Război în Ucraina, ziua 359 | Armata Kievului anunță că e gata să folosească sistemele Patriot în lupta cu Rusia

În cadrul Conferinței de securitate de la München de vineri, ministrul de externe Dmytro Kuleba a declarat că Ucraina nu mai este împinsă în negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, un contrast puternic cu începutul invaziei pe scară largă din martie 2022, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Kuleba, nicio țară importantă nu îndeamnă Ucraina să se angajeze în discuții cu Putin din cauza faptului că toate statele au înțeles intențiile lui Putin și au înțeles că astfel de discuții ar fi zadarnice.

Ministrul de externe a adăugat că Ucraina a mutat cu succes concentrarea inițială a aliaților cei mai apropiați de la prevenirea victoriei Rusiei, spre o victorie a Ucrainei.

„Au început să vorbească despre asta și să construiască politici din asta”, a spus el.

Potrivit unei investigații comune a serviciului rus BBC, Mediazona, și a unei echipe de cercetători voluntari, victimele rușilor au fost de cinci ori mai mari decât de obicei în ultimele două săptămâni.

Pe parcursul anului 2022, rata obișnuită dovedită a victimelor trupelor ruse a fost de aproximativ 250-300 pe săptămână. Cu toate acestea, aceste cifre au început să se dubleze în ianuarie 2023. Anchetatorii au putut confirma 1.679 de victime ale trupelor ruse de la începutul lunii februarie.

Potrivit raportului, aceasta este cea mai mare creștere a numărului de victime de la începutul invaziei la scară largă, în martie 2022. Creșterea numărului victimelor poate fi atribuită ultimei ofensive a Rusiei în estul Ucrainei.

Anchetatorii au putut confirma numele unui total de 14.709 de soldați ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă folosind surse deschise și au adăugat că numărul total de victime ale trupelor ruse ar putea fi de două ori mai mare decât ceea ce au putut verifica.

Mai mult, au confirmat decesul a 50 de bărbați mobilizați la unitățile militare și punctele de colectare de pe teritoriul Rusiei, cauza cărora, de cele mai multe ori, au fost problemele de sănătate și tratamentul medical întârziat.

Opt decese au fost cauzate de sinucidere, iar șase au murit în timpul antrenamentelor sau din cauza accidentelor rutiere.

Potrivit raportului, victimele cresc semnificativ dacă sunt incluse pierderile soldaților mobilizați în regiunile ocupate Donețk (cel puțin 5.000 de soldați) și Luhansk (mai mult de 1.500).

Un al doilea grup este deja în cursul antrenamentelor de cinci săptămâni în care vor învăța manevre militare, pregătire medicală și pregătire de bază, potrivit CNN.

Primul grup de 635 de ucraineni a încheiat cursul în zona de antrenament Grafenwoehr, potrivit unui comunicat al secretarului de presă al Pentagonului, Generalul Pat Ryder, unde SUA își desfășoară propriul antrenament combinat de arme și manevre.

Batalionul ucrainean s-a antrenat și pe vehiculul de luptă al infanteriei, Bradley.

Antrenamentul a început la mijlocul lunii ianuarie, parte a unui program extins al SUA de pregătire a forțelor ucrainene pentru luptă. Anterior, SUA au oferit instruire la scară mai mică privind sistemele de arme individuale, cum ar fi lansatoarele de rachete HIMARS.

Un al doilea grup de 710 de soldați ucraineni a început deja antrenamentul la Grafenwoehr, a spus Ryder.

Trupele se vor antrena pe vehiculul de luptă Bradley al infanteriei și M109 Paladin, un obuzier autopropulsat pe care SUA au anunțat recent că îl vor trimite în Ucraina.

În plus, încă 890 de soldați ucraineni vor începe săptămâna viitoare antrenamentele pe vehiculele de luptă Stryker.

Rishi Sunak va îndemna aliații occidentali să ofere Ucrainei armament avansat la standarde NATO, necesar pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său, atunci când se va adresa conferinței de securitate de la München, sâmbătă, potrivit The Guardian.

Este de aștepat ca Sunak să spună că trebuie făcute mai multe pentru a „consolida securitatea pe termen lung a Ucrainei” și că liderii trebuie să „dubleze” sprijinul militar pentru Kiev, relatează agenția de presă AP.

