Război în Ucraina, ziua 360 | 16 rachete, lansate de ruși asupra Ucrainei. Kievul respinge categoric cedarea de teritoriu în schimbul păcii

Ucraina are o șansă reală de a elibera peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, până la sfârșitul verii, dacă primește rachete cu rază lungă de acțiune, a declarat sâmbătă, 18 februarie, generalul american în retragere Ben Hodges, care a comandat trupele americane din Europa, pentru agenția ucraineană de presă Ukrinform, potrivit The Kyiv Independent.

„Vom face tot ce este posibil pentru ca Ucraina să câștige anul acesta”, a spus Hodges.

Potrivit acestuia, condiția prealabilă pentru o astfel de eliberare rapidă a peninsulei ar necesita ca toți partenerii internaționali ai Ucrainei să furnizeze toate armele necesare, în special rachete cu rază lungă de acțiune ghidate cu precizie.

Mai multe detalii: Generalul american Ben Hodges: Cu rachete cu rază lungă de acțiune, Ucraina poate elibera Crimeea până la sfârșitul verii

Statele Unite încep să observe tendințe „îngrijorătoare” în ceea ce privește sprijinul Chinei pentru armata rusă, au declarat pentru CNN oficiali americani care au cunoștință despre aceste informații.

Oficialii au precizat că există semne că Beijingul vrea să „se strecoare până la linia” de a oferi ajutor militar letal Rusiei care să nu poată fi detectat.

Oficialii nu au vrut să descrie în detaliu ce informații care sugerează o schimbare recentă în poziția Chinei au serviciile secrete americane, dar au fost suficient de îngrijorați încât au împărtășit, în ultimele zile, aceste informațiile cu aliații și partenerii de la Conferința de Securitate de la Munchen.

Secretarul de stat Antony Blinken va ridica această problemă dacă se va întâlni cu omologul său chinez Wang Yi, în marja conferinței, au precizat oficialii americani, deși o astfel de întâlnire nu este încă confirmată.

Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a făcut, de asemenea, aluzie la sprijinul Chinei pentru Rusia în timpul discursului său de la Munchen.

„Suntem, de asemenea, îngrijorați de faptul că Beijingul și-a aprofundat relația cu Moscova de la începutul războiului”, a declarat Harris sâmbătă. „Privind în viitor, orice măsuri luate de China pentru a oferi sprijin (militar) letal Rusiei nu ar face decât să recompenseze agresiunea, să continue crimele și să submineze și mai mult o ordine bazată pe reguli”, a adăugat ea.

Oficialii americani au declarat că SUA văd cum China încearcă să se prezinte public ca un susținător al păcii și să mențină relațiile cu Europa, în timp ce, în același timp, ajută discret efortul de război al Rusiei și ia în considerare furnizarea de ajutor militar letal.

Președintele francez Emmanuel Macron spune că vrea să vadă Rusia înfrântă în Ucraina, dar a adăugat că Franța nu își dorește ca Rusia să fie zdrobită în urma războiului, relatează Sky News.

În declarațiile făcute pentru ziarul francez Journal du Dimanche, Macron a precizat că nu crede – așa cum a spus că fac unii – că Occidentul ar trebui să urmărească o înfrângere totală a Rusiei.

Potrivit liderului francez, trebuie evitată și situația în care rușii s-ar vedea obligați să lanseze un atac pe teritoriul occidental.

Comentariile lui Macron par să reitereze poziția sa anterioară – foarte criticată -, potrivit căreia Rusia nu ar trebui “umilită” în urma războiului din Ucraina.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru CNN că se aștepta ca mai multe țări să promită Ucrainei tancuri de luptă după ce Germania a fost de acord, la sfârșitul lunii ianuarie, cu livrarea tancurilor Leopard 2 în sprijinul Kievului. Cu toate acestea, el spune că numărul total de tancuri promise până acum este “încurajator”.

„Nu m-am simțit cu adevărat frustrat; am fost puțin dezamăgit, aș spune, pentru că vocile pe care le-am auzit înainte (de reuniunea de la Ramstein a Grupului de contact pentru Ucraina, n.r.) au fost mai puternice. Și, prin urmare, mă așteptam la mai mult după aceea, după decizia noastră”, a declarat Pistorius, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, în Germania.

Dar, însumând tancurile germane, tancurile Abrams din SUA și tancurile Challenger din Marea Britanie, ceea ce va fi furnizat pentru a ajuta Ucraina în lupta împotriva Rusiei „este mult”.

„Avem un număr mare, dar încă depunem eforturi pentru trimiterea mai multor tancuri (Leopard)”, a spus el.

Germania se așteaptă să livreze Ucrainei tancurile Leopard 2A6 în ultima săptămână din martie, a confirmat Pistorius, pe parcursul lunii aprilie livrările urmând să continue într-un mod “sustenabil”

El a adăugat că industriile de apărare din Germania și Polonia vor colabora pentru a produce muniție și piese de schimb pentru aceste tancuri, precum și mecanisme de reparații.

Referindu-se la frustrările din partea unor țări precum Lituania cu privire la consolidarea flancului estic al NATO, Pistorius a declarat că oficialii „lucrează la acest lucru”, dar că este nevoie de ceva timp deoarece „trebuie să ne reconstruim forțele, să ne dezvoltăm infrastructura și să așteptăm planurile NATO”.

În plus, „amenințarea cu care trebuie să ne confruntăm pe flancul estic nu este doar una temporară; ea ar putea apărea în orice moment”, a spus ministrul german.

Pistorius a mai afirmat că unitatea pe care a văzut-o la Conferința de Securitate de la Munchen îi dă speranță în ceea ce privește situația actuală.

„Ceea ce văd este o unitate foarte, foarte puternică (…) și vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Iar acest lucru este foarte important, un semnal foarte important pentru poporul ucrainean, care duce cu adevărat o luptă foarte, foarte admirabilă împotriva agresiunii rusești”, a adăugat Pistorius.

Marea Britanie este pregătită să sprijine orice țară care este dispusă în acest moment să livreze Ucrainei avioane de luptă, a declarat sâmbătă premierul Rishi Sunak, care i-a îndemnat pe aliați să își mențină ajutorul acordat Kievului în războiul împotriva Rusiei, informează Reuters.

Marea Britanie a oferit Ucrainei un sprijin puternic, inclusiv prin livrarea de arme și antrenarea trupelor, după ce Rusia și-a început, în urmă cu aproape un an, invazia în țara vecină.

Până acum, Londra a refuzat să trimită avioane de luptă, argumentând că timpul îndelungat necesar pentru antrenarea piloților și a echipajelor substanțiale de sprijin necesare înseamnă că aceste aparate nu le-ar aduce ucrainenilor un folos imediat pe câmpul de luptă, dar Sunak a declarat sâmbătă, la Conferința anuală de Securitate de la Munchen, că Marea Britanie ar putea ajuta Kievul în alte moduri.

„Vom furniza cu bucurie chiar acum un sistem oricărei țări care este capabilă să furnizeze Ucrainei avioane de luptă. Marea Britanie este pregătită să sprijine aceste țări”, le-a spus Sunak reporterilor.

Mai multe detalii: Rishi Sunak: Marea Britanie va ajuta orice țară dispusă să trimită Ucrainei avioane de luptă

Ministrul sud-coreean de externe, Park Jin, a avertizat sâmbătă că atacul Rusiei în Ucraina a încurajat Coreea de Nord, relatează CNN.

„Atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei și atenția globală asupra războiului din Europa încurajează, după cum am văzut, regimul lui Kim Jong Un din Coreea de Nord prin precipitarea lansărilor agresive de rachete, inclusiv a rachetelor (balistice intercontinentale)”, a declarat Park, în timpul unei dezbateri la Conferința de Securitate de la Munchen.

Potrivit lui Park, Coreea de Nord a „reluat testele cu rachete balistice, probabil o rachetă intercontinentală, după o pauză de aproape 50 de zile, semnalând în mod clar intenția sa de a efectua provocări suplimentare”.

Și guvernul american a afirmat că regimul de la Phenian a testat sâmbătă o presupusă rachetă balistică cu rază lungă de acțiune, calificând-o drept „o încălcare flagrantă a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU”.

Vineri, Phenianul a avertizat că va oferi „răspunsuri puternice continue și fără precedent” dacă SUA și Coreea de Sud vor continua exercițiile militare planificate, potrivit unei declarații a Ministerului nord-coreean de Externe.

