Război în Ucraina, ziua 35 | Bombardamente puternice în Donețk, explozii raportate și lângă Kiev. Un culoar umanitar a fost anunțat pentru joi în Mariupol

Forțele ruse sunt „foarte, foarte aproape” de centrul orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, aflat sub asediu, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează BBC.

Oficialul a acuzat Rusia că vizează infrastructura civilă, clădirile rezidențiale și spitalele, iar Mariupolul este „decimat” de atacurile aeriene.

Kirby a mai spus că „la momentul potrivit” SUA vor revizui lecțiile învățate din război și rolul lor în sprijinirea forțelor ucrainene.

Vom arunca o privire la „ceea ce am învățat urmărind cum Rusia a avut performanțe slabe și cât de uimitor s-au descurcat ucrainenii. (…) Vom învăța din propriile noastre comportamente aici, din eforturile noastre de a ajuta Ucraina să se apere”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Mișcările de trupe rusești din zona capitalei Kiev sunt mai degrabă o „repoziționare” decât o retragere, pentru a le permite să-și reorienteze eforturile spre alte părți ale Ucrainei, a declarat miercuri, 30 martie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de BBC și CNN.

Potrivit oficialului, mai puțin de 20% dintre batalioanele rusești desfășurate în apropierea capitalei Ucrainei au „început să se repoziționeze” înspre nord, posibil spre Belarus.

Cele mai multe dintre forțele care au început să se deplaseze spre nord, a spus Kirby, sunt cele de lângă aeroportul Hostomel de lângă Kiev, care a fost scena unor lupte grele în primele zile ale războiului, la sfârșitul lunii februarie.

Kirby spune că „dacă rușii vorbesc serios în privința detensionării”, atunci ar trebui să-și trimită militarii acasă. În schimb, adaugă el, forțele ruse încă atacă Kievul „prin bombardamente, focuri de artilerie, precum și lovituri aeriene”.

Pentagonul consideră că forțele ruse care se îndepărtează de Kiev vor fi probabil reinstalate în Belarus înainte de a fi redistribuite pentru „operațiuni viitoare” în Ucraina.

„Evaluarea noastră ar fi, așa cum am spus ieri, că vor reinstala aceste trupe, le vor reaproviziona și, probabil, le vor angaja în altă parte în Ucraina”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Între timp, au apărut și informații potrivit cărora trupele Rusiei încep să se retragă de la centrala nucleară de la Cernobîl. Un înalt oficial american din domeniul apărării a spus că forțele Moscovei „se îndepărtează” de instalația nucleară și intră în Belarus, relatează AFP.

Președintele rus l-a informat pe cancelarul german că gazele livrate de Rusia pot fi plătite deocamdată tot în moneda europeană, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, potrivit France Presse, citată de Agerpres.

Luna viitoare, plățile „vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a anunțat reprezentantul guvernului de la Berlin.

„Ceea ce G7 a convenit rămâne: livrările de energie vor fi plătite exclusiv în euro şi în dolari, aşa cum este indicat în contracte”, a adăugat Hebestreit.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Moscova nu va cere trecerea imediată la plata în ruble, fiind vorba despre un ”proces îndelungat” din punct de vedere tehnologic.

Vladimir Putin a semnat recent un ordin prin care țările considerate „neprietenoase” de Rusia vor fi obligate să plătească pentru gazele livrate de Moscova doar în ruble.

Mai multe informații: Vladimir Putin i-a transmis cancelarului german Olaf Scholz că gazele ruseşti pot fi plătite încă în euro

Hackerii ruși ar fi încercat recent să acceseze rețelele NATO și sistemele informatice ale armatelor unor țări din estul Europei, potrivit unui raport al Grupului Google de Analiză a Amenințărilor, relatează Reuters.

Fără a preciza despre armatele căror țări este vorba, reprezentanții Google au vorbit despre „campanii de phishing cu acreditări” lansate de un grup de hackeri numit Coldriver sau Callisto.

„Aceste campanii au fost derulate prin utilizarea unor conturi de Gmail nou create pentru trimiterea de mesaje către conturi non-Google, astfel încât rata de succes a acestor tentative este necunoscută”, se menționează în raportul publicat miercuri, 30 martie.

Mai multe informații: Raport Google: Hackerii ruși au atacat rețelele NATO și ale unor armate din estul Europei

Ministerul rus al Apărării anunță că va declara un „regim de tăcere” joi, 31 martie, începând cu ora 10.00 pentru deschiderea unui coridor umanitar prin care să fie evacuați civilii ucraineni și cetățenii străini din orașul-port Mariupol către Zaporojie, potrivit canalului Nexta.

Orașul-port de la Marea Azov se află sub asediul forțelor ruse de mai multe săptămâni, iar încercările repetate de evacuare a civililor prin coridoarele umanitare au eșuat din cauza bombardamentelor, potrivit Kievului.

Peste 100.000 de civili se află în continuare în oraș.

Într-o conferință de presă de miercuri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a vorbit despre consecințe ”devastatoare” ale bombardamentelor forțelor Rusiei asupra orașului Mariupol.

„Locul este decimat din punct de vedere structural de atacurile aeriene rusești”, a spus reprezentantul Pentagonului, adăugând că există ”pagube semnificative” asupra „infrastructurii civile, clădirilor rezidențiale, spitalelor (…) sau parcurilor”.

Oleksandr Markușin, primarul din Irpin, a declarat pentru CNN că deși orașul pe care îl conduce este mic, a reușit să reziste în fața forțelor ruse, iar acum este „100% ucrainean”.

”Irpin este un oraș mic, dar nu a permis celei de-a doua armate ca mărime din lume să avanseze. (…) Am avut curaj, o armată puternică și apărare teritorială și nu aveam unde să ne retragem. Luptăm pentru pământul nostru”, a declarat edilul pentru postul american.

