Război în Ucraina, ziua 364 | Măsuri sporite de securitate în mai multe zone din Ucraina, la un an de la invazie

Sabrina Singh, o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, a declarat miercuri că „vor exista consecințe pentru China” dacă Beijingul va oferi ajutor militar Rusiei, constând în echipamente și arme letale care să fie utilizate în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, informează CNN.

„Nu i-am văzut (pe chinezi) să ofere Rusiei sprijin pentru război constând în echipamente letale până în acest moment, dar nici nu au exclus acest lucru din discuție”, a spus Singh. „Secretarul (de stat) Blinken s-a întâlnit cu omologul său din Germania chiar săptămâna trecută, am întărit acolo că (…) vor exista consecințe pentru China dacă acest parteneriat cu Rusia se va consolida și mai mult”, a precizat reprezentanta Pentagonului.

Singh a adăugat că furnizarea de către China a unui ajutor militar Rusiei în războiul acesteia împotriva Ucrainei ar fi „cu siguranță un calcul greșit”.

Oficiali americani au declarat anterior că există semne că oficialii chinezi vor să „se strecoare până la linia” în care să ofere echipamente letale Rusiei, fără a fi depistați. Ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite a declarat și el anterior că dacă Beijingul ar face acest lucru, atunci ar trece linia roșie.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a pledat miercuri pe lângă aliații Kievului pentru trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană care să ajute la protejarea sistemului energetic al țării, relatează CNN.

„Cea mai importantă problemă pentru protejarea sistemului nostru energetic o reprezintă apărarea antiaeriană. Cu astfel de sisteme le cerem partenerilor noștri să ne sprijine. Am primit deja de la partenerii noștri, dar este foarte important (să primim) mai ales din partea Statelor Unite. (…) Sistemele vor permite armatei noastre să lovească o mulțime de rachete care vizează infrastructura energetică. Aceasta este cea mai bună soluție pentru noi”, a declarat el, într-un interviu acordat postului american de televiune.

Ministrul a acuzat Rusia că, începând din octombrie anul trecut, atacă zilnic sistemul energetic al Ucrainei.

Aproximativ jumătate din toate sistemele energetice din Ucraina au fost ținta atacurilor atacurilor rusești, de la începutul războiului, a adăugat el.

Galușcenko a precizat că situația de la centrala nucleară Zaporojie, aflată în prezent sub ocupația forțelor ruse, devine „din ce în ce mai rea”, dar a subliniat că aceasta este încă sigură datorită prezenței ucrainene.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Tancurile de luptă Challenger 2 ar putea începe să sosească în Ucraina în „primăvară”, a declarat miercuri ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, într-un interviu acordat Reuters, potrivit CNN.

Marea Britanie ar putea oferi Ucrainei mai multe dintre principalele sale tancuri de luptă, pe lângă cele 14 deja promise, dar acest lucru ar depinde de nevoile de apărare ale Kievului, a precizat Wallace.

Wallace a vizitat miercuri un loc de antrenament din sud-vestul Angliei, unde soldații ucraineni învață să opereze tancurile în condiții de luptă. Ministerul britanic al Apărării a precizat, într-un comunicat, că antrenamentele „continuă” și că acestea vor dura câteva săptămâni.

„Ucrainenii vor continua să lupte, iar Marea Britanie, alături de aliații noștri, nu va șovăi”, a declarat Wallace. „Vom continua să furnizăm capacitățile necesare pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat el.

În timp ce rușii implicați în crime împotriva umanității în războiul din Ucraina ar putea fi urmăriți penal înainte de încheierea războiului, principala provocare va fi reținerea lor în cazul în care locuiesc în Rusia, a transmis miercui Departamentul de Stat al SUA, potrivit CNN.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Dacă aceștia rămân în Rusia, ei se vor bucura probabil de impunitate, deoarece nu există o forță de poliție internațională care să poată merge și să facă aceste arestări”, a declarat Beth Van Schaack, ambasador general al Departamentului de Stat pentru justiție penală globală.

Van Shaack a spus că SUA „încearcă să susțină tragerea la răspunde oriunde acesta este urmărită”, fără a preciza dacă Washingtonul a împărtășit cu aliații internaționali și cu instituțiile competente dovezile pe baza cărora a stabilit că au fost comise crime împotriva umanității.