De asemenea, el ar urma să facă presiuni pentru un nou plan de protejare a suveranității Ucrainei, în viitor, împotriva agresiunii ruse, și să susțină că lupta Kievului este „despre securitatea și suveranitatea fiecărei națiuni”.

Discursul lui Sunak la forumul german de securitate globală vine după ce Volodimir Zelenski a vizitat săptămâna trecută Regatul Unit, Paris și Bruxelles, cerând Occidentului să trimită avioane de luptă.

Statul Major al Ucrainei a raportat că Forțele Armate au efectuat cinci atacuriaeriene asupra trupelor ruse, vineri, 17 februarie, inclusiv asupra unei locații care avea un sistem de rachete antiaeriene, potrivit The Kyiv Independent.

Între timp, forțele ruse continuă să lanseze atacuri asupra civililor în toată Ucraina. Potrivit raportului, rușii au efectuat șase atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile în Kupiansk, regiunea Harkov, pe 17 februarie.

Au fost, de asemenea, efectuate zece atacuri aeriene și peste 10 atacuri cu mai multe lansatoare de rachete.

Trei locuințe și o clădire cu mai multe etaje au fost avariate.

Focurile de artilerie rusă au lovit, de asemenea, mai multe așezări și districte din regiunile Cernigău, Zaporojie, Harkov, Herson, Donețk și Luhansk.

Forțele ruse rămân concentrate asupra atacurilor de-a lungul Kupeansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk în estul Ucrainei, dar suferă pierderi grele.

Cancelarul Germaniei a mai adăugat, vineri, că aliații Ucrainei vor rămâne uniți pe durata acestui conflict, potrivit CNN.

„Cred că este înțelept să fim pregătiți pentru un război lung și este înțelept să îi transmitem lui Putin mesajul că suntem gata să rămânem tot timpul împreună cu Ucraina și că vom sprijini în mod constant țara”, a spus Scholz pentru CNN la Conferința anuală de securitate din München.

„Decizia cu adevărat importantă pe care ar trebui să o luăm împreună este să spunem că suntem dispuși să o facem atâta timp cât este necesar și că vom face tot posibilul”, a spus cancelarul.

Scholz, deși evită să se vehiculeze o dată-țintă de încheiere a războiului, a spus că unitatea dintre aliații ucraineni l-a surprins pe Putin.

Președintele belarus Alexander Lukașenko i-a transmis președintelui rus Vladimir Putin, vineri, în timpul unei întâlniri, că țara sa este gata să înceapă producția acestor aeronave, specializate în atacul aer-sol, potrivit agenției de presă de stat BelTA, notează CNN.

„După cum am fost informat de către guvern, sunt pregătiți pentru producția aeronavei de atac Suhoi Su-25 care s-au dovedit a fi eficiente în Ucraina. Suntem chiar pregătiți să le producem în Belarus dacă Federația Rusă oferă puțin sprijin tehnologic”, i-a spus Lukașenko lui Putin, potrivit BelTA.

„Ați ridicat odată problema cooperării în producția de avioane în Uniunea Economică Eurasiatică”, a spus Lukașenko, potrivit BelTA.

„Avem trei fabrici: două militare și una civilă. Pe vremuri erau ateliere de reparații. Astăzi produc piese componente”, a spus Lukașenko, potrivit BelTA.

Cei doi s-au întâlnit vineri la reședința oficială a lui Putin din Novo-Ogaryovo din regiunea Moscova, potrivit Kremlinului.

Lukașenko a susținut joi că „sub nicio formă” țara sa nu ar trimite trupe în Ucraina, fără să fie atacată și a spus că Rusia „nu i-a cerut niciodată” să înceapă un război comun în Ucraina.

Încercarile rușilor de a drena lacul de acumulare Kahovka ar putea lăsa peste un milion de oameni din Ucraina fără apă potabilă, a declarat ministrul Protecției Mediului, Ruslan Strilets, în timpul unui briefing de presă de vineri, scrie The Kyiv Independent.

„Scăderea nivelului sub 12 metri va duce la un dezastru ecologic, deoarece putem pierde multă biodiversitate”, a spus el, adăugând că, de asemenea, pune în pericol funcționarea condensatoarelor turbinelor și sistemelor de siguranță ale centralei nucleare Zaporojie.

În prezent, nivelul apei din rezervor este la 13,6 metri față, de cei 16 metri standard.

Potrivit lui Strilets, el a ridicat problema lacului de acumulare Kahovka în timpul vizitei comisarului UE pentru mediu, Virginius Sinkavičius, la Kiev, pe 17 februarie.