Markușin a precizat și că forțele ruse nu au avut niciodată controlul total în orașul din apropierea Kievului.

„Rușii au atacat Irpin și au vrut să-l cucerească, dar au eșuat. Au capturat 30% din oraș. Acum câteva zile i-am eliminat. Acum Irpin este 100% ucrainean”, a mai spus primarul, adăugând că zona este în continuare periculoasă, în condițiile în care trupele ruse se află încă în apropiere.

„E încă periculos aici, pentru că Bucha, Vorzel și Hostomel sunt în apropiere. Sunt controlate de trupele ruse care încă trag. Ei folosesc sistemul Grad, obuze și mine”, a explicat Oleksandr Markușin.

Potrivit declarațiilor sale, forțele ucrainene au distrus mai mult de 100 de vehicule în oraș și în jurul acestuia, iar eforturile de salvare a civililor sunt în desfășurare.

”Astăzi și ieri am evacuat aproximativ 500 de persoane. Astăzi, eu însumi am evacuat aproximativ 50 de copii și 100 de adulți. (…) Sunt multe clădiri, școli și grădinițe distruse. Există clădiri rezidențiale cu mai multe etaje complet distruse”, a adăugat primarul din Irpin.

„Războiul continuă și, deocamdată, din câte știu, nu există niciun progres major sau ceva nou”, declarat ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat radiodifuzorilor France 24 și RFI, potrivit BBC.

„Sunt multe declarații ale autorităților ruse… Voi crede doar acțiuni”, a adăugat oficialul francez.

Anterior, Rusia a transmis că nu s-a spus nimic foarte promițător și nu s-au înregistrat progrese în runda de negocieri care a avut loc marți, la Istanbul.

Zeci de lucrători medicali și pacienți au fost uciși în peste 80 de atacuri de când Rusia a invadat Ucraina, a anunțat miercuri, 30 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit New York Times.

„De la începutul invaziei Federației Ruse, au avut loc 82 de atacuri”, a precizat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, într-o conferință de presă.

Bilanțul anunțat de OMS indică cel puțin 72 de morți și 43 de răniți, profesioniști din domeniul sănătății și pacienți.

De asemenea, șeful OMS a declarat că organizația colaborează cu parteneri locali și internaționali pentru a livra provizii medicale în zonele cele mai afectate din Ucraina și că până acum a livrat aproximativ 160 de tone metrice de consumabile.

„Continuăm să cerem garanții de trecerea în siguranță pentru a livra provizii către Mariupol și alte orașe asediate”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În orașele din nordul, estul și sudul Ucrainei, forțele ruse au lovit centre civile, apartamente, supermarketuri și alte clădiri. În Mariupol, oraș din sudul țării care a fost bombardat și blocat de săptămâni întregi, imaginile apărute până acum au arătat cum clădirile unui complex spitalicesc, inclusiv o maternitate, au fost distruse de bombardamente.

Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a anunțat că cel puțin 1.035 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei, un oficial precizând că numărul real „este probabil mult mai mare în locurile care au avut loc lupte intense, în special Mariupol și Volnovakha”.

Mai multe informații: OMS: Atacurile asupra sistemului medical ucrainean fac parte din strategia Rusiei, civilii fiind folosiți ca „piese de șah”

Lupte grele au continuat în cursul zilei de miercuri, 30 martie, la periferia capitalei ucrainene, în ciuda retragerii anunțate cu o zi în urma de Rusia.

O echipă de jurnaliști CNN, aflată în apropiere de suburbia Irpin, relatează că a auzit bombardamente constante în zonă.

Mai multe sisteme de lansare de rachete au fost, de asemenea, auzite intermitent în apropierea ultimului punct de control dintre Kiev și Irpin, precum și focul sporadic al unor arme de calibru mic, mai precizează sursa citată.

Președintele rus, Vladimir Putin, l-a avansat în grad pe Ramzan Kadîrov pentru rolul său în invazia din Ucraina, relatează The Guardian și publicația ucraineană Ukrainska Pravda.

Moscova nu a anunțat în mod oficial avansarea lui Ramzan Kadîrov la gradul de general-locotenent, însă liderul de la Groznîi a fost felicitat de președintele parlamentului cecen, Magomed Daudov, și de ministrul Ahmed Dudaev.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Daudov s-a referit la „contribuția liderului cecen la victoria asupra terorismului internațional în Republica Cecenă și păstrarea integrității Rusiei”, care ”nu poate fi supraestimată”.

Potrivit presei ruse, Kadîrov, aliat al liderului de la Kremlin, s-ar afla în Mariupol, orașul-port din sudul Ucrainei, aflat sub asediul forțelor ruse de săptămâni la rând. De asemenea, un videoclip despre care se presupune că a fost filmat la Mariupol a fost publicat luni pe canalul de Telegram al liderului cecen.

Magomed Daudov afirmă că Ramzan Kadîrov „a venit la Mariupol pentru a comunica, a ridica moralul, pentru a echipa tehnic, a ajusta și a perfecționa strategia de acțiune ulterioară pentru următoarele două zile”.

Luptătorii ceceni, cunoscuți pentru folosirea torturii și asasinate, au ajuns în Ucraina din primele zile ale invaziei rusești.

La jumătatea lunii martie, Kadîrov anunța că a călătorit în Ucraina pentru a se întâlni cu trupele cecene care atacau Kievul. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Mai multe informații: Liderul cecen Ramzan Kadîrov, înaintat în grad de Vladimir Putin, pentru rolul pe care îl are în invazia din Ucraina

Nouă așezări din regiunea Donețk au fost vizate de bombardamentele forțelor ruse, potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, care precizează că au fost distruse cel puțin opt clădiri civile, inclusiv case și magazine, relatează CNN.

Potrivit Kievului, trupele ruse au atacat populația civilă cu „mortiere, tancuri, artilerie și arme de calibru mic”, iar unele persoane au fost rănite.