Un raport recent, finanțat de Departamentul de Stat, cu privire la cel puțin 6.000 de copii ucraineni care au fost deportați sau ținuți cu forța în Rusia, ar putea indica dovezi de genocid, a spus ea, adăugând că SUA vor continua să urmărească alte indicii privind comiterea unui genocid în Ucraina.

Vizita de luni a președintelui american Joe Biden la Kiev trimite „un semnal incredibil de puternic, un semnal politic și strategic”, a declarat miercuri președintele polonez Andrzej Duda, pentru CNN.

Vizita liderului american „trimite un semnal de apărare a lumii libere, de apărare a NATO, de apărare a fiecărui centimetru de teritoriu”, a spus Duda, în interviul acordat la Varșovia jurnalistei Christiane Amanpour.

El a adăugat că acesta este un mesaj important inclusiv pentru poporul polonez.

„Pentru polonezi, acest semnal american, acest semnal aliat, nu numai în cadrul NATO, dar în primul rând un semnal trimis de cea mai mare superputere din lume, un semnal trimis de prietenul și aliatul nostru de astăzi, este atât de important”, a spus Duda.

„Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa justiţiei”, a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili”, a precizat Markus Beeko, vorbind despre persoanele responsabile de invazia rusă din Ucraina.

Potrivit Amnesty International, de la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional.

Mai multe detalii: Amnesty International: Persoanele responsabile de invazia rusă din Ucraina trebuie să fie aduse în fața justiției

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a denunțat invazia Rusiei în Ucraina ca fiind o încălcare a Cartei fondatoare a ONU și a dreptului internațional și a atras atenția asupra amenințărilor rusești privind posibila utilizare a armelor nucleare în războiul din Ucraina, scrie Al Jazeera.

„Am auzit amenințări implicite privind folosirea armelor nucleare. Așa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a declarat Guterres în fața celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, în cadrul unei reuniuni care a marcat împlinirea unui an de când a început războiul din Ucraina.

Premierul britanic Rishi Sunak a confirmat miercuri că țara sa este pregătită să ajute alte state care decid să trimită Ucrainei avioane de luptă, dar a susținut că furnizarea acestora ar fi complicată, relatează The Kyiv Independent.

„În ceea ce privește avioanele de vânătoare, am spus când președintele dumneavoastră a fost aici că vom fi prima țară care îi va antrena pe piloții ucraineni pentru a folosi astfel de avioane de vânătoare sau alte aeronave”, le-a spus Sunak jurnaliștilor ucraineni, citat de publicația online Yevropeiska Pravda. „Nu este vorba doar de a le cumpăra, ci și de tactici, iar aceasta este o parte mai largă a planului, care constă în modul în care ne putem asigura că Ucraina se poate proteja nu doar astăzi, ci și pe termen lung”, a adăugat premierul britanic.

Pentru Marea Britanie, transferul de avioane de luptă către Ucraina „nu este ușor”, deoarece „există un întreg set de lucruri care vin la pachet”, a spus el.

Sunak a adăugat că avioanele britanice sunt „foarte diferite” de cele pe care le operează piloții ucraineni.

În același timp, șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelensky, Andrii Yermak, a afirmat miercuri că „nu exclude” ca Marea Britanie să devină prima țară care să furnizeze Ucrainei avioane de luptă occidentale.

„Încă mai există aspecte asupra cărora trebuie să se ajungă la un acord”, a scris el pe Telegram.

Pe 16 februarie, Parlamentul European a cerut statelor membre ale UE să ia în considerare furnizarea de avioane de luptă, elicoptere, sisteme de rachete și muniție suplimentară pentru Ucraina.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat miercuri pentru CNN că armele moderne sunt esențiale pentru asigurarea apărării Ucrainei împotriva Rusiei.

Întrebat dacă acestea includ și avioanele de luptă, el a răspuns: „Dacă există o astfel de nevoie, desigur, da”.

El a adăugat: „Încă mai avem MiG-29, piloții ucraineni sunt pregătiți să le opereze astăzi. Întrebarea este când vor fi pregătiți piloții ucraineni să piloteze avioane moderne la standardele NATO, cum ar fi F-16, sau Mirage (avioane franceze), sau Eurofighter, sau orice alt tip de aparate moderne. Acesta este un semn de întrebare, când piloții ucraineni vor fi pregătiți să facă acest lucru. Pentru că pregătirea unui pilot este mult mai complicată și mult mai lungă (decât pregătirea unui operator de tancuri, n.r.)”.