Premierul Denîs Șmîhal a cerut partenerilor internaționali într-o întâlnire din 14 februarie să pună presiune asupra Rusiei, sau „ne vom confrunta cu o catastrofă ecologică care va avea nenumărate consecințe distructive pentru întreg continentul”.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, diplomatul șef al Uniunii Europene Josep Borrell și ministrul de externe Dmytro Kuleba se vor întâlni la Bruxelles pe 21 februarie.

„Aceasta va fi prima întâlnire între Ucraina, UE și NATO în acest format trilateral”, a scris Kuleba pe Twitter.

Întâlnirea va avea loc dimineața, la sediul NATO, urmată de o conferință de presă comună, se arată în raportul alianței.

„Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu Jens Stoltenberg și Josep Borrell pentru a ne consolida parteneriatul și cooperarea în apărarea Ucrainei și a Europei”, a adăugat ministrul de externe ucrainean.

Stoltenberg a declarat pe 15 februarie că membrii alianței și-au promis noi angajamente de a sprijini Ucraina cu echipamente grele și pregătire militară la întâlnirea miniștrilor apărării alianței.

În aceeași zi, Borrell a făcut un apel către țările cu tancuri moderne să le trimită cât mai repede în Ucraina.

Pachetul se numește Russkiy Mir, sau Lumea Rusă, care a devenit sinonim pentru propaganda pe care Rusia încearcă să o răspândească în afara granițelor sale, concentrându-se pe măreția sa imperială și pe inamicii din afară, hotărâți să o distrugă, scrie The Guardian.

Analiștii ucraineni spun că această mișcare face parte din încercările Moscovei de a izola populația ocupată din Ucraina și de a crea un „ghetou” informațional.

„Cel mai important lucru pe care îl face Rusia în teritoriile ocupate este să încerce să elimine această populație de pe agenda ucraineană, își creează propriul «ghetou digital». Ei fac asta blocând mass-media ucraineană”, a declarat Ihor Solovei, șeful Centrului pentru Comunicații Strategice și Securitate Informațională din Ucraina, pentru Radio Svoboda.

Pachetul include 20 de canale rusești existente, precum și 10 canale TV locale produse special pentru cei din zonele ocupate. În curând vor fi adăugate alte nouă canale de divertisment, conform site-ului, unde rezidenții pot aplica pentru instalarea pachetului.

Totul, de la cutie până la instalare și abonament, este gratuit.

În timp ce liderii mondiali se întâlnesc la conferința de securitate de la Munchen fără niciun reprezentant al Rusiei, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu liderul belarus Alexander Lukașenko, relatează The Guardian. Întrevederea a avut loc la reședința oficială a lui Putin din Novo-Ogaryovo, în regiunea Moscovei, potrivit Kremlinului.

Agenția de presă Tass relatează că, înaintea întâlnirii, Lukașenko a declarat că intenționează să abordeze chestiuni legate de securitate și apărare, iar serviciul de presă al Kremlinului a precizat că pe ordinea de zi se află „dezvoltarea în continuare a parteneriatului strategic și a alianței dintre cele două țări”.

Putin și Lukașenko s-au întâlnit ultima dată la Sankt Petersburg în decembrie 2022.

Trupele rusești au fost staționate în Belarus în februarie 2022 înainte de a lansa invazia în Ucraina, iar forțele armate belaruse și rusești au desfășurat exerciții comune în Belarus.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen, că dorește să organizeze o „conferință privind apărarea aeriană a Europei”, care să includă, printre altele, Germania, Italia și Marea Britanie, relatează Le Monde.

Ideea ar fi fost „să abordăm acest subiect din unghi industrial (…) dar și din unghi strategic, prin includerea chestiunii descurajării”.

Referindu-se la războiul din Ucraina, Macron a precizat că „suntem pregătiți pentru un conflict prelungit” și „trebuie să fim credibili în mod colectiv în ceea ce privește capacitatea noastră de a rezista în acest efort”.

„Trebuie să ne intensificăm sprijinul” pentru Ucraina, a mai spus Macron, care consideră că europenii trebuie să „reinvestească masiv” în apărarea lor.

Aliații care dispun de resursele necesare pentru a livra tancuri în Ucraina ar trebui să acționeze rapid, a declarat vineri cancelarul german Olaf Scholz la Conferința de Securitate de la Munchen, adăugând că Berlinul va oferi asistență pentru a-și încuraja partenerii, relatează.

