LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 362 | Joe Biden, vizită istorică la Kiev. Rușii anunță că au cucerit o localitate la nord de Bahmut

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a anunțat că Marea Britanie va oferi Ucrainei „capacități mai avansate pe uscat, pe mare și în aer”, scrie The Guardian.

Vorbind în Camera Comunelor din parlamentul de la Londra, Cleverly a declarat: “În 2023 vom egala, cel puțin, ajutorul militar de 2,3 miliarde de lire sterline pe care l-am acordat (Ucrainei) anul trecut. Și vom adăuga capacități mai avansate pe uscat, pe mare și în aer”.

Fostul prim-ministru Boris Johnson a luat, de asemenea, cuvântul în Camera Comunelor, unde a cerut ca Marea Britanie și aliații occidentali să trimită echipamentele militare de care Ucraina spune că are nevoie, de la rachete antitanc la rachete HIMARS.

Este „crucial” ca Occidentul să-și accelereze sprijinul pentru Ucraina și să le ofere ucrainenilor „instrumentele necesare pentru a termina treaba”, a declarat Johnson, avertizând că Vladimir Putin își va „răsuci cuțitul în rană” și „va aștepta” până când va putea ataca din nou, dacă nu va fi „epurat” de pe teritoriul ucrainean.

“Nu există niciun motiv imaginabil pentru a întârzia în a trimite armele în Ucraina. Avem nevoie ca aceste mașini – Abrams, Challenger, Leopard – să facă o diferență reală, în timp real, în următoarele câteva săptămâni, nu anul viitor”, a punctat fostul premier britanic.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Prim-miniștrii Poloniei și Italiei au discutat despre sprijinul militar acordat Ucrainei și s-au declarat de acord că UE ar trebui să devină mai puternică din punct de vedere politic, reducând în același timp birocrația, informează Al Jazeera.

Mateusz Morawiecki și Giorgia Meloni, ambii politicieni de dreapta, au declarat că sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește Ucraina și dorința de a convinge liderii UE că cele 27 de state membre ale blocului comunitar îl fac puternic prin diversitatea lor.

„Punctele noastre de vedere sunt foarte apropiate în ceea ce privește modul în care ar trebui să fie UE ca actor pe scena internațională”, a declarat Meloni, după discuțiile de la Varșovia cu Morawiecki.

„Vrem ca Europa să fie un gigant politic, dar nu birocratic, și lucrăm pentru o astfel de Europă”, a spus Meloni, adăugând că „UE ar trebui să țină cont de faptul că există diverse identități care o construiesc”.

Portugalia este pregătită să trimită trei tancuri de luptă Leopard 2 A6 în Ucraina în luna martie, a anunțat Ministerul portughez al Apărării, într-o declarație publicată anterior în cursul acestei luni, scrie CNN.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Decizia a fost luată în cadrul contactelor cu aliații NATO și cu partenerii internaționali ai Ucrainei, a precizat ministerul portughez pe februarie.

Mai multe țări s-au oferit să ofere tancuri germane Ucrainei, deși nu toate au confirmat câte tancuri intenționează să trimită.

O mare parte din sudul și estul Ucrainei, unde se desfășoară o mare parte din luptele grele, pare să fie terenul ideal pentru combinații de tancuri și vehicule blindate de luptă moderne, occidentale, care să fie vârful de lance al unei contraofensive.

Mai mult, toate tancurile occidentale – Leopard 2, Abrams și Challenger – poartă mitraliere grele, care ar devasta infanteria în teren deschis. Un alt avantaj al Leopard 2, tancurile pe care Portugalia, printre alte țări, intenționează să le trimită, este că muniția pentru tunul său de 120 mm este disponibilă pe scară largă în rândul armatelor NATO.

Nimeni nu știe cum se va încheia războiul din Ucraina, dar „nu există niciun semn” că președintele rus Vladimir Putin „și-a schimbat ambițiile” în timp ce invazia se apropie săptămâna aceasta de împlinirea unui an de la debutul ei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

„Vedem contrariul. El nu plănuiește pacea. El plănuiește mai mult război”, a declarat el, pentru postul american de televiziune, la Conferința de Securitate de la Munchen.

„Ei (rușii, n.r.) lansează deja operațiuni ofensive”, a spus șeful NATO, referindu-se la luptele din estul Ucrainei, mai exact din orașul Bahmut. „Dacă aceasta este marea ofensivă de primăvară sau dacă este doar un fel de preludiu pentru asta, este puțin cam greu de spus. Dar ei toarnă din ce în ce mai multe trupe și din ce în ce mai multe arme”, a adăugat el.

Stoltenberg a precizat că Rusia încearcă să compenseze lipsa de echipament și logistică cu mai multe trupe, lucru pe care l-a descris ca fiind „aruncarea unor simple valuri de oameni pe liniile de apărare”, un tip de luptă care nu a mai fost văzut de la Primul Război Mondial încoace.

„Dacă nu-ți pasă atât de mult de viețile oamenilor, atunci arunci din ce în ce mai mulți” pe câmpul de luptă, a spus șeful NATO.

Stoltenberg a adăugat că, deși nu este clar cum se va încheia conflictul, ceea ce este sigur este importanța sprijinului militar occidental pentru Ucraina.

„Dacă vreți ca Ucraina să prevaleze ca națiune suverană și dacă vreți o soluție pașnică negociată mâine, atunci trebuie să oferiți sprijin militar astăzi”, a spus el, adăugând că eficiența negocierilor pentru Ucraina depinde de „puterea de pe câmpul de luptă”.

Președintele american Joe Biden se află în Polonia, a anunțat luni seară agenția de presă de stat PAP, citându-l pe viceministrul polonez de externe, Piotr Wawrzyk, scriu The Guardian și Al Jazeera.

Anterior în cursul zilei, Biden a mers în capitala ucraineană Kiev într-o vizită neanunțată, promițând să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, în cadrul unei călătorii menite să pună în dificultate Kremlinul înainte de împlinirea unui an de la începutul invaziei Rusiei.

Mai multe detalii: Președintele american Joe Biden a ajuns în Polonia, anunță viceministrul polonez de externe

Șeful diplomației chineze, Wang Yi, a făcut apel la negocieri și la pace pentru binele lumii, și în special al Europei, înaintea vizitei sale de la Moscova, relatează Al Jazeera.

„Ne-am dori o soluție politică pentru a oferi un cadru pașnic și durabil pentru Europa”, a declarat Wang în timpul unei escale în Ungaria, care ar putea avea ca rezultat noi investiții chinezești de miliarde de dolari în această țară.

În timpul unei întâlniri cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, Wang a declarat că lumea este afectată de dezordine și războaie.

„Permiteți-mi să mă fac ecoul a ceea ce tocmai am auzit (de la dumneavoastră) și să declar împreună lumii că China și Ungaria cooperează împreună cu alte țări iubitoare de pace pentru a pune capăt ostilităților actuale cât mai curând posibil”, i-a spus Wang lui Szijjarto.

Peste 30 de țări – inclusiv SUA, Marea Britanie și Franța – au promis că vor susține interzicerea participării sportivilor ruși și belaruși la evenimente sportive internaționale, se arată într-un comunicat al guvernului britanic, potrivit Al Jazeera.

Anunțul Londrei vine în urma unor propuneri recente din partea Comitetului Olimpic Internațional care sugerează că se studiază o cale care să permită sportivilor ruși și belaruși să revină în competiții, inclusiv la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, a precizat guvernul britanic.