Orașele unde au avut loc cele mai puternice bombardamente în ultimele 24 de ore sunt Mariupol, Marinka, Krasnohorivka, Avdiivka, Vuhledar, Volnovakha, Zalizne, Ocheretyne și Novoselivka. Și orașul Pokrovsk a fost atacat miercuri, mai precizează poliția, adăugând că informațiile privind posibilele victime și pagubele suferite sunt în curs de actualizare.

Regiunea Donețk este unul dintre cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei, Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk.

Președintele american, Joe Biden, l-a anunțat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în conversația telefonică de aproximativ o oră pe care au avut-o miercuri, 30 martie, că SUA vor oferi Ucrainei un ”ajutor bugetar direct” de 500 de milioane de dolari, relatează CNN și The Guardian, citând un anunț al Casei Albe.

Cei doi președinți au vorbit astăzi despre eforturile SUA și ale aliaților săi de a oferi asistență militară, economică și umanitară Ucrainei.

În cadrul discuției, liderul de la Washington l-a anunțat pe Volodimir Zelenski că ”Statele Unite intenționează să ofere guvernului ucrainean un ajutor bugetar direct de 500 de milioane de dolari” și a trecut în revistă ”sancțiunile suplimentare și asistența umanitară anunțate săptămâna trecută”.

La rândul său, liderul de la Kiev l-a informat pe președintele Biden despre stadiul negocierilor cu Rusia.

De altfel, într-un mesaj publicat pe Twitter după conversația cu Joe Biden, Volodimir Zelenski a spus că discuțiile s-au axat pe ”evaluarea comună a situației de pe câmpul de luptă și de la masa negocierilor”, precum și pe ”sprijinul defensiv specific, un nou pachet de sancțiuni consolidate și ajutor macrofinanciar și umanitar”.

Convorbirea dintre cei doi președinți are loc la o zi după ce Biden și alți oficiali americani și-au exprimat scepticismul cu privire la semnalele că Rusia își reduce operațiunile militare în apropierea Kievului, sugerând că așteaptă să vadă indicii mai puternice de detensionare înainte de a face o evaluare a intențiilor Moscovei.

Peste patru milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul războiului, cei mai mulți dintre ei ajungând în statele vecine din UE, precum Polonia, România, Slovacia sau Ungaria, potrivit celor mai recente date anunțate de ONU și citate de BBC.

Iată, mai jos, clasamentul țărilor în care au au fugit ucrainenii din calea războiului din țara lor:

• Polonia a primit 2.336.799 de refugiați
• România – 608.936
• Moldova – 387.151
• Ungaria – 364.804
• Rusia – 350.632
• Slovacia – 281.172
• Belarus – 10.902

Unii dintre ucraineni au călătorit din Republica Moldova în România și astfel sunt incluși în statisticile din ambele țări.

Și România a fost țară de tranzit pentru mulți dintre refugiați.

De asemenea, alte 6,5 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul granițelor Ucrainei de la începutul invaziei ruse, anunță ONU care se bazează pe cercetările efectuate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) între 9 și 16 martie.

OIM estimează că mai mult de jumătate dintre persoanele strămutate pe teritoriul ucrainean sunt femei și multe dintre ele sunt considerate deosebit de vulnerabile pentru sunt însărcinate, au un handicap sau sunt victime ale violenței.

Practic, de la începutul războiului din Ucraina, peste zece milioane de oameni și-au părăsit locuințele căutând un loc mai sigur în alte zone ale țării sau în străinătate.

Ministerul rus al Apărării anunță că forțele sale se regrupează în apropierea capitalei Ucrainei, Kiev, și a orașului nordic Cernihiv pentru a se concentra pe alte zone-cheie și pentru a finaliza „eliberarea” regiunii separatiste Donbas, relatează agențiile de presă ruse, citate de The Guardian.

Anunțul vine după ce Rusia a spus că va reduce drastic operațiunile militare de lângă Kiev și Cernihiv.

Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a precizat însă că SUA consideră că este vorba despre „o repoziționare, nu o retragere reală”.

De altfel, în a doua parte a zilei de marți, 29 martie, în suburbiile Kievului au continuat luptele intense, în ciuda anunțului venit atât din partea oficialilor ucraineni, cât și din cea a oficialilor ruși, că Moscova își va retrage unele unități din capitală și din Cernihiv.

La finalul săptămânii trecute, înalți oficiali militari de la Moscova au declarat că Rusia intră într-o „nouă fază” a așa-numitei ”operațiuni speciale”, concentrată pe „eliberarea” regiunii Donbas.

Atacurile forțelor ruse în zonele populate ale Ucrainei provoacă ”o îngrijorare imensă” și ar putea echivala cu crime de război, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, care a prezentat cel mai recent raport despre situația din teren, relatează BBC.

Oficialul ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „utilizarea persistentă a armelor explozive cu efecte pe suprafețe întinse în zonele populate” și a spus că spus că rachetele, artileria grea și loviturile aeriene provoacă „distrugeri masive și daune obiectelor civile”.

Totodată, Bachelet a precizat că la ONU au ajuns „afirmații credibile că forțele armate ruse au folosit muniții cu dispersie în zone populate de cel puțin 24 de ori”.

Biroul ONU investighează, de asemenea, acuzațiile conform cărora și forțele ucrainene au folosit aceste arme, a adăugat oficialul.

Reprezentanții organizaței au verificat 77 de incidente în care au fost avariate unități medicale, inclusiv 50 de spitale. Zece dintre acestea au fost complet distruse, a precizat Bachelet, adăugând că cifrele reale sunt „probabil considerabil mai mari”.

„Atacurile fără discriminare sunt interzise de dreptul internațional umanitar și pot echivala cu crime de război”, a avertizat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

În mod obișnuit, ONU nu afirmă categoric că sunt comise crime de război, pentru că acest lucru poate fi stabilit numai în instanță, notează BBC.