Ucraina va continua să fie un „garant” al securității alimentare mondiale prin intermediul exporturilor regulate de cereale, a promis președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Sky News.

Conform liderului de la Kiev, fiecare navă cu cereale trimisă din Ucraina asigură, în medie, hrană pentru aproximativ 90.000 de persoane.

„Ucraina a fost și va rămâne un garant al securității alimentare mondiale”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Și va continua să își aducă contribuția esențială”, a precizat președintele ucrainean.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament, relatează agenția germană DPA, citată de Agerpres.

„NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie”, a declarat Stoltenberg pentru postul RTL/ntv, la Conferinţa de securitate de la Munchen.

Vineri, tot în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, vicepremierul ucrainean Olaksandr Kubrakov a solicitat muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor pentru dotarea armatei ucrainene. Ambele tipuri de arme sunt extrem de controversate, iar muniţiile cu fragmentaţie sunt interzise de o convenţie internaţională încheiată la Oslo în 2008, care nu a fost semnată însă nici de Ucraina, nici de Rusia.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg respinge cererea Ucrainei de a primi bombe cu fragmentaţie și arme cu fosfor

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat sâmbătă că guvernul său are un „interes profund” pentru încheierea unei păci „juste și durabile” în Ucraina, relatează CNN.

„Orice pace trebuie să fie în concordanță cu principiile Cartei Națiunilor Unite”, a declarat Blinken în timpul unei dezbateri în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

Și, a mai spus șeful diplomației americane, este în interesul țărilor din întreaga lume să se asigure că rezultatul nu validează cumva demersul Rusiei de a cuceri teritorii prin forță.

„Dacă nu vom face acest lucru, vom deschide o cutie a Pandorei în întreaga lume, iar fiecare potențial agresor va concluziona că: «Dacă Rusia a scăpat, și noi putem scăpa»”, a spus Blinken. „Iar acest lucru nu este în interesul nimănui, pentru că este o rețetă pentru o lume a conflictelor”, a punctat secretarul american de stat.

Vorbind alături de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, și de ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, în cadrul unei dezbateri, Blinken a continuat să afirme că o pace durabilă înseamnă că Ucraina va avea instrumentele necesare pentru a opri agresiunea înainte ca aceasta să escaladeze în viitor.

„Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că Rusia nu va repeta pur și simplu acest exercițiu peste un an sau cinci ani”, a declarat Blinken.

„Așadar, chiar dacă facem tot ce putem pentru a oferi Ucrainei asistența de care are nevoie acum pentru a face față agresiunii rusești, trebuie să ne gândim – și o facem – la cum arată viitorul postbelic pentru a ne asigura că avem securitate și stabilitate pentru ucraineni, precum și securitate și stabilitate în Europa”, a adăugat șeful diplomației americane.

Ulterior, în cadrul discuției, secretarul de stat american a reiterat angajamentul țării sale de a ajuta Ucraina în timpul războiului împotriva Rusiei, menționând „asistența fără precedent” care a fost oferită și „angajamentul” de a sorijini apărarea Ucrainei pe termen lung.

Blinken a adăugat că SUA nu au „nicio îndoială în ceea ce privește victoria și succesul Ucrainei”.

Guvernul de la Chişinău a reacționat la ultimele amenințări venite dinspre Moscova și cere Rusiei să nu se mai amestece în treburile interne ale Republicii Moldova şi să profereze o „retorică falsă”, relatează News.ro.

„Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerinţă în treburile interne ale Republicii Moldova. Ţara noastră a îmbrăţişat cursul european de dezvoltare, care implică respectarea unor înalte standarde în domeniul politicii lingvistice, inclusiv respectarea limbii ruse şi ai altor limbi ai minorităţilor etnice pe teritoriul ţării noastre”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Mai multe detalii: Răspunsul Republicii Moldova, după ce Rusia a transmis că „o ia pe calea Ucrainei”: „Am îmbrăţişat cursul european de dezvoltare”

Generalul David Petraeus, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), a declarat pentru CNN că el crede că trupele ucrainene vor fi capabile să împingă și mai mult înapoi forțele ruse în această vară, în funcție de strategia pe care o vor adopta și de aprovizionarea cu arme.

Pentru a reuși, va fi nevoie ca ucrainenii să ducă un război în care să combine cu succes armamentul diferit pe care l-au primit – o abordare complementară în care mai multe tipuri de unități de luptă se sprijină reciproc -, a declarat Petraeus, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, în Germania.

„Poți face ca inamicul să se dezintegreze și, în mod ideal, să se prăbușească – iar acest lucru este posibil în această vară, cel puțin la nivel local – și, sperăm, suficient pentru a tăia acea punte terestră pe care Rusia a stabilit-o și care le permite (rușilor) să comunice cu peninsula Crimeea de-a lungul coastei de sud-est a Ucrainei”, a declarat Petraeus, care a fost comandantul coaliției internaționale conduse de SUA în războaiele din Afganistan și Irak, iar ulterior director al CIA.

„Dacă tăiați asta, puteți începe izolarea Crimeei, o puteți reduce ca centru de sprijin logistic și apoi puteți diviza forțele ruse. Și apoi, dacă poți să distrugi podul din strâmtoarea Kerci, i-ai izolat cu adevărat” pe ruși, a adăugat fostul comandant.

Mai multe detalii: Generalul american David Petraeus estimează că ucrainenii îi vor putea respinge în această vară pe ruși. Ce abordare propune pe câmpul de luptă

Directorul CIA, Bill Burns, a declarat că schimbul de informații secrete cu aliații din cadrul NATO a fost esențial în ultimul an pentru menținerea coaliției internaționale care sprijină Ucraina, relatează CNN.

„Cred că schimbul de informații secrete în care ne angajăm – și este o stradă cu două sensuri: am învățat multe de la partenerii noștri din NATO, am învățat multe și de la ucraineni – a fost un fel de liant esențial în coaliția pe care (președintele SUA, Joe Biden) a organizat-o”, a declarat sâmbătă Burns, în cadrul unui panel la Conferința de Securitate de la Munchen, în Germania.

„Este o provocare constantă de zi cu zi, pentru a putea lucra cât mai mult posibil, în cadrul comunității americane de informații, cu comandantul suprem al NATO în Europa (generalul Christopher Cavoli) și cu partenerii noștri din Europa, pentru a ne asigura că avem o imagine cât mai clară posibil în întreaga alianță”, a mai spus directorul CIA.

SUA pune accent pe schimbul de informații cu partenerii săi „într-un mod foarte rapid și sistematic”, a adăugat Burns.

Guvernul olandez a anunțat sâmbătă că va închide consulatul său din Sankt Petersburg, Rusia, și că va limita numărul de diplomați ruși autorizați la ambasada rusă din Haga, informează Reuters.

„Rusia continuă să încerce să introducă în secret agenți de informații în Olanda sub acoperirea diplomației. Nu putem și nu vom permite acest lucru”, a declarat ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra, într-un comunicat.

„În același timp, Rusia refuză să acorde vize diplomaților olandezi care ar urma să lucreze la consulatul din Sankt Petersburg sau la ambasada din Moscova”, a precizat Wopke Hoekstra.

Guvernul olandez a precizat că a decis să limiteze numărul de diplomați din cadrul ambasadei ruse din Haga astfel încât acesta să fie egal cu numărul celor de la ambasada Olandei din Moscova.

„Un anumit număr de diplomați va trebui, prin urmare, să părăsească țara în termen de două săptămâni”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe, în comunicat, fără a indica cifra exactă.

De asemenea, guvernul olandez a ordonat ca, până marți, biroul comercial rusesc din Amsterdam să se închidă.

Rusia a lansat sâmbătă 16 rachete asupra Ucrainei, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

Atacurile au vizat infrastructura civilă din regiunea Hmelnîțkîi și o așezare aflată sub controlul forțelor ucrainene din regiunea Donețk și s-au soldat cu avarierea mai multor clădiri, dar și cu rănirea unor civili, potrivit actualizării zilnice a informațiilor operaționale de pe front publicată de conducerea armatei ucrainene.

Potrivit Statului Major General, amenințarea atacurilor cu rachete rămâne una ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

Ofensiva rusă se concentrează în continuare pe direcțiile Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk din estul Ucrainei, dar, potrivit Statului Major General, forțele ruse continuă să înregistreze pierderi grele.

Actualizarea menționează că trupele ruse bombardează zonele civile aflate sub controlul lor, inclusiv clădiri rezidențiale, spitale și școli, cu scopul de a discredita Forțele Armate ale Ucrainei.

