Război în Ucraina, ziua 361 | Armata ucraineană susține că Rusia a pierdut aproape 143.000 de soldați de la începutul războiului

Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat duminică, într-o convorbire telefonică cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, intenția NATO de a trimite arme Ucrainei, relatează Sky News.

Convorbirea a avut loc după ce președintele francez a declarat într-un interviu că dorește să vadă Rusia înfrântă în Ucraina – dar nu și să o „zdrobească” pe propriul ei teritoriu.

Cancelaria lui Macron a precizat, într-o declarație, că cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre recentele vizite ale lui Zelenski la Londra, Paris și Bruxelles.

De asemenea, Macron și-a reafirmat, în timpul convorbirii telefonice, sprijinul pentru propunerea de pace, în 10 puncte, prezentată de Zelenski.

Armata ucraineană provoacă pierderi „extraordinar de importante” forțelor ruse în apropierea orașului Vuhledar, situat în regiunea estică Donbas, a afirmat duminică președintele Volodimir Zelenski, potrivit Al Jazeera.

„Situația este foarte complicată. (…) Îi desființăm pe invadatori și provocăm pierderi extraordinar de importante Rusiei”, a declarat Zelenski, în discursul său video de duminică seară adresat națiunii.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Liderul ucrainean s-a referit la mai multe orașe din Donbas, unde de luni de zile se dau lupte grele.

„Cu cât Rusia va suferi mai multe pierderi acolo în Donbas – la Bahmut, Vuhledar, Marinka, Kreminna – cu atât mai repede vom putea pune capăt acestui război, cu victoria Ucrainei”, a mai afirmat Zelenski.

Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a declarat că Ucraina are nevoie de mai multe arme pentru a putea riposta în fața invaziei Rusiei, relatează Al Jazeera.

„Pentru a riposta, trebuie să ai arme. În caz contrar, poți muri. De asemenea, avem nevoie de ajutor pentru a reface capitalul uman, infrastructura, casele, școlile, grădinițele, pentru că războiul nu este doar o linie de front, ci și o criză economică și o catastrofă umanitară”, a afirmat Olena Zelenska.

Într-un interviu acordat postului de televiziune sud-coreean Channel A, Prima Doamnă a Ucrainei a avertizat, de asemenea, că războiul, care a început în urmă cu aproximativ un an, poate avea „efect de contagiune” („spill-over”, în limba engleză, n.r.).

„Aceasta nu este o luptă de gladiatori care poate fi urmărită din tribune. Bătălia se poate revărsa în orice moment în «tribune»”, a mai spus soția președintelui Volodimir Zelenski.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Olena Zelenska a subliniat că Ucraina se străduiește să pună capăt războiului: „Războiul este întotdeauna prea lung, chiar și atunci când durează o zi. Așteptăm sfârșitul lui în fiecare zi. Dar acest lucru depinde și de sprijinul mondial”.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat duminică faptul că armata rusă a bombardat mai multe așezări, inclusiv satul Lyptsi, situat la 10 kilometri de granița ruso-ucraineană, precum și orașele Vovchansk și Kupiansk din această regiune, informează The Kyiv Independent.

În urma bombardamentelor, au fost rănite trei femei, în vârstă de 32, 45 și, respectiv, 50 de ani și un bărbat de 40 de ani.

Într-o altă așezare din regiunea Harkov, o clădire a unei stații de pompieri, o unitate medicală, mai multe garaje și mașini au fost, de asemenea, avariate de bombardamentele rușilor.

Armata ucraineană a doborât un avion rusesc Su-25, două vehicule aeriene fără pilot (drone) de tip Orlan-10 și o dronă kamikaze Lancet, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene în actualizarea de duminică a informațiilor operaționale de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Su-25 este un tip de avion de sprijin dezvoltat în epoca sovietică.

De asemenea, forțele aeriene ucrainene au lovit 20 de poziții militare ale rușilor, precum și 7 sisteme rusești de apărare antiaeriană.

În cursul zilei de duminică, armata rusă a efectuat 11 lovituri aeriene și nouă atacuri cu rachete asupra Ucrainei, precum și peste 20 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete.

Ministerul ucrainean de Externe susține, într-o declarație publicată duminică, faptul că Rusia a blocat rotația experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la cea mai mare centrală nucleară din Europa, aflată în orașul ucrainean Enerhodar, care a fost ocupată anul trecut, la scurt timp după 24 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, Rusia continuă să desfășoare în mod activ echipamente militare și militari la această instalație. „Rusia încalcă în mod flagrant normele dreptului internațional, subminează normele de securitate nucleară și de radiații”, a transmis ministerul condus de Dmitro Kuleba.

Instituția mai susține că Rusia manifestă un „dispreț total” față de cererea AIEA de a-și retrage imediat armele și personalul militar de la central nucleară. „Dacă Rusia nu este oprită, acțiunile sale criminale la centrala nucleară ucraineană pot duce la o catastrofă necunoscută Europei”, a precizat ministerul ucrainean.

În decembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „retragerea Rusiei de la centrala nucleară Zaporojie sau transferul controlului asupra acesteia către o terță parte este exclusă”.

Pe 14 februarie, operatorul de stat ucrainean din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a anunțat că angajații ucraineni de la centrala nucleară ocupată au refuzat să-i instruiască pe lucrătorii de la centralele nucleare rusești Kalinin, deoarece aceștia nu aveau cunoștințele și competențele necesare pentru a putea opera centrala.

Cel mai important general american din Europa le-a transmis în mod discret legiuitorilor americani că trimiterea de echipamente occidentale avansate Ucrainei – cum ar fi avioanele de luptă F-16, drone și rachete cu rază lungă de acțiune – ar putea ajuta Kievul să domine cerul și să își consolideze propriile ofensive împotriva Rusiei, relatează Politico.

În cadrul unei ședințe cu ușile închise care a avut loc vineri dimineață, la care au participat peste 10 senatori și membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, generalul Christopher Cavoli – comandantul Forțelor Armate Aliate din Europa – a fost întrebat dacă avioanele de luptă F-16 ar ajuta Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei.

El a răspuns: „Da”, au precizat cinci persoane din sală, care au vorbit sub rezerva anonimatului.

Mai multe detalii: Comandantul trupelor NATO din Europa susține că avioanele F-16 și rachetele cu rază mai mare de acțiune ar putea ajuta Ucraina să învingă Rusia

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a făcut apel la țările care ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă să înceapă pregătirea piloților ucraineni înainte de a se lua o decizie politică privind livrarea acestor aparate, scrie The Kyiv Independent.

Kuleba crede că, în cele din urmă, aliații vor furniza Ucrainei avioane de vânătoare, chiar dacă va dura mai mult până când se vor hotărî decât a durat acordul privind furnizarea de tancuri de luptă.

