Bilanţul răniţilor în ultimul atac de la Kramatorsk a crescut la 7
Cel puțin șapte persoane au fost rănite în atacul de joi asupra orașului Kramatorsk din estul Ucrainei, a declarat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, informează CNN.
Printre acestea se numără o persoană care a fost grav rănită și care este în prezent supusă unei intervenții chirurgicale, a precizat oficialul. Autorităţile speră să îl mute în curând la cel mai apropiat spital sigur din afara regiunii.
Majoritatea rezidenților din clădirile care au fost lovite de rachete în centrul orașului au plecat deja pentru a căuta cazare temporară în zone mai sigure, a adăugat Kirilenko.
„Un număr atât de mic de victime indică faptul că doar 15% dintre cei care locuiau înainte în aceste clădiri au rămas acolo (în momentul loviturii). Adică, majoritatea rezidenților plecaseră”, a spus el.
Kirilenko i-a îndemnat pe cei rămași în oraș să plece. Oficialii au declarat joi că ultima rafală de rachete a avariat 13 clădiri cu două etaje, trei clădiri cu patru etaje, o clinică și o școală pentru copii, garaje și mașini.
Armata ucraineană susține că forțele ruse pregătesc o mobilizare mascată în Donețk
Forțele ruse se pregătesc pentru o „mobilizare mascată” în estul regiunii Donețk, a anunțat joi, pe pagina sa oficială de Facebook, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, conform CNN.
„În teritoriile ocupate temporar din regiunea Donețk, Rusia se pregătește pentru o mobilizare mascată. În special, în orașul Horlivka, toate instituțiile bugetare și comunale au primit ordin să prezinte comisariatului militar de ocupație listele cu persoanele necesare. Toate aceste persoane vor fi examinate de comisii speciale ale inamicului, cu înrolarea ulterioară în rândurile acestora”, se arată în comunicat.
Forțele ruse continuă „recunoașterea activă și pregătirea pentru o ofensivă în mai multe direcții”, a precizat armata ucraineană, adăugând că „operațiunile ofensive” continuă spre Lîman, Bahmut, Avdiiv și Novopavliv.
Explozii raportate în jurul orașelor ocupate Mariupol și Melitopol
Oficialii ucraineni au raportat explozii la bazele militare rusești din jurul orașelor ocupate Mariupol și Melitopol, informează Sky News.
Consiliul municipal a declarat că o explozie a fost observată la o bază militară temporară rusă din interiorul orașului.
Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a raportat, de asemenea, explozii la o bază rusă din apropierea orașului, precum și la un depozit de petrol din satul Novobohdanivka.
Atât Mariupol, cât și Melitopol, în sudul Ucrainei, se află sub controlul forțelor ruse.
Ucraina se angajează să nu atace teritoriul rus dacă aliații vor trimite rachete cu rază lungă de acțiune
Ministrul ucrainean al apărării a declarat că țara va oferi garanții că nu va ataca Rusia dacă va primi rachetele cu rază lungă de acțiune pe care le-a cerut aliaților săi, transmite CNN.
„Întrucât Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune care să nu permită inamicului să mențină apărarea și să o forțeze să piardă, este pregătită să coordoneze țintele cu partenerii”, a declarat joi ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, în cadrul unei întâlniri cu Comisia Europeană, relatează presa de stat Ukrinform.
Reznikov a făcut apel la alte țări să ajute Ucraina să stabilească capacități de apărare antirachetă. El a subliniat necesitatea de a obține sistemele Patriot și SAMP/T cu prima ocazie, împreună cu mai multe sisteme IRIS-T și NASAMS, care sunt ambele sisteme de apărare aeriană.
„Dacă am avea ocazia să lovim la o distanță de 300 de kilometri, armata rusă nu ar fi capabilă să mențină apărarea și ar fi nevoită să piardă. Ucraina este pregătită să ofere orice garanție că armele dumneavoastră nu vor fi implicate în atacuri pe teritoriul rusesc. Avem suficiente ținte pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei și suntem gata să coordonăm țintele cu partenerii noștri”, a declarat el.
De asemenea, Ucraina trebuie să crească cantitatea de artilerie, obuze și arme capabile să depășească și să distrugă sistemele rusești de război electronic și de apărare aeriană, a adăugat el. Ucraina va primi tancuri de luptă occidentale după o negociere îndelungată și caută avioane de luptă pentru a riposta împotriva forțelor rusești și pro-Moscova.