În schimb, forțele ucrainene au efectuat patru lovituri aeriene asupra unor zone cu concentrații mari de soldați și echipamente militare rusești.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat sâmbătă că Europa este „indirect în război cu Rusia”, în contextul în care mai multe țări europene s-au angajat să trimită tancuri de luptă pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei Moscovei, informează Reuters.

„Europa plutește în derivă în război chiar în aceste minute și face un act de balansare periculos”, le-a spus Orban susținătorilor săi, într-un discurs. „De fapt, de fapt, ei (europenii, n.r.) sunt deja indirect în război cu Rusia”, a adăugat șeful guvernului de la Budapesta.

„A început cu căștile… acum suntem la trimiterea de tancuri, iar avioanele de luptă sunt pe ordinea de zi, iar în curând vom auzi despre așa-numitele trupe de menținere a păcii”, a mai spus Orban.

Mai multe detalii: Viktor Orban susține că Europa „plutește în derivă” în cadrul conflictului din Ucraina și că se află „indirect în război cu Rusia”

Rusia a afirmat sâmbătă că a preluat controlul asupra unui mic sat din apropierea orașului-cheie Kupiansk, în regiunea nord-estică ucraineană Harkov, relatează AFP, preluată de The Moscow Times.

„Așezarea Gryanikovka (…) a fost complet eliberată”, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat, folosind denumirea din limba rusă a satulului ucrainean Hryanykivka.

În Hryanykivka locuiau aproximativ 600 de persoane înainte de începerea ofensivei ruse în Ucraina, în februarie anul trecut.

În septembrie, trupele ruse s-au retras din mai multe orașe cheie din regiunea nord-estică Harkov, inclusiv din centrul feroviar strategic Kupiansk.

Orașul Kupiansk se află în apropierea liniei frontului din estul Ucrainei și localnicii se tem că poate fi preluat din nou de forțele ruse.

Armata ucraineană a anunțat anterior în cursul zilei de sâmbătă că trupele ruse „desfășoară acțiuni ofensive” în mai multe orașe, inclusiv în Kupiansk și Bahmut, orașul din estul țării care este scena celei mai lungi și sângeroase bătălii de la începutul războiulului și până acum.

Rusia nu are forța și mijloacele necesare pentru a invada Ucraina din Belarus în următoarele două-trei săptămâni, potrivit Direcției principale de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, scrie The Kyiv Independent.

Sâmbătă, Direcția a precizat că serviciile militare de informații monitorizează îndeaproape mișcările trupelor ruse pe teritoriul Belarusului și încercările acestora de a implica pe deplin Minskul în războiul cu Ucraina.

În ciuda faptului că perspectiva unui atac de la granița cu Belarus este puțin probabilă, trupele ucrainene rămân în alertă.

„Înțelegem că eforturile Belarusului sunt de a sprijini Rusia și de a se abține, în același timp, de a se alătura războiului, dar știm, de asemenea, cât de mult îi presează Rusia”, a declarat vineri Andrii Chernyak, un purtător de cuvânt al serviciilor militare ucrainene de informații, pentru ITV.

Potrivit lui Chernyak, Direcția de informații anticipează că, dacă președintele belarus Alexander Lukașenko le ordonă trupelor belaruse să intre în război împotriva ucrainenilor, acestea se vor supune.

În prezent, nu există nicio posibilitate de aderare a Republicii Moldova la NATO din cauza influenței pe termen lung a propagandei rusești asupra discursului public, a declarat sâmbătă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit The Kyiv Independent.

„Când vedem ce face Rusia, devine clar că neutralitatea nu ne protejează. Cu toate acestea, în prezent nu există sprijin public pentru a schimba acest lucru”, a spus ea, adăugând că Federația Rusă a răspândit narațiuni false care subminează imaginea NATO.

„Propaganda rusă încearcă să demonstreze că neutralitatea înseamnă că Republica Moldova nu ar trebui să-și consolideze forțele de securitate, ceea ce este un nonsens absolut”, a precizat Maia Sandu.

Potrivit lui Sandu, amenințarea unui atac rusesc asupra Republicii Moldova a scăzut în parte din cauza efortului de război pe care Ucraina îl desfășoară în prezent.

Premierul britanic Rishi Sunak și vicepreședintele american Kamala Harris au fost de acord, în timpul întâlnirii lor de la Conferința de Securitate de la Munchen, că războiul din Ucraina se desfășoară “la scară globală”, relatează CNN.

„Ei au fost de acord că războiul lui Putin în Ucraina este un război global, atât în ceea ce privește impactul său asupra securității alimentare și energetice, cât și în ceea ce privește implicațiile acestuia asupra normelor acceptate la nivel internațional, cum ar fi suveranitatea. Premierul și vicepreședintele Harris au condamnat acele țări care au sprijinit politic și militar eforturile lui Putin”, a transmis un purtător de cuvânt al Downing Street.

„Ei au adus un omagiu tăriei durabile a relației dintre Marea Britanie și SUA, care ne protejează cetățenii și face lumea un loc mai sigur. Ei au fost de acord că nu există o dovadă mai clară a acestui lucru decât în Ucraina, unde suntem cei mai apropiați doi parteneri internaționali ai țării”, a continuat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic.

Downing Street a adăugat că cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre modul în care se poate intensifica acțiunea internațională în privința Ucrainei în vederea asigurării păcii, pe viitor.

„Ei au fost de acord asupra importanței de a gândi dincolo de nevoile imediate ale Ucrainei, pentru a vedea cum comunitatea internațională se poate asigura că Ucraina nu se va mai confrunta niciodată cu aceleași amenințări”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Ucraina trebuie să câștige lupta împotriva invaziei Rusiei, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că o victorie a Rusiei ar putea încuraja Moscova să atace alte țări, informează Reuters.

Pistorius a declarat, la Conferința de Securitate de la Munchen, că l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Germania și aliații săi vor ajuta Kievul „atât timp cât va fi nevoie”.

„Am fost clar: Ucraina trebuie să câștige acest război”, a spus Pistorius, în discursul său ținut la Munchen. „Rusia duce un război brutal de agresiune și de cucerire împotriva Ucrainei, iar dacă ar fi după Putin, atunci acesta ar fi doar începutul”, a adăugat oficialul german.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a exclus categoric sâmbătă orice eventuală cedare de teritoriu de către ţara în schimbul păcii, în urma anunţării unei propuneri de pace a Beijingului, scrie Agerpres preluând agenția germană de știri DPA.

„Un rol jucat de China în căutarea păcii este în interesul Ucrainei, dar integritatea teritorială a ţării noastre nu este negociabilă”, a spus Kuleba în faţa jurnaliştilor prezenţi la Conferinţa de securitate de la Munchen.

„Nicio concesie şi niciun compromis nu sunt posibile cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei sau a oricărei alte ţări din lume”, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene, accentuând că ţara sa nu va ceda nici măcar 1 metru pătrat din teritoriul său.

Mai multe detalii: Ucraina exclude categoric să cedeze chiar și un metru pătrat din teritoriul său în schimbul încheierii unei păci cu Rusia

Ministrul de externe german Annalena Baerbock a lăudat sâmbătă intenţia Chinei de a prezenta o iniţiativă de pace pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, dar a respins orice eventuală concesie teritorială făcută Rusiei, relatează agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

O pace justă presupune că “cineva care a încălcat integritatea teritorială, mai precis Rusia, îşi retrage trupele din ţara ocupată”, a declarat Baerbock într-un discurs la Conferinţa de securitate de la Munchen.

“Pacea mondială se bazează exact pe faptul că noi toţi recunoaştem integritatea teritorială şi suveranitatea fiecărei ţări”, a adăugat ea.

Poziţia Germaniei este aceea că, fără o retragere completă a tuturor trupelor ruse din Ucraina, nu există nicio şansă de încheiere a conflictului care durează de aproape un an. Toate cererile de încetare a războiului prin cedarea de teritorii Rusiei sunt inacceptabile, a subliniat şefa diplomaţiei germane.

Anterior, la Munchen, fostul ministru de externe chinez Wang Yi anunţase că Beijingul va prezenta în curând un plan de pace pentru Ucraina, dar nu a oferit alte detalii. El se va deplasa direct la Moscova după Conferinţa de securitate de la Munchen.