The UK and more than 30 like-minded nations have pledged their ongoing support for a ban on Russian and Belarusian athletes competing in international sporting competitions as long as the war in Ukraine continues

More info 🔽https://t.co/IzgsSo4GSI pic.twitter.com/nAPUwDiwnF

— Department for Culture, Media and Sport (@DCMS) February 20, 2023

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat luni că le-a spus membrilor delegației chineze de la Conferința de Securitate de la Munchen de săptămâna trecută că sunt „responsabili pentru pacea mondială” și că Beijingul trebuie „să nu furnizeze Rusiei niciun fel de arme”, relatează CNN.

„Am spus clar că, în special China, în calitate de membru al Consiliului de Securitate (al ONU), este responsabilă pentru pacea mondială în situația în care ne confruntăm în prezent cu războiul de agresiune al Rusiei, care reprezintă, de asemenea, o încălcare a dreptului internațional”, a declarat Baerbock luni, după o reuniune a UE, care a avut loc la Bruxelles.

„Acest lucru înseamnă, de asemenea, că China nu trebuie să furnizeze Rusiei niciun fel de arme, inclusiv bunuri cu dublă utilizare”, a adăugat ea.

Duminică, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat în cadrul unei emisiuni de la postul american de televiziune CBS că SUA sunt îngrijorate de faptul că China ia în considerare să furnizeze „sprijin letal” pentru războiul Rusiei din Ucraina.

În vreme ce în Ucraina, armata rusă s-a lovit de numeroase eșecuri, în Rusia, liderul de la Kremlin nu a întâmpinat prea multă rezistență, așa că a reușit să remodeleze țara după chipul său, scrie The New York Times.

După un an de război, nemulțumirile, paranoia și mentalitatea imperialistă care l-au determinat pe președintele Vladimir Putin să declanșeze invazia din Ucraina s-au infiltrat adânc și în viața țării pe care o conduce cu o mână de fier, notează publicația americană.

Este un lucru vizibil în fiecare colțișor al vieții oamenilor obișnuiți din Rusia.

Citește continuarea: Blocat pe frontul din Ucraina, Vladimir Putin câștigă războiul de acasă: „Societatea rusă se curăță de liberalism”

Un soldat ucrainean a comparat tancurile germane Leopard 2 cu mașinile Mercedes, în timp ce a efectuat un antrenament cu acestea înainte ca vehiculele blindate să fie trimise pe câmpul de luptă, relatează Al Jazeera citând Reuters.

El se numără printre zecile de soldați ucraineni pe care Germania îi antrenează pe simulatoare Leopard 2 și apoi pe tancurile propriu-zise în orașul Munster, pe cel mai mare teren de antrenament militar al său, înainte de a le trimite în Ucraina.

„Este esențial să folosim această armă modernă cu înțelepciune”, a declarat soldatul în vârstă de 57 de ani. „Va aduce un progres, iar noi vom câștiga în cele din urmă”, a precizat el.

Mai multe detalii: „Este ca diferența dintre un Mercedes și o Lada”. Un soldat ucrainean care se antrenează pe tancurile Leopard le compară cu cele sovietice

Joe Biden nu a fost singura personalitate care a mers la Kiev pentru a se întâlni luni cu Volodimir Zelenski, scrie The Guardian.

Președintele ucrainean a primit-o în capitala ucraineană și pe directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva.

“Sprijinul FMI creează o oportunitate pentru Ucraina de a rămâne puternică. Este, de asemenea, o armă – o armă economică care ne permite nouă, societății și afacerilor noastre, să ne dezvoltăm”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Volodymyr Zelenskyy also met today with Kristalina Georgieva, Managing Director of the International Monetary Fund. pic.twitter.com/bHMFLYE0Ud

— NEXTA (@nexta_tv) February 20, 2023

La rândul său, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal a declarat, după întâlnirea cu șefa Fondului Monetar Internațional, că speră să obțină cel puțin 15 miliarde de dolari pentru țara sa, care încearcă să acopere deficitele bugetare și să continue lupta împotriva invaziei Rusiei, notează Al Jazeera.

„Căutăm lansarea unui nou program de sprijin multianual în valoare de peste 15 miliarde de dolari”, a scris Șmîhal pe aplicația de mesagerie Telegram, după discuțiile de la Kiev cu șefa Kristalina Georgieva.

At a meeting with @KGeorgieva and @IMFnews team in Kyiv today, we discussed mechanisms of financial support to 🇺🇦. We’ve achieved success in implementing the monitoring program. Now we expect to launch a new long-term program of more than $15 billion. Grateful for your support. pic.twitter.com/ccV6dIP22R

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) February 20, 2023

Cel mai mare producător german de armament, Rheinmetall, se așteaptă ca primul lot de muniție pentru sistemele antiaeriene Gepard să fie livrat Ucrainei până în luna iulie, a declarat luni directorul general al companiei, Armin Papperger, potrivit CNN.

Papperger a făcut acest angajament în cadrul unei conferințe de presă, alături de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, după ce aceștia au vizitat unitatea de producţie a tancurilor din Unterluess, în vestul Germaniei.

Influentul CEO al Rheinmetall a mai anunțat că douăzeci de vehicule de luptă Marder vor fi gata să fie livrate Ucrainei până la sfârșitul lunii martie.

Ca răspuns la apelul lui Pistorius către producătorii de armament de a accelera producția de muniție, Papperger a declarat că firma sa „și-a dublat capacitățile, în unele sectoare chiar le-a triplat”.

Mai multe detalii: Rheinmetall, cel mai mare producător german de armament, a anunțat când va livra Ucrainei primul lot de muniție pentru tancurile Gepard

Statele membre ale UE ar trebui să aprobe cel de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei săptămâna aceasta, a declarat șeful politicii externe a blocului comunitar, Josep Borrell, potrivit Al Jazeera și The Guardian.

„Acesta va fi aprobat în următoarele ore. În orice caz, înainte de 24 (februarie)”, le-a spus el reporterilor, referindu-se la împlinirea unui an de când a început războiul din Ucraina.

Măsurile, care necesită încă aprobarea unanimă a tuturor statelor UE, ar viza alte patru bănci rusești, importurile din Rusia, inclusiv importul de cauciuc, și exporturile către Rusia, inclusiv cele de vehicule grele.

Şeful diplomaţiei chineze, aflat în vizită oficială la Budapesta, şi-a exprimat luni apropierea de poziţia Ungariei în dosarul ucrainean, după ce a acuzat Washingtonul că „toarnă gaz pe foc” prin afirmaţia că Beijingul vrea să livreze arme Rusiei, relatează AFP.

China este pregătită să coopereze cu Ungaria şi cu „alte ţări iubitoare de pace” pentru „a pune capăt actualului război” din Ucraina, a declarat Wang Yi, într-o conferință susținută alături de omologul său ungar.

„Dorim ca părţile să revină la masa negocierilor”, a adăugat el, potrivit unei traduceri oficiale, în cadrul turneului său european.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a salutat poziţia chineză, care vizează „instalarea păcii cât mai curând posibil”.

Wang Yi, care în ultimele zile s-a deplasat în mai multe capitale europene şi care a asistat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, se va deplasa apoi la Moscova.

Anterior în cursul zilei de luni, guvernul chinez a negat că ar intenţiona să furnizeze arme Moscovei pentru a susţine ofensiva ei în Ucraina, după cum au afirmat SUA.

China nu a sprijinit sau criticat niciodată în mod public ofensiva rusă, însă şi-a exprimat de mai multe ori susţinerea pentru Moscova în faţa sancţiunilor occidentale.