Însă Michelle Bachelet a declarat că „distrugerea masivă a bunurilor civile și numărul mare de victime civile indică în mod clar că principiile fundamentale ale distincției, proporționalității și precauției nu au fost respectate suficient”.

Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat miercuri, 30 martie, că înțelege de ce președintele SUA, Joe Biden, a spus că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, dar că acesta „nu este obiectivul guvernului britanic”, relatează The Guardian.

”Nu aceste este obiectivul guvernului Regatului Unit și este foarte, foarte important ca toată lumea să înțeleagă asta, pur și simplu ne propunem să ne implicăm în protejarea poporului Ucrainei și să-i protejăm împotriva violenței absolut barbare și nerezonabile”, a declarat Johnson în fața parlamentarilor britanici.

De asemenea, Boris Johnson a spus că eforturile Occidentului de a lupta împotriva dezinformării „încep să aibă efect”, existând semne în Rusia că „oamenii încep să-și dea seama ce se întâmplă”.

”Unul dintre lucrurile care întristează este cruzimea cu care Putin încearcă să ascundă realitatea de populația rusă – și cu adevărat, poți suna și vorbi cu prietenii ruși și ei vor contesta serios ce se întâmplă în Ucraina. Mi-e teamă că oamenii sunt foarte vulnerabili la minciunile pe care le spune Putin și trebuie să fim extrem de energici în a le expune”, a mai spus șeful guvernului de la Londra.

Moscova nu le va cere imediat cumpărătorilor să plătească în ruble pentru exporturile sale de gaze naturale, a anunțat Kremlinul miercuri, 30 martie, precizând că schimbarea sistemului de plată se va face treptat, relatează Reuters.

Guvernul rus, Banca Centrală și gigantul Gazprom urmează să prezinte până joi, 31 martie, propuneri pentru schimbarea modalității de plată pentru gazul rusesc.

Întrebat, într-o conferință de presă, dacă plățile ar trebui să fie efectuate în ruble începând de joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „În niciun caz, nu”.

„Aşa cum am discutat înainte, plăţile şi livrarea sunt un proces ce consumă timp (…). Asta nu înseamnă că o livrare programată pentru mâine ar trebui plătită (în ruble – n.r.). Din punct de vedere tehnologic, acesta este un proces îndelungat”, a adăugat Peskov.

În urmă cu o săptămână, Vladimir Putin a emis un ordin prin care țările „neprietenoase” sunt obligate să plătească în ruble în loc de dolari sau euro pentru gazul rusesc. Măsura este o încercare de impulsionare a monedei ruse în contextul sancțiunilor occidentale.

Pe lista Rusiei cu țările ”neprietenoase” se află SUA, Canada, statele UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Mai multe informații: Moscova nu va cere trecerea imediată la plata în ruble pentru gazul rusesc: „Este un proces îndelungat”

SUA consideră că președintele rus Vladimir Putin este „dezinformat” de consilierii lui cu privire la performanța militară scăzută a trupelor sale din Ucraina și în legătură cu impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei, a declarat un oficial american pentru CNN.

„Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi despre cât de prost se comportă armata rusă și despre modul în care economia rusă este blocată de sancțiuni, deoarece consilierilor săi de rang înalt le este prea frică să-i spună adevărul”, a declarat oficialul, precizând că evaluarea SUA se bazează pe datele serviciilor de informații americane.

Totodată, oficialul a precizat că Vladimir Putin a devenit conștient de această dezinformare, ceea ce a dus la o ruptură între liderul de la Kremlin și oficialii săi de top din domeniul apărării.

„Avem informații că Putin s-a simțit indus în eroare de armata rusă. Există acum o tensiune persistentă între Putin și Ministerul Apărării, care decurge din neîncrederea lui Putin în conducerea ministerului”, a spus oficialul american.

Mai multe informații: Înalt oficial american: „Putin este dezinformat. Consilierilor săi le e frică să-i spună adevărul despre invazia din Ucraina”

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a discutat cu șeful diplomație UE, Josep Borrell, pentrudespre situația din Ucraina. Kuleba a scris pe Twitter că a cincea rundă de sancțiuni a UE împotriva Rusiei „trebuie să vină cât mai curând posibil și să fie cât mai dură cu putință”.

În schimb, Borell nu a făcut nicio mențiiune la finalul conversației despre o nouă rundă de sancțiuni. El a afirmat, pe Twitter, doar că UE va „menține presiunea” asupra Rusiei.

Rusia spune că a înscris aproximativ 16.000 de recruți din Orientul Mijlociu, iar rețelele de socializare din Siria sunt arhipline de solicitări pentru ca oamenii să se alăture trupelor ruse, potrivit BBC

„Recrutarea pentru Ucraina este exact ca cum am recrutat în Libia, există reprezentanți în regiuni. Aveți dreptul să vă schimbați decizia după ce aplicați. Nimeni nu vă va obliga să plecați”, a spus un recrutator pentru BBC.

Economia Siriei, deja devastată de războiul civil, se confruntă acum cu o creștere a prețului produselor esențiale precum grâul, dintre care o mare parte provine din Ucraina și Rusia, ceea ce face ca oferta Rusiei să pară cu atât mai tentantă.

Rusia a sprijinit regimul Bashar al-Assad în timpul războiului civil din Siria, iar agențiile de presă ale statului rus susțin că soldații sirieni vor să-i întoarcă favoarea.

aproximativ 200-300 de civili au fost uciși în orașul ucrainean Irpin, lângă Kiev, înainte ca forțele ucrainene să reia controlu, săptămâna aceasta, a declarat primarul localității.

Potrivit Reuters, primarul Oleksandr Markushyn a declarat miercuri într-o ședință de informare că aproximativ 50 de militari ucraineni au fost uciși în Irpin, iar unele cadavre erau încă prinse sub moloz.