UE adoptă un nou pachet de asistență militară de 500 milioane de euro pentru Ucraina
Consiliul Uniunii Europene a adoptat măsuri suplimentare de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) pentru a oferi Ucrainei asistență militară suplimentară. Acesta constă într-un al șaptelea pachet în valoare de 500 de milioane de euro și o nouă măsură de asistență în valoare de 45 de milioane de euro care sprijină eforturile de pregătire militară ale Ucrainei, informează The Kyiv Independent.
„Ucraina ar trebui să primească toate echipamentele militare și pregătirea necesară pentru a-și apăra teritoriul și poporul de războiul de agresiune al Rusiei”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.
Sprijinul militar total al UE pentru Ucraina în cadrul EPF este de 3,6 miliarde de euro. Borrell, care a vizitat Kievul împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului, Charles Michel, a anunțat că UE va dubla numărul de soldați ucraineni care vor fi instruiți în acest an, ajungând la 30.000.
Summitul UE-Ucraina este programat pe 3 februarie în capitala Ucrainei.
Franța și Italia au convenit să furnizeze Ucrainei sistemul lor de apărare antiaeriană
Un sistem de apărare antirachetă de ultimă generație furnizat de Italia și Franța ar trebui să fie funcțional în Ucraina în următoarele două luni, a declarat ministrul italian de externe, Antonio Tajani, relatează The Guardian.
Franța și Italia au convenit să furnizeze Ucrainei sistemul lor de apărare antiaeriană SAMP/T, la cererea Kievului, pentru a ajuta la protejarea infrastructurii critice și a orașelor țării de barajul regulat de rachete rusești care lovesc Ucraina.
SAMP/T, cunoscut sub numele de Mamba, poate urmări zeci de ținte și intercepta 10 deodată. Este singurul sistem fabricat în Europa care poate intercepta rachete balistice.
„Cred că va fi operațional în șapte-opt săptămâni”, a spus Tajani. Se așteaptă ca Italia să furnizeze lansatoarele de rachete, în timp ce Franța va furniza rachetele.
Medvedev: Rusia îşi va creşte anul acesta semnificativ producţia de armament
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat joi că societăţile ruse producătoare de armament îşi vor spori „semnificativ” livrările anul acesta pentru a ajuta trupele ruse să provoace Ucrainei o „înfrângere zdrobitoare”, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
„Forţele noastre armate primesc cu regularitate noi livrări de mai multe tipuri de rachete. Livrarea tuturor tipurilor de armament va creşte semnificativ în 2023”, a scris pe social media Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi supervizează o comisie guvernamentală asupra producţiei de armament a complexului militar industrial rus.
Capitale occidentale şi unii analişti militari spun că armata rusă ar fi în criză de muniţii şi de alte materiale militare după ce de la începutul războiului pornit contra Ucrainei a lansat milioane de obuze şi mii de rachete. Oficialii ruşi afirmă însă că trupele Moscovei au în continuare suficiente resurse pentru a continua „operaţiunea militară specială” în Ucraina.
În postarea însoţită de fotografii care-l arată într-o vizită la o fabrică de armament, Medvedev notează că noi livrări vor permite Rusiei „să provoace o înfrângere zdrobitoare neonaziştilor ucraineni care au fost alimentaţi cu arme” de statele occidentale.
Statele Unite pregătesc în acest timp un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de circa 2,2 miliarde de dolari, care va include pentru prima dată bombe cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs – GLSDB), acestea fiind rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri şi pot fi lansate cu lansatoarele multiple de rachete primite deja de Ucraina de la aliaţii săi occidentali.
Aceasta ar presupune o creştere substanţială faţă de raza de acţiune de 80 de kilometri a lansatoarelor de rachete HIMARS care au schimbat deja cursul războiului şi ar acoperi practic tot teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, cu excepţia Crimeii, forţând eventual Moscova să-şi mute depozite de muniţii şi alte instalaţii militare mult mai departe de linia frontului, probabil chiar direct pe teritoriul rus.
Dar sosirea noilor arme americane nu va fi imediată, iar pentru moment Rusia a preluat iniţiativa pe câmpul de luptă pentru prima dată din vara anului trecut. Moscova a anunţat în ultimele zile avansuri ale trupelor sale la nord şi sud de oraşul Bahmut, care este principala direcţie a acestei noi ofensive de iarnă.