„Noi propunem să înceapă cu instruirea. Aceasta este solicitarea noastră către toți prietenii noștri care pot eventual să împartă avioane cu noi”, a declarat Kuleba sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

La Munchen, Kuleba a avut 15 întâlniri de negociere cu aliații în decurs de 24 de ore, inclusiv cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, secretarul de stat american Antony Blinken, miniștrii de externe din Pakistan, Irak, Brazilia, Japonia, Suedia, senatori americani și alții.

„Am convenit asupra unei livrări mai rapide de arme și muniții, desfășurarea completă a industriei de apărare aliate, noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, promovarea formulei de pace (a Ucrainei) și mobilizarea sprijinului pentru voturile importante de la ONU”, a informat Ministerul ucrainean de Externe, pe Facebook.

Conferința de Securitate de la Munchen, desfășurată în perioada 17-19 februarie, a reunit mai mulți lideri occidentali, printre care secretarul american de stat Antony J. Blinken, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina în cadrul conferinței. În mod similar, Macron a făcut apel la întreaga Europă să „investească mai mult în apărare”.

Ucraina pledează de luni de zile să primească avioane de luptă, în condițiile în care surse occidentale, ucrainene și rusești indică faptul că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă.

Până în prezent, Occidentul a fost reticent în a transfera avioane Ucrainei, pe fondul temerilor legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia.

În discursul său de marți despre starea națiunii, adresat celor două camere ale parlamentului de la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin va evalua progresul „operaţiunii militare speciale” din Ucraina şi situaţia internaţională, a anunțat duminică, 19 februarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor de presă TASS și EFE, preluate de Agerpres.

„Întreaga noastră viaţă se învârteşte acum în jurul operaţiunii militare speciale, care într-un fel sau altul ne afectează întreaga viaţă, afectează viaţa pe continent. Şi, de aceea, bineînţeles, ar trebui să ne aşteptăm ca preşedintele să-i acorde o mare atenţie”, a afirmat Peskov, în cadrul emisiunii „Moscova. Kremlin. Putin” de la postul public de televiziune Rossia-1.

„Toată lumea aşteaptă mesajul în speranţa de a auzi o evaluare a ceea ce se întâmplă, o evaluare a operaţiunii militare speciale, o evaluare a situaţiei internaţionale şi viziunea preşedintelui asupra modului în care facem faţă şi cum vom merge mai departe. Cred că acesta este principalul lucru pe care îl aşteaptă toată lumea şi principalul lucru pe care se va concentra preşedintele într-un fel sau altul”, a mai declarat purtătorul de cuvânt, răspunzând la întrebările jurnalistului Pavel Zarubin, potrivit agenției ruse de stat TASS.

Mai multe detalii: Putin se va concentra pe „operaţiunea militară specială” din Ucraina în discursul său de marți. Peskov recunoaște că războiul „ne afectează întreaga viaţă”

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și președintele american Joe Biden vor discuta despre posibilitatea de a crește prezența trupelor americane în Polonia, precum și de a face această prezență permanentă, informează Al Jazeera.

„Suntem în discuții cu administrația președintelui Biden despre posibilitatea de a face permanentă prezența (trupelor) lor și de a le spori” numărul, a declarat Morawiecki în cadrul unei emisiuni de la postul american de televiziune CBS.

Biden va vizita Polonia în perioada 20-22 februarie pentru a marca un an de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina vecină.

Statele Unite și-au consolidat prezența trupelor în Polonia înainte de invazia din 24 februarie 2022, iar în prezent au, prin rotație, aproximativ 11.000 de oameni acolo, potrivit CBS.

Biden a declarat în iunie anul trecut că Statele Unite vor înființa un nou sediu permanent al armatei americane în Polonia ca răspuns la amenințările Rusiei.

Biden se va întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda și cu aliații est-europeni ai SUA și va discuta despre războiul declanșat de Rusia, dar nu intenționează să treacă granița, în Ucraina vecină, potrivit Casei Albe.

Administrația Biden plănuiește să impună noi controale la export și o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând industrii cheie, relatează duminică Bloomberg News, potrivit The Guardian.

Noile sancțiuni vor viza sectoarele de apărare și de energie ale Rusiei, instituțiile financiare și mai multe persoane fizice, potrivit informațiilor Bloomberg.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că se așteaptă ca vizita președintelui american Joe Biden din această săptămână să reprezinte o „confirmare puternică” a obiectivului comun al țărilor occidentale – acela ca Rusia să fie învinsă în Ucraina, relatează CNN.

Biden „va reasigura întreaga Europă că Statele Unite sunt alături de noi în această luptă pentru libertate și pace”, a declarat Morawiecki într-un interviu acordat duminică în cadrul unei emisiuni de la postul american de televiziune CBS.

„Mă aștept să existe o confirmare foarte puternică a rezilienței noastre și a eforturilor noastre comune de a învinge Rusia în Ucraina”, a spus Morawiecki.

„În loc să spunem, așa cum o fac unii politicieni vest-europeni, că Rusia nu poate câștiga acest război și că Ucraina nu poate fi învinsă, trebuie să schimbăm paradigma și să spunem: «Ucraina trebuie să câștige și Rusia trebuie să fie învinsă»”, a mai spus premierul polonez.

Biden urmează să sosească marți la Varșovia pentru această vizită de două zile, programată în preajma împlinirii unui an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Președintele american se va întâlni marți cu omologul său polonez, Andrzej Duda, pentru a discuta despre ajutorul Varșoviei acordat Kievului și despre rolul logistic „important” pe care Polonia l-a jucat în obținerea sprijinului pentru Ucraina, a anunțat vineri Casa Albă.

Rusia susţine că Ucraina plănuieşte să însceneze un incident nuclear pe teritoriul său pentru a da vina pe Moscova înaintea unei reuniuni a Organizației Naţiunilor Unite (ONU), fără a furniza însă dovezi pentru această acuzaţie, informează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Ministerul rus al Apărării a afirmat, într-un comunicat publicat duminică, faptul că o serie de substanţe radioactive au fost transportate în Ucraina dintr-o ţară europeană, acuzând Kievul că pregăteşte o „provocare” de amploare.

„Scopul provocării este de a acuza armata rusă de efectuarea de lovituri nediscriminatorii asupra unor instalaţii radioactive periculoase din Ucraina, provocând scurgeri de substanţe radioactive şi contaminarea zonei”, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu.

Mai multe detalii: Serviciile secrete de la Kiev susţin că Rusia se pregăteşte să înceapă manevre nucleare la scară largă. În schimb, Moscova acuză Ucraina că vrea să însceneze un incident nuclear

După președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Vitali Kliciko, fost campion mondial de box, este cea mai cunoscută figură a rezistenței ucrainene. Într-un interviu pentru Bild, fostul pugilist profesionist, primar al Kievului, recunoaște că „mi-ar face mare plăcere să-l fac KO pe Vladimir Putin”.