Mai multe detalii: Președintele Poloniei: „Armele moderne sunt esențiale pentru asigurarea apărării Ucrainei”. Ce i-a spus Zelenski lui Duda cu o zi înainte de invazie

Trupele ruse au reușit să străpungă marți apărarea ucraineană în apropierea orașului Kreminna din estul țării, dar au fost respinse și au pierdut o parte din echipamentul greu, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt, potrivit Al Jazeera.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhii Haidai, a făcut aceste declarații într-un interviu acordat televiziunii ucrainene. Într-o serie de comentarii anterioare, el a spus că atacul a fost respins, dar nu a menționat că forțele pro-Moscova au străpuns pozițiile ucrainene.

Al Jazeera notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile guvernatorului din Luhansk.

Miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte mai puternice economii ale lumii (G7), care se vor reuni mâine în India, vor discuta despre sprijinul financiar acordat Ucrainei, potrivit unor surse din ministerul german de finanțe, scrie The Guardian.

Ministrul ucrainean de finanțe, Serhii Marchenko, se va alătura și el discuțiilor, care vor avea loc joi în orașul indian Bangalore și care vor fi prezidate de Japonia.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, este așteptată să prezinte în cadrul reuniunii o actualizare a unui program de ajutor planificat pentru Ucraina, potrivit unor surse citate de Reuters.

FMI își propune să adopte noul program de ajutor pentru Ucraina până la sfârșitul lunii martie, au precizat acestea.

Reuniunea G7 va fi urmată ulterior săptămâna aceasta de o întâlnire a miniștrilor de finanțe din G20, care va avea loc la Bangalore și va fi prezidată de India, țară care deține președinția grupului principalelor 20 de economii ale lumii.

Olena Zelenska a îndemnat Națiunile Unite să înființeze un tribunal special care să judece Rusia pentru crime de agresiune, astfel încât comunitatea internațională să se asigure că invazia Moscovei „nu se va repeta niciodată” nicăieri, relatează Al Jazeera.

Ucraina face presiuni de mai multe luni pentru înființarea tribunalului care să îi tragă la răspundere pe cei ce se află în spatele invaziei Rusiei din țara sa.

„Cred că veți fi de acord (…) că, indiferent de țară sau de naționalitate, avem dreptul de a nu fi uciși în propriile noastre case”, a declarat Zelenska, în cadrul unei reuniuni speciale a ONU privind încălcarea drepturilor omului în Ucraina.

„Cu toate acestea, ucrainenii sunt uciși în fața lumii întregi, de un an întreg, în propriile orașe, sate, apartamente, spitale, teatre”, a declarat ea, prin videoconferință, în fața unui grup de diplomați ai ONU.

„De aceea, solicităm Națiunilor Unite să înființeze un tribunal special pentru crimele agresiunii rusești”, a mai spus Prima Doamnă a Ucrainei.

Mai multe detalii: Olena Zelenska, discurs emoționant la ONU: „Avem dreptul de a nu fi uciși în casele noastre”. Ce a solicitat Prima Doamnă a Ucrainei

Decizia Rusiei de a-și suspenda participarea la tratatul New START cu SUA, tratat care prevede reducere armelor nucleare, nu va crește riscul unui război nuclear, a declarat ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, potrivit The Guardian.

Ambele camere ale parlamentului rus au votat astăzi în favoarea deciziei lui Vladimir Putin de a suspenda tratatul.

Agenția rusă de știri Interfax l-a citat pe Riabkov spunând: “Nu cred că decizia de a suspenda Tratatul New START ne apropie de un război nuclear”.

Între timp, un înalt oficial rus din domeniul apărării a declarat că Moscova va respecta limitele convenite privind rachetele nucleare și va continua să informeze SUA cu privire la schimbările în desfășurările sale nucleare, în ciuda suspendării tratatului.

Un oficial de rang înalt al Ministerului Apărării, generalul-maior Evgheni Iliin, a spus în Duma de Stat că Rusia va continua să respecte restricțiile convenite privind sistemele de lansare a rachetelor nucleare – adică rachetele și avioanele de bombardament strategic, a relatat anterior agenția rusă de stat Ria Novosti. De asemenea, Rusia va continua să furnizeze SUA notificări cu privire la desfășurările armamentului său nuclear pentru „a preveni alarmele false, ceea ce este important pentru menținerea stabilității strategice”, a precizat Iliin.