„Consider că acesta este un exemplu de leadership pe care toată lumea este îndreptățită să îl aștepte din partea Germaniei și îl ofer în mod expres prietenilor și partenerilor noștri”, a declarat Scholz.

Pe lângă furnizarea de arme, muniție, instruire pentru soldați și alte bunuri militare, Scholz a declarat că Germania a sprijinit Ucraina oferind pentru mai mult de un milion de refugiați ucraineni acces deplin pe piața muncii, în școli și universități.

Aceasta este „responsabilitatea pe care o țară de mărimea, locul și influența economică a Germaniei trebuie să și-o asume în vremuri ca acestea”, a spus Scholz, adăugând că trebuie să existe „un echilibru între oferirea celui mai bun sprijin posibil pentru Ucraina și evitarea unei escaladări neintenționate” a conflictului.

„Cred că este bine să cântărim cu atenție toate consecințele acțiunilor noastre și să coordonăm îndeaproape toți pașii cheie între aliați. În ciuda tuturor presiunilor de a acționa – și care există fără îndoială în această chestiune cheie – prudența trebuie să aibă prioritate în fața deciziilor pripite”, a mai spus liderul de la Berlin.

Pentru a doua oară de la începutul zilei de vineri, 17 februarie, alarmele de raid aerian au răsunat în toată Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

După aproximativ 25 de minute, sirenele au început să se oprească.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său din deschiderea Conferinței de Securitate de la Munchen, că este „evident” că Ucraina nu va fi ultima oprire a invaziei lui Vladimir Putin, relatează The Guardian.

„Este evident că Ucraina nu va fi ultima sa oprire. Își va continua mișcarea până la capăt, inclusiv în toate celelalte state care, la un moment dat, au făcut parte din blocul sovietic”, a afirmat liderul de la Kiev.

„În timp ce noi negociem cum să ne consolidăm apărarea cu tancuri moderne, Kremlinul se gândește la modalități de a sufoca Moldova”, a adăugat Zekenski.

Totodată, președintele ucrainean a apreciat că probabilitatea ca Belarusul să se alăture invaziei țării sale de partea Rusiei este scăzută.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a spus vineri liderilor mondiali prezenți la Conferința de Securitate de la Munchen că „nu există alternativă la victoria ucraineană” în războiul împotriva Rusiei și a continuat să facă apel ca țara sa să fie primită în NATO și UE, relatează CNN.

„Nu există alternativă la Ucraina în UE. Nu există alternativă la Ucraina în NATO. Nu există alternativă la unitatea noastră”, a spus liderul de la Kiev, într-un mesaj video, adăugând că poporul ucrainean, Europa și libertatea nu pot fi „subiectul unui compromis”.

În același timp, Zelenski le-a cerut liderilor mondiali să se grăbească cu acordurile și livrările de echipamente militare.

„Trebuie să ne grăbim. Avem nevoie de rapiditate, de rapiditatea acordurilor noastre, de rapiditatea livrărilor (…) de rapiditatea deciziilor noastre pentru a limita potențialul rusesc. Nu există nicio alternativă la viteză, pentru că de viteza aceasta depinde viața”, a spus Zelenski.

„Întârzierea a fost întotdeauna și este încă o greșeală”, a adăugat liderul de la Kiev.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează într-un raport publicat joi, 16 februarie, că este „puțin probabil” ca forțele ruse să cucerească orașul Bahmut, din regiunea Donețk, până la 24 februarie, când se împlinește un an de la începutul războiului, relatează CNN.

Capturarea orașului estic până la această dată „ar necesita o rată de avans a Rusiei semnificativ mai mare decât tot ceea ce s-a văzut în ultimele luni”, consideră specialiștii de la think-thank-ul american.

Anterior, aceștia au precizat că apărarea ucraineană de la Bahmut „l-ar împiedica probabil pe Putin să afirme că forțele rusești au securizat orașul la aniversarea invaziei, într-o încercare de a reînnoi speranța într-o victorie rusă în Ucraina”.

În același timp, IWS menționează că Moscova ar putea lansa „o altă serie de atacuri cu rachete asupra unor ținte civile din întreaga Ucraină pentru a marca aniversarea simbolică, pentru că succesul militar real continuă să ocolească armata rusă”.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a declarat joi că forțele ruse și-au întărit prezența în jurul Bahmutului, însă armata ucraineană încearcă în continuare să împiedice ca orașul să fie capturat.