Provocat la un meci de box cu Vladimir Putin, fostul mare pugilist a recunoscut că „bineînțeles că aș dori să-l fac KO pe Putin, dar el se confruntă în prezent cu knockout-ul personal pe front, unde soldații noștri luptă eroic și produc în mod repetat înfrângeri grele asupra uneia dintre presupusele cele mai puternice armate din lume. Soldații ucraineni sunt eroi!”.

Mai multe detalii: Fostul campion mondial de box Vitali Kliciko, primarul Kievului: „Normal că aș vrea să-l fac KO pe Putin”

Serviciile secrete ucrainene au avertizat că Rusia se pregăteşte să desfăşoare „exerciţii de amploare ale forţelor nucleare strategice” cu scop de „şantaj” în ajunul vizitei preşedintelui american, Joe Biden, în Polonia, informează Agerpres, care preia agenția spaniolă de știri EFE.

Duminică, Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina a anunţat confirmarea faptului că Moscova pregăteşte componente ale forţelor sale nucleare pentru manevre care implică lansarea de rachete balistice şi de croazieră.

În pregătirea acestor exerciţii, a fost testată funcţionarea sistemului centralizat de control de luptă al forţelor armate ruse şi, ca parte a testului, forţele nucleare au fost plasate la cel mai înalt nivel de alarmă de luptă, a precizat GUR în comunicatul său.

Mai multe detalii: Serviciile secrete de la Kiev susţin că Rusia se pregăteşte să înceapă manevre nucleare la scară largă, chiar înaintea vizitei lui Biden în Europa

Conferinţa de Securitate de la Munchen (MSC) s-a încheiat duminică, după trei zile în care discuţiile privind războiul din Ucraina şi viitorul ordinii internaţionale au fost în centrul atenţiei, în timp ce în spatele uşilor închise reprezentanţii diferitelor ţări au avut întâlniri bilaterale, relatează Agerpres citând EFE.

Din prima până în ultima zi, s-au auzit în mod repetat fraze care au devenit un fel de mantre atunci când se vorbeşte despre război, cum ar fi „vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie” sau „Ucraina trebuie să câştige războiul”.

Duminică, în ultima zi, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a reamintit acest apel lansat de diverşi şefi de stat şi de guvern – el i-a menţionat pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi pe cancelarul german, Olaf Scholz, însă nu sunt singurii care au folosit astfel de fraze – şi a adăugat că este timpul să se treacă de la vorbe la fapte.

Mai multe detalii: Conferinţa de Securitate de la Munchen s-a încheiat. Ce concluzii s-au desprins după 3 zile de dezbateri pe tema Ucrainei şi a viitoarei ordini internaţionale

Delegaţia ucraineană la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a confirmat că nu va participa la sesiunea care va avea loc la Viena în perioada 23-24 februarie, în semn de protest faţă de prezenţa rusă, relatează agenția spaniolă de știri EFE.

Anunţul a fost făcut duminică de vicepreşedinta Comisiei pentru politica umanitară şi de informare a Radei ucrainene, Evghenia Kravciuk, citată de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.

„Nu vom participa la evenimentele oficiale ale Adunării Parlamentare, la niciunul dintre ele. Dar vom merge la Viena pentru a negocia cu partenerii noştri ce trebuie să facem şi cum să scoatem din criză OSCE şi Adunarea Parlamentară a OSCE”, a spus ea.

Kravciuk a criticat Austria pentru că a eliberat vize celor 61 de membri ai delegaţiei ruse, pe care i-a calificat drept „criminali de război” şi „propagandişti”. Comunitatea ucraineană din Viena va protesta în apropierea sediului Adunării, a mai anunţat ea, potrivit Agerpres.

La ultimele două sesiuni în acest format, delegaţiile rusă şi belarusă nu au putut participa deoarece ţările gazdă, Regatul Unit şi Polonia, nu au eliberat vize.

În acest caz, aproximativ 20 de state membre ale OSCE au cerut autorităţilor austriece să împiedice din nou participarea Rusiei şi a Belarusului, dar Ministerul de Externe de la Viena a respins această opţiune cu argumentul că, în calitate de ţară gazdă a OSCE, Austria este obligată să permită accesul delegaţilor din toate statele membre.

Rusia a acuzat Occidentul că nu este dispus să negocieze după aproape un an de război împotriva Ucrainei, informează Agerpres preluând DPA.

Occidentului îi lipseşte deschiderea faţă de iniţiativele de pace, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu televizat, conform agenţiei de presă de stat TASS. Din acest motiv, a spus Peskov, Occidentul nu va sprijini probabil o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele american, Joe Biden.

Trupele ruseşti au invadat ţara vecină pe 24 februarie 2022.

Din punctul de vedere al Ucrainei, care este atacată, precum şi al ţărilor occidentale, nu există nicio bază pentru negocieri, deoarece Rusia îşi menţine cuceririle în Ucraina şi vrea să răstoarne conducerea de la Kiev.

Liderul belarus, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a sugerat deja în mai multe rânduri o întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA. El a propus ca loc de întâlnire capitala belarusă Minsk, unde în 2015 a fost negociat un plan de pace sub medierea franco-germană, care a eşuat de mult timp.

Marţi, Putin intenţionează să se adreseze naţiunii la Moscova. Liderul de la Kremlin va vorbi despre „operaţiunea militară specială” şi despre efectele acesteia, a anunţat Peskov. Termenul de „război” este încă evitat în Rusia.

Biden este aşteptat să vorbească în aceeaşi zi la Varşovia, capitala Poloniei, ţară vecină cu Ucraina.

Rusia folosește probabil baloane pentru a culege informații despre sistemele de apărare ale Ucrainei și pentru a o forța să consume muniție, potrivit celei mai recente actualizări a serviciilor de informații britanice, relatează Al Jazeera.

Ministerul britanic al Apărării a transmis că, pe 12 februarie, forțele aeriene ucrainene au raportat că au observat mai multe baloane în apropierea orașului Dnipro din estul țării.

De asemenea, forțele armate ucrainene au precizat că, pe 15 februarie, au reperat și doborât mai multe baloane deasupra capitalei Kiev.

„Este probabil ca baloanele să fi fost rusești”, se arată în actualizarea britanică. „Ele reprezintă probabil o nouă tactică a Rusiei de a obține informații despre sistemele ucrainene de apărare antiaeriană și de a-i constrânge pe ucraineni să utilizeze stocuri valoroase de rachete sol-aer și muniție”, a adăugat Ministerul britanic al Apărării, în actualizarea sa.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 19 February 2023

Find out more about Defence Intelligence: https://t.co/JOkHGpKGFX

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/9AF5XFXrd2

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) February 19, 2023

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut anul trecut cu peste 50%, industria auto din această țară resimţind semnificativ impactul sancţiunilor occidentale introduse după începutul ofensivei ruseşti din Ucraina, arată o analiză Reuters, preluată de Agerpres. Astfel, în 2022, producţia de mașini s-a redus semnificativ, preţurile au crescut, iar cumpărătorii au ales modelele second hand, mai ieftine.