Polonia a anunțat noi restricții asupra traficului rutier de la granița cu Belarus, la câteva ore după ce a afirmat că Minskul i-a expulzat pe trei dintre diplomații săi, relatează CNN.

Traficul de marfă pentru vehiculele belaruse la punctul de trecere a frontierei Kukuryki-Kozlowicze va fi suspendat începând de marți, de la ora locală 19:00 (18:00 GMT), a anunțat Ministerul polonez de Interne.

Decizia este legată de faptul că Minskul a redus traficul pentru transportul rutier de marfă din Polonia la granițele Belarusului cu Letonia și Lituania, a adăugat ministerul polonez.

Măsura a fost luată după ce Polonia a anunțat pe 9 februarie că închide un punct de trecere a frontierei cu Belarus, la Bobrowniki, invocând îngrijorări legate de „securitatea statului”, ceea ce a dus relațiile deja reci dintre cele două țări la un nou nivel de ostilitate.

Belarus este un aliat apropiat al Rusiei, iar Minskul a susținut Moscova în privința invaziei acesteia în Ucraina. Polonia a fost și este unul dintre principalii susținători ai Kievului.

Regiunea Donețk din estul Ucrainei a fost supusă unui bombardament „constant” din partea forțelor ruse, a anunțat luni șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, potrivit CNN.

O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite din cauza bombardamentelor rusești în satul Ivanopillia, aflat în apropiere de orașul Kostiantynivka, a precizat guvernatorul regional.

Forțele ruse au lovit și alte sate din regiune cu rachete și artilerie, a precizat el. CNN notează că nu a reușit să verifice independent aceste afirmații.

Mai multe clădiri rezidențiale, o școală, mașini, magazine, cafenele și instalații industriale au fost distruse sau avariate, a adăugat Kirilenko.

Regiunea Donețk a cunoscut unele dintre cele mai intense lupte din ultimele zile și săptămâni.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația din orașul Bahmut din estul țării este „cea mai dificilă dintre toate” zonele din Ucraina în care se dau lupte.

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat luni Occidentul să treacă „liniile roșii” pentru a livra ajutorul militar de care Ucraina are nevoie, relatează CNN.

„Este foarte important să trecem aceste linii roșii, care sunt în mintea noastră și care în realitate nu există cu adevărat. Poate că, uneori, Rusia încearcă să stabilească aceste linii roșii în locul nostru”, a declarat el, într-un interviu acordat postului american de știri.

„Mesajul meu este: Nu pierdeți timpul. Fiți hotărâți, fiți uniți și luați decizii cât mai repede posibil”, a adăugat Nauseda.

Mai multe detalii: Președintele Lituaniei îndeamnă Occidentul să treacă „liniile roșii” și să trimită Ucrainei toate armele de care are nevoie

Armata ucraineană va fi „pregătită” să răspundă la orice posibile „acțiuni provocatoare” ale Moscovei în zilele următoare, când se va împlini un an de la debutul invaziei, a declarat luni pentru CNN Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene ucrainene.

Oficialul nu a detaliat nicio posibilă amenințare specifică, dar a spus că, dacă rușii se angajează în anumite „acțiuni provocatoare” pe 23, 24 sau 25 februarie, Forțele Aeriene ucrainene sunt „în așteptare 24 de ore din 24, 7 zile din 7”. “Datoria noastră este să fim pregătiți în orice moment”, precizat Ihnat.

Rusia și-a lansat invazia în Ucraina pe 24 februarie anul trecut. Ziua de 23 februarie este sărbătorită în Rusia ca Ziua Apărătorului Patriei.

UE ar trebui să își folosească întreaga forță economică și juridică pentru a-i pedepsi pe cei care permit eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, a afirmat luni ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra, potrivit The Guardian.

Hoekstra, într-un discurs la Colegiul Europei din Bruges, a declarat că UE ar trebui să își folosească forța economică colectivă și sistemele de justiție penală pentru a împiedica eludarea măsurilor adoptate împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei.

UE ar trebui să înființeze un „sediu al sancțiunilor” la Bruxelles, unde țările europene să își poată pune în comun informațiile și resursele în lupta împotriva acestei eludări, a precizat el.

Acest sediu ar trebui să stabilească o listă de supraveghere a sectoarelor și a fluxurilor comerciale rusești care au un potențial ridicat de eludare a sancțiunilor. Companiile vor fi obligate să includă clauze de utilizare finală în contractele lor, astfel încât produsele lor să nu mai ajungă la mașinăria rusă de război, a mai spus șeful diplomației olandeze.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a afirmat luni, după vizita surpriză făcută de președintele american Joe Biden la Kiev, că, în cazul Ucrainei, “David îl va învinge pe Goliat”, cu ajutorul armamentului occidental.

“Nimeni nu credea că David îl va învinge pe Goliat, dar s-a întâmplat datorită acelei pietre dintr-o praștie. În cazul nostru, David, cu ajutorul armelor de la prietenii noștri, îl va învinge pe Goliat”, a scris Reznikov, într-un mesaj publicat pe Twitter.

No one believed that David would defeat Goliath but it happened thanks to that stone in a sling. In our case, David, with the help of the weapons from our friends, will defeat Golliath.

Discussed the current state of affairs with @Forbes
More details https://t.co/p7TiM6t6ky

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) February 20, 2023

Trupele ruse au preluat sub control localitatea Paraskoviivka, un sat situat la nord de oraşul asediat Bahmut, în provincia Doneţk din estul Ucrainei, a confirmat luni Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiei spaniole de știri EFE, preluată de Agerpres.

„În urma acţiunilor ofensive de succes ale voluntarilor din unităţile de asalt, în coordonare cu unităţile forţelor aeropurtate şi cu sprijinul de foc al trupelor de artilerie şi rachete din gruparea de Sud, a fost eliberată în totalitate localitatea Paraskoviivka”, afirmă comandamentul rus.

Cucerirea acestei localităţi fusese anunţată anterior de liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, şi apoi de liderul prorus din Doneţk, Denis Puşilin. Potrivit acestuia din urmă capturarea acelui sat ar permite trupelor ruse să blocheze drumul către localitatea Ceasov Iar, una dintre rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene care apără Bahmutul.

Potrivit presei americane, Washingtonul ar fi sugerat Kievului să abandoneze oraşul Bahmut, dat fiind costul ridicat în vieţi ale soldaţilor care-l apără, şi să se replieze câţiva kilometri către Ceasov Iar, zonă cu poziţii mai înalte şi mai uşor de apărat.

Deşi oficiali ucraineni şi occidentali afirmă că Bahmut este lipsit de importanţă strategică majoră, o cădere a acestui oraş în mâinile ruşilor le-ar permite acestora să controleze şoselele care duc spre Kramatorsk şi Sloviansk, principalele redute ucrainene în provincia Doneţk.

Într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian Corriere della Sera, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus despre Bahmut că „este important pentru noi să-l apărăm, dar nu cu orice preţ şi nu dacă toată lumea moare”. Zelenski crede de asemenea că obiectivul comandanţilor ruşi este ca, după Bahmut, să continue ofensiva spre Kramatorsk şi Sloviansk. Dar „vom rezista şi în acelaşi timp vom pregăti următorul contraatac”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat de peste doi ani în detenţie, a apreciat luni că o înfrângere militară a Kremlinului este „inevitabilă”, la aproape un an de la declanşarea ofensivei ruse împotriva Kievului, relatează Agerpres, care preia AFP.