„Soldații noștri luptă de multe luni. De mai bine de șapte luni, Bahmut a devenit un simbol absolut al eroismului și curajului”, a spus Serhii Cherevati, purtătorul de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene, adăugând că „timpul va spune” cât va reuși Rusia să avanseze până la 24 februarie.

Ministerul rus al apărării a confirmat o nouă numire la conducerea Districtului său Militar Central, relatează presa de stat, citată de The Guardian.

Generalul-locotenent Andrei Mordvichev este acum șeful Districtului Militar Central, înlocuindu-l pe generalul-colonel Alexander Lapin, care a fost numit luna trecută șef de stat major al forțelor terestre ale Rusiei.

Mordvichev a fost comandant al Armatei a 8-a combinată din Districtul Militar de Sud al Rusiei. El a condus trupele ruse în timpul ofensivei de anul trecut din orașul-port Mariupol, care a culminat cu un asediu de luni întregi la uzina siderurgică Azovstal și cu capturarea acesteia în cele din urmă, a relatat postul de știri RBC.

Forțele ucrainene au afirmat în martie că l-au ucis pe Mordvichev. În replică, presa de stat de la Moscova a difuzat o înregistrare video în care apare liderul cecen Ramzan Kadîrov, care îl numea pe Mordvichev „cel mai bun comandant”.

Membrii Forțelor Aeriene ale Ucrainei, care s-au antrenat pentru folosirea sistemului de apărare antiaeriană Patriot, trimis de Occident, spun că „stăpânesc” noul sistem și că îl vor putea folosi „foarte curând”, relatează Sky News.

Sistemul este capabil să doboare rachete de croazieră, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane și ar consolida apărarea Ucrainei împotriva atacurilor rusești.

SUA au fost de acord să trimită un sistem Patriot în Ucraina în decembrie, dar experții au spus că va dura luni întregi pentru a antrena soldații și că va fi nevoie de aproximativ 90 de militari pentru a-l opera.

Subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat că Washingtonul sprijină atacurile ucrainene asupra unor ţinte militare de pe teritoriul Crimeei, relatează Reuters.

„Indiferent de ce decid ucrainenii în legătură cu Crimeea în ceea ce priveşte unde aleg să lupte etc, Ucraina nu va fi sigură decât dacă în Crimeea se va produce minimum, minimum o demilitarizare”, a declarat Nuland la Fundația Carnegie pentru Pacea Internațională, în Washington.

Referindu-se la instalațiile militare deținute de Rusia în Crimeea, care sunt foarte importante pentru războiul din Ucraina, Nuland a precizat că „acestea sunt ţinte legitime, Ucraina le loveşte şi noi susţinem asta”.

În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că declarațiile Victoriei Nuland dovedesc că SUA sunt implicate în conflict.

Mai multe informații: Victoria Nuland, subsecretarul de stat al SUA, spune că atacurile ucrainene asupra țintelor militare din Crimeea sunt legitime. Reacția Moscovei

Lideri mondiali, ofițeri militari și diplomați se reunesc în Germania la Conferința de Securitate de la Munchen pentru a discuta despre situația de securitate a Europei, la aproape un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, relatează CNN și The Guardian.

Aproximativ 40 de șefi de stat și de guvern, precum și politicieni și experți în securitate din aproape 100 de țări, inclusiv din SUA, Europa și China, sunt așteptați să participe la conferința care va dura trei zile.

Vicepreședintele american, Kamala Harris, cancelarul german, Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, se numără printre cei care vor fi prezenți la reuniunea de la Munchen.

Într-un mesaj publicat pe Twitter vineri dimineață, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, făcut apel al liderii mondială să își reînnoiască „angajamentul față de o ordine globală guvernată de statul de drept – nu de dreptul puterii”.

Oficialii guvernamentali ruși nu au fost invitați la ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la Munchen.

Autoritățile ucrainene au declanșat o alertă de raid aerian în toată țara, relatează Ukrainska Pravda.

Inițial, sirenele au răsunat în estul țării, începând de la ora locală 13.10. Apoi, la ora 13.42, a fost anunțată o alarmă la Kiev, iar câteva minute mai târziu, aceasta s-a răspândit în toată țara.