Deşi analiştii continuă să dezbată eficienţa sancţiunilor asupra Rusiei, nu există niciun dubiu că ele au lovit puternic industria auto, extrem de dependentă de producătorii auto străini şi de componentele importate.

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut cu 52% anul trecut, la 1.500 miliarde de ruble (20,4 miliarde de dolari), în timp ce numărul maşinilor noi vândute a înregistrat un declin de 58,8%.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul producătorilor străini au dus la comprimarea pieţei.

Mai multe detalii: Rușii, nevoiți să cumpere mașini second hand, după ce industria auto a fost drastic afectată de sancțiunile occidentale

Trupele ucrainene care efectuează exerciții de weekend în apropierea micului oraș Siversk, din estul țării, afirmă că se pregătesc să apere una dintre posibilele ținte ale unei noi ofensive rusești, relatează Al Jazeera.

Siversk, care avea o populație de 10.000 de locuitori înainte de război, se află la 35 de kilometri nord de Bahmut – scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni – și pe un drum direct care duce către un alt oraș cheie din regiunea Donețk, Sloviansk.

„Dacă ar ocupa Bahmutul, atunci am fi semi-încercuiți, pentru că pe partea stângă avem râul Doneț, iar inamicul va avansa din dreapta și este posibil să ne taie calea dacă ajunge la autostrada Bahmut”, a declarat comandantul adjunct al batalionului Siversk, care a folosit pseudonimul „Han”.

Forțele ucrainene au cerut mai multe arme avansate de la aliații occidentali ai Kievului pentru a putea apăra Bahmutul, oraș atacat masiv de grupul rus de mercenari Wagner.

Cucerirea Bahmutului ar oferi forțelor ruse baza pentru a avansa spre două orașe mai mari aflate mai la vest, Kramatorsk și Sloviansk.

Dar Ucraina și aliații săi occidentali spun că succesul rușilor acolo ar fi, în mare, o victorie à la Pirus pentru Moscova, având în vedere pierderile suferite și timpul care a trecut de când orașul este sub asalt.

Fostul campion rus de șah Garri Kasparov, unul dintre cei mai vocali critici ai Kremlinului, a declarat că Ucraina trebuie să învingă Moscova ca o „condiție prealabilă” pentru o tranziție democratică în Rusia, relatează Al Jazeera.

„Eliberarea de fascismul (președintelui Vladimir) Putin trece prin Ucraina”, a spus Kasparov în cadrul unei dezbateri privind „viitorul democratic” al Rusiei la Conferința de Securitate de la Munchen, discuție la care au participat și alți critici importanți ai Kremlinului.

Kasparov a îndemnat Occidentul să își mențină sprijinul pentru Kiev, afirmând că „nicio cheltuială nu este prea mare pentru Ucraina”.

Două rachete rusești lansate sâmbătă au zburat „periculos de aproape” de o centrală nucleară din sudul Ucrainei, a anunțat organismul de stat care administrează situl nuclear, potrivit The Guardian.

Energoatom, care gestionează centralele nucleare din țară, a precizat că sâmbătă, la ora locală 8.25 și la 8.27, două rachete de croazieră au fost înregistrate zburând pe lângă centrala nucleară din sudul Ucrainei.

Centrala se află în regiunea Mikolaiv, la aproximativ 80 de mile nord de coasta ucraineană a Mării Negre.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, oficialii militari ucraineni au declarat că patru rachete Kalibr au fost lansate din Marea Neagră și că două au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană.

„Amenințarea de a lovi reactorul, cu posibile consecințe – un dezastru nuclear – a fost din nou ridicată”, a susținut Energoatom.

„Acesta este un alt act de terorism nuclear al Federației Ruse, care amenință securitatea întregii lumi!”, a adăugat operatorul de stat al centralelor nucleare din Ucraina.

De asemenea, organismul a făcut apel la Autoritatea Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) să ia „toate măsurile posibile pentru a opri terorismul nuclear rusesc” și să instituie „o zonă de interdicție aeriană deasupra tuturor instalațiilor nucleare din Ucraina”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat duminică faptul că Rusia a pierdut 142.860 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, scrie The Kyiv Independent. Sâmbătă, trupele ruse ar fi pierdut 590 de militari în luptele din Ucraina.

„Let me hear your balalaikas ringing out.”
The Beatles

Total combat losses of the enemy from Feb 24 to Feb 19: pic.twitter.com/XayHzNwBBT

— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 19, 2023

Potrivit conducerii armatei ucrainene, Rusia a mai pierdut, de la începutul războiului:

• 3.310 tancuri
• 6.545 de vehicule blindate de luptă
• 5.196 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 2.327 de sisteme de artilerie
• 469 de sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 243 de sisteme de apărare antiaeriană
• 298 de avioane
• 287 de elicoptere
• 2.016 drone
• 18 ambarcațiuni / nave.

Moscova l-a criticat duminică, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru declaraţia sa recentă conform căreia doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina, acuzându-l pe liderul de la Palatul Élysée de diplomaţie duplicitară faţă de Kremlin şi spunând că Rusia încă îşi aminteşte de soarta lui Napoleon Bonaparte, informează Agerpres, care preia Reuters.

Macron a declarat că doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina, avertizându-i în acelaşi timp pe cei care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia” că aceasta nu va fi niciodată poziţia Parisului. „Nu cred, ca unii, că Rusia ar trebui să fie total învinsă, atacată pe teritoriul său. Aceşti observatori doresc mai presus de toate să zdrobească Rusia. Aceasta nu a fost şi nu va fi niciodată poziţia Franţei”, a adăugat liderul francez, într-un interviu acordat publicaţiilor Le Journal du Dimanche, Le Figaro şi France Inter.

„Despre «niciodată»: Franţa nu a început cu Macron şi rămăşiţele lui Napoleon, onorate la nivel de stat, se odihnesc în centrul Parisului. Franţa ar trebui să înţeleagă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. „În general, Macron este nepreţuit”, a spus Maria Zaharova, care a adăugat însă că remarcile liderului francez arată că Occidentul este implicat în discuţii despre schimbarea de regim din Rusia.

Mai multe detalii: Maria Zaharova îl invocă pe Napoleon, criticându-l pe Macron după ce președintele francez a spus că Rusia “trebuie înfrântă, dar nu zdrobită”

Ramzan Kadîrov, liderul autoritar al regiunii Cecenia din Rusia, a declarat că intenționează să își înființeze în cele din urmă propria companie militară privată în stilul grupului de mercenari Wagner al lui Evgheni Prigojin, relatează Al Jazeera.