„O înfrângere militară definitivă (a Rusiei în Ucraina) mai poate fi întârziată (doar) cu preţul vieţilor a sute de mii de mobilizaţi (rezerviştii ruşi înrolaţi recent de Moscova, n.r.), însă, în final, ea este inevitabilă”, a afirmat Navalnîi, într-un mesaj postat luni de echipa sa pe reţelele sociale.

„Combinaţia dintre război de agresiune + corupţie + incompetenţă a generalilor + economie slabă + eroism şi mare motivare a celor care se apără nu poate duce decât la o înfrângere”, a insistat Navalnîi.

Mai multe detalii: Aleksei Navalnîi: Înfrângerea Rusiei în Ucraina este ”inevitabilă”. Opozantul rus cere restabilirea frontierelor din 1991

Serviciul de informații militare și de securitate al Suediei (MUST) afirmă că Rusia reprezintă o amenințare militară evidentă în zona imediată a țării, informează Al Jazeera.

„Ordinea europeană de securitate așa cum o cunoaștem a încetat să mai existe… și odată cu acest lucru au crescut și riscurile pentru securitatea suedeză”, a declarat Lena Hallin, șefa MUST, în cadrul unei conferințe de presă.

Suedia a solicitat să adere la alianța militară transatlantică NATO în urma invaziei Rusiei în Ucraina, dar cererea sa de aderare este în prezent împiedicată de Ungaria și Turcia.

Hallin a declarat că se așteaptă ca Rusia să își consolideze capacitatea militară în zona imediată a Suediei, atunci când acest lucru va fi posibil, ca răspuns la cererea Suediei de aderare la NATO.

Regele Charles al III-lea s-a întâlnit luni cu recruții militari ucraineni care se antrenează cu forțele britanice și internaționale în sud-vestul Angliei, informează CNN și The Guardian.

Misiunea de cinci săptămâni „oferă o pregătire de luptă de bază recruților ucraineni care se vor întoarce să lupte în Ucraina”, potrivit unui comunicat al Palatului Buckingham.

Însoțit de șeful Statului Major General britanic, generalul Sir Patrick Sanders, regele Charles s-a întâlnit, de asemenea, cu militari din mai multe țări „care și-au unit forțele cu armata britanică”, pentru a le oferi pregătire ucrainenilor în alte zone din Marea Britanie, precizează comunicatul.

New: The King is visiting Ukrainian military recruits being trained by British troops to defeat Vladimir Putin on the battlefield. Charles, 74, will watch a training exercise for the Ukrainian defence forces, in Wiltshire. pic.twitter.com/AS6glEranV

— Matt Wilkinson (@MattSunRoyal) February 20, 2023

Joe Biden putea fi dus până la Bahmut, în prima linie a frontului unde se dau cele mai dure lupte, și tot nu i s-ar întâmpla nimic, acuză un fost militar rus și ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), în timp ce un cont de Telegram gestionat de armata rusă subliniază că liderul american a ajuns în Kiev înainte de cel al Rusiei.

CNN a făcut o trecere în revistă a reacțiilor apărute în rândul bloggerilor de război și jurnaliștilor ruși după vizita-surpriză făcută de președintele american la Kiev.

„N-aș fi surprins dacă bunicul (oricum nu este bun pentru nimic altceva decât pentru simple provocări) este adus și în Bahmut… și nimic nu se va întâmpla cu el”, a remarcat, ironic, Igor Girkin, fost ofițer FSB.

Mai multe detalii: Bloggerii de război și jurnaliștii ruși au criticat Kremlinul pentru că a permis vizita lui Biden la Kiev: „O umilire demonstrativă a Rusiei”

Evgheni Prigojin, șeful grupării de mercenari Wagner, a recunoscut luni existența unei „probleme majore” în aprovizionarea cu muniție pentru trupele sale, pe fondul unei dispute publice cu liderii Ministerului rus al Apărării, relatează CNN.

„Problemele pe care le-am ridicat cu privire la muniție, din păcate, rămân nerezolvate”, a declarat Prigojin, într-un mesaj audio emoționant distribuit de echipa sa pe canalul oficial de Telegram. „Și aceasta este o problemă majoră”, a adăugat liderului grupului de mercenari.

Prigojin crede că există o aprovizionare suficientă cu muniție în Rusia, deoarece „industria a atins nivelurile necesare” și poate asigura necesarul țării, dar a precizatt că „nu poate rezolva această problemă în ciuda tuturor cunoștințelor și conexiunilor mele”.

Prigojin a susținut că i s-a spus că trebuie să „meargă și să își ceară scuze” cuiva „de sus” cu care are o „relație dificilă” pentru a rezolva problema, fără a preciza cine este acesta. Presa occidentală și bloggerii militari ruși au scris că între Progojin și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, relațiile au fost în ultima perioadă tot mai tensionate.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin acuză că mercenarii Wagner nu mai sunt aprovizionați cu muniție de ministerul lui Șoigu: „În fața cui ar trebui să mă înclin?„

Președintele american Joe Biden s-a concentrat în mod special asupra discuțiilor legate de ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele luni pe câmpul de luptă atunci când a stat de vorbă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, luni, la Kiev, potrivit consilierului pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, informează CNN.

Întâlnirea lor a venit, potrivit lui Sullivan, într-un „moment critic” al războiului, în timp ce Rusia se pregătește pentru o ofensivă de primăvară și Ucraina speră să recupereze teritoriile cucerite de ruși în ultimele 12 luni.

SUA speră să ajute Ucraina să-și consolideze câștigurile de pe câmpul de luptă, trimițând transporturi constante de arme și muniții. “Dar ceea ce ne așteaptă rămâne incert, deoarece Rusia pare să se regrupeze”, a precizat Sullivan.

„Președintele a fost foarte concentrat să se asigure că a profitat la maximum de timpul petrecut pe teren (la Kiev, n.r.), despre care știa că va fi limitat”, a declarat Sullivan. „Așa că a fost destul de concentrat pe modul în care urma să abordeze conversația cu președintele Zelenski și, parțial, pe modul în care cei doi urmau să privească evenimentele care vor urma pe parcursul anului 2023 și să încerce să ajungă la o înțelegere comună a obiectivelor”, a precizat consilierul.

În cadrul întâlnirii lor, cei doi lideri „au vorbit despre lunile următoare pe câmpul de luptă și despre capacitățile de care are nevoie Ucraina pentru a putea avea succes pe câmpul de luptă”, a declarat Sullivan.

„Au vorbit despre nevoile Ucrainei în ceea ce privește energia, infrastructura, nevoile umanitare de sprijin economic. Și au vorbit, de asemenea, despre latura politică a acestei chestiuni”, a mai spus el.

Potrivit lui Sullivan, Biden a fost „entuziasmat” în timpul vizitei surpriză din Ucraina, o călătorie pe care consilierul a descris-o ca fiind „un moment cu adevărat important”.

Sullivan a spus că Biden „a vrut să facă această vizită într-un mod specific, prin aprofundarea detaliilor, prin cunoașterea particularităților și prin faptul că era sigur că va profita la maximum de fiecare moment”.

Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis luni, 20 februarie, că relaţiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală și a acuzat liderii de la Chișinău că „accentuează orice poziţie antirusească”, relatează EFE și Reuters, citate de Agerpres.

Afirmațiile Kremlinului vin la o săptămână după ce președintele Maia Sandu a anunțat că Moscova pregătește acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

„Relaţiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate. Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ce este antirusesc, ei alunecă în isterie antirusească”, a declarat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică.