Sirenele indică amenințarea unor atacuri cu rachete și lovituri aeriene, iar oamenii sunt sfătuiți să se adăpostească.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că este „puțin probabil” ca Washingtonul să fie de acord cu propunerea președintelui belarus, Aleksandr Lukașenko, de a media discuții între președintele american, Joe Biden, și liderul rus, Vladimir Putin, relatează CNN.

„Este puțin probabil ca Washingtonul să răspundă pozitiv la această inițiativă”, a spus Dmitri Peskov într-o conferință de presă.

Întrebat dacă, în principiu, Moscova este pregătită pentru o astfel de întâlnire, Peskov a afirmat că „președintele Putin este întotdeauna pregătit pentru un dialog cu președintele Belarusului, care se va afla astăzi la Moscova”.

Aleksandr Lukașenko a spus joi că dorește să găzduiască discuții de pace.

„Dacă Biden vrea, transmiteți-i prin canalele voastre că suntem gata să-l primim la Minsk și să purtăm o discuție serioasă cu el, dacă își dorește pace în Ucraina. Chiar și Putin va zbura la Minsk și ne putem întâlni aici, noi trei – doi agresori și un președinte iubitor de pace. De ce nu?”, a declarat Lukanșenko pentru CNN.

Putin este așteptat să poarte, vineri, discuții cu omologul său belarus.

Mai multe detalii: Aleksandr Lukașenko îl invită pe Joe Biden în Belarus, „dacă vrea pace în Ucraina”

În urma bombardamentelor rusești care au vizat joi, 16 februarie, regiunea ucraineană Donețk, cinci persoane au fost ucise și alte zece, rănite, a anunțat vineri guvernatorul militar al regiunii, Pavlo Kirilenko, într-o postare pe Facebook, citată de CNN.

Totodată, în Bahmut, au fost avariate zece clădiri înalte, trei case private și o clădire administrativă, a mai spus oficialul local.

Alte două case au fost avariate de bombardamente în orașul Lîman.

Atacuri intense au fost raportate și în zonele Vuhledar și Soledar, a adăugat Kirilenko.

Trei persoane au fost ucise și șapte au fost rănite joi de bombardamentele rusești care au vizat regiunea ucraineană Herson, a anunțat vineri, administrația militară regională, citată de CNN.

Forțele ruse au lovit regiunea de 76 de ori în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților locale.

„Armata rusă a atacat orașul Herson de nouă ori, zonele rezidențiale ale orașului au fost din nou sub focul inamicului”, a precizat administrația militară regională, adăugând că au fost lovite mai multe clădiri de locuit și portul comercial.

După ce a fost cucerit de forțele ruse la începutul invaziei, orașul Herson, capitală a regiunii cu același nume, a fost eliberat de armata ucraineană în luna noiembrie.

Într-o săptămână vor începe negocierile privind prelungirea inițiativei susținute de ONU, care a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile blocate de Rusia după declanșarea invaziei, a declarat vineri ministrul adjunct ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, relatează The Guardian.

„Negocierile privind extinderea coridorului de cereale vor începe într-o săptămână și apoi vom înțelege pozițiile tuturor părților. Cred că bunul simț va prevala și coridorul va fi extins”, a declarat Vaskov, în timpul unei conferințe pe tema cerealelor, organizată la Kiev de compania de consultanță agricolă ProAgro.

Oficialul a mai spus că se fac presiuni asupra Rusiei nu doar pentru a extinde coridorul, ci și pentru a îmbunătăți modul în care acesta funcționează, relatează Reuters.

„Vedem că inamicul începe să propună noi condiții. Înțelegem că va fi dificil – așa cum a fost în noiembrie”, a adăugat Vaskov.

Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, mediată de Națiunile Unite și Turcia în iulie anul trecut, a permis exportul din trei porturi ucrainene. Acordul a fost prelungit cu încă 120 de zile în noiembrie și urmează să fie reînnoit din nou în martie, dar Rusia a semnalat că este nemulțumită de unele aspecte ale înțelegerii și a cerut ridicarea sancțiunilor care îi afectează exporturile agricole.

O dronă ucraineană a fost doborâtă vineri dimineață în apropierea unei centrale electrice din orașul Sevastopol din Crimeea, potrivit guvernatorului Mihail Razvozhaev, susținut de Moscova, relatează CNN.

Oficialul a precizat într-o posatre pe Telegram că apărarea aeriană a doborât drona în apropierea centralei termice Balaklava și că instalația nu a suferit nicio pagubă.