„Când serviciul meu în slujba statului se va încheia, intenționez serios să concurez cu dragul nostru frate Evgheni Prigojin și să creez o companie militară privată”, a afirmat Kadîrov, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, pe rețelele de socializare. „Cred că totul se va rezolva”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov a anunțat că înființează o companie de mercenari, după modelul Wagner: „Să concurez serios cu dragul frate Prigojin”

Războiul din Ucraina se va încheia cu victoria Rusiei dacă UE nu găsește în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniție către Ucraina, a avertizat șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit The Guardian.

Luând cuvântul în ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Josep Borrell a declarat că o reuniune specială a miniștrilor apărării din UE, programată pentru 8-9 martie, va oferi șansa pentru ca țările europene să trimită muniție din stocurile lor existente.

El a adăugat că durează până la 10 luni pentru ca armatele europene să comande și să primească un singur glonț.

„Ne aflăm în regim urgent de război”, a spus el. „Această lipsă de muniție trebuie rezolvată rapid; este o chestiune de săptămâni”, a punctat Borrell.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat duminică Statele Unite că sunt „principalul provocator” al tensiunilor globale, ca răspuns la comentariile despre țintirea Crimeii făcute de un diplomat american de rang înalt, relatează CNN.

„(Subsecretarul de stat american Victoria) Nuland face parte dintr-o tabără foarte mare a celor mai agresivi șoimi din politica americană. Acesta este un punct de vedere binecunoscut de noi. Acesta subliniază încă o dată profunzimea diferențelor noastre. Subliniază încă o dată, probabil, rolul Statelor Unite ca principal provocator al tensiunii internaționale”, a declarat Peskov, într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Russia-1.

Nuland a declarat vineri că Washingtonul susține loviturile Ucrainei asupra instalațiilor militare din Crimeea, numindu-le „ținte legitime”.

În Crimeea se află Flota rusă a Mării Negre, care are baza la Sevastopol. Peninsula a acționat ca o rampă de lansare pentru invazia Moscovei, trupele ruse intrând în sudul Ucrainei din regiunea anexată.

Crimeea a fost cucerită cu forța de Rusia în 2014 – la scurt timp după ce protestatarii ucraineni au ajutat la răsturnarea președintelui prorus Viktor Ianukovici -, când mii de trupe ruse de operațiuni speciale purtând uniforme nemarcate au fost desfășurate în jurul peninsulei la începutul lunii martie a acelui an.

Două săptămâni mai târziu, Rusia a finalizat anexarea Crimeei printr-un referendum, criticat de Ucraina și de cea mai mare parte a lumii ca fiind ilegitim. Anexarea peninsulei a fost considerată la acea vreme de către comunitatea internațională cea mai importantă ocupare a unor teritorii din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Într-un clip difuzat de canale de Telegram ucrainene, doi mercenari împușcă demonstrativ cu mitraliera tinte cu portretele comandantului grupului rus de trupe din Ucraina, Valeri Gherasimov și ale fostului comandant al Districtului Militar Central din Federația Rusă, Aleksandr Lapin, notează portalul Dialog.

„Unde sunt proviziile? Unde sunt obuzele?”, întreabă mercenarii Wagner, care cer ca generalii înșiși să meargă pe frontul din Ucraina.

Ei trag câteva rafale de mitralieră în ținte cu chipurile generalului Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, al doilea cel mai important comandant al Armatei Ruse după Serghei Șoigu, ministrul Apărării, și al generalului Aleksandr Lapin.

Mai multe detalii: „Unde sunt proviziile? Unde sunt obuzele? Mercenarii Wagner au împușcat ținte cu portretele generalilor Gherasimov și Lapin, care i-au lăsat nemâncați și fără muniție

Trei civili au fost uciși , iar alți opt, inclusiv trei copii, au fost răniți sâmbătă în satul Burhunka din regiunea Herson, în urma bombardamentelor intense ale Rusiei, a anunțat administrația militară regională în cea mai recentă actualizare a bilanțului victimelor, potrivit The Kyiv Independent.

Cele trei victime ucise sunt mama, tatăl și un unchi al din aceeași familie, iar copilul lor de 13 ani a fost rănit, au precizat autoritățile locale.

Ceilalți doi copii răniți în timpul atacului aveau opt și zece ani, potrivit actualizării.

Forțele ruse au lansat atacuri asupra a nouă regiuni din Ucraina în ultimele 24 de ore, atacuri care s-au soldat cu cel puțin un mort și nouă răniți, au anunțat guvernatorii regionali la începutul zilei de sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Un bărbat din orașul eliberat Vovchansk, din nord-estul regiunii Harkov, a fost ucis acasă, potrivit guvernatorului regiunii Harkov, Oleg Sinegubov. Oficialul a precizat că un proiectil a lovit casa victimei în timpul bombardamentelor.

Într-un sat de lângă orașul eliberat Kupiansk, în regiunea Harkov, doi civili – un bărbat de 53 de ani și o femeie de 57 de ani – au fost răniți, iar bombardamentele rusești au „avariat grav” și o instituție de învățământ din zonă, a adăugat Sinegubov.

În regiunea estică Donețk, guvernatorul Pavlo Kirilenko a anunțat sâmbătă că doi civili – unul din orașul Bahmut și altul din satul Vozdvyzhenka (din districtul Bahmut) – au fost răniți în ultimele 24 de ore.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhii Haidai, a afirmat că satul Nevske, situat în apropiere de granița cu regiunea Luhansk, a fost supus unui bombardament „masiv”, iar o femeie în vârstă de 84 de ani a fost rănită. Guvernatorul a adăugat că aceasta a fost transportată la un spital din regiunea Donețk.

Între timp, în sudul Ucrainei, Administrația militară a regiunii Herson a anunțat sâmbătă că forțele ruse au bombardat de 55 de ori în ultimele 24 de ore părțile eliberate ale regiunii, rănind doi civili.

Vestul Ucrainei, o parte relativ sigură a țării, a fost, de asemenea, atacat sâmbătă. Forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra orașului Hmelnîțkîi de dimineață, rănind doi civili, potrivit guvernatorului regional Serhii Hamaliy. Acesta a adăugat că un bărbat și o femeie au fost spitalizați, dar starea lor este stabilă.

Guvernatorul a precizat că au fost lovite un sit de infrastructură militară și o zonă din apropierea unei stații de transport public.

Oficialii ucraineni i-au îndemnat pe membrii Congresului SUA să facă presiuni asupra administrației președintelui Joe Biden pentru a trimite Kievului avioane de luptă F-16, spunând că aeronavele ar spori capacitatea Ucrainei de a lovi unitățile de rachete rusești cu rachete fabricate în SUA, scrie Al Jazeera.

Acțiunile de lobby au avut loc în weekend, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, în cadrul unor discuții între oficialii ucraineni și democrații și republicanii din Senatul și Camera Reprezentanților din Congresul SUA.

„Ne-au spus că vor ca avioanele F-16 să suprime apărarea antiaeriană inamică pentru a-și putea duce dronele” dincolo de liniile de front rusești, a declarat senatorul Mark Kelly, un fost astronaut care a pilotat avioane de vânătoare ale marinei americane în luptă, pentru agenția de presă Reuters.