Regiunile Luhansk și Harkov din estul Ucrainei s-au confruntat sâmbătă cu mai multe atacuri din partea forțelor ruse, în condițiile în care noii recruți ruși par să-i înlocuiască pe luptătorii Wagner, au declarat liderii militari locali, potrivit CNN.

„Numărul luptătorilor Wagner a scăzut semnificativ în prezent, comparativ cu ceea ce am văzut în urmă cu câteva luni. Cel mai probabil au fost uciși în sectoarele Bahmut și Soledar”, a scris Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Vedem noi unități de personal mobilizat care vin după câteva luni de antrenament. Ei sunt cei care pleacă acum în ofensivă”, a mai afirmat guvernatorul.

Haidai a adăugat că orașul Kreminna, situat în estul țării, este una dintre zonele în care se înregistrează cele mai multe lupte, precizând că „situația generală este dificilă, dar pe deplin controlată”. “Numărul de atacuri și de bombardamente asupra pozițiilor noastre a crescut într-adevăr”, a recunoscut guvernatorul.

Potrivit lui Haidai, forțele ruse bruiază semnalele dronelor ucrainene, în timp ce desfășoară, de asemenea, escadroane de drone kamikaze pentru a detecta pozițiile forțelor ucrainene.

Orașele din regiunea Harkov, la nord-vest de Luhansk, au fost de asemenea bombardate sâmbătă de forțele ruse. Un civil a fost ucis în urma acestor bombardamente, iar alți doi au fost răniți, potrivit lui Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov.

Beijingul este pregătit să prezinte propunerea sa de pace pentru Ucraina, a anunțat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la Munchen, un înalt reprezentant al diplomației chineze, într-o rară declarație în care conflictul din Ucraina a fost descris folosindu-se termenul de “război”, relatează CNN.

„Acest război nu poate continua să facă ravagii”, a declarat Wang Yi, consilier principal de politică externă al președintelui chinez Xi Jinping.

Integritatea teritorială și suveranitatea tuturor țărilor vor fi respectate în propunerea Chinei, a spus Wang, adăugând că Beijingul va continua să depună eforturi pentru încheierea păcii.

„Putem, desigur, să continuăm să ne strigăm pozițiile la conferințe internaționale precum aceasta, dar sugerez să începem, de asemenea, prin a gândi în mod calm, în special pentru prietenii mei din Europa”, a adăugat el.

„Trebuie să ne gândim la ce eforturi putem face pentru a pune capăt acestui război”, a precizat Wang.

Mulți lideri ai Uniunii Europene prezenți la Munchen rămân circumspecți cu privire la intențiile Beijingului, în timp ce Wang a cerut țărilor europene să își schimbe abordarea față de război.

Vicepreședintele american Kamala Harris a declarat sâmbătă că SUA sunt „tulburate” de sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia, oferit de la începutul războiului din Ucraina.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat sâmbătă, la CNN: „Avem nevoie de mai multe dovezi că China nu colaborează cu Rusia, iar acum nu vedem acest lucru”.

China a refuzat în mod repetat să condamne agresiunea Rusiei în Ucraina.

Într-o declarație publicată sâmbătă, secretarul american de stat Antony Blinken a reluat comentariile vicepreședintei Kamala Harris, afirmând că Rusia a comis crime împotriva umanității în războiul său din Ucraina, relatează CNN.

Această catalogare s-a bazat „pe o analiză atentă a legii și a faptelor disponibile”, a spus Blinken, în declarația publicată de Departamentul de Stat al SUA.

„Membri ai forțelor Rusiei au comis omoruri în stil de execuție asupra bărbaților, femeilor și copiilor ucraineni; au torturat civili în detenție prin bătăi, electrocutare și simulări de execuții; au comis violuri; și, alături de alți oficiali ruși, au deportat sute de mii de civili ucraineni în Rusia, inclusiv copii care au fost separați cu forța de familiile lor”, a declarat Blinken. „Aceste acte nu sunt întâmplătoare sau spontane; ele fac parte din atacul larg răspândit și sistematic al Kremlinului împotriva populației civile din Ucraina”, a argumentat șeful diplomației americane.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Kamala Harris a anunțat declarația SUA privind acțiunile Rusiei în Ucraina, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, care are loc în Germania și la care participă și Blinken.

„”Nu poate exista impunitate pentru aceste crime. Toți cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a punctat șeful diplomației americane.

Vicepreședintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, a afirmat, într-un comentariu pe canalul său de Telegram, preluat de publicația de stat Izvestia, că declarațiile lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, „sunt o manifestare a urii și a fricii”.

La Conferinţa de Securitate de la München, Jens Stoltenberg afirmase că victoria Rusiei în conflictul ucrainean implică riscuri mai mari pentru NATO decât escaladarea în Ucraina, în contextul acordării de sprijin militar pentru Kiev.

„Stoltenberg a spus că riscul unei victorii ruse este mult mai mare decât riscul unei escaladări a conflictului din Ucraina. Traduc într-o rusă de înțeles: riscul de a începe un al treilea război mondial este semnificativ mai mic decât riscul ca țara noastră să câștige”, a scris Medvedev.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev, după declarațiile lui Jens Stoltenberg despre riscul victoriei Rusiei în Ucraina: „Ne urăsc și se tem”

Occidentul ar trebui să evite prudenţa excesivă în ceea ce priveşte livrările sale de arme pentru Ucraina, a susţinut sâmbătă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul Conferinţei de securitate de la München, avertizând cu privire la consecinţele unei eventuale victorii a Rusiei în războiul lansat în urmă cu aproape un an împotriva ţării vecine, informează agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

„Unii sunt îngrijoraţi că sprijinul nostru pentru Ucraina riscă să ducă la escaladare. Dar riscul cel mai mare este dacă Putin câştigă”, întrucât lumea ar deveni mai periculoasă şi Occidentul mai vulnerabil, a declarat Jens Stoltenberg.

În opinia sa, în acest scenariu preşedintele rus şi alţi lideri autoritari vor crede că „pot folosi forţa pentru a obţine ceea ce doresc”, ceea ce ar fi un mesaj eronat.

În acest context, a continuat Stoltenberg, aliaţii Ucrainei trebuie să îi dea acesteia ceea ce are nevoie pentru a câştiga şi pentru a se afirma ca o naţiune independentă suverană în Europa.

„Vreau să fiu clar, nu există opţiuni lipsite de risc”, a mai spus el.

Moscova nu se aşteaptă ca noul guvern de la Chişinău să-şi schimbe „retorica antirusă” şi consideră că susţinătorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova duc ţara „cu încredere” pe calea Ucrainei, afirmă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit news.ro. Reprezentanta diplomației ruse mai susține că procesul de învestire a noului guvern moldovean a fost însoţit de o „retorică antirusă fără precedent”.

„Am urmărit îndeaproape formarea noului guvern al Republicii Moldova. Am observat că acest proces a fost însoţit de o creştere fără precedent a retoricii antiruseşti din partea autorităţilor de la Chişinău, pe baza unor informaţii nedovedite despre un presupus plan rusesc de destabilizare a situaţiei din ţară, primite de la Kiev”, a spus Maria Zaharova, care a catalogat aceste informaţii drept „ficţiune”.

Reprezentanta diplomației ruse s-a arătat deranjată de cursul prooccidental pe care îl urmează Chișinăul şi a strecurat din nou afirmaţia – ce revine insistent în ultima vreme în discursul de la Moscova – că Republica Moldova este împinsă pe calea Ucrainei. „Am spus în repetate rânduri că sponsorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei şi a statelor baltice”, a susținut Zaharova.

Mai multe detalii: Maria Zaharova amenință Republica Moldova, după învestirea noului guvern: “Sponsorii occidentali conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei”

Ministrul de externe al Ucrainei a afirmat sâmbătă că este sigur că aliații țării sale vor furniza în cele din urmă avioane de luptă pentru a ajuta Kievul să respingă invazia rusă, relatează CNN.

„Îmi asum riscul de a spune că Ucraina va primi avioane, este o chestiune de timp și de procedură”, a declarat Dmytro Kuleba, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Conferința de Securitate de la Munchen.

„O să dureze mai mult timp decât în cazul tancurilor. Înțelegem acest lucru, dar chiar tipul de logică, modul în care evoluează situația, ne va duce pe toți la decizia privind livrarea avioanelor”, a declarat ministrul ucrainean de externe.

Kuleba le-a cerut aliaților care ar putea trimite avioane de luptă să acorde prioritate mai întâi pregătirii piloților.