Vladimir Putin: „Incredibil, dar adevărat: suntem din nou amenințați cu tancuri germane, la bordul cărora se află cruci”
Rusia nu își trimite tancurile la granițele țărilor occidentale, dar are cu ce să răspundă amenințărilor, nu doar cu vehicule blindate. Asta a spus președintele rus Vladimir Putin, la un concert de gală dedicat aniversării a 80 de ani de la victoria din Bătălia de la Stalingrad.
„Cei care atrag țările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia și cu atât mai iresponsabil declară acest lucru drept un fapt împlinit, cei care se așteaptă să câștige o victorie asupra Rusiei pe câmpul de luptă, se pare că nu înțeleg că un război modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei. Nu ne trimitem tancurile la granițele lor, dar avem ceva ca răspuns, iar utilizarea vehiculelor blindate nu va pune capăt problemei”, a spus spus Putin, citat de TASS.
Putin a subliniat că „toată lumea ar trebui să înțeleagă acest lucru”. Rusia este încrezătoare în ea însăși, în corectitudinea și în victoria sa, a declarat președintele rus Vladimir Putin. „Continuitatea generațiilor, valorilor, tradițiilor, toate acestea sunt ceea ce distinge Rusia, ne face puternici și încrezători în noi înșine, în dreptatea noastră și în victoria noastră”, a subliniat el. „Pentru cei care ne amenință, aparent, adevărul simplu este de neînțeles: toți oamenii noștri, cu toții am crescut și am absorbit tradițiile poporului nostru cu lapte matern. Generația de învingători care ne-a creat țara cu munca, transpirația și sângele lor și ne-a predat-o ca moștenire”, a continuat președintele rus.
Mai multe detalii: Vladimir Putin: „Incredibil, dar adevărat: suntem din nou amenințați cu tancuri germane, la bordul cărora se află cruci”
Putin compară lupta împotriva Ucrainei cu victoria asupra Germaniei naziste
Președintele rus Vladimir Putin a comparat lupta împotriva Ucrainei și a aliaților săi occidentali cu victoria Rusiei împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, într-un discurs care a marcat 80 de ani de la bătălia decisivă de la Stalingrad, informează The Guardian.
Putin a declarat că Rusia este sigură că va fi victorioasă în Ucraina, așa cum a fost și în urmă cu 80 de ani.
El a spus că Rusia se confruntă din nou cu Germania, criticând promisiunea Berlinului de a livra tancuri Leopard 2 pentru a sprijini Ucraina pe câmpul de luptă.
Zelenski: Rusia îşi „concentrează forţele” pentru a se „răzbuna” pe Ucraina şi Europa
Anunţul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost făcut joi, 2 februarie, într-o conferinţă de presă comună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Agerpres, care preia France Presse.
„Rusia îşi concentrează forţele, ştim cu toţii asta. Ea vrea să se răzbune nu doar pe Ucraina, ci şi pe Europa liberă”, a declarat liderul ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care conduce o delegaţie a executivului european într-o vizită la Kiev.
În ultimele zile, armata rusă şi-a intensificat atacurile în estul şi sudul Ucrainei, revendicând câştiguri în jurul oraşului asediat Bahmut şi în apropiere de Vugledar.
Potrivit preşedintelui ucrainean, „visul unei Europe paşnice nu poate fi realizat decât cu Ucraina şi numai prin învingerea Rusiei şi a agresiunii sale”.
Conferinţa de presă comună între cei doi lideri a avut loc chiar înaintea unei reuniuni de lucru între echipa condusă de şefa Comisiei Europene, însoţită de 14 comisari şi de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, şi cea a lui Volodimir Zelenski.
Preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin armatei sale să cucerească întreaga regiune Doneţk până în martie, a indicat zilele trecute Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), potrivit Unian.
Mai multe detalii: Rusia îşi „concentrează forţele” pentru a se „răzbuna” pe Ucraina şi Europa, spune Volodimir Zelenski
UE vrea să impună un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană intenţionează să finalizeze cel de-al 10-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie, când se împlinește un an de la debutul războiului în Ucraina, a declarat joi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Până în 24 februarie, exact la un an de la începerea invaziei, ne propunem să instituim al zecelea pachet de sancţiuni”, a anunţat von der Leyen, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Astăzi, Rusia plăteşte un tribut greu, căci sancţiunile noastre îi erodează economia, făcând-o să dea înapoi cu o generaţie”, a adăugat șefa Comisiei Europene. În același timp, Zelenski a cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei, subliniind că efectele celor existente „s-au atenuat”. Rusia „îşi accelerează capacitatea de a se adapta sancţiunilor existente”, a atenţionat Zelenski.