Mai multe detalii: Kremlinul admite că relațiile cu Republica Moldova sunt „deja foarte tensionate”. „Conducerea alunecă în isterie antirusească”

Dmitri Medvedev, un aliat pe termen lung al lui Vladimir Putin și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat pe Telegram opinia pe care o are despre vizita lui Joe Biden la Kiev, scrie The Guardian.

Medvedev, care a fost președinte și prim-ministru al Federației Ruse, a scris: “Biden, după ce a primit garanții de securitate, a mers în cele din urmă la Kiev. El a promis o mulțime de arme și a jurat credință regimului neonazist până în mormânt. Și, bineînțeles, au existat referiri reciproce la victoria care va fi obținută, prin intermediul armelor noi și a unui popor curajos”.

Medvedev a continuat afirmând: „Și aici este important de remarcat că Occidentul livrează într-adevăr arme și bani Kievului destul de regulat. În cantități uriașe, permițând complexului militar-industrial al țărilor NATO să câștige bani” și “să sifoneze” o parte din arme pentru a le vinde „teroriștilor din întreaga lume”.

Situația infrastructurii energetice a Ucrainei a devenit mai stabilă, iar importurile de energie se apropie de zero, a anunțat luni Ukrenergo, operatorul sistemului de transport de energie electrică din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

„Datorită condițiilor meteorologice favorabile și a creșterii treptate a orelor de lumină, centralele electrice care se bazează pe surse de energie regenerabilă și care funcționează în principal în timpul zilei și-au mărit producția”, a precizat compania, într-un comunicat de presă.

Începând din luna octombrie, instalațiile cheie ale rețelei Ukrenergo au suferit daune importante din cauza atacurilor cu rachete și drone rusești, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de resurse și timp semnificativ pentru a fi complet restaurate.

Recent, multe regiuni din Ucraina nu au avut limite de consum de energie. Cu toate acestea, Ukrenergo a avertizat că situația se poate schimba și că pot apărea din nou pene de curent masive.

Potrivit Ukrenergo, o parte din sistemul energetic ucrainean este în prezent inaccesibilă din cauza faptului că locațiile se află sub ocupație rusă, inclusiv centrala nucleară Zaporojie. În plus, multe dintre centralele eoliene și solare din Ucraina sunt situate în teritoriile din sudul țării, ocupate în prezent.

Vizita de luni a președintelui american Joe Biden la Kiev este un „semn clar” al angajamentului american de a sprijini Ucraina, a declarat luni, la CNN, Marchin Przydacz, un consilier de rang înalt al președintelui polonez Andrzej Duda.

„Salutăm foarte mult decizia sa curajoasă de a merge în Ucraina ca un semn clar al angajamentului SUA și al implicării sale personale în această situație, trimițând un semnal clar că SUA este alături de aliații săi, de partenerii săi și că există convingerea că Ucraina poate ieși victorioasă din această situație dificilă”, a spus Marchin Przydacz.

Vizita surpriză a lui Biden în Ucraina a avut loc chiar înainte de vizita sa din Polonia, programată mai târziu în cursul zilei de luni. Przydacz a declarat că „așteaptă cu nerăbdare să îl vadă pe pământ polonez” pe liderul american.

Italia este pregătită să trimită Ucrainei până la cinci avioane de vânătoare dacă și alți aliați occidentali încep să facă acest lucru, relatează luni ziarul italian La Repubblica, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit articolului, Italia nu dorește să fie primul aliat care trimite avioane de luptă „din motive politice”, adăugând că această strategie va da impresia că Roma este obligată să urmeze exemplul aliaților.

Pe 16 februarie, Parlamentul European a cerut statelor membre ale UE să ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de luptă, elicoptere, sisteme de rachete și muniție suplimentară.

Aliații occidentali au aprobat furnizarea de tancuri avansate Ucrainei, dar au rămas în mare parte reticenți în ceea ce privește transferul de avioane de vânătoare din cauza temerilor legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia. Deocamdată, majoritatea aliaților se limitează la a-și exprima deschiderea de a trimite avioane de luptă la un moment dat, în viitor.

Pe 19 februarie, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat că varianta antrenării piloților ucraineni pe avioane de vânătoare occidentale în Franța nu a fost exclusă. Vorbind despre posibila livrare de avioane de luptă către Kiev, Lecornu a precizat că „nu există tabuuri pentru Franța în această chestiune”. Cu toate acestea, după cum a declarat el pentru Le Parisien, transferul acestor avioane „ridică probleme logistice și practice foarte complexe”.

Vizita surpriză a președintelui american Joe Biden în Ucraina a fost o vizită „importantă” și „simbolică”, a declarat luni primarul Kievului, Vitali Klitschko, pentru CNN.

„Este o călătorie riscantă, este o decizie dificilă, dar este foarte importantă și are un simbolism… arată lumii întregi că Statele Unite sprijină Ucraina”, a spus el.

„Ne dă mult mai multă energie să luptăm dacă ne simțim prietenii în spatele nostru, este un mesaj foarte important”, a mai spus primarul Kievului.

Biden a anunțat în timpul vizitei sale un ajutor suplimentar de jumătate de miliard de dolari, inclusiv mai multă muniție și obuziere, dar nu a inclus nimic nou, cum ar fi rachete cu rază de acțiune mai lungă sau avioane de luptă.

“Soldații ucraineni … luptă deja (de) un an împotriva uneia dintre cele mai puternice armate din lume: armata rusă”, a declarat Klitschko.

El a adăugat că soldații ucraineni au arătat deja lumii „voința și spiritul” lor, dar acest lucru nu este suficient.

„Este foarte important (să avem) arme moderne… ca să fiu sincer, depindem (de) ajutorul partenerilor noștri”, a precizat Klitschko.

Canalul de știri Rossiya 24, deținut de statul rus, a lansat un cronometru cu o numărătoare inversă până la discursul de marți al președintelui Vladimir Putin în fața Adunării Federale a Rusiei, scrie The Guardian.

Jurnalista Valerie Hopkins, de la The New York Times, scrie că unii analiști sunt de părere că vizita de astăzi a lui Joe Biden în Ucraina a ridicat miza și că președintele rus ar putea face modificări suplimentare la discursul său, pentru „a-l face și mai dur”.

Rossiya 24 has started a countdown for Putins address tomorrow. Some analysts are saying Bidens trip to Kyiv has raised the stakes, and Putin may make additional edits to his speech to “make it even tougher.” (@Stanovaya) pic.twitter.com/aOiiK8b0C0

— Valerie Hopkins (@VALERIEinNYT) February 20, 2023

Şase militari ruşi au murit într-un incendiu într-un buncăr din regiunea Kursk, situată la frontiera cu Ucraina, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, potrivit Reuters.

Incendiul a izbucnit în apropierea satului Ulanok, aflat la mai puţin de 10 kilometri de frontiera nord-estică a Ucrainei cu Rusia.

Ministerul Apărării rus a precizatcă incendiul a fost rezultatul unei ”încălcări grave” a normelor de siguranţă, fără a oferi alte detalii, potrivit agenţiei RIA Novosti.

„Pe 20 februarie a existat o încălcare gravă regulilor de siguranţă de către militari din Districtul militar Vest staţionaţi în regiunea Kursk, atunci când materiale combustibile şi lichid inflamabil s-au aprins într-un buncăr. Focul a cuprins rapid buncărul şi şase militari au murit”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu.

În buncăr s-ar fi aflat şapte militari la momentul izbucnirii incendiului, dintre care numai unul a supravieţuit, potrivit serviciilor ruse de urgenţă.