„În primul rând, s-a luat decizia de a furniza Ucrainei anumite arme și apoi a început antrenamentul, ceea ce ne-a dus la ce? La o pierdere de timp. Așa că propunem să întoarcem oarecum situația și să începem cu antrenamentul”, a spus el. „Aceasta este solicitarea noastră către toți prietenii noștri care pot eventual să împartă avioane cu noi, să înceapă antrenamentul cât mai curând posibil, fără a ne asuma în acest moment angajamente suplimentare”, a precizat ședul diplomației ucrainene.

Aproape de finalul conferinței sale de presă, Kuleba le-a cerut celor prezenți în sală să aibă mai multă încredere în Ucraina atunci când țara vorbește despre lipsa ei de resurse.

„În urmă cu un an, oamenii de aici, din Munchen, îmi spuneau că nu vom rezista mai mult de 24, 48 de ore – că știm că nu veți reuși, că nu veți supraviețui. Trebuie să fii rațional. Noi am trecut prin asta. Am văzut asta. Aveți încredere în noi, fiți alături de noi și vom învinge”, a declarat Kuleba. „Nimic nu este imposibil. Am demonstrat-o de atâtea ori în ultimul an de zile”, a mai spus ministrul ucrainean.

După ce a obținut promisiuni pentru sute de tancuri de luptă moderne din partea aliaților occidentali, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndreptat atenția către avioanele de luptă moderne.

Acestea au fost un element-cheie al discursurilor sale în timpul vizitelor la Londra și la summitul Uniunii Europene de săptămâna trecută.

Regatul Unit va începe în curând să-i antreneze pe piloții ucraineni pe avioane de luptă la standardele NATO, deși secretarul apărării din această țară a avertizat că orice mișcare de a trimite avioane britanice în Ucraina este probabil foarte îndepărtată.

Alți aliați ai Kievului, deși au semnalat deschidere pentru a discuta această posibilitate, au avertizat, de asemenea, că o decizie de a furniza avioane militare nu va veni rapid.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă că aliații trebuie să „dubleze” sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-i permite acesteia să reziste în fața agresiunii Rusiei, scrie The Kyiv Independent, citând AFP.

„Trebuie să dublăm eforturile și trebuie să continuăm sprijinul cu adevărat masiv care este necesar pentru ca aceste planuri imperialiste ale lui Putin să eșueze complet”, a declarat von der Leyen la Conferința de Securitate de la Munchen.

Von der Leyen a subliniat că UE nu poate aștepta luni și ani de zile pentru a-și putea reface propriile arsenale militare sau pentru a trimite în Ucraina muniții, cum ar fi proiectile de artilerie de 155 mm.

„Ne-am putea gândi, de exemplu, la acorduri de achiziție avansată care să ofere industriei de apărare posibilitatea de a investi acum în linii de producție, pentru a fi mai rapide și pentru a crește cantitatea pe care o pot livra”, a spus ea.

Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune va împiedica Kievul să lanseze o contraofensivă majoră și să elibereze restul teritoriului ucrainean. Lipsa Ucrainei de avioane și rachete avansate va prelungi probabil războiul de agresiune al Rusiei și se va solda cu mii de morți, potrivit acestor criciti, notează The Kyiv Independent.

Rachetele HIMARS pe care Ucraina le folosește în prezent au o rază de acțiune de 80 de kilometri și nu pot ajunge în multe dintre zonele ocupate de Rusia.

Locotenent-colonel Viktor Fursov, 37 de ani, originar din Zdvinsk, a murit în „operațiunea specială din Ucraina“, a informat NDN Info, portal rus de știri din regiunea Novosibirsk. Publicațiile britanice The Independent și Daily Mail scriu că Fursov era considerat „cel mai bun colonel de spionaj al lui Vladimir Putin”.

El a fost trimis pe front în luna august, anul trecut, și a murit „eroic”, pe 10 februarie 2023, „efectuând o misiune de luptă și protejându-și proprii camarazi cu trupul său”.

Mai multe detalii: „Cel mai bun colonel rus de spionaj” a fost ucis în Ucraina: „Și-a protejat camarazii cu propriul trup”

O serie de atacuri ale rușilor au fost raportate vineri în nouă din cele 25 de regiuni ale Ucrainei pe 17 februarie, potrivit autorităților regionale ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

Printre acestea se numără regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Luhansk, Harkov, Herson, Mikolaiv, Zaporojie, Cernihiv și Sumî.

Cel puțin șase civili au fost uciși, iar zece au fost răniți, potrivit autorităților regionale.

În regiunea Donețk, guvernatorul Pavlo Kirilenko a anunțat sâmbătă dimineață că trei civili au fost uciși și cinci au fost răniți, inclusiv unul în orașul Bahmut, aflat în centrul luptelor din Ucraina.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete împotriva orașului Pokrovsk, avariind mai multe case și piața centrală.

Potrivit Statului Major General, forțele ucrainene au respins atacurile rușilor în trei localități din regiunea Luhansk. Nu au fost raportate victime în regiune.

Forțele ruse au bombardat 15 așezări din regiunea Zaporojie, avariind infrastructura civilă. Nu au fost raportate victime, potrivit Administrației militare regionale.

În regiunea Dnipropetrovsk, bombardamentele rusești au rănit un civil. Acestea au avariat mai multe case, rețele electrice și conducte de gaz în districtele Nikopol și Marhaneț, situate de cealaltă parte a râului Dnipro.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat că forțele ruse au lovit orașul Vovhansk și au bombardat cel puțin 15 așezări din această regiune nord-estică, avariind case, unități medicale și un spital.

Un civil a fost ucis în apropiere de Kupiansk, iar altul a fost rănit în apropiere de orașul Harkov.

Administrația militară a regiunii Herson a anunțatcă forțele ruse au bombardat regiunea sudică de 65 de ori în ultima zi, folosind artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă, tancuri, mortiere și drone.

Un civil a fost ucis, iar alți trei au fost răniți.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitalii Kim, a anunțat că forțele ruse au bombardat Ochakiv cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, avariind mai multe case. Nu au fost raportate victime.

Forțele ruse au bombardat de 54 de ori regiunile Cernihiv și Sumî cu mortiere, obuziere autopropulsate și sisteme de rachete cu lansare multiplă. Potrivit Comandamentului de Nord al armatei ucrainene, nu au fost raportate victime.

Vicepreședintele american Kamala Harris a promis sprijinul constant al Statelor Unite pentru Ucraina în timpul unui discurs susținut sâmbătă la Munchen, în Germania, relatează CNN.

„Statele Unite vor continua să susțină ferm Ucraina și vom face acest lucru atât timp cât va fi nevoie”, a declarat vicepreședintele american, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

Harris, a cărui călătorie precede împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a lăudat hotărârea și rezistența poporului ucrainean.

„Vor mai fi zile întunecate în Ucraina. Agonia zilnică a războiului va persista”, a declarat ea. „Dar dacă Putin crede că ne poate descuraja odată cu trecerea timpului, se înșeală amarnic. Timpul nu este de partea lui”, a mai spus Harris.

În timp ce întrebările continuă să se învârtă în jurul chestiunilor legate de cât de multă finanțare va mai oferi SUA pentru efortul de război al Ucrainei, acum că republicanii sunt la conducerea Camerei Reprezentanților și au promis că nu vor exista „cecuri în alb”, Harris a remarcat că mulți lideri ai Congresului american au fost prezenți la conferința de la Munchen. Fosta președintă a Camerei Reprezentanților ,Nancy Pelosi, a participat prin videoconferință, în timp ce senatorul republican Lindsey Graham și alți republicani au fost, de asemenea, prezenți.

„Ei sunt aici, împreună, pentru că înțeleg miza. Leadership-ul asigurat de acești membri a fost vital pentru sprijinul acordat de America pentru Ucraina, iar președintele Biden și eu știm că sprijinul lor pentru Ucraina va continua”, a declarat Harris.

În discuția cu ambasadorul Germaniei, Christoph Heusgen, președintele conferinței, Harris a dat asigurări că finanțarea SUA va continua pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei.

Rusia a lansat sâmbătă, din Marea Neagră, patru rachete de croazieră spre Ucraina, a anunțat sâmbătă, pe Telegram, Comandamentul Forțelor Aeriene al forțelor armate ucrainene, potrivit CNN.

„Pe 18 februarie, forțele de ocupație ruse au lansat patru rachete de croazieră de tip Kalibr spre Ucraina din zona Mării Negre. Două rachete au fost interceptate de apărarea aeriană”, a precizat Comandamentul.

Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a afirmat că Rusia „folosește avioane strategice, în special în spațiul aerian de deasupra teritoriilor ocupate, lansând rachete”.

Două explozii au fost raportate sâmbătă în orașul ucrainean Hmelnîțkîi, a anunțat Serhii Hamaliy, șeful administrației militare din regiune, într-o postare pe Telegram.

Una dintre lovituri a atins o clădire militară, iar cealaltă a lovit în apropierea unei stații de transport public, a precizat șeful administrației militare regionale.

„Unda de șoc a avariat clădiri civile, trei unități de învățământ, sute de ferestre au fost sparte, iar 11 mașini au fost avariate”, a adăugat Serhiy Hamaliy, șeful administrației militare din regiunea Hmelnîțkîi.

„Doi civili au cerut ajutor medical, un bărbat și o femeie. Bărbatul care a suferit o rană provocată de șrapnel se afla în autobuz în acel moment. Amândoi sunt în stare stabilă și au primit asistența medicală necesară”, mai scrie în postarea lui Hamaliy.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit sâmbătă, de asemenea, despre acest atac, într-o postare pe Telegram, afirmând : „Statul terorist nu încetează să încerce să intimideze populația civilă”.

El a adăugat că 10 regiuni din Ucraina au fost bombardate de forțele ruse în ultimele 24 de ore.

„O pedeapsă corectă va fi pentru oricine care comite această teroare continuă. Cu siguranță va trebui să răspundă. Pentru fiecare viață distrusă. Pentru fiecare rachetă trasă asupra Ucrainei. Pentru tot răul și suferința pe care Rusia le-a adus pe pământul nostru”, a adăugat Zelenski.

Fondatorul și șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a confirmat că luptătorii lui au rămas fără muniție și Moscova refuză aprovizionarea. El a cerut ajutor lui Ramzan Kadîrov.

Ministerul rus al Apărării a oprit complet furnizarea de muniție spre mercenarii Wagner. De asemenea, a fost introdusă o interdicție privind recrutarea deținuților de către gruparea lui Prigojin.

Luptătorii din forțele de artilerie ai PMC „Wagner”, care asigură acoperirea unităților de asalt, au făcut apel la Ministerul Apărării, într-un videoclip difuzat pe mai multe conturi ale rețelei Telegram.

Mai multe detalii: Mercenarii Wagner au rămas fără muniție în Ucraina și Ministerul rus al Apărării refuză să-i aprovizioneze

Nici măcar adolescenții nu sunt scutiți de politica de toleranță zero a Rusiei față de discursul împotriva războiului din Ucraina. Mulți au suportat consecințe juridice pentru micile lor gesturi de revoltă, arată o investigație a site-ului rus independent Verstka.

În 2022, cel puțin șapte persoane sub 18 ani au fost puse sub acuzare de autoritățile ruse pentru că au făcut declarații antirăzboi, potrivit OVD-Info, un proiect mass-media rus independent care vizează combaterea persecuției politice.

Deși acuzațiile penale împotriva minorilor sunt relativ rare în Rusia, arestările, amenințările, hărțuirile și acuzațiile de delict devin tot mai frecvente. Potrivit unei investigații Verstka, mai mulți minori au fost arestați și amendați pentru că au participat la mitinguri de solidaritate cu Ucraina, au făcut declarații sau au afișat mesaje anti-război.

Mai multe detalii: Kremlinul nu iartă pe nimeni. Cum sunt persecutați adolescenții ruși care nu susțin războiul: „Crezi că nu o să te batem măr doar pentru că ești minor?”

Ucraina are nevoie de mai multă muniție pentru a lupta în războiul împotriva Rusiei, a declarat vineri seară un membru al brigăzii 109 de apărare teritorială a țării, Yehor Firsov, potrivit CNN.

„Desigur, avem nevoie de obuze, obuze și, din nou, obuze. Pentru că, sincer vorbind, există situații în care nu sunt suficiente obuze. Armele sunt primul lucru de care avem nevoie pe linia frontului”, a spus Firsov, în cadrul unui telejurnal național ucrainean.

Firsov, un fost membru al parlamentului care acum luptă pe linia frontului, a declarat că au existat îmbunătățiri logistice după primele zile ale invaziei ruse, dar că soldaților ucraineni le-ar prinde bine întotdeauna mai mult echipament.

„Bineînțeles, cu toții am dori mai mult echipamente și muniții, pentru că acestea acoperă înaintarea infanteriștilor. Nu mă înțelegeți greșit – dacă nu există artilerie sau dacă tancurile nu funcționează și nu acoperă infanteria, este foarte, foarte dificil pentru infanteriști. Așa că, cu cât avem mai mult echipament și muniții, cu atât mai bine”, a declarat Firsov.

Sâmbătă, la Consiliul de Securitate de la Munchen, liderii diferiților aliați ai Ucrainei, printre care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Rishi Sunak, i-au îndemnat pe ceilalți aliați să își intensifice sprijinul pentru Ucraina, inclusiv producția de muniție.

Firsov a vorbit, de asemenea, despre impactul oboselii pe linia frontului.

Întrebat cum evaluează situația actuală, Firsov a descris-o ca fiind „mereu tensionată”, spunând că inițiativa pe câmpul de luptă pare să se schimbe constant.

„În ultimele luni, a existat o ofensivă inamică aici. Se întâmplă în valuri. În unele locuri, inamicul duce acțiuni agresive semnificative și atacuri de infanterie. În unele locuri, își ușurează puțin presiunea. Dar există atacuri inamice constante care folosesc tot ce este posibil – MLRS, tancuri, mortiere. Toate acestea sunt constante. În fiecare zi, uneori chiar la fiecare oră”, a spus el, adăugând că astfel de evenimente au un impact psihologic asupra colegilor săi soldați.

„Mulți luptători au o oarecare oboseală psihică. Este inevitabil – îți îndeplinești funcția 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Oboseala se acumulează”, a mai spus soldatul.

Două persoane au fost rănite în urma atacurilor rușilor efectuat sâmbătă dimineață asupra orașului Hmelnîțkîi, a anunțat primarul orașului, potrivit The Guardian.

Conform mai multor relatări, două explozii au fost auzite în orașul din vestul Ucrainei, la primele ore ale dimineții de sâmbătă.

Edilul Oleksandr Symchyshyn a anunțat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că două persoane au primit îngrijiri medicale în urma incidentului, adăugând că rănile suferite de acestea nu le-a pus viața în pericol.

El a precizat că atacurile au avariat trei școli și mai multe proprietăți comerciale. Sute de ferestre ale unor clădiri înalte au fost sparte, de asemenea.

Ministerul Apărării de la Tallin a anunțat sâmbătă, 18 februarie, că Estonia va comanda o „cantitate semnificativă” de muniţii de tipul dronelor kamikaze, cunoscute şi ca „loitering munitions” (muniţii rătăcitoare), informează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Comanda va fi lansată în primul trimestru din 2023, iar livrările vor avea loc anul viitor. Cantitatea care urmează să ajungă în țară nu a fost precizată, dar va fi una din cele mai mari din istoria ţării.

Dronele kamikaze aşteaptă în zbor identificarea ţintei, apoi o atacă în picaj, cu viteză foarte mare, şi explodează la impact.

Mai multe detalii: Estonia face una dintre cele mai mari achiziții de muniții din istoria țării: comandă drone kamikaze din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că UE ar trebui să accelereze producția de muniție și a propus ca țările membre să facă achiziții în comun, la fel ca în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Ne-am putea gândi, de exemplu, la acorduri de achiziție în avans care să ofere industriei de apărare posibilitatea de a investi acum în linii de producție pentru a fi mai rapide și pentru a crește cantitatea pe care o pot livra”, a sugerat Ursula von der Leyen.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen propune ca UE să cumpere muniții în comun, ca în cazul vaccinului anti-COVID

Premierul britanic, Rishi Sunak, consideră că acum este momentul ca Occidentul să-și „dubleze” sprijinul acordat Ucrainei, relatează The Guardian.

Într-un discurs ținut sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, liderul de la Londra a declarat că „eforturile colective ale Occidentului fac diferența”, dar „cu fiecare zi care trece, forțele Rusiei provoacă și mai multă durere și suferință”.

„Singura modalitate de a schimba acest lucru este ca Ucraina să câștige. Așadar, avem nevoie de o strategie militară pentru ca Ucraina să obțină un avantaj decisiv pe câmpul de luptă pentru a câștiga războiul și de o strategie politică pentru a obține pacea”, a mai declarat premierul britanic.

