru a elimina amenințarea sau existența țării noastre”, a spus Dmitri Peskov.

Reprezentantul Președinției ruse a precizat că existența statului rus și „operațiunea militară specială” în Ucraina „nu au nimic de-a face una cu cealaltă”, adăugând că Vladimir Putin a avertizat diferite state să nu se amestece în afacerile dintre Ucraina și Rusia în timpul ”operațiunii”, așa cum descrie Moscova invazia începută pe 24 februarie în țara vecină.

Întrebat de prezentatorul Ryan Chilcote dacă liderul de la Kremlin a vrut să spună că va folosi arme nucleare dacă o terță parte ar fi implicată în conflict, Peskov a răspuns: ”Nu cred”.

Astfel, întrebat în continuare de ce nu poate exclude, în numele Rusiei, folosirea armelor nucleare în acest conflict, Dmitri Peskov a replicat: „Nimeni nu se gândește să folosească, nici măcar la ideea de a folosi o armă nucleară”.

Mai multe informații: Kremlinul susține că „nimeni nu se gândește, nici o secundă, să folosească” arme nucleare

„Frica te face întotdeauna complice”, a avertizat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un nou mesaj video transmis în noaptea de luni spre marți, potrivit The Guardian. Zelenski a cerut din nou ca țara sa să primească arme și a îndemnat statele occidentale să aibă curaj să ia decizii.

”Ucrainenii nu ar trebui să moară doar pentru că cineva nu poate găsi suficient curaj pentru a preda armele necesare Ucrainei. Frica te face mereu complice.

Dacă cuiva îi este frică de Rusia, dacă îi este frică să ia deciziile necesare care sunt importante pentru noi, în special privind obținerea de avioane, tancuri, artileria necesară, obuze, asta îi face pe acești oameni responsabili pentru catastrofa creată de trupele ruse în orașele noastre. Pentru că, dacă ai putea salva, trebuie să salvezi”, a spus Volodimir Zelenski.

De asemenea, liderul de la Kiev a afirmat că sancțiunile slabe creează „o iluzie periculoasă” pentru Rusia și a cerut măsuri mai ferme împotriva Moscovei. Zelenski spune că Ucraina nu poate fi de acord cu impunerea de noi sancțiuni doar dacă ”trupele ruse fac ceva”.

”Am trecut prin această poveste anul trecut când am spus că sunt necesare sancțiuni preventive puternice împotriva Rusiei pentru a preveni o invazie. Pachetul preventiv nu a fost realizat. Un război pe scară largă a început.

Există acum multe indicii și avertismente că sancțiunile vor fi înăsprite, cum ar fi embargoul asupra livrărilor de petrol rusești către Europa, dacă Rusia folosește arme chimice. Pur și simplu nu există cuvinte”, a mai afirmat președintele ucrainean.

Dacă pachetele de sancțiuni sunt slabe sau nu funcționează suficient, dacă pot fi ocolite, se creează o iluzie periculoasă pentru conducerea rusă că își poate permite în continuare ceea ce fac acum. Și ucrainenii plătesc pentru asta cu viața. Mii de vieți.

Volodimir Zelenski:

În acest context, Zelenski a anunțat crearea unui grup de experți ucraineni și internaționali care vor „analiza în mod constant sancțiunile împotriva Rusiei” și felul în care acestea influențează evoluția stuației.

”Scopul nostru este ca sancțiunile să funcționeze conform intenției. (…) Nimeni nu are dreptul de a folosi viețile ucrainenilor pentru a economisi vreun venit în Rusia sau venituri comune cu Rusia”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Delegația Ucrainei este condusă de ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, precum și de Mihail Podoliak, șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, relatează BBC.

Reprezenatnații Kievului spun că prioritatea lor este să asigure încetarea focului, deși există scepticism că acest lucru este posibil.

Negocierile față în față, primele în mai mult de două săptămâni, vor fi găzduite de președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Discuțiile sunt programate să înceapă marți la ora locală 10.00 (aceeași oră la București – n.r.).

Rusia vrea ca Ucraina să renunțe la orice intenție de aderare la NATO, o chestiune asupra căreia președintele Volodimir Zelenski a declarat că este dispus la compromisuri.

Alte probleme sensibile care urmează să fie discutate se referă la soarta regiunilor controlate de separatiștii proruși din estul Ucrainei, precum și statutul Crimeei, anexată de Rusia în 2014.

Serviciile de informație din Marea Britanie afirmă Rusia urmează să trimită peste 1.000 de mercenari în estul Ucrainei pe fondul pierderilor grele suferite în cele 33 de zile de luptă, potrivit The Guardian.

Compania militară privată a Rusiei, grupul Wagner, s-a desfășurat deja în estul Ucrainei și este de așteptat să trimită peste 1.000 de mercenari, inclusiv înalți oficiali ai organizației, a postat pe Twitter Ministerul Apărării de la Londra.