O navă rusă a încercat să cartografieze parcurile eoliene olandeze din Marea Nordului, cu scopul de a „perturba” infrastructura energetică a Ţărilor de Jos, a declarat luni şeful serviciilor de informaţii militare olandeze, relatează Agerpres citând AFP.

Nava a intrat în apele teritoriale olandeze „în ultimele luni”, înainte de a fi detectată şi „escortată de paza de coastă şi de marina olandeze”, a anunţat Jan Swillens, şeful acestor servicii (MIVD), pentru jurnalişti.

„În ultimele luni am văzut că actori ruşi încearcă să înţeleagă cum este organizată aprovizionarea energetică în Marea Nordului, cu intenţia de a o perturba”, a adăugat Swillens.

„Tentativa nu a reuşit”, a spus el, fără a oferi mai multe informaţii.

Incidentul nu are nicio legătură cu expulzarea de diplomaţi ruşi şi cu închiderea secţiei comerciale a ambasadei Rusiei la Amsterdam, anunţate sâmbătă de Ţările de Jos, au precizat Swillens şi Erik Akerboom, şeful serviciilor secrete olandeze (OIVD).

„Indiferent care va fi deznodământul războiului din Ucraina, Rusia va rămâne probabil o ameninţare pe termen lung pentru Ţările de Jos”, au scris într-un raport publicat luni serviciile olandeze de informaţii.

Mai multe detalii: Rusia urmărește sabotarea infrastructurii olandeze din Marea Nordului, spun serviciile secrete de la Haga

Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a confirmat că delegația prezidențială a anunțat Rusia despre călătoria președintelui Joe Biden la Kiev. Informarea a fost făcută duminică dimineață, cu câteva ore înainte de plecarea de la Washington, potrivit BBC.

Călătoria era în lucru de câteva luni, precizează consilierul prezidențial, dar vineri a fost luată o decizia de plecare. Discuțiile de vineri din Biroul Oval au fost punctul culminant a numeroase luni de muncă din partea unui grup restrâns de consilieri ai lui Joe Biden care au planificat călătoria pentru a coincide cu împlinirea unui an de la începutul războiului, precizează CNN.

„Era mulțumit că riscul era gestionabil”, a spus Sullivan. „Acesta a fost riscul pe care Joe Biden a vrut să-l asume”, a precizat și directoarea pentru comunicare din cadrul Casei Albe, Kate Bedingfield. „Este important pentru el să apară, chiar și atunci când este greu, și și-a îndrumat echipa să facă acest lucru, indiferent cât de dificilă ar fi logistica.”

Mai multe detalii: SUA au informat Rusia despre vizita lui Joe Biden la Kiev, cu câteva ore înainte de plecare

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru publicația italiană Corriere della Sera, că orașul estic Bahmut va fi apărat în continuare, dar nu va fi ignorat prețul plătit în vieți omenești în cursul luptelor, relatează Reuters.

Liderul de la Kiev a făcut aceste declarații în contextul în care se pune problema dacă forțele ucrainene, depășite numeric, ar trebui să rămână în orașul din regiunea Donețk, pe care bombardamentele rusești l-au distrus aproape în totalitate.

„Da, nu este un oraș deosebit de mare. De fapt, ca multe altele din Donbas, a fost devastat de ruși. Este important pentru noi să îl apărăm, dar nu cu orice preț și să nu moară toată lumea”, a spus Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski spune că Ucraina va continua să apere orașul Bahmut, dar „nu cu orice preț”

Volodimir Zelenski a avertizat luni că va avea loc un „război mondial” dacă Beijingul va decide să sprijine Rusia în războiul acesteia împotriva Ucrainei, scrie The Guardian.

Înaintea vizitei de astăzi la Moscova a celui mai important diplomat chinez, Wang Yi, consilier pe probleme de politică al președintelui Xi Jinping, Zelenski a declarat într-un interviu acordat publicației Die Welt că Ucraina ar dori ca Beijingul „să fie de partea noastră”.

“Pentru noi, este important ca China să nu sprijine Federația Rusă în acest război. De fapt, aș dori ca ea să fie de partea noastră. În acest moment, însă, nu cred că este posibil”, a spus Zelenski.

“Dar văd o oportunitate pentru China de a face o evaluare pragmatică a ceea ce se întâmplă aici. Pentru că, dacă China se aliază cu Rusia, va fi un război mondial și cred că China este conștientă de acest lucru”, a adăugat liderul ucrainean.

Comentariile lui Zelenski au fost făcute în contextul în care purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a transmis Washingtonului să nu se amestece în relația Beijingului cu Moscova.

Răspunzând unei declarații a secretarului de stat american, Antony Blinken, care a avertizat Beijingul să nu ofere sprijin material Moscovei pentru invazia din Ucraina, Wang a declarat: “Statele Unite nu sunt în poziția de a pune condiții Chinei”.

„Parteneriatul cuprinzător de colaborare” al Chinei cu Rusia se bazează pe „nealiniere, neconflictualitate și neatacarea unor terțe părți”, a spus el, adăugând că este vorba despre „o chestiune care ține de suveranitatea a două țări independente”.

“Nu vom accepta niciodată ca SUA să arate cu degetul în relațiile sino-ruse sau chiar să ne constrângă”, a adăugat reprezentantul ministerului chinez de externe.

Kremlinul a confirmat vizita planificată a lui Wang Yi la Moscova, dar nu a oferit data exactă când va avea loc această călătorie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus reporterilor: “Nu excludem o întâlnire între domnul Wang și președintele Putin. Agenda este clară și foarte extinsă, așa că sunt multe de discutat”.

Mai multe detalii: Kremlinul confirmă vizita celui mai important diplomat al Chinei, în timp ce Zelenski avertizează despre pericolul unui „război mondial„

Ruslan Strileț, ministrul ucrainean al mediului, afirmă că ofensiva Rusiei în Ucraina a provocat până în prezent pagube de mediu de peste 51 de miliarde de dolari.

„Din prima zi a războiului, am început să dezvoltăm noi metodologii pe care le folosim acum pentru a calcula toate daunele aduse mediului”, a declarat Strileț, pentru Al Jazeera, de la Kiev.

„Cifra de 51 de miliarde de dolari nu va face decât să crească, deoarece în fiecare zi vedem noi daune și noi cazuri”, a adăugat oficialul guvernamental ucrainean.

Strileț a precizat că unele dintre ecosistemele naturale ale Ucrainei au fost „pierdute pentru totdeauna” din cauza conflictului.

„Dar orice bani, în orice moment, ne vor ajuta să reparăm ceea ce Rusia a distrus. Avem copaci arși și o mulțime de poluanți în aer”, a adăugat el.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a anunţat luni că îl va invita pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să participe, prin videoconferință, la summitul G7 de vineri, când se va împlini un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, transmite agenția niponă de presă Kyodo, preluată de Agerpres.

Kishida a spus, la o reuniune a Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare, că Japonia va fi gazda summitului G7 prin videoconferinţă, de la care se aşteaptă ca liderii statelor membre, plus cei ai Uniunii Europene, să îşi reafirme unitatea împotriva agresiunii ruse contra ţării vecine.

Kishida a anunţat de asemenea un ajutor financiar suplimentar de 5,5 miliarde de dolari al Japoniei pentru Ucraina.

“Este în continuare necesar să fie ajutate persoanele ale căror mijloace de subzistenţă au fost distruse de război şi să fie refăcute infrastructurile distruse. Am decis să furnizăm un sprijin financiar suplimentar de 5,5 miliarde de dolari”, a afirmat premierul nipon, potrivit AFP.

Summitul de vineri va fi prima reuniune la vârf a G7 găzduită de Kishida.