Ursula von der Leyen și mai mulți membri ai echipei sale de comisari au sosit joi la Kiev pentru un summit de două zile care are menirea de a transmite un semnal puternic, atât Kievului, cât și Rusiei, la aproape un an de la debutul invaziei.
Mai multe detalii: UE vrea să impună un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la împlinirea unui an de la începutul invaziei
Premierul polonez spune că este deschis să trimită avioane de luptă în Ucraina
Polonia ar fi pregătită să furnizeze Ucrainei avioane de luptă F-16 dacă partenerii NATO decid în mod colectiv acest lucru, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un interviu acordat cotidianului german Die Bild publicat joi, potrivit CNN.
„Dacă aceasta ar fi o decizie a întregului NATO, aș fi în favoarea trimiterii acestor avioane de luptă”, a spus el.
„Evaluarea mea se bazează pe ceea ce decid împreună țările NATO”, a spus liderul polonez, subliniind că invazia Rusiei în Ucraina „este un război foarte serios”, la care Polonia și alte țări NATO „nu participă”.
În ultimele zile, înalți oficiali ucraineni și-au intensificat campania publică de lobby pentru a primi avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, susținând că au nevoie urgentă de ele pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone.
Statele Unite și Germania au exclus deocamdată orice livrare de avioane de luptă către Ucraina. Alți membri NATO, precum Franța și Olanda, au declarat că ar fi mai deschiși la această idee, însă nici Olanda și nici Franța nu au primit nicio solicitare oficială din partea Ucrainei de a trimite avioane de luptă.
Zelenski a cerut mai multe sancțiuni împotriva Rusiei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi mai multe măsuri punitive împotriva Rusiei din partea Uniunii Europene și a declarat că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre un al zecelea pachet de sancțiuni al UE, relatează CNN.
„Și acum, ritmul sancțiunilor a încetinit cumva în Europa, iar statul terorist, dimpotrivă, se adaptează la sancțiuni, iar noi trebuie să recuperăm decalajul. Trebuie să corectăm acest lucru”, a declarat Zelenski, vorbind alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se află la Kiev într-o vizită oficială împreună cu șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, și alți oficiali.
„Aceasta este o sarcină europeană comună, de a reduce capacitatea Rusiei de a se sustrage sancțiunilor. Și cu cât această sarcină va fi îndeplinită mai repede, cu atât mai aproape vom fi de înfrângerea federației ruse”, a adăugat el.
„Nu este suficient să avem succes pe câmpul de luptă. Avem nevoie de încredere într-o Europă liberă, într-o Europă pașnică, într-o Europă unită”, a mai spus el.
„Îl facem pe [președintele rus Vladimir] Putin să plătească pentru războiul său atroce”, a declarat von der Leyen.
„Înainte ca Rusia să înceapă acest război, am fost foarte vocali cu privire la costurile economice severe pe care [le vom] impune Rusiei dacă va invada Ucraina. Și astăzi Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia, aruncând-o înapoi cu o generație. Plafonarea prețului la țiței costă deja Rusia în jur de 160 de milioane de euro pe zi și vom continua să creștem și mai mult presiunea”, a declarat ea.
„Europa a fost alături de Ucraina încă din prima zi, pentru că știm că aici se scrie viitorul continentului nostru. Știm că luptați pentru mai mult decât pentru voi înșivă. Ceea ce este în joc este libertatea. Aceasta este o luptă a democrațiilor împotriva regimurilor autoritare”, a adăugat președintele Comisiei Europene.
Președintele rus Vladimir Putin „încearcă să nege existența Ucrainei, dar ceea ce riscă în schimb este viitorul Rusiei”, a avertizat von der Leyen.
Cel puțin 127 de soldați ruși au murit și alți 137 au fost răniți în atacul de joi pe direcția Bahmut
Purtătorul de cuvânt al Grupului de Forțe Estic, colonelul Serhii Cherevatî, a anunțat că numai joi, în ofensiva pe direcția Bahmut, rușii au pierdut 127 de militari, iar alți 137 au fost răniți.