Luna trecută, Biden a răspuns negativ atunci când a fost întrebat dacă va aproba cererea Ucrainei de a-i fi livrate avioane de vânătoare americane.

Premierul italian Giorgia Meloni intenționează să se deplaseze luni la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimirr Zelenski, relatează agenția de presă Reuters, citând o sursă politică.

Meloni, care și-a preluat mandatul de premier în octombrie, a declarat că intenționează să viziteze Kievul înainte de împlinirea unui an de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.

În pofida fricțiunilor pe această temă în cadrul coaliției sale de guvernare de dreapta și a opiniei publice divizate, Meloni a fost o susținătoare fermă a Ucrainei.

Franţa va începe să livreze Ucrainei tancuri uşoare AMX-10 ”la finalul săptămânii viitoare”, a anunţat duminică ministrul francez al forţelor armate Sebastien Lecornu, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, potrivit agenției France Presse.

Aceste livrări vor coincide astfel cu împlinirea unui an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, survenită pe 24 februarie 2022.

La începutul lunii ianuarie, preşedintele francez Emmanuel Macron anunţase decizia Parisului de a trimite tancuri uşoare Kievului. Macron nu precizase numărul acestor blindate ce ar putea fi livrate armatei ucrainene.

„Îmi asum să nu spun numărul, pentru a nu oferi o informaţie strategică Rusiei”, a subliniat ministrul Sebastien Lecornu în interviul acordat publicaţiei franceze, conform Agerpres.

În schimb, el a indicat că este aproape de a se încheia pregătirea militarilor ucraineni pentru noul echipament.

Occidentul trebuie să furnizeze ajutor militar suplimentar Ucrainei şi să îşi accelereze livrările de echipamente militare, a susţinut duminică, la Munchen, Înaltul reprezentant al Uniunii European pentru afaceri externe şi politică de securitate Josep Borrell, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

„Trebuie făcut mult mai mult şi mult mai rapid. Încă sunt multe lucruri de făcut. Trebuie să ne sporim şi să ne accelerăm sprijinul militar”, a spus Josep Borrell într-un discurs la Conferinţa de securitate de la Munchen, care se încheie duminică.

Reprezentantul blocului comunitar a susţinut o propunere a Estoniei privind achiziţionarea de muniţie de către UE în numele statelor membre, pentru a ajuta Ucraina.

„Sunt complet de acord cu propunerea premierului eston, lucrăm în această privinţă şi va funcţiona”, a spus Borrell după o întâlnire cu şefa executivului eston Kaja Kallas, care i-a prezentat propunerea.

Potrivit Kajei Kallas, obiectivul este de a folosi o procedură similară celei aplicate pentru a asigura achiziţionarea rapidă de vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19. Kallas a explicat că statele UE ar trebui să strângă fondurile necesare, care apoi ar urma să fie utilizate pentru a încheia contracte mari cu industria apărării via Uniunea Europeană. Procedura ar putea garanta faptul că industria poate face investiţiile necesare pentru a extinde producţia.

„Rusia trage într-o zi un număr de proiectile de artilerie egal cu producţia europeană lunară”, a adăugat Kaja Kallas, care a precizat că în prezent industria de apărare rusă lucrează în trei schimburi.

Pe de altă parte, a continuat şefa guvernului eston, Instrumentul European pentru Pace ar putea juca de asemenea un rol. Acesta este un instrument financiar prin care UE susţine deja livrările de arme şi echipamente către Ucraina şi programe de pregătire a forţelor armate ucrainene. Până acum a fost alocată suma de 3,6 miliarde de euro pentru a sprijini armata ucraineană.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA sunt îngrijorate de eventuala intenție a Chinei de a sprijini Rusia cu armament, relatează The Guardian.

Blinken i-a transmis un avertisment direct cu privire la posibila sprijinire a Rusiei cu arme omologului său chinez, Wang Yi, într-o întâlnire în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

„Îngrijorarea pe care o avem acum este, pe baza informațiilor pe care le deținem, că se gândesc să ofere sprijin letal. Și le-am spus foarte clar că acest lucru ar putea cauza o problemă serioasă pentru noi și în relația noastră”, a declarat Blinken la postul american CBS, la scurt timp după ce s-a întâlnit cu Wang.

Mai multe detalii: Antony Blinken spune că Beijingul este pe punctul de a furniza arme Rusiei, ceea ce poate fi o „problemă serioasă”

Consilierul președintelui Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat, într-un interviu pentru postul de televiziune moldovean TV8, că Rusia vrea să preia puterea în Republica Moldova cu ajutorul „bandiților” și i-a îndemnat pe cetățeni să facă o „alegere corectă” ca să trăiască într-o „lume liberă”.

„Faceţi întotdeauna alegerea corectă. (…) Pentru că, dacă te laşi prins de emoţiile greşite sau te sperii, te poţi trezi într-o ţară foarte, foarte rea. Ea poate strica viitorul multor oameni, mai ales al copiilor. Noi înţelegem foarte bine acest lucru şi Rusia a fost atât de nerăbdătoare cu noi, înţelegând că noi aici nu vom ceda niciodată sub nişte proteste, mitinguri pro-ruseşti (…) şi de aceea, Rusia a adus tancuri”, a spus Mihailo Podoliak, referindu-se la protestul antiguvernamental anunțat pentru duminică, 19 februarie, la Chișinău.

„În Moldova, Rusia vrea să facă altceva, vrea să preia puterea pentru a vă face ceea ce ne-a făcut şi nouă. Numai că nu cu tancuri, ci cu bandiţi”, a adăugat oficialul de la Kiev.

„Dacă vreți să trăiți într-un lagăr, susțineți forțele pro-ruse. Vreți să trăiți într-o lume liberă, unde, da, înțeleg, este întotdeauna dificil, dar totuși există o alegere, alegeți Sandu”, a mai spus Podoliak.

Mai multe detalii: Mihailo Podoliak, consilier al lui Zelenski: „Rusia vrea să preia puterea în Republica Moldova. Numai că nu cu tancuri, ci cu bandiți”

Incendiul a izbucnit la centrul de recreere „Colțul Paradisului” din orașul-port Berdiansk, aflat în regiunea ucraineană Zaporojie și controlat de forțele ruse, informează consiliul municipal, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit informațiilor preliminare ale departamentului, locul a fost folosit pe post de spital de forțele ruse.

Rusia a desfășurat zece nave pe Marea Neagră, începând din dimineața zilei de 19 februarie, potrivit unui anunț al Marinei ucrainene, citat de Ukrainska Pravda.

Cele zene nave se află în misiune de luptă, iar două dintre ele poartă rachete de croazieră Kalibr. De asemenea, o altă navă a Rusiei se află pe Marea Azov, precizează sursa citată.