Personalul grupului Wagner a fost scos din misiuni separate din Siria și alte părți ale Africii, deoarece Ucraina rămâne prioritară.

Serviciul de Comunicații Speciale de Stat al Ucrainei au anunțat că forțele ruse au lansat un atac cibernetic împotriva Ukrtelecom, companie de telefonie și telecomunicații din Ucraina care deține un monopol.

Președintele SSSCIP, Yurii Shchyhol, a confirmat că atacul cibernetic a fost neutralizat și a spus că sunt făcute eforturi pentru reluarea serviciului.

Pe fondul atacului cibernetic, Ukretelecom nu oferă servicii majorității clienților pentru a-și proteja infrastructura de rețea și pentru a continua să ofere servicii armatei ucrainene.

Luni, 1.099 de persoane au fost evacuate prin intermediul coridoarelor umanitare, a declarat Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al biroului președintelui Zelenski, citat de Reuters.

Potrivit oficialului, 586 de persoane au părăsit orașul asediat Mariupol cu mașina și 513 au fost evacuate cu autobuzul în regiunea Luhansk.

Forțele ucrainene au recuperat orașul Trostyanets de lângă Sumi, în estul Ucrainei, și acționează pentru a alunga forțele ruse din Herson, în sud, a declarat un înalt oficial american al apărării, potrivit BBC.

Oficialul a adăugat că forțele ruse nu au făcut „niciun progres” în deplasarea către Kiev și se află la 15-20 km de centrul orașului la nord și nord-vest și la 55 km în afara orașului dinspre est.

În plus, oficialul a spus că rămâne neclar de ce forțele ruse acordă prioritate operațiunilor în regiunea de est Donbas. Strategia ar putea fi o încercare de a câștiga pârghie în negocieri sau că rușii își „reevaluează” obiectivele, a spus oficialul.

Oficialul a mai spus că orașul asediat Mariupol este lovit de rachete cu rază lungă de acțiune din partea rușilor.

Oficialii americani ai apărării nu pot confirma în mod independent afirmația ucraineană conform căreia forțele armate au recapturat de la ruși orașul Irpin, la nord-vest de Kiev.

Președintele american Joe Biden a refuzat luni să-și retragă comentariul potrivit căruia Vladimir Putin ar trebui să fie înlăturat din funcția de președinte al Rusiei, dar a spus că este și rămâne o expresie personală a indignării sale și nu o schimbare în politica americană, potrivit New York Times.

„Nu dau nimic înapoi”, a spus președintele Biden, luni, la Casa Albă, subliniind că nu exprimă o schimbare de politică, ci că își exprimă o opinie bazată pe emoțiile sale din acea zi. „Exprimam indignarea morală pe care am simțit-o față de modul în care se comportă Putin și acțiunile acestui om”.

„Nu exprimam atunci sau nu exprim acum o schimbare de politică”, a spus Biden. „Nu îmi cer scuze pentru asta”, a continuat liderul de la Casa Albă.

În discursul susținut sâmbătă la Varșovia, Joe Biden a făcut pentru prima dată apel la înlăturarea lui Putin, deși oficialii americani au afirmat mereu că nu este un obiectiv al politicii externe a SUA. „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere“, a afirmat Biden chiar la încheierea discursului rostit la Castelul Regal din Varșovia.

Casa Albă a transmis ulterior că „nu este un apel la schimbarea regimului”, iar un oficial american a subliniat că afirmația lui Biden potrivit căreia Putin „nu poate rămâne la putere” nu a fost textul pe care liderul de la Casa Albă l-a avut pregătit.

Luni, Joe Biden a spus că se adresa direct poporului rus când a făcut afirmațiile care nu se regăseau în textul pregătit.

„În ultima parte a discursului am vorbit cu poporul rus”, a precizat Biden. „Am comunicat acest lucru nu numai poporului rus, ci întregii lumi. Doar afirmam un fapt simplu că acest tip de comportament este total inacceptabil. Total inacceptabil. Iar modalitatea de a face față este să consolidăm și să menținem NATO complet unită și să ajutăm Ucraina acolo unde putem.”

Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, că au dovezi că forțele ruse aufolosite bombe cu dispersie în regiunile Odesa și Herson. Un tratat al ONU din 1997 a interzis folosirea acestor bombe. Rusia și SUA nu au semnat niciodată tratatul, dar Ucraina este parte.

„Avem dovezi ale utilizării bombelor cu dispersie în regiunea Odesa și în zona Herson”, a spus Venediktova, fără a prezenta dovezile. „Pot să menționez doar cazuri în care am dovezi foarte concrete, de exemplu când am fragmente de bombă sau mostre luat din sol”.

În schimb, procurorul general a afirmat că nu sunt dovezi pentru folosirea bombelor cu dispersie în Kiev.

Grupări pentru drepturile omului precum Amnesty International și Human Rights Watch au anunțat, de asemenea, că au dovezi că, în timpul invaziei Ucrainei, Rusia a folosit bombe cu dispersie în zonele în care erau prezenți civili.