„Pierderile ocupanților sunt foarte mari: în direcția Bahmut într-o singură zi, până joi, la ora 11:00, inamicul a pierdut 127 de oameni uciși și 137 de răniți”, a spus Serhii Cherevatî.
Kramatorsk, atacat din nou cu rachete de ruși
Șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat că orașul Kramatorsk a fost din nou ținta unui atac cu rachete al armatei ruse.
„Încă o lovitură pentru Kramatorsk. Stați în adăposturi! Conform informațiilor preliminare, sunt răniți printre civili”, a transmis Pavlo Kirilenko.
Lavrov: Rusia dispune de tot ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina
Rusia nu a apelat la țările membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) pentru ajutor în ceea ce privește „operațiunea militară specială”, așa cum numește Moscova războiul din Ucraina.
„Nu am apelat la niciuna (n.r. – din țările membre CSTO) cu o astfel de solicitare. Pornim de la premisa că tot ce este necesar pentru a rezolva sarcinile operațiunii militare speciale, pentru a pune capăt războiului pe care l-a început Occidentul prin regimul ucrainean după lovitura de stat, Avem tot ce ne trebuie”, a spus Serghei Lavrov.
Ministrul rus de externe a menționat că Rusia va ieși din actuala situație geopolitică mai puternică și capabilă să se apere și mai eficient.
Din CSTO fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâstan și Tajikistan.
Ursula von der Leyen și 15 comisari ai executivului UE au sosit cu trenul la Kiev
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însoţită de comisarii executivului UE, a sosit joi cu trenul la Kiev pentru întâlniri menite să sublinieze sprijinul acordat Ucrainei, în contextul în care se apropie un an de la invazia rusă.
„Mă bucur să mă întorc la Kiev, pentru a patra oară de la invazia rusă. De data aceasta, cu echipa mea de comisari”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.
„Suntem aici împreună pentru a arăta că UE este alături de Ucraina mai ferm ca niciodată. Şi pentru a ne aprofunda şi mai mult sprijinul şi cooperarea”, a precizat Ursula von der Leyen.
Membrii executivului Comisiei Europene se vor întâlni joi cu reprezentanţi ai guvernului ucrainean.
Ursula von der Leyen este însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de 15 comisari europeni.
Pentagonul nu crede că Ucraina va recupera peninsula Crimeea în următoarea perioadă
Ministerul Apărării din SUA nu crede că Ucraina îşi poate atinge obiectivele şi să recupereze pe termen scurt peninsula Crimeea, ocupată de Rusia din 2014, a informat joi publicaţia americană Politico.
Reprezentanţii Pentagonului au comunicat aceste concluzii legiuitorilor americani într-o reuniune secretă de informare. Publicaţia mai scrie că este posibil ca aceste informaţii să nu fie pe placul Ucrainei, care vrea să recupereze Crimeea cât mai repede cu putinţă.
La reuniune au participat patru înalţi funcţionari de la Ministerul Apărării american şi congresmeni din Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor.
Nu este clar care a fost firul logic prin care funcţionarii americani au ajuns la această concluzie, menţionează Politico, deşi „indicaţia a fost clară” pe această temă: „Pentagonul nu crede că Ucraina are capacitatea – sau ar putea avea în curând capacitatea – de a obliga trupele ruse să iasă din peninsula pe care Moscova a capturat-o acum aproape un deceniu”.
Politico aminteşte că evaluarea acestor funcţionari coincide cu declaraţiile făcute recent de generalul american Mark Milley, şeful Statului Major Comun.
Mai multe detalii: Ucraina nu va putea recuceri Crimeea prea curând, admit oficialii de la Pentagon într-o evaluare secretă. Ce înseamnă asta?
Josep Borrell a ajuns la Kiev
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, sosit la Kiev pentru a participa la evenimentele la nivel înalt care vor avea loc joi și vineri în capitala Ucrainei.
„Am venit la Kiev pentru a transmite cel mai puternic mesaj de sprijin pentru toți ucrainenii care își apără țara. Ajutorul UE a ajuns deja la 50 de miliarde de euro de la începutul războiului declanșat de Rusia. Europa este unită și a fost alături de Ucraina încă din prima zi. Și va sta lângă ea pentru victorie și reconstrucție”, a transmis Josep Borrell.