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a pledat luni în favoarea unui ajutor al Fondului Monetar Internaţional (FMI) de 15 miliarde de euro pentru Ucraina şi a înăspririi sancţiunilor economice împotriva Rusiei, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20, care se desfăşoară săptămâna aceasta în India, informează AFP, potrivit Agerpres.

Amintind că vineri va fi marcată „trista aniversare” a unui an de război în Ucraina, când se va derula o reuniune a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20 la Bangalore (India), ministrul francez a declarat că doreşte „să se lucreze asupra unui program al FMI pentru Ucraina, ce ar putea fi de ordinul a 15 miliarde de euro pe o perioadă de patru ani”.

„Dincolo de sprijinul adus de Europa, dincolo de sprijinul adus de ţărilor din G7, este important ca FMI să se mobilizeze pentru Ucraina”, a subliniat Bruno Le Maire.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat sâmbătă că Ucraina va putea să-i ceară un sprijin financiar în urma unui acord între instituţie şi Kiev, FMI apreciind că autorităţile ucrainene au dat dovadă de o performanţă „solidă” în cadrul programului de monitorizare a acestei ţări aflate în război.

Potrivit Ministerului de Finanţe al Franţei, asistenţa financiară a europenilor pentru Ucraina se ridică deja la 18 miliarde de euro, dintre care peste 3 miliarde au fost daţi în ianuarie, în timp ce SUA au aprobat 9,5 miliarde de dolari pentru Kiev.

Președintele american Joe Biden a salutat „curajul și conducerea” liderului ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj scris în cartea de oaspeți a Palatului Mariinsky, reședința oficială a președintelui Ucrainei, informează CNN.

„Sunt onorat să fiu primit din nou la Kiev pentru a păstra solidaritatea și prietenia cu poporul iubitor de libertate al Ucrainei, domnule președinte”, a scris Biden, potrivit unei fotografii realizate de vicepremierul pentru Reconstrucția Ucrainei, Oleksandr Kubrakov.

„Vă rog să acceptați respectul meu profund pentru curajul și conducerea dumneavoastră. Slava Ukraini! (Glorie Ucrainei! n.r.). Joe Biden”, a mai scris liderul american.

🇺🇦🇺🇸Grateful for support, Mr.Biden! Its a great honor ti welcome ⁦@POTUS⁩ to Kyiv! 🇺🇦🇺🇸

⁦@USAmbKyiv⁩#StandWithUkraine pic.twitter.com/C1OC6FKmjW

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) February 20, 2023

Joe Biden a plecat de la Kiev după ce a efectuat o vizită surpriză în capitala ucraineană, potrivit reporterilor care călătoresc cu președintele american, relatează CNN și Al Jazeera.

Liderul american a sosit la Kiev în jurul orei locale 8.00, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-a plimbat cu acesta prin centrul Kievului și au susținut declarații comune de presă.

Înainte de a pleca din capitala Ucrainei, liderul de la Casa Albă a vizitat și Ambasada SUA de la Kiev, unde a petrecut aproximativ 45 de minute, potrivit The New York Times.

Vizita-fulger a lui Biden a marcat prima deplasare a acestuia în Ucraina efectuată după debutul ofensivei ruse, pe 24 februarie anul trecut.

Președintele american urmează să se deplaseze astăzi în Polonia.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că vizita-surpriză a preşedintelui american Joe Biden la Kiev transmite un semnal clar Rusiei că „nimănui nu îi este frică de tine” şi a elogiat acest moment drept „o victorie a poporului ucrainean şi a preşedintelui Volodimir Zelenski”, relatează Reuters.

„Această vizită este victoria poporului ucrainean şi a preşedintelui Zelenski. A fost efectuată în pofida a tot pentru binele victoriei Ucrainei şi a întregii lumi libere. Este un semnal clar pentru mlaştină – nimănui nu-i este frică de tine!”, a transmis Kulba, într-un comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, după discuții cu președintele american Joe Biden, că se așteaptă la un pachet puternic de sprijin militar pentru Ucraina, potrivit Unian.

Potrivit președintelui Ucrainei, noul pachet de sprijin pentru apărare este un semnal clar că încercările rusești de răzbunare nu vor avea nicio șansă.

Liderul ucrainean a descris vizita lui Biden în Ucraina drept „cea mai importantă vizită din întreaga istorie a relațiilor SUA-Ucraina”, care subliniază „rezultatele pe care le-am obținut deja” și „realizările istorice pe care le-am putea obține împreună cu întreaga lume”.

Președintele american Joe Biden a declarat luni la Kiev că, la un an după invadarea Ucrainei, „războiul de cucerire al lui Putin eșuează”, transmite CNN.

„Când Putin și-a lansat invazia, în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă și că Occidentul este divizat. A crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”, a transmis Joe Biden, într-o conferință de presă alături de Zelenski.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-o conferință comună alături de Joe Biden, că a vorbit cu liderul american despre „arme cu rază lungă de acțiune care ar putea să fie trimise Ucrainei”.

„Știu că veți trimite un pachet semnificativ de securitate pentru Ucraina. Este un semnal clar că încercările Rusiei de a ataca lumea liberă nu au nicio șansă. Ne îndreptăm spre victorie. Am subliniat că avem o abordare comună privind perspectivele acestui război. Pregătim noi pachete de sancțiuni. Avem o viziune comună asupra unei formule de pace”, a spus Zelenski.

Întâlnirea dintre Joe Biden și președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev a fost surprinsă într-o serie de imagini. Biden a fost surprins în timp ce se plimba alături de Zelenski pe străzile din Kiev.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Președintele Joe Biden a anunțat luni un nou pachet de asistență militară în valoare de jumătate de miliard de dolari pentru Ucraina în timpul unei vizite surpriză în Ucraina, transmite CNN.

Într-o conferință comună alături de Zelenski, Joe Biden a declarat că pachetul va include mai multe echipamente militare, inclusiv muniție de artilerie și mai multe obuze.

Biden a vorbit și despre rezistența ucrainenilor, pe măsură ce războiul intră în al doilea an.

„Un an mai târziu, Kievul se ridică. Și Ucraina rămâne în picioare. Democrația rămâne în picioare”, a spus Biden.

Președintele american Joe Biden a sosit la Kiev, fiind prima sa vizită în Ucraina de la invadarea Rusiei în urmă cu aproape un an, anunță BBC.

Vizita surpriză are loc în timp ce acesta s-a deplasat în Polonia vecină pentru a se întâlni cu președintele Andrzej Duda.

Sirenele unui raid aerian au răsunat în capitala Ucrainei în timp ce Biden a vizitat Kievul, dar nu au existat rapoarte despre rachete sau lovituri aeriene ruse.

Mai multe detalii: Joe Biden, vizită-surpriză în Kiev. Președintele american se află acum în capitala Ucrainei – VIDEO

It is confirmed! Joe Biden spotted in Kyiv this morning. This is a big deal and a historic visit of @POTUS
📷 @ukrpravda_news pic.twitter.com/BkRMfh6dEW

— Olga Tokariuk (@olgatokariuk) February 20, 2023

Sirenele de raid aerian au fost activate în toată Ucraina luni dimineață, inclusiv în capitala Kiev, au informat autoritățile, citate de CNN. Oamenii sunt sfătuiți să meargă la adăpost.

Diplomatul chinez cu rangul cel mai înalt, Wang Yi, a ajuns la Moscova pentru discuţii despre un posibil plan de pace pentru Ucraina, a relatat cotidianul rus Kommersant, preluat de Reuters.