Forțele ruse au bombardat duminică dimineață satul Burhunka din sudul regiunii ucrainene Herson, relatează The Kyiv Independent.

Trei mebri ai unei familii – mama, tatăl și un unchi – au fost uciși, iar un copil în vârstă de 13 ani a fost rănit, a precizat administrația militară regională.

Cei patru, precum și un alt copil, care a supraviețuit atacului fără a fi rănit, se aflau acasă când au avut loc bombardamentele.

În același timp, un copil în vârstă de opt ani dintr-o altă familie a fost rănit tot în Burhunka și a fost spitalizat, potrivit autorităților locale, care precizează că băiatul nu este în stare gravă.

Satul Burhunka se află pe malul vestic al râului Nipru. La mai bine de trei luni după ce Ucraina a eliberat zonele de pe această parte a Niprului, inclusiv capitala regională Herson, forțele rusești continuă să bombardeze regiunea.

Ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, vorbește despre „o încercare fără precedent de a demoniza Rusia”, după ce vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, a declarat sâmbătă că SUA au stabilit oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina, relatează The Guardian.

„Considerăm că astfel de insinuări sunt o încercare fără precedent de a demoniza Rusia în cadrul războiului hibrid declanșat împotriva noastră. Nu există nicio îndoială că scopul unor astfel de atacuri din partea Washingtonului este de a-și justifica propriile acțiuni pentru a alimenta criza ucraineană”, a precizat Anatoli Antonov, pe contul de Telegram al ambasadei ruse.

Comisia de anchetă asupra Ucrainei, susținută de ONU, afirmă că a identificat crime de război, dar nu a ajuns la concluzia dacă acestea reprezintă crime împotriva umanității.

Organizațiile sprijinite de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională au documentat peste 30.000 de incidente de crime de război de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernului american.

Atacul a fost lansat în dimineața zilei de duminică, 19 februarie. Au fost înregistrate pagube materiale și deocamdată nu există informații despre posibile victime, a precizat Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat, citat de Ukrainska Pravda.

„Drujkivka este un oraș relativ îndepărtat de linia frontului, cu toate acestea, este supus în mod constant atacurilor cu rachete de către trupele teroriste rusești”, a menționat oficialul local.

În dimineața zilei de 19 februarie, a fost declanșată o alertă de raid aerian în zonele din sudul și estul Ucrainei, unde sirenele au răsunat pentru aproximativ 30 de minute, relatează Ukrainska Pravda.

Alarma a fost declanșată în regiunile Odesa, Mikolaiv, Herson, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Harkov și Donețk, Luhansk și Crimeea.

Cauza raidului aerian nu este cunoscută deocamdată, precizează sursa citată, adăugând că după ora 9 dimineața alarmele au început să fie anulate.

Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei precizează că rudele soldaților mobilizați de Rusia din Crimeea se adresează Ministerului apărării de la Moscova, reclamând că militarilor li se încalcă drepturile, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit armatei ucrainene, principalele motive ale plângerilor au fost următoarele: lipsa rotațiilor și a vacanțelor pentru mai mult de 6 luni și a oricăror perspective în acest sens în următoarele 2-3 luni; alimentație și condiții igienico-sanitare precare, din cauza cărora rudele sunt nevoite să le trimită constant alimente și obiecte personale celor mobilizați; utilizarea de către ofițerii forțelor de ocupație rusești a poziției lor oficiale pentru propria îmbogățire, vacanțe pe termen scurt fiind oferite soldaților și sergenților pentru o mită de 1.000 de dolari.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a precizat că Ministerul rus al apărării nu reacționează în niciun fel la apelurile primite.

Rusia a lansat peste 75 de obuze asupra a patru comunități din regiunea ucraineană Sumî pe 18 februarie, avariind mai multe case, relatează The Kyiv Independent.

Aflată în nord-estul Ucrainei, la granița cu Rusia, regiunea este supusă zilnic bombardamentelor și atacurilor din partea trupelor rusești aflate peste graniță, precizează sursa citată.

Administrația militară din Sumî a menționat într-o postare pe Facebook că Rusia a bombardat districtul Bilopillia, avariind opt case dintr-un sat, dintre care trei nu mai pot fi locuite.

În urma loviturilor nu au fost înregistrate victime.

Forțele ruse au bombardat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, orașul Nikopol din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, patru clădiri înalte, o casă cu un etaj și o întreprindere privată fiind avariate, relatează Ukrainska Pravda.

„În acea noapte, rușii au continuat să terorizeze Nikopol. Când oamenii dormeau liniștiți în casele lor, inamicul a lansat artileria”, a scris pe Telegram șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, Serghei Lisak.

Nicio persoană nu a fost rănită în urma bombardamentelor.

Atacuri au avut loc în Nikopol și în cursul zilei de sâmbătă, fiind avariate clădirile unei instituții medicale, instituții de învățământ și alte construcții înalte.

Președinția Ucrainei precizează, prin vocea consilierului Mihailo Podoliak, că nu exclude ca Rusia să lanseze noi atacuri cu rachete de croazieră sau balistice în perioada 21-24 februarie, relatează agenția de presă Ukrinform, citată de News.ro.

„Să zicem, de exemplu, 21-24 (februarie). Vor lovi cu rachete de croazieră şi balistice? Da. Suntem pregătiţi pentru asta? Să fim sinceri – suntem cu siguranţă pregătiţi. Vom auzi iar sirene şi vom merge în locurile unde ne putem proteja vieţile”, a declarat oficialul de la Kiev.

Consilierul prezidențial a mai spus că forțele ruse ar putea intensifica atacurile în zone în care deja se dau lupte grele, precum Bahmut, Soledar, Mariinka, Vuhledar și Kreminna.

Rușii „răspândesc constant mesaje ca «Să vă fie frică, noi deţinem puterea, vom ataca din toate direcţiile». Vreau să înţelegem: este un an de război, suntem diferiţi, înţelegem şi vedem totul şi suntem pregătiţi pentru orice. Da, va fi dificil, dar suntem pregătiţi pentru orice. Nu suntem la fel cum eram când această invazie a început”, a mai spus Mihailo Podoliak.

Ucraina are o șansă reală de a elibera peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, până la sfârșitul verii, dacă primește rachete cu rază lungă de acțiune, a declarat sâmbătă, 18 februarie, generalul american în retragere Ben Hodges, care a comandat trupele americane din Europa, pentru agenția ucraineană de presă Ukrinform, potrivit The Kyiv Independent.

„Vom face tot ce este posibil pentru ca Ucraina să câștige anul acesta”, a spus Hodges.

Potrivit acestuia, condiția prealabilă pentru o astfel de eliberare rapidă a peninsulei ar necesita ca toți partenerii internaționali ai Ucrainei să furnizeze toate armele necesare, în special rachete cu rază lungă de acțiune ghidate cu precizie.