Arrived in Kyiv to convey EUs strongest message of support to all Ukrainians defending their country.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) February 2, 2023
EU assistance has reached €50 billion since the start of Russias war. Europe stood united with Ukraine from day one. And will still stand with you to win and rebuild. pic.twitter.com/wfhIo9f9HT
Joi va avea loc o întâlnire a membrilor Consiliului Comisiei Europene conduși de președintele acesteia, Ursula von der Leyen, cu guvernul Ucrainei. Cel de-al 24-lea summit UE-Ucraina va avea loc vineri, fiind prima întâlnire la acest nivel după începutul agresiunii ruse și după ce Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE.
Regiunea Sumî a fost bombardată de ruși de 129 de ori în ultima zi
Administrația regională militară Sumî a transmis, joi, printr-un comunicat, că în cursul zilei de 1 februarie, rușii au bombardat 4 localități din regiunea Sumî cu 129 de „lovituri”.
Rușii au tras cu mortiere asupra localităților Bilopolsk (48 de lovituri), Esman (22 de lovituri), Shalyginsk (13 lovituri) și Velykopisarivsk (o lovitură). De asemenea, în aceste patru localități s-au înregistrat lovituri de obuze și de arme de foc de calibru mai mic.
Ucrainenii anunță că au respins atacurile inamice pe 14 direcții
Statul major al forțelor armate ucrainene a anunțat, joi, într-un comunicat, că apărătorii ucraineni au respins atacurile inamice în zonele a 14 așezări din regiunile Luhansk și Donețk.
Inamicul efectuează în mod activ recunoașterea, pregătindu-se pentru o ofensivă în anumite direcții. În ciuda pierderilor grele, el continuă să încerce acțiuni ofensive în direcțiile Lyman, Bakhmut, Avdiiv și Novopavliv.
„Ziua trecută (n.r. – miercuri), soldații noștri au respins atacurile ocupanților din zonele localităților Novoselivske, Ploshanka, Nevske, Chervonpopivka, Dibrova, Kuzmyne și Bilogorivka din regiunea Luhansk și Spirne, Bilogorivka, Vasyukivka, Blagodatne, Krasna Gora și Klishchi, Bakhmut. din regiunea Doneţk”.
Ministrul ucrainean al apărării: Rusia plănuiește o ofensivă majoră pentru a marca un an de la începutul războiului
Rusia plănuiește o ofensivă majoră care să coincidă cu aniversarea unui an de la războiul din Ucraina pe 24 februarie, potrivit ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, citat de The Guardian.
Oficialul militar ucrainean a avertizat că Rusia va apela la un contingent mare de trupe mobilizate. Referindu-se la mobilizarea generală a Rusiei a 300.000 de soldați în septembrie anul trecut, el a susținut că cifrele de la graniță sugerează că dimensiunea reală ar putea fi mai aproape de 500.000.
„Nu ne subestimăm inamicul. Oficial, au anunțat 300.000, dar când vedem trupele la granițe, conform evaluărilor noastre, acestea sunt mult mai numeroase”, a spus Oleksii Reznikov.
Președintele ucfrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse încearcă să obțină câștiguri pe care le-ar putea revendica la ocazia „aniversarea” unui an de la invazia din februarie 2022.
„S-a remarcat o creștere certă a operațiunilor ofensive ale ocupanților pe frontul din estul țării noastre. Situația a devenit mai dură”, a spus Volodimir Zelenski.
Potrivit lui Oleksii Reznikov ofensiva va fi probabil concentrată în două zone: în estul țării, unde s-au dus lupte grele în ultimele săptămâni și în sud.
O rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe din Kramatorsk provocând zeci de victime
Cel puţin două persoane au fost ucise şi 21 rănite, de o rachetă rusească care a lovit miercuri, 1 februarie, în jurul orei 21.45, un cartier rezidențial din Kramatorsk, în estul Ucrainei, scriu publicațiile Obozrevatel și Ukrainska Pravda.
„Ocupanții ruși au lovit cu o rachetă o clădire de locuințe cu patru etaje situată în centrul orașului și au distrus-o complet. Salvatorii, oamenii legii și serviciile comunale lucrează la fața locului pentru a sorta molozul clădirii distruse și a căuta supraviețuitori”, a transmis Pavlo Kirilenko, șeful administrației locale.