„Acum este momentul să ne dublăm sprijinul. Când Putin a început acest război, a pariat că hotărârea noastră se va clătina. Dar i-am demonstrat că s-a înșelat atunci și îi vom demonstra că se înșală și acum”, a adăugat Rishi Sunak.

Guvernul SUA a declarat oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității în timpul războiului din Ucraina, a anunțat sâmbătă vicepreședinta Kamala Harris, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, relatează CNN.

„Statele Unite au stabilit în mod oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității. Și le spun tuturor celor care au comis aceste crime și superiorilor lor care sunt complici: veți fi trași la răspundere”, a declarat Harris.

Vicepreședinta SUA a expus o parte din ceea ce s-ar putea folosi ca dovezi ale presupuselor crime împotriva umanității comise de Rusia și s-a referit la cazuri specifice care au fost relatate de presa internațională și apar în rapoartele oficiale ale ONU.

Kamala Harris a vorbit despre bombardarea unei maternități, unde a fost ucisă o mamă însărcinată, și a teatrului din Mariupol, unde sute de persoane au murit, precum și despre imaginile de la Buha, cu civili omorâți și lăsați să zacă pe străzi sau despre rapoartele ONU despre cazul unei fetițe agresate sexual de un soldat rus.

„În primul rând, încă din zilele de început ale acestui război neprovocat, am fost martori la faptul că forțele rusești s-au angajat în atrocități îngrozitoare și crime de război”, a spus Kamala Harris.

„Forțele ruse au urmărit un atac generalizat și sistemic împotriva unei populații civile – acte oribile de crimă, tortură, viol și deportare. Ucideri în stil de execuție, bătăi și electrocutări. Autoritățile ruse, au deportat cu forța sute de mii de persoane, din Ucraina în Rusia, inclusiv copii. Au separat cu cruzime copiii de familiile lor”, a continuat vicepreședinta americană.

Mai multe detalii: Kamala Harris: SUA au stabilit oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât două din cele patru rachete rusești lansate pe 18 februarie, potrivit Forțelor Aeriene ale Kievului, relatează The Kyiv Independent.

Rachetele de croazieră Kalibr au fost lansate de Rusia de pe Marea Neagră, potrivit armatei ucrainene.

Printre alte rachete de croazieră și balistice, rachetele Kalibr au fost principalele arme pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca infrastructura civilă a Ucrainei.

Potrivit serviciilor secrete ucrainene, Rusia este pe cale să își epuizeze stocul, dar poate continua să producă 20 de astfel de rachete pe lună.

Moscova s-a lăudat în decembrie că nu va rămâne niciodată fără acest tip de rachete.

Operatorul ucrainean Energoatom anunță că două rachete rusești au trecut sâmbătă, 18 februarie, peste o centrală nucleară din sudul țării, existând amenințarea ca acestea să lovească un reactor, relatează Ukrainska Pravda.

Totul s-a întâmplat în regiunea sudică Mikolaiv, rachetele de croazieră fiind înregistrate la orele 8.25 și 8.27.

Potrivit Energoatom, rachetele s-au deplasat de-a lungul canalului Bugului de Sud în direcția Pervomaisk și au zburat „periculos de aproape de instalația nucleară”.

„Amenințarea de a intra în reactor cu posibile consecințe – o catastrofă nucleară – a fost din nou ridicată. Acesta este un alt act de terorism nuclear rusesc care amenință securitatea întregii lumi”, au precizat reprezentanții Energoatom.

”Încă o dată, ne adresăm Agenției Internaționale pentru Energie Atomică cu solicitarea de a lua toate măsurile posibile pentru a opri terorismul nuclear al Federației Ruse, de a retrage formațiunile militare rusești de pe teritoriul centralei Zaporojie și de a stabili o zonă demilitarizată în jurul acesteia, precum și o zonă de interdicție aeriană deasupra tuturor instalațiilor nucleare din Ucraina”, mai transmite Energoatom.

Vicepreședinta americană, Kamala Harris, și președintele francez, Emmanuel Macron, au avut o întâlnire bilaterală în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. Reuniunea a avut ca scop evidențierea angajamentului celor două națiuni de a oferi ajutor militar Ucrainei în urma invaziei Rusiei declanșate acum aproape un an, relatează CNN.

„Mă bucur să vă revăd, am vorbit despre atât de multe chestiuni de moment și de viitor, pe parcursul vizitelor noastre. Și să vă văd din nou aici, la Munchen, și să vorbim, cu prioritate, despre angajamentul nostru, ca partener, față de poporul ucrainean și despre multe alte chestiuni. Aceasta face parte din discuția noastră continuă, care este mărturia prieteniei și a parteneriatului de-a lungul multor generații”, a spus Kamala Harris.

Nici Harris, nici Macron nu au răspuns la întrebările presei cu privire la Rusia sau la legea americană privind reducerea inflației, pe care Franța a criticat-o.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat pe 18 februarie că, de la începutul invaziei, Rusia a pierdut 142.270 de soldați, dintre care aproximativ 1.010 militari au murit pe 17 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Conform estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de trupele Moscovei în aproape un an de război se numără și: 6.533 de vehicule blindate de luptă, 5.196 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.326 de sisteme de artilerie, 469 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 243 de sisteme de apărare aeriană, 298 de avioane, 287 de elicoptere, 2.016 drone și 18 ambarcațiuni.

Zece clădiri civile înalte au fost avariate, iar două persoane au fost rănite, în urma atacului de sâmbătă dimineață din Hmelnîțkîi, a declarat primarul orașului, Alexander Simcișin, citat de Ukrainska Pravda.

„Sunt trei instituții de învățământ avariate și aproximativ zece clădiri rezidențiale cu mai multe etaje, aproximativ 500 de ferestre au fost distruse, o parte din echipamente au fost deteriorate și un vehicul privat”, a precizat edilul, adăugând că persoanele rănite au suferit leziuni ușoare.

Guvernatorul din regiunea Hmelnîțkîi a anunțat sâmbătă dimineață că două explozii au fost auzite în zonă.

Președintele american, Joe Biden, îi va „transmite mesaje” omologului său rus, Vladimir Putin, atunci când va vorbi marți la Varșovia, anunță SUA. Biden va ține un discurs în Polonia – un aliat cheie al SUA – în aceeași zi în care Putin va avea propriul discurs la Moscova, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, relatează Agenția France-Presse, citată de The Guardian.

Biden va ateriza marți la Varșovia și se va întâlni cu președintele polonez, Andrzej Duda, iar miercuri îi va întâlni liderii NATO din grupul București 9.

De asemenea, Biden va vorbi la telefon săptămâna viitoare cu liderii Marii Britanii, Franței și Italiei, a anunțat Casa Albă, în timp ce cancelarul german, Olaf Scholz, este așteptat la Washington pe 3 martie.

Principalul eveniment public al lui Biden de săptămâna viitoare va fi, însă, discursul rostit marți de la Castelul Regal din Varșovia despre „modul în care Statele Unite au mobilizat lumea pentru a sprijini poporul ucrainean în timp ce își apără libertatea și democrația”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

„Președintele Biden va spune clar că Statele Unite vor continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. (…) Și bănuiesc că îl veți auzi transmițându-i mesaje și domnului Putin, precum și poporului rus”, a precizat oficialul american.

Kirby a menționat că Biden nu intenționează să se întâlnească cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul călătoriei sale în Europa sau să meargă în Ucraina.

Guvernatorul regiunii Hmelnîțkîi, Serhii Hamalii, a raportat două explozii în capitala regională în dimineața zilei de 18 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul a anunțat că au fost auzite explozii în regiune, prin mesaje publicate pe contul său de Telegram, fără a da alte detalii.

Între timp, guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, a declarat că Rusia a lansat rachete din Marea Neagră, iar apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât unele dintre ele.

Kim a publicat pe rețelele sociale o fotografie cu ceea ce el a spus că sunt probabil resturi de rachete.

Potrivit șefului garnizoanei militare din Harkov, Serhii Melnik, Rusia a lansat șase rachete de croazieră Kalibr asupra Ucrainei.

În dimineața zilei de 18 februarie au fost declanșate alerte de raid aerian în aproape toate regiunile ucrainene.

Peste 30.000 de luptători din gruparea Wagner au fost uciși sau răniți în luptele din Ucraina, potrivit estimărilor SUA, relatează CNN, citat de The Kyiv Independent.