Primarul a mai precizat că au fost bombardamente rusești în zonă pe tot parcursul nopții.

Forțele ruse care luptă în Ucraina au folosit mine antipersonal, armament interzis, în regiunea Harkov din estul Ucrainei, potrivit Human Rights Watch.

Organizația internațională a spus că minele antipersonal au fost localizate de tehnicienii ucraineni de eliminare a munițiilor explozive pe 28 martie.

„Este cunoscut faptul că Rusia deține aceste mine antipersonal, care pot ucide și mutila fără discernământ oameni într-o rază aparentă de 16 metri”, a spus HRW, adăugând că Ucraina nu deține acest tip de mină sau sistemul său de livrare.

„Țările din întreaga lume ar trebui să condamne puternic folosirea de către Rusia a minelor antipersonal în Ucraina”, a declarat Steve Goose, director în cadrul Human Rights Watch. „Aceste arme nu fac diferența între combatanți și civili și lasă pericole mortală pentru anii următori.”

Tratatul internațional de interzicere a minelor din 1997 interzice complet utilizarea, producerea, stocarea și transferul de mine antipersonal. Rusia nu se numără printre cele 164 de țări care au aderat la tratat, a spus HRW.

Mai multe informații: Rusia, acuzată că a folosit în Ucraina mine antipersonal, interzise în 164 de țări

Forțele ruse au lovit o facilitate a Crucii Roșii în orașul-port Mariupol, potrivit avocatului poporului ucrainean Lyudmyla Denisova, citat de The Guardian.

„La Mariupol, ocupanții au vizat clădirea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Avioanele și artileria inamice au tras asupra unei clădiri marcate cu o cruce roșie pe fond alb, indicând prezența ajutoarelor umanitare”, a declarat Denisova.

Denisova nu a precizat când au avut loc atacurile și a spus că nu există încă nicio confirmare cu privire la victime.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său francez că bombardamentele asupra orașului Mariupol se vor încheia numai atunci când trupele ucrainene vor capitula, a anunțat Kremlinul într-un comunicat de presă.

Dar oficialii francezi au spus că liderul rus a fost de acord să ia în considerare planurile de evacuare a civililor din oraș.

Oficialii de la Palatul Elyseé au numit situația din oraș „catastrofală” și au adăugat că „populațiile civile trebuie protejate și trebuie să părăsească orașul dacă doresc. Trebuie să aibă acces la ajutoare alimentare, apă și medicamentele de care au nevoie”.

Franța, împreună cu Turcia, Grecia și mai multe grupuri umanitare, i-au prezentat lui Putin un plan de evacuare a orașului. Oficialii francezi au spus că Putin i-a spus lui Emmanuel Macron că se va „gândi” la propunere.

Primarul orașului Cernihiv, Vladyslav Atroșenko, a declarat că orașul din nordul Ucrainei se afla sub un „atac colosal” al forțelor ruse, în ciuda promisiunii Moscovei de a reduce operațiunile militare.

Într-un interviu acordat CNN, Atroșenko a negat afirmația Rusiei că plănuia să „reducă drastic” asaltul militar asupra Cernihivului și a capitalei ucrainene Kiev.

„Ei spun că reduc intensitatea atacurilor, dar în realitatea a crescut. Astăzi avem un atac colosal asupra centrului Cernihivului. Douăzeci și cinci de persoane au fost rănite și se află acum spitalizate. Toți sunt civili. Ori de câte ori Rusia spune ceva, acest lucru trebuie verificat cu atenție”, a spus Atroșenko.

Afirmațiile au fost întărite și de guvernatorul regional, Viancheslav Chaus, care a afirmat că atacurile din timpul nopții de la la Nijn și Cernihiv au inclus clădiri rezidențiale, biblioteci și centre comerciale.

Președintele Senatului a anunțat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului României, cel mai probabil săptămână viitoare, într-un mesaj postat pe Twitter la finalul unei convorbiri cu premierul ucrainean Denys Shmyhal.

„Ca președintele al Senatului României, voi face tot ceea ce este necesar pentru ca acest lucru să se întâmple săptămâna viitoare”, a precizat Florin Cîțu.

Kremlinul a salutat miercuri faptul că Kievul și-a exprimat în scris solicitările pentru negocierile de încetare a focului, dar a spus că încă nu există semne pentru evoluții considerabile.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu a observat nimic cu adevărat promițător sau care să pară un progres și a spus că urmează o perioadă lungă de muncă.

Ucraina și-a prezentat cererile atunci când negociatorii celor două părți s-au întâlnit marți în Turcia, înainte de a amâna negocierile pentru a se consulta cu autoritățile centrale.

Discuțiile de pace față în față dintre Rusia și Ucraina s-au încheiat marți după mai bine de patru ore de discuții. Rusia a anunțat că-și „va reduce drastic” activitatea militară din jurul Kievului și Cernihivului, în timp ce partea ucraineană a prezentat mai multe concesii.

Forțele ruse bombardează aproape toate localitățile de pe linia frontului care separă teritoriul controlat de guvernul ucrainean de zonele deținute de separatiștii susținuți de Rusia, a spus guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, citat de BBC.

El a spus că au avut loc atacuri asupra localităților Maryinka și Novomykhailivka în această dimineață, postând imagini cu distrugerile provocate de bombardamente. El a precizat că situația s-ar putea agrava pe măsură ce forțele ruse își concentrează eforturile pentru a obține controlul asupra regiunii Donețk.

Donețk este una dintre cele două zone în care au loc lupte între separatiști și forțele ucrainene din 2014.

Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a publicat câteva imagini cu pagubele produse de atacuri ruse asupra orașului Lysychansk din regiunea Luhansk.

„Clădiri rezidențiale înalte au suferit distrugeri semnificate. Probabil că sunt oameni sub dărâmături”, transmit oficialii ucraineni.