Mai multe detalii: Cel puțin doi morți și 21 de răniți, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din Kramatorsk. Alte 7 blocuri au fost avariate
Borrell afirmă că trimiterea de avioane de luptă în Ucraina nu se află pe agenda UE
Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a respins ideea trimiterii de avioane de vânătoare în Ucraina, calificând-o drept o chestiune „extrem de controversată”, scrie cotidianul El Pais, citat de The Kyiv Independent.
Pe 25 ianuarie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că, după ce Occidentul a dat undă verde furnizării de tancuri moderne Ucrainei, printre noile sarcini ale Kievului se numără obținerea de avioane de luptă de tip occidental.
Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune va împiedica Kievul să lanseze o contraofensivă majoră și să elibereze restul teritoriului ucrainean. Lipsa Ucrainei de avioane și rachete avansate va prelungi probabil războiul de agresiune al Rusiei și se va solda cu mii de morți.
Nu au existat discuții la nivel înalt între Ucraina și SUA cu privire la furnizarea de avioane de luptă F-16, dar livrarea unor astfel de aeronave Kievului nu poate fi exclusă în viitor, a relatat Politico la 31 ianuarie, citând oficiali americani.
Italia anunţă că noul ajutor pentru Ucraina va include probabil arme pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete
Viitorul pachet de ajutor militar al Italiei pentru Ucraina va include „probabil” „arme de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești”, a declarat miercuri ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, la CNN.
Crosetto a subliniat că Italia s-a angajat să satisfacă solicitările Ucrainei de arme pentru a-și consolida apărarea, dar a refuzat să ofere detalii. Ministrul apărării a mai spus că orice decizie privind apărarea aeriană va fi luată împreună cu Parisul.
Guvernul italian lucrează la cel de-al șaselea pachet de sprijin militar pentru această țară devastată de război, a declarat pentru CNN biroul de presă al ministerului italian al Apărării.
Italia a aprobat până în prezent cinci pachete de sprijin militar pentru apărarea Ucrainei.
Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat marți că Franța va trimite încă 12 obuziere Caesar în Ucraina, pe lângă cele 18 obuziere pe care Parisul le-a livrat deja Kievului.
În cadrul unei conferințe de presă la Paris, alături de omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, Lecornu a precizat că Danemarca s-a angajat, de asemenea, să ofere Ucrainei 19 obuziere de fabricație franceză.
Ministrul francez a declarat că o altă prioritate este instruirea trupelor ucrainene și că 2.000 dintre acestea vor fi antrenate în Franța până în vară.
Armata ucraineană: Rusia pregătește ofensive în mai multe zone
Forțele ruse desfășoară „în mod „activ” operațiuni de recunoaștere pe câmpul de luptă pentru a pregăti noi ofensive în mai multe zone, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Armata nu a precizat zonele, transmite The Kyiv Independent.
În pofida pierderilor grele, rușii își continuă atacurile în apropiere de Lîman, Bahmut, Avdiivka și Novopavlivka, în estul regiunii ucrainene Donețk, potrivit raportului.
Șeful Consiliului rezerviștilor din cadrul Forțelor Terestre ucrainene, Ivan Timochko, a declarat anterior că Rusia își întărește forțele în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, ca parte a unei ofensive anticipate, menită să puncteze pe fondul presiunii interne din Rusia pentru o victorie în Ucraina, după o serie de eșecuri grave pe câmpul de luptă.
Institutul pentru Studiul Războiului a declarat pe 30 ianuarie că bloggerii militari ruși au distribuit o declarație pe un canal rusesc Telegram, potrivit căreia „ritmul și natura actuală a operațiunilor rusești indică faptul că forțele principale ale ofensivei anticipate și ale progresului promis nu au intrat încă în luptă”.
Rusia își concentrează „principalele eforturi” în estul Donbasului, unde încă duce „cele mai aprige bătălii”, a declarat Evhen Yerin, un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al forțelor ucrainene, la 30 ianuarie.
Surse occidentale, ucrainene și rusești continuă să indice că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă, a transmis ISW pe 31 ianuarie.
ISW l-a citat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat la 30 ianuarie că nu există indicii că Rusia se pregătește să negocieze pacea și că toți indicatorii indică contrariul.
Stoltenberg a mai spus că Rusia „ar putea mobiliza peste 200.000 de oameni și continuă să achiziționeze arme și muniții prin creșterea producției interne și prin parteneriate cu state autoritare precum Iran și Coreea de Nord”.