„Aproximativ jumătate din acești 9.000 au fost uciși de la jumătatea lunii decembrie”, a relatat CNN, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby.

Aproape 90% dintre cei uciși în decembrie au fost recrutați din închisorile rusești, în contextul în care gruparea s-a bazat mult pe deținuți pentru a-și completa rândurile.

Această tendință pare să se mențină, a precizat Kirby, deși liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat săptămâna trecută că nu va mai face recrutări din închisori.

Ministerul ucrainean al apărării a raportat la 16 februarie că grupul Wagner și grupurile militante susținute de Rusia, active în estul țării, pierdeau până la 80% din unele unități de asalt în apropiere de Bahmut, în regiunea Donețk.

Evgheni Prigojin a afirmat la 15 februarie că Bahmut ar putea fi înconjurat în martie sau aprilie. Forțele ruse, împreună cu grupul de mercenari Wagner, controlat de Kremlin, încearcă de câteva luni să captureze orașul estic, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donețk.

În dimineața zilei de sâmbătă, 18 februarie, în Ucraina a fost anunțată o alertă aeriană pe scară largă, relateaz Ukrainska Pravda.

Alarmele răsună în aproape toată țara.

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că, în ciuda temerilor că Rusia poate lansa un atac masiv asupra Ucrainei în perioada în care se împlinește un an de la declanșarea invaziei, nu există dovezi ale unei mari concentrări de forțe rusești precum cea din 24 februarie 2022, relatează publicația Financial Times, citată de Ukrainska Pravda.

Oficialul britanic a spus că până acum Rusia a lansat o serie de atacuri-test de-a lungul liniei frontului, care au dus la pierderi foarte grele.

„Până în prezent, nu există nicio dovadă a unei ofensive rusești semnificative și de amploare. Ceea ce am văzut este un avans pe fronturi cu prețul a mii de vieți”, a precizat Wallace, adăugând că „marea” ofensivă a Rusiei avansează „cu metri, nu cu kilometri”.

Ben Wallace a subliniat și că aliații occidentali ai Ucrainei sunt „mai hotărâți ca niciodată” să ajute țara să lupte împotriva ocupanților ruși, însă a admis că livrarea de avioane de luptă, pe care Kievul insistă să le obțină, este încă departe.

În cadrul Conferinței de securitate de la München de vineri, ministrul de externe Dmytro Kuleba a declarat că Ucraina nu mai este împinsă în negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, un contrast puternic cu începutul invaziei pe scară largă din martie 2022, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Kuleba, nicio țară importantă nu îndeamnă Ucraina să se angajeze în discuții cu Putin din cauza faptului că toate statele au înțeles intențiile lui Putin și au înțeles că astfel de discuții ar fi zadarnice.

Ministrul de externe a adăugat că Ucraina a mutat cu succes concentrarea inițială a aliaților cei mai apropiați de la prevenirea victoriei Rusiei, spre o victorie a Ucrainei.

„Au început să vorbească despre asta și să construiască politici din asta”, a spus el.

Potrivit unei investigații comune a serviciului rus BBC, Mediazona, și a unei echipe de cercetători voluntari, victimele rușilor au fost de cinci ori mai mari decât de obicei în ultimele două săptămâni.

Pe parcursul anului 2022, rata obișnuită dovedită a victimelor trupelor ruse a fost de aproximativ 250-300 pe săptămână. Cu toate acestea, aceste cifre au început să se dubleze în ianuarie 2023. Anchetatorii au putut confirma 1.679 de victime ale trupelor ruse de la începutul lunii februarie.

Potrivit raportului, aceasta este cea mai mare creștere a numărului de victime de la începutul invaziei la scară largă, în martie 2022. Creșterea numărului victimelor poate fi atribuită ultimei ofensive a Rusiei în estul Ucrainei.

Anchetatorii au putut confirma numele unui total de 14.709 de soldați ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă folosind surse deschise și au adăugat că numărul total de victime ale trupelor ruse ar putea fi de două ori mai mare decât ceea ce au putut verifica.

Mai mult, au confirmat decesul a 50 de bărbați mobilizați la unitățile militare și punctele de colectare de pe teritoriul Rusiei, cauza cărora, de cele mai multe ori, au fost problemele de sănătate și tratamentul medical întârziat.

Opt decese au fost cauzate de sinucidere, iar șase au murit în timpul antrenamentelor sau din cauza accidentelor rutiere.

Potrivit raportului, victimele cresc semnificativ dacă sunt incluse pierderile soldaților mobilizați în regiunile ocupate Donețk (cel puțin 5.000 de soldați) și Luhansk (mai mult de 1.500).

Un al doilea grup este deja în cursul antrenamentelor de cinci săptămâni în care vor învăța manevre militare, pregătire medicală și pregătire de bază, potrivit CNN.

Primul grup de 635 de ucraineni a încheiat cursul în zona de antrenament Grafenwoehr, potrivit unui comunicat al secretarului de presă al Pentagonului, Generalul Pat Ryder, unde SUA își desfășoară propriul antrenament combinat de arme și manevre.

Batalionul ucrainean s-a antrenat și pe vehiculul de luptă al infanteriei, Bradley.

Antrenamentul a început la mijlocul lunii ianuarie, parte a unui program extins al SUA de pregătire a forțelor ucrainene pentru luptă. Anterior, SUA au oferit instruire la scară mai mică privind sistemele de arme individuale, cum ar fi lansatoarele de rachete HIMARS.

Un al doilea grup de 710 de soldați ucraineni a început deja antrenamentul la Grafenwoehr, a spus Ryder.

Trupele se vor antrena pe vehiculul de luptă Bradley al infanteriei și M109 Paladin, un obuzier autopropulsat pe care SUA au anunțat recent că îl vor trimite în Ucraina.

În plus, încă 890 de soldați ucraineni vor începe săptămâna viitoare antrenamentele pe vehiculele de luptă Stryker.

Rishi Sunak va îndemna aliații occidentali să ofere Ucrainei armament avansat la standarde NATO, necesar pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său, atunci când se va adresa conferinței de securitate de la München, sâmbătă, potrivit The Guardian.

Este de aștepat ca Sunak să spună că trebuie făcute mai multe pentru a „consolida securitatea pe termen lung a Ucrainei” și că liderii trebuie să „dubleze” sprijinul militar pentru Kiev, relatează agenția de presă AP.

De asemenea, el ar urma să facă presiuni pentru un nou plan de protejare a suveranității Ucrainei, în viitor, împotriva agresiunii ruse, și să susțină că lupta Kievului este „despre securitatea și suveranitatea fiecărei națiuni”.

Discursul lui Sunak la forumul german de securitate globală vine după ce Volodimir Zelenski a vizitat săptămâna trecută Regatul Unit, Paris și Bruxelles, cerând Occidentului să trimită avioane de luptă.

Statul Major al Ucrainei a raportat că Forțele Armate au efectuat cinci atacuriaeriene asupra trupelor ruse, vineri, 17 februarie, inclusiv asupra unei locații care avea un sistem de rachete antiaeriene, potrivit The Kyiv Independent.

Între timp, forțele ruse continuă să lanseze atacuri asupra civililor în toată Ucraina. Potrivit raportului, rușii au efectuat șase atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile în Kupiansk, regiunea Harkov, pe 17 februarie.

Au fost, de asemenea, efectuate zece atacuri aeriene și peste 10 atacuri cu mai multe lansatoare de rachete.

Trei locuințe și o clădire cu mai multe etaje au fost avariate.

Focurile de artilerie rusă au lovit, de asemenea, mai multe așezări și districte din regiunile Cernigău, Zaporojie, Harkov, Herson, Donețk și Luhansk.

Forțele ruse rămân concentrate asupra atacurilor de-a lungul Kupeansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk în estul Ucrainei, dar suferă pierderi grele.

Membrii Forțelor Aeriene ale Ucrainei, care s-au antrenat pentru folosirea sistemului de apărare antiaeriană Patriot, trimis de Occident, spun că „stăpânesc” noul sistem și că îl vor putea folosi „foarte curând”, relatează Sky News.

Sistemul este capabil să doboare rachete de croazieră, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane și ar consolida apărarea Ucrainei împotriva atacurilor rusești.

SUA au fost de acord să trimită un sistem Patriot în Ucraina în decembrie, dar experții au spus că va dura luni întregi pentru a antrena soldații și că va fi nevoie de aproximativ 90 de militari pentru a-l opera.