„Scopul acestei vizite este de a creşte rolul Beijingului în reglarea (situaţiei privind) Ucraina”, a scris publicaţia.

Forțele ruse au bombardat așezările din regiunea Herson de 75 de ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, mortare, artilerie, tancuri și drone pe 19 februarie, a transmis administrația militară regională, citată de Kyiv Independent.

Orașul Herson a fost bombardat de nouă ori, iar clădirile rezidențiale au fost avariate. În urma atacului, trei persoane au fost ucise și alte opt au fost rănite.

Trupele rusești au atacat de cel puțin 78 de ori regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, în ultima zi, a anunțat administrația militară regională pe 19 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Comunitățile Bilopillia și Krasnopillia au fost lovite de 22 și, respectiv, 28 de ori. De asemenea, militarii ruși au atacat comunitatea Novoslobidska în timpul zilei. Nu au fost raportate victime.

Parchetul General al Ucrainei a anunțat duminică, 19 februarie, că în aproape un an de război, 461 de copii au murit și 924 au fost răniți, relatează The Kyiv Independent.

Cel mai mare număr de victime a fost documentat în regiunea estică Donețk, unde 445 de copii au fost uciși sau răniți.

Este de așteptat ca numărul real de victime să fie mai mare, pentru că bilanțul actual nu include date din teritoriile ocupate de Rusia sau unde ostilitățile sunt în curs de desfășurare.

Ambasadoarea SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat duminică, 19 februarie, că Beijingul ar depăși o „linie roșie” dacă ar hotărî să furnizeze ajutor militar letal Rusiei pentru invazia sa în Ucraina.

„Salutăm anunțul Chinei că dorește pacea, pentru că asta este ceea ce dorim întotdeauna să urmărim în astfel de situații. Dar trebuie, de asemenea, să fim clari că, dacă există gânduri și eforturi din partea chinezilor și a altora de a oferi sprijin letal rușilor în atacul lor brutal împotriva Ucrainei, acest lucru este inacceptabil”, a declarat Linda Thomas-Greenfield la CNN.

„Aceasta ar fi o linie roșie”, a subliniat ambasadoarea.

SUA au început să observe tendințe „îngrijorătoare” în ceea ce privește sprijinul acordat de China pentru armata rusă.

„Îngrijorarea pe care o avem acum este, pe baza informațiilor pe care le deținem, că se gândesc să ofere sprijin letal. Și le-am spus foarte clar că acest lucru ar putea cauza o problemă serioasă pentru noi și în relația noastră”, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, la scurt timp după o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

„Secretarul a fost destul de tranșant în a avertiza cu privire la implicațiile și consecințele furnizării de către China a unui sprijin material Rusiei sau a asistării Rusiei în ceea ce privește evitarea sistematică a sancțiunilor”, a precizat și un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat american.

Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat duminică, într-o convorbire telefonică cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, intenția NATO de a trimite arme Ucrainei, relatează Sky News.

Convorbirea a avut loc după ce președintele francez a declarat într-un interviu că dorește să vadă Rusia înfrântă în Ucraina – dar nu și să o „zdrobească” pe propriul ei teritoriu.

Cancelaria lui Macron a precizat, într-o declarație, că cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre recentele vizite ale lui Zelenski la Londra, Paris și Bruxelles.

De asemenea, Macron și-a reafirmat, în timpul convorbirii telefonice, sprijinul pentru propunerea de pace, în 10 puncte, prezentată de Zelenski.

Armata ucraineană provoacă pierderi „extraordinar de importante” forțelor ruse în apropierea orașului Vuhledar, situat în regiunea estică Donbas, a afirmat duminică președintele Volodimir Zelenski, potrivit Al Jazeera.

„Situația este foarte complicată. (…) Îi desființăm pe invadatori și provocăm pierderi extraordinar de importante Rusiei”, a declarat Zelenski, în discursul său video de duminică seară adresat națiunii.

Liderul ucrainean s-a referit la mai multe orașe din Donbas, unde de luni de zile se dau lupte grele.

„Cu cât Rusia va suferi mai multe pierderi acolo în Donbas – la Bahmut, Vuhledar, Marinka, Kreminna – cu atât mai repede vom putea pune capăt acestui război, cu victoria Ucrainei”, a mai afirmat Zelenski.

Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a declarat că Ucraina are nevoie de mai multe arme pentru a putea riposta în fața invaziei Rusiei, relatează Al Jazeera.

„Pentru a riposta, trebuie să ai arme. În caz contrar, poți muri. De asemenea, avem nevoie de ajutor pentru a reface capitalul uman, infrastructura, casele, școlile, grădinițele, pentru că războiul nu este doar o linie de front, ci și o criză economică și o catastrofă umanitară”, a afirmat Olena Zelenska.

Într-un interviu acordat postului de televiziune sud-coreean Channel A, Prima Doamnă a Ucrainei a avertizat, de asemenea, că războiul, care a început în urmă cu aproximativ un an, poate avea „efect de contagiune” („spill-over”, în limba engleză, n.r.).

„Aceasta nu este o luptă de gladiatori care poate fi urmărită din tribune. Bătălia se poate revărsa în orice moment în «tribune»”, a mai spus soția președintelui Volodimir Zelenski.

Olena Zelenska a subliniat că Ucraina se străduiește să pună capăt războiului: „Războiul este întotdeauna prea lung, chiar și atunci când durează o zi. Așteptăm sfârșitul lui în fiecare zi. Dar acest lucru depinde și de sprijinul mondial”.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat duminică faptul că armata rusă a bombardat mai multe așezări, inclusiv satul Lyptsi, situat la 10 kilometri de granița ruso-ucraineană, precum și orașele Vovchansk și Kupiansk din această regiune, informează The Kyiv Independent.

În urma bombardamentelor, au fost rănite trei femei, în vârstă de 32, 45 și, respectiv, 50 de ani și un bărbat de 40 de ani.

Într-o altă așezare din regiunea Harkov, o clădire a unei stații de pompieri, o unitate medicală, mai multe garaje și mașini au fost, de asemenea, avariate de bombardamentele rușilor.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat duminică faptul că Rusia a pierdut 142.860 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, scrie The Kyiv Independent. Sâmbătă, trupele ruse ar fi pierdut 590 de militari în luptele din Ucraina.

„Let me hear your balalaikas ringing out.”
The Beatles

Total combat losses of the enemy from Feb 24 to Feb 19: pic.twitter.com/XayHzNwBBT

— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 19, 2023

Potrivit conducerii armatei ucrainene, Rusia a mai pierdut, de la începutul războiului:

• 3.310 tancuri
• 6.545 de vehicule blindate de luptă
• 5.196 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 2.327 de sisteme de artilerie
• 469 de sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 243 de sisteme de apărare antiaeriană
• 298 de avioane
• 287 de elicoptere
• 2.016 drone
• 18 ambarcațiuni / nave.

Războiul din Ucraina se va încheia cu victoria Rusiei dacă UE nu găsește în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniție către Ucraina, a avertizat șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit The Guardian.

Luând cuvântul în ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Josep Borrell a declarat că o reuniune specială a miniștrilor apărării din UE, programată pentru 8-9 martie, va oferi șansa pentru ca țările europene să trimită muniție din stocurile lor existente.

El a adăugat că durează până la 10 luni pentru ca armatele europene să comande și să primească un singur glonț.

„Ne aflăm în regim urgent de război”, a spus el. „Această lipsă de muniție trebuie rezolvată rapid; este o chestiune de săptămâni”, a punctat Borrell.

Urmărește-ne pe Google News