Între timp, Rusia a desfășurat mai multe trupe și echipamente militare în regiunea sa Kursk, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, la 30 ianuarie.
Lituania va antrena 1.600 de soldați ucraineni. Ce plan are UE
Lituania a alocat 4 milioane de euro pentru a contribui la instruirea unui număr total de 1.600 de soldați ucraineni în cursul anului 2023, a declarat pe 1 februarie ministrul Apărării din această țară, Arvydas Anusauskas, transmite The Kyiv Independent.
Aproximativ 121 de militari ucraineni sunt în prezent în curs de pregătire în Lituania, a precizat oficialul.
De asemenea, presa germană a relatat că Uniunea Europeană intenționează să antreneze în total 30.000 de soldați ucraineni.
Cel mai recent pachet de ajutor militar al Lituaniei pentru Ucraina include zeci de tunuri antiaeriene L-70, două elicoptere Mi-8 și muniție, a declarat Anusauskas la 19 ianuarie. Potrivit lui Anusauskas, valoarea totală a pachetului este de 125 de milioane de euro.
Jumbo • 04.02.2023, 04:49
Scenarita p*** dublata de xemagogia cozii de topor CIA zelenski provoaca doar scarba si greata. Auzu, alarma de raid aerian in timpul summitului de la kuev,. ***
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
parpalache • 02.02.2023, 17:14
De neânțeles inverșunarea Poloniei impotriva Rusiei!Ca Stalin a mutat-o mai la vest?!Da,dar in locul Ucrainei vestice și a Bielorusiei vestice-care totuși erau populate cu ucrainieni și cu bieloruși-le-a dat in schimb 75% din Prusia Orientala,Danzig,Pomerania și Silezia inferioara(cu Breslau)- teritorii incomparabil mai bogate!Și i-a scapat și de nemții din Prusia Orientala,alungândi-i sau mutându-i in Rusia!Și se trece sub tacere ca Polonia a fost prima și cea mai„activa”in a contesta tratatele de pace incheiate dupa Primul razboi mondial și care nu a recunoscut nici referendumurile organizate sub egida Ligii Națiunilor in Silezia Superioara!
vudejea • 02.02.2023, 20:04
parpalache • 02.02.2023, 17:14
De neânțeles inverșunarea Poloniei impotriva Rusiei!Ca Stalin a mutat-o mai la vest?!Da,dar in locul Ucrainei vestice și a Bielorusiei vestice-care totuși erau populate cu ucrainieni și cu bieloruși-le-a dat in schimb 75% din Prusia Orientala,Danzig,Pomerania și Silezia inferioara(cu Breslau)- teritorii incomparabil mai bogate!Și i-a scapat și de nemții din Prusia Orientala,alungândi-i sau mutându-i in Rusia!Și se trece sub tacere ca Polonia a fost prima și cea mai„activa”in a contesta tratatele de pace incheiate dupa Primul razboi mondial și care nu a recunoscut nici referendumurile organizate sub egida Ligii Națiunilor in Silezia Superioara!
De neinteles pt un latin. Slavii, anglo-saxonii sunt altfel. Romanii antici i-au zis "furor germanicus" :)) Polonezii sunt niste batausi pana-n maduva oaselor, au toti in gena, in amintirea genetica, instinctiv, razboiul. De mii de ani se bat si se tot bat! Polonezii urasc pe toata lumea din jur, pe nemti, pe ucraineni, pe cehi, pe maghiari, pe rusi. Urasc cu patima nu asa ca latinii, cu mai lasa-i incolo...Pentru fiecare au motive. Rusii au adus comunismul cu deportarile si toate celelalte cunoscute plus foarte important uciderea tuturor ofiterilor polonezi, masacrul de la Katyn.De mici invata despre asta. Doamne-Doamne,daca s-ar desfiinta naiba granitele si tarile sa ramana doar administratiile locale...Hm, tot s-ar bate oamenii, tot ar fi razboaie dar mai mici. Mai multe. Tot una :( ...Din filmul Apocalypto-Mel Gibson : "am vazut in om un gol ca o foame care nu se opreste niciodata, Asta-l face trist si doritor. Va continua sa ia si iar sa ia pana ce lumea va spune eu nu mai exist si nu mai am ce sa-ti daruiesc"