Mai multe detalii: Generalul american Ben Hodges: Cu rachete cu rază lungă de acțiune, Ucraina poate elibera Crimeea până la sfârșitul verii

Statele Unite încep să observe tendințe „îngrijorătoare” în ceea ce privește sprijinul Chinei pentru armata rusă, au declarat pentru CNN oficiali americani care au cunoștință despre aceste informații.

Oficialii au precizat că există semne că Beijingul vrea să „se strecoare până la linia” de a oferi ajutor militar letal Rusiei care să nu poată fi detectat.

Oficialii nu au vrut să descrie în detaliu ce informații care sugerează o schimbare recentă în poziția Chinei au serviciile secrete americane, dar au fost suficient de îngrijorați încât au împărtășit, în ultimele zile, aceste informațiile cu aliații și partenerii de la Conferința de Securitate de la Munchen.

Secretarul de stat Antony Blinken va ridica această problemă dacă se va întâlni cu omologul său chinez Wang Yi, în marja conferinței, au precizat oficialii americani, deși o astfel de întâlnire nu este încă confirmată.

Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a făcut, de asemenea, aluzie la sprijinul Chinei pentru Rusia în timpul discursului său de la Munchen.

„Suntem, de asemenea, îngrijorați de faptul că Beijingul și-a aprofundat relația cu Moscova de la începutul războiului”, a declarat Harris sâmbătă. „Privind în viitor, orice măsuri luate de China pentru a oferi sprijin (militar) letal Rusiei nu ar face decât să recompenseze agresiunea, să continue crimele și să submineze și mai mult o ordine bazată pe reguli”, a adăugat ea.

Oficialii americani au declarat că SUA văd cum China încearcă să se prezinte public ca un susținător al păcii și să mențină relațiile cu Europa, în timp ce, în același timp, ajută discret efortul de război al Rusiei și ia în considerare furnizarea de ajutor militar letal.

Președintele francez Emmanuel Macron spune că vrea să vadă Rusia înfrântă în Ucraina, dar a adăugat că Franța nu își dorește ca Rusia să fie zdrobită în urma războiului, relatează Sky News.

În declarațiile făcute pentru ziarul francez Journal du Dimanche, Macron a precizat că nu crede – așa cum a spus că fac unii – că Occidentul ar trebui să urmărească o înfrângere totală a Rusiei.

Potrivit liderului francez, trebuie evitată și situația în care rușii s-ar vedea obligați să lanseze un atac pe teritoriul occidental.

Comentariile lui Macron par să reitereze poziția sa anterioară – foarte criticată -, potrivit căreia Rusia nu ar trebui “umilită” în urma războiului din Ucraina.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru CNN că se aștepta ca mai multe țări să promită Ucrainei tancuri de luptă după ce Germania a fost de acord, la sfârșitul lunii ianuarie, cu livrarea tancurilor Leopard 2 în sprijinul Kievului. Cu toate acestea, el spune că numărul total de tancuri promise până acum este “încurajator”.

„Nu m-am simțit cu adevărat frustrat; am fost puțin dezamăgit, aș spune, pentru că vocile pe care le-am auzit înainte (de reuniunea de la Ramstein a Grupului de contact pentru Ucraina, n.r.) au fost mai puternice. Și, prin urmare, mă așteptam la mai mult după aceea, după decizia noastră”, a declarat Pistorius, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, în Germania.

Dar, însumând tancurile germane, tancurile Abrams din SUA și tancurile Challenger din Marea Britanie, ceea ce va fi furnizat pentru a ajuta Ucraina în lupta împotriva Rusiei „este mult”.

„Avem un număr mare, dar încă depunem eforturi pentru trimiterea mai multor tancuri (Leopard)”, a spus el.

Germania se așteaptă să livreze Ucrainei tancurile Leopard 2A6 în ultima săptămână din martie, a confirmat Pistorius, pe parcursul lunii aprilie livrările urmând să continue într-un mod “sustenabil”

El a adăugat că industriile de apărare din Germania și Polonia vor colabora pentru a produce muniție și piese de schimb pentru aceste tancuri, precum și mecanisme de reparații.

Referindu-se la frustrările din partea unor țări precum Lituania cu privire la consolidarea flancului estic al NATO, Pistorius a declarat că oficialii „lucrează la acest lucru”, dar că este nevoie de ceva timp deoarece „trebuie să ne reconstruim forțele, să ne dezvoltăm infrastructura și să așteptăm planurile NATO”.

În plus, „amenințarea cu care trebuie să ne confruntăm pe flancul estic nu este doar una temporară; ea ar putea apărea în orice moment”, a spus ministrul german.

Pistorius a mai afirmat că unitatea pe care a văzut-o la Conferința de Securitate de la Munchen îi dă speranță în ceea ce privește situația actuală.

„Ceea ce văd este o unitate foarte, foarte puternică (…) și vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Iar acest lucru este foarte important, un semnal foarte important pentru poporul ucrainean, care duce cu adevărat o luptă foarte, foarte admirabilă împotriva agresiunii rusești”, a adăugat Pistorius.

Rusia a lansat sâmbătă 16 rachete asupra Ucrainei, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

Atacurile au vizat infrastructura civilă din regiunea Hmelnîțkîi și o așezare aflată sub controlul forțelor ucrainene din regiunea Donețk și s-au soldat cu avarierea mai multor clădiri, dar și cu rănirea unor civili, potrivit actualizării zilnice a informațiilor operaționale de pe front publicată de conducerea armatei ucrainene.

Potrivit Statului Major General, amenințarea atacurilor cu rachete rămâne una ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

Ofensiva rusă se concentrează în continuare pe direcțiile Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk din estul Ucrainei, dar, potrivit Statului Major General, forțele ruse continuă să înregistreze pierderi grele.

Actualizarea menționează că trupele ruse bombardează zonele civile aflate sub controlul lor, inclusiv clădiri rezidențiale, spitale și școli, cu scopul de a discredita Forțele Armate ale Ucrainei.

În schimb, forțele ucrainene au efectuat patru lovituri aeriene asupra unor zone cu concentrații mari de soldați și echipamente militare rusești.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a exclus categoric sâmbătă orice eventuală cedare de teritoriu de către ţara în schimbul păcii, în urma anunţării unei propuneri de pace a Beijingului, scrie Agerpres preluând agenția germană de știri DPA.

„Un rol jucat de China în căutarea păcii este în interesul Ucrainei, dar integritatea teritorială a ţării noastre nu este negociabilă”, a spus Kuleba în faţa jurnaliştilor prezenţi la Conferinţa de securitate de la Munchen.

„Nicio concesie şi niciun compromis nu sunt posibile cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei sau a oricărei alte ţări din lume”, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene, accentuând că ţara sa nu va ceda nici măcar 1 metru pătrat din teritoriul său.

Mai multe detalii: Ucraina exclude categoric să cedeze chiar și un metru pătrat din teritoriul său în schimbul încheierii unei păci cu Rusia

Urmărește-ne pe Google News