Ucraina și Rusia au convenit asupra organizării miercuri a trei coridoare de evacuare a civilor, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk.

Vereshchuk a anunțat un coridor pentru evacuarea locuitorilor din Mariupol și livrarea de ajutor umanitar către Berdyansk, o rută pentru livrarea ajutorului umanitar și evacuarea din Melitopol și una pentru o coloană de oameni în autoturisme personale de la Enerhodar la Zaporojie.

„Convoaiele de autobuze și camioane cu ajutor umanitar au părăsit deja Zaporojie”, a anunțat oficialul ucrainean.„Cerem ca forțele de ocupație să își respecte angajamentele și să permită coloanelor umanitare să treacă prin punctele de control”, a adăugat Vereshchuk.

Vereșciuk a spus că delegația rusă la discuțiile de marți dintre echipele ruse și ucrainene de la Istanbul a primit propuneri din partea ucrainenei de a organiza coridoare de evacuare pentru unele dintre regiunile cele mai puternic afectate de lupte, inclusiv Harkov, Kiev, Herson, Cernihiv, Sumi, Zaporojie, Donețk, Luhansk și Mikolaiv.

Agenția ONU pentru Refugiați a declarat că 4,02 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie.

Având în vedere că populația estimată a Urainei, înainte de invazie, era de 44 de milioane de locuitori, bilanțul ONU echivalează cu aproximativ unul din 11 ucraineni care au trecut granița în aproximativ cinci săptămâni.

Pe lângă cele 4 milioane de refugiați, se estimează că 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării.

Guvernatorul regiunii Cernihiv din nordul Ucrainei a afirmat, miercuri, că nu a văzut nicio încetinire a atacurilor rusești.

„Credem în promisiune? Desigur că nu. Scăderea activităților militare în regiunea Cernihiv a fost demonstrată de ruși prin atacuri asupra (orașului) Nijîn, inclusiv prin bombardamente aeriene. Și toată noaptea au lovit (orașul) Cernihiv”, a spus guvernatorul Viacheslav Chaus, într-un mesaj pe Telegram, potrivit BBC.

Mai multe fotografii publicate pe Twitter arată și urmările bombardamentelor.

„Centrul Cernihivului după această noapte. Așa arată minciunile Rusiei”, este mesajul postat de o ucraineană, care însoțește imaginile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic în urma anunțului Rusiei că va reduce „drastic” activitățile militare în nordul Ucrainei.

„Ucrainenii nu sunt oameni naivi. Ucrainenii au aflat deja în aceste 34 de zile de invazie și în ultimii opt ani de război în Donbas că nu poți avea încredere decât într-un anumit rezultat”, a transmis Zelenski, în noaptea de marți spre miercuri, potrivit The Guardian.

El i-a îndemnat pe oameni „să nu reducă vigilența”, în ciuda semnalelor pozitive apărute după negocierile de marți, de la Istanbul.

„Situația nu a devenit mai ușoară. Rusia încă are puterea de a continua atacurile”, a continuat Zelenski, precizând că Ucraina nu va reduce efectivele militare.

„Dușmanul este încă în teritoriul nostru. Bombardarea orașelor noastre continuă. Mariupol este blocat. Atacurile aeriene nu se opresc. Asta e realitatea, astea sunt faptele. Da, putem să vedem semnale pozitive, dar acestea nu opresc bombardamentele ruse”, a continuat președintele ucrainean.

Declarațiile sale vin și după un avertisment similar din partea Pentagonului, care a anunțat că Rusia a început să mute un număr foarte mic de trupe de pe poziţiile din jurul Kievului, dar într-o mişcare care este mai degrabă o repoziţionare decât o retragere.

Mai multe explozii au fost auzite, miercuri dimineață, în Kiev, anunță publicația Kyiv Independent.

Totodată, potrivit publicației ucrainene, sirenele de raid aerian s-au auzit și în Jitomir, Harkiv, Dnipro și Poltava.

În faţa Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată marţi că a provocat o „criză alimentară mondială” şi că a generat riscul apariţiei „foametei” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, „grânarul Europei”, relatează Agerpres

Preşedintele rus „Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care o poate opri”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate consacrată situaţiei umanitare din Ucraina.

Mai multe informații: Rusia, acuzată la Consiliul ONU că a provocat o „criză alimentară mondială” prin declanșarea războiului în Ucraina

Peste 10 milioane de ucraineni, inclusiv mai mult de jumătate din populația de copii din Ucraina, și-au părăsit casele de la începutul războiului, pe 24 februarie, a declarat marți un reprezentant al Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare, în timp ce s-a adresat Consiliului de Securitate al organizației internaționale, informează CNN.

Dintre aceștia, 6,5 milioane sunt strămutați în interiorul Ucrainei, iar 3,9 milioane au trecut granițele către țările învecinate, a declarat Joyce Msuya, coordonatorul adjunct pentru situații de urgență al Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare.

Msuya a precizat că ajutorul umanitar se extinde în fiecare zi și că peste 1.230 de angajați ai Națiunilor Unite se află în prezent în Ucraina, colaborând cu peste 100 de organizații umanitare din țară.

„Ucraina este un paradox umanitar: alături de violența extremă, vedem o bunătate extremă, o solidaritate profundă și cea mai atentă grijă”, a spus Msuya, descriind situația umanitară de la fața locului.

Aceasta a menționat că primul convoi ONU a ajuns la Sumi pe 18 martie, livrând, printre altele, 130 de tone de ehipamente medicale, apă, hrană și conserve pentru 35.000 de persoane. Luni, un al doilea convoi ONU a ajuns la Harkov, furnizând alimente și alte articole esențiale de ajutor care au fost distribuite de societatea Crucii Roșii din Ucraina.