Bombele cu dispersie, care nu numai că produc o explozie inițială la impact, dar conțin și mai multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă, sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională, din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

Guvernatorul regiunii Rivne din Ucraina a precizat că un depozit de petrol a fost lovit de o rachetă, relatează Reuters.

Vitaliy Koval, șeful Administrației Regionale Rivne, a declarat că rezervoarele de petrol au fost lovite de forțele ruse, potrivit Euromaidan Press.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus cinci ferme de boți cu 100 de mii de conturi false de la începutul războiului, potrivit platformei Nexta.

Aceste conturi false au fost create pe diverse rețele de socializare, inclusiv cele care sunt acum interzise în Ucraina. „Armata boților” avea rolul de a impune și a justificat agresiunea militară și de a impune narativa Kremlinului.

Soldații ruși care au capturat sediul fostei centrale nucleare de la Cernobîl au mers neprotejați printr-o zonă extrem de toxică numită „Pădurea Roșie”, ridicând nori de praf radioactiv, au spus lucrătorii de la Cernobîl, relatează The Guardian.

Soldații și-au condus vehiculele blindate fără echipament anti-radiații, potrivit a două surse care au vorbit cu Reuters. Ambii erau de serviciu când tancurile rusești au intrat în Cernobîl pe 24 februarie și au preluat controlul asupra amplasamentului.

Cei doi angajați de la Cernobîl au spus că au văzut tancuri rusești și alte vehicule blindate deplasându-se prin „Pădurea Roșie”, care este partea cea mai contaminată radioactiv a zonei din jurul Cernobîlului.

Unul dintre angajații de la Cernobîl a spus că a fost „sinucigaș” pentru soldați, deoarece praful radioactiv pe care l-au inhalat ar putea provoca radiații interne în corpurile lor.

Ministerul Apărării de la Moscova a refuzat să comenteze.

Imaginile video care pretind să arate torturarea prizonierilor de război ruși sunt investigate de guvernul ucrainean.

Filmul, care nu a fost verificat, pare să arate soldați ucraineni care scot trei ruși dintr-o dubă înainte de a-i împușca în picioare.

Comandantul militar ucrainean, generalul Valerii Zaluzhnyi, a acuzat Rusia că a distrubuit imagini false.

„Inamicul produce și distribuie videoclipuri cu tratamentul inuman al pretinșilor „prizonieri ruși” de către „soldații ucraineni” pentru a discredita forțele de apărare ucrainene”, a spus Zaluzhnyi.

Cu toate acestea, guvernul de la Kiev a spus că iau acuzațiile de tortură „foarte în serios” și că va fi o anchetă rapidă.

„Suntem o armată europeană și nu ne batem joc de prizonierii noștri. Dacă acest lucru se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”, a declarat Oleksiy Arestovych, consilier al președintelui Zelenski.

„Aș dori să reamintesc încă o dată tuturor forțelor noastre militare, civile și de apărare că abuzul asupra prizonierilor este o crimă de război care nu are amnistie conform legii militare și nu are termen de prescripție”, a completat el.

Un purtător de cuvânt al lui Roman Abramovici a confirmat că oligarhul rus a avut simptome suspecte de otrăvire la începutul acestei luni, după ce s-a întâlnit pentru a discuta despre negocierile de pace cu delegația ucraineană.

El nu au confirmat cine altcineva a fost vizat sau care a fost sursa atacului.

Anterior, o relatare a publicației Wall Street Journal a susținut că trei persoane care au participat la negocierile de la Kiev au avut ochi roșii, lăcrimare constantă și dureroasă și iritații la nivelul feței și a mâinilor.

Abramovici este în regulă acum, deoarece incidentul s-a petrecut cu câteva săptămâni în urmă și va continua negocierile alături de cei din Ucraina în încercarea de a pune capăt războiului.

Cei apropiați lui Abramovici spun că a fost implicat în mai multe întâlniri și se implică doar pentru că i s-a cerut acest lucru.

Aproape 5.000 de oameni, inclusiv aproximativ 210 de copii, au fost uciși în orașul Mariupol de când Rusia a invadat Ucraina luna trecută, a declarat un purtător de cuvânt al primarului din oraș.

Același bilanț a fost furnizat și de Tetyana Lomakina, un consilier prezidențial ucrainean. Ea declarat pentru AFP că cel puțin 5.000 de persoane au murit la Mariupol în urma invaziei rusești.

„Aproximativ 5.000 de oameni au fost îngropați, dar înmormântările au încetat acum 10 zile din cauza bombardamentelor continue”, a explicat Lomakina,

Bilanțul deceselor ar putea crește, spune ea, întrucât nu este cunoscut numărul persoanelor care sunt prinse acum sub dărămături. „Am putea vorbi despre 10.000 de morți”, a afirmat Lomakina.