Incidentul are loc după ce două drone ucrainene au fost doborâte în noaptea de joi spre vineri în apropiere de Sevastopol și „mai multe” vehicule aeriene fără pilot au fost doborâte deasupra apelor din jurul Peninsulei Crimeea, mai afirmă Razvozhaev.

Guvernatorul spune că ucrainenii „nu au renunțat la încercările lor de a lovi instalații importante pentru Sevastopol”.

CNN menționează că nu poate confirma în mod independent afirmațiile oficialului.

Rusia a anexat Crimeea în 2014, mișcarea nefiind recunoscută la nivel internațional. Sevastopol este cel mai mare oraș din peninsulă, un port important și o bază navală majoră pentru Flota rusă din Marea Neagră.

Un raport publicat joi în revista Nature Energy avertizează că actuala criză energetică declanșată de războiul din Ucraina ar putea împinge 141 de milioane de oameni din întreaga lume în sărăcie extremă, relatează CNN.

Cercetători din Olanda, Marea Britanie, China și Statele Unite au analizat impactul creșterii prețurilor la energie în 116 țări și au constatat că cheltuielile gospodăriilor au crescut în medie cu până la 4,8%, în condițiile în care prețurile la cărbune și gaze naturale au crescut brusc după invazia Rusiei în Ucraina, adăugându-se la creșterile de după pandemie.

Forțele ruse au bombardat o zonă rezidențială din Bahmut cu artilerie și rachete MLRS, a anunțat joi Procuratura Generală ucraineană, citată de Kyiv Independent.

În urma atacului, trei bărbați și două femei au murit și încă nouă persoane au fost rănite. Viceprim-ministrul Ucrainei Irina Vereșciuk a spus joi că 6.000 de civili încă locuiesc în orașul Bahmut din prima linie. Ea i-a îndemnat să evacueze zona cât mai curând posibil.

Forțele ruse au lansat, joi, 41 de rachete de diferite tipuri pe teritoriul ucrainean, 5 dintre ele la Harkov, a anunțat vineri Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Unian.

„16 rachete au fost doborâte de apărătorii noștri. În plus, invadatorii au lansat 24 de lovituri aeriene și au efectuat peste 50 de bombardamente de la sistemele de rachete. Există răniți și morți în rândul populației civile”, a mai transmis Statul Major.

Trupele ruse au lansat atacuri asupra comunităților Velyka Pysarivka, Esman, Khotin, Bilopollia, Novoslobidske, Krasnopillia, Shalyhyne, a anunțat joi administrația militară din regiunea Sumî, citată de Kyiv Independent.

Nu au fost raportate victime, dar în comunitatea Novoslobidske au fost avariate patru case.

Scopul rachetelor momeală a fost acela de a copleși sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei oferind prea multe ținte, a declarat Mihail Podolyak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru Associated Press.

„Ei vor să supraîncarce sistemul nostru antiaeran pentru a avea o șansă suplimentară de a atinge infrastructura.”, a spus acesta.

Podolyak a spus că trupele ruse se confruntă cu epuizarea efectivelor de rachete și că lipsurile forțează schimbarea tacticii. Rusia amesteca rachete mai vechi din epoca sovietică cu „rachete noi care au o anumită valoare”, a adăugat el.

Volodimir Zelenski a exclus renunțarea la orice teritoriu ucrainean într-un potențial acord de pace cu Rusia, într-un interviu acordat BBC. Liderul ucrainean a spus că cedarea teritoriilor ar însemna că Rusia ar putea „să tot revină”.

Zelenski a spus că o ofensivă de primăvară, prognozată deja, a început deja. „Atacuri rusești au loc deja din mai multe direcții”, a spus el pentru radiodifuzor.

Dar el a spus că forțele țării sale ar putea continua să reziste avansului Rusiei până când vor putea lansa o contraofensivă.

După două zile de întâlniri cu reprezentanții NATO, Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a declarat că rezultatele întâlnirilor sale cu oficialii și membrii NATO la Bruxelles au fost „optimiste”, potrivit The Guardian.

„Amenințările din cer vor fi mai bine respinse. Armata va fi mai bine aprovizionată cu muniție. Mai mulți dintre soldații noștri vor primi o pregătire de calitate.”, a spus Reznikov, pe Facebook.

El a spus că au avut loc discuții cu privire la „aspectele practice” ale „coaliției tancurilor” a țărilor care s-au angajat să trimită tancuri de luptă pentru a ajuta Ucraina să evite invazia Rusiei.