„În toată țara, au fost livrate peste 180 de tone metrice de consumabile medicale și alte 470 de tone metrice sunt pe drum”, a spus Msuya. „Acolo unde putem, cumpărăm provizii de pe piața locală și colaborăm cu eforturile autorităților locale”, a precizat reprezentanta ONU.

Pentru a oferi mai mult sprijin umanitar „avem nevoie de acorduri detaliate și realiste privind încetarea focului și a ostilităților pentru a permite ajutoarelor să intre și oamenilor să fie evacuați”, a mai spus Msuya. Aceasta a adăugat că „situația din Ucraina este un teren propice pentru traficanții de persoane și prădătorii care profită de oportunitatea oferită de instabilitatea alimentată de război”.

„Organizațiile umanitare sunt îngrijorate de riscul traficului de persoane, precum și de violența sexuală, exploatarea și abuzurile din Ucraina și din regiune”, a mai afirmat Msuya. „Traficanții ademenesc familiile monoparentale aflate pe drum cu promisiuni de transport și cazare”, a explicat reprezentanta ONU.

Aceasta a precizat că organizația extinde serviciile de protecție pentru ucrainenii care fug în afara, dar și în interiorul țării, „oferind informații disponibile despre opțiuni și rute sigure, acces la linii de asistență și adăpost sigur”.

Mii de civili s-ar putea să fi murit în portul asediat Mariupol, din sudul Ucrainei, de când au început bombardamentele rusești, în urmă cu patru săptămâni, a declarat marți, pentru Reuters, șefa misiunii ONU pentru drepturile omului, oferind, astfel, o primă estimare a victimelor din acest oraș ucrainean.

Aproape 5.000 de oameni, inclusiv aproximativ 210 copii, au fost uciși în Mariupol de când forțele ruse au asediat orașul, în urmă cu o lună, a declarat luni un purtător de cuvânt al primarului Vadym Boichenko.

Biroul său a anunțat că 90% din clădirile lui Mariupol au fost avariate și 40% distruse, inclusiv spitale, școli, grădinițe și fabrici.

„Credem că ar putea exista mii de morți, de victime civile, în Mariupol”, a declarat, într-un interviu online, Matilda Bogner, șefa misiunii ONU pentru drepturile omului în Ucraina, care are aproximativ 60 de persoane care monitorizează situația.

Aceasta a precizat că misiunea nu are o estimare precisă, dar lucrează pentru a strânge mai multe informații.

Oficialii locali, citând relatările martorilor, au estimat săptămâna trecută că 300 de persoane au fost ucise în bombardamentul din 16 martie asupra teatrului din Mariupol, în care oamenii se adăposteau.

Până marți, biroul ONU pentru drepturile omului a confirmat că 1.179 de civili au fost uciși și 1.860 au fost răniți în întreaga Ucraina de la începutul războiului, în contextul în care raportările privind numărul victimelor întârzie în mod constant din cauza ostilităților.

Săptămâna trecută, Bogner a declarat, într-un briefing de presă, că monitorii ONU au primit mai multe informații despre gropile comune din Mariupol, inclusiv una în care păreau să fi fost depuse 200 de cadavre.

„În ceea ce privește gropile comune, am decis că ar trebui să le numim de fapt «morminte improvizate»”, a spus Bogner marți.

Acest lucru se datorează faptului că termenul de „gropi comune” poate implica victime ale unei infracțiuni, în timp ce oamenii care au murit în Mariupol reflectă decesele dintr-o serie de mai multe cauze, a precizat Bogner.

Se crede că victimele civile conflictului sunt o „parte destul de mică” a cadavrelor din mormintele improvizate din parcuri și grădini, a adăugat șefa misiunii ONU.

Unii oameni care au murit din cauze naturale nu au fost niciodată depuși la morgi sau în morminte individuale din cauza ostilităților, în timp ce alții nu au ajuns niciodată la doctori, a arătat Bogner.

Potrivit acesteia, încă nu este clar dacă victimele militare sunt îngropate în aceste morminte improvizate

12 membri ai Comitetului pentru Relații Externe din cadrul Senatului SUA au cerut administrației președintelui Joe Biden să facă eforturi pentru îndepărtarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (UNHRC), invocând invadarea Ucrainei de către Moscova, informează Reuters.

Într-o scrisoare datată luni și publicată marți, cei opt democrați și patru republicani i-au cerut ambasadorului SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, să introducă o rezoluție de îndepărtare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, invocând numărul mare de victime din Ucraina și distrugerea clădirilor de locuințe, spitale și școli.

Sprijinul pentru Ucraina este unul dintre puținele domenii de acord între democrații și republicanii din Congresul american, puternic divizat, care a aprobat ajutoare de miliarde de dolari pentru guvernul de la Kiev.

„Trebuie luate măsuri rapide pentru a arăta lumii că Statele Unite și aliații noștri nu vor suporta atacurile la întâmplare și neprovocate asupra civililor și democrațiilor. A sosit timpul ca Rusia să nu mai aibă un loc în Consiliu”, scrie într-o scrisoare inițiată de principalul republican al Comitetului, senatorul Jim Risch, și de președintele democrat, senatorul Bob Menendez.

În scrisoare, senatorii au arătat că statele care se implică într-un tipar de abuzuri grave și sistemice asupra drepturilor pot fi eliminate prin votul a două treimi în Adunarea Generală a ONU.

„Vă implorăm să introduceți o rezoluție în Adunarea Generală a ONU pentru a solicita îndepărtarea imediată a Federației Ruse din UNHRC”, au mai scris senatorii semnatari.

Departamentul american al Apărării avertizează că, deși „un număr mic” de forțe ruse s-au îndepărtat de Kiev „în ultima zi”, Rusia poate încă provoca o „violență masivă” asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei, relatează CNN.

„Credem că aceasta este o repoziționare, nu o retragere reală și că toți ar trebui să fim pregătiți să fim atenți la o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei. Nu înseamnă că amenințarea la adresa Kievului a luat sfârșit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în cadrul unui briefing de presă.

„Nimeni nu ar trebui să ne păcălească cu afirmația recentă a Kremlinului, potrivit căreia va reduce brusc atacurile militare din apropierea Kievului, sau cu aceea că își va retrage toate forțele”, a mai afirmat Kirby.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a precizat că numărul forțelor ruse care se îndepărtează de capitala Ucrainei este unul mic și că Rusia a continuat, „chiar și astăzi”, atacurile aeriene împotriva orașului .

Kirby a mai spus că forțele ruse care se repoziționează se deplasează „mai spre nord”, dar a adăugat că este „prea devreme pentru a spune” care este este destinația lor finală.

„Evaluăm că este mai degrabă o repoziționare care va fi folosită în altă parte, în Ucraina. Unde exact, nu știm”, a conchis reprezentantul Pentagonului.

Pentru prima dată de la declanşarea invaziei ruse, Consiliul de Miniştri din Ucraina s-a reunit public marţi, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Astăzi, pentru prima dată de la începutul războiului, guvernul a avut o reuniune publică”, a transmis premierul ucrainean Denis Şmigal, pe Telegram.

„Majoritatea colegilor noştri miniştri lucrează la Kiev. Ceilalţi sunt în misiune în diferite regiuni”, a adăugat acesta, fără a face alte precizări.

„Ţara se întoarce la muncă”, a încheiat Denis Şmigal.

Alte reuniuni între membri ai guvernului vor avea loc „din când în când” pentru ca „oamenii să vadă că noi acţionăm zilnic pentru a ne apropia victoria împreună”, se mai poate citi pe site-ul guvernului ucrainean.

La fel ca înainte de izbucnirea războiului la 24 februarie, Consiliul de Miniştri a fost deschis pentru instituțiile de presă acreditate, iar lucrările sale au putut fi urmărite pe internet.

Locuitorii orașului Belgorod din Rusia au raportat o explozie în apropierea satului Oktyabrsky, situat la aproximativ 12 kilometri de granița cu Ucraina, anunță portalul Nexta TV.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a confirmat informațiile privind producerea unor explozii, fără a preciza ce s-a întâmplat exact.

Ulterior, agenția rusă de stat TASS a anunțat că un obuz a lovit o tabără militară din regiunea Belgorod. Potrivit agenției de presă, patru militari au fost răniți. Autoritățile locale nu au raportat până acum nicio victimă din rândul civililor.

Înaintea anunțului Moscovei că își va reduce „drastic” operațiunile militare în Kiev și Cenihiv, trupele ruse înaintaseră spre capitală, dar au fost respinse în afara orașului de forțele ucrainene, scrie BBC, publicând o hartă realizată de Institutul pentru Studiul Războiului, cu evoluția situației militare din teren.

Această hartă arată ce părți ale teritoriului ucrainean se află în prezent sub controlul Rusiei (cele marcate cu roșu), regiunile în care forțele ruse înaintează (cele cu roșu și alb), precum și zonele în care Ucraina contraatacă (punctele încercuite cu verde).

Marți după-amiază, în suburbiile Kievului au continuat luptele intense, în special în nord-vestul și nord-estul orașului, în ciuda anunțului venit atât din partea oficialilor ucraineni, cât și din cea a oficialilor ruși, că Moscova își va retrage unele unități atât din capitala Ucrainei, cât și din orașul Cernihiv, relatează CNN.

O echipă CNN aflată într-o zonă rezidențială aproape de linia frontului (la 5 km distanță de orașul Irpin), în partea de est a capitalei Kiev, a auzit focuri puternice și frecvente de artilerie. Mai multe sisteme de lansatoare multiple de rachete au putut fi, de asemenea, auzite sporadic.

În centrul Kievului s-au auzit atât sirenele de raiduri aeriene, cât și focuri de artilerie, cu aceeași intensitate și frecvență ca în zilele precedente.

La un punct de control din apropiere, un membru al forțelor ucrainene de apărare teritorială, Yuryi Matsarski, a declarat că luptele nu au scăzut în intensitate în ultimele 24 de ore.

„(Au fost bombardamente, n.r.) tot timpul ieri. Au fost foarte multe bombardamente în timpul nopții și azi dimineață, chiar și acum, seara”, a spus Yuryi Matsarski. „Din câte am înțeles, nicio țintă nu a fost lovită aici, la Kiev, deci sistemul nostru antiaerian funcționează foarte bine”, a precizat acesta.

Rezidenții cu care echipa CNN a stat de vorbă au spus că sunt neîncrezători cu privire la anunțul Rusiei de retragere a unora dintre forțele sale din regiune și au adăugat că nu se poate avea încredere în Moscova.

Președintele american Joe Biden a declarat marți că rămâne de văzut dacă Rusia își va reduce operațiunile militare din jurul Kievului și Cernihivului, afirmând că Washingtonul și aliații săi vor continua cu sancțiuni puternice împotriva Moscovei și acordarea de ajutor Ucrainei, transmite Reuters.

„Vom vedea. Nu îl interpretez în niciun fel (anunțul Moscovei, n.r.), până nu văd care sunt acțiunile lor (ale rușilor, n.r.). Vom vedea dacă se vor ține de cuvânt”, a declarat Biden reporterilor de la Casa Albă, după întâlnirea sa cu prim-ministrul Lee Hsien Loong din Singapore. „Vom continua să urmărim îndeaproape ce se întâmplă”, a adăugat președintele american.

Biden a precizat că, în timpul convorbirii sale cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii, a existat un „consens” asupra faptului că „trebuie să vedem ce au de oferit (rușii, n.r.)”.

„Între timp, vom continua să menținem sancțiuni puternice. Vom continua să oferim armatei ucrainene capacitatea de a se apăra”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit CNN.