China a prezentat Rusiei viziunea sa pentru ”soluţionarea politică” a conflictului din Ucraina, nu un ”plan” de pace, cum a fost descrisă această iniţiativă de unii politicieni occidentali şi în relatări ale presei, a transmis joi Ministerul rus de Externe, după încheierea vizitei efectuate la Moscova de cel mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, relatează Agerpres citând agenţiile AFP şi Reuters.

„Partenerii chinezi ne-au împărtăşit reflecţiile lor asupra cauzelor profunde ale crizei ucrainene, precum şi abordările lor pentru soluţionarea sa politică”, afirmă Ministerul rus de Externe, într-un comunicat. „Nu a fost vorba despre un „plan” (de pace, n.r.) separat”, mai scrie în comunicatul transmis de ministerul condus de Serghei Lavrov.

„Am remarcat declaraţii ale unor politicieni occidentali şi relatări în presă despre un fel de «plan de pace chinez». Ca de obicei, ele distorsionează tabloul real”, notează ministerul de externe de la Moscova.

Precizările diplomaţiei ruse vin la finalul vizitei efectuate la Moscova de cel mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi, care a avut în capitala rusă întrevederi cu şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, şi cu preşedintele Vladimir Putin.

Republica Cehă a furnizat sute de echipamente militare grele Ucrainei în ultimul an, inclusiv 89 de tancuri, a declarat miercuri premierul Petr Fiala, după întâlnirea cu președintele american Joe Biden, scrie Al Jazeera citând Reuters.

Detaliind pentru prima dată amploarea livrărilor Cehiei, survenite în urma cooperării dintre stat și sectorul privat, Fiala a precizat că țara sa a trimis 226 de vehicule de luptă și blindate de infanterie, 38 de obuziere, 33 de lansatoare multiple de rachete, șase sisteme de apărare antiaeriană și patru elicoptere.

Casa Albă a dat publicității un scurt rezumat al întâlnirii președintelui Joe Biden cu cei nouă lideri ai țărilor NATO de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice (Formatul București 9), care a avut loc miercuri, la Varșovia, informează CNN.

Potrivit comunicatului transmis de Casa Albă, liderii și-au reafirmat „sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina și au subliniat angajamentul lor comun de a fi alături de poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie”.

„Ei au discutat despre consolidarea posturii defensive pe flancul estic al NATO, iar președintele Biden a reiterat angajamentul de fier al Statelor Unite față de articolul 5 al NATO. Liderii așteaptă cu nerăbdare să consolideze și mai mult unitatea Alianței și apărarea colectivă la summitul NATO de la Vilnius din iulie.”

Biden a plecat miercuri din Polonia, după 72 de ore critice petrecute în Europa.

Aeronava Air Force One a decolat de la Varșovia la ora locală 17:51 și se îndreaptă acum înapoi spre Washington.

Biden călătorește înapoi acasă la bordul aeronavei Boeing 747, cu care se deplasează de obicei, după ce a sosit în secret în Europa cu un avion mai mic, iar apoi a luat un tren spre Ucraina, luni.

Unele părți ale Ucrainei vor spori măsurile de securitate săptămâna aceasta, în condițiile în care vineri se va împlini un an de când a început invazia Rusiei în țară, au anunțat oficialii locali, potrivit CNN.

Măsuri suplimentare de siguranță vor fi implementate în regiunea ucraineană Herson, a anunțat miercuri administrația militară a regiunii, într-un comunicat.

În perioada 23-25 februarie, vor fi implementate măsuri suplimentare de securitate „în legătură cu posibila escaladare a ostilităților din partea inamicului”, a precizat administrația militară regională.

Majoritatea birourilor publice și a întreprinderilor își vor desfășura activitatea în sistem remote, cu excepția instalațiilor de infrastructură critică, a precizat administrația militară.

Distribuirea de ajutoare umanitare și plățile în numerar la oficiile poștale vor fi limitate. Polițiștii și jandarmii vor intensifica patrulările în locurile în care se pot aduna posibile mulțimi, a adăugat administrația.

Cu toate acestea, așa-numitele puncte de invincibilitate, unde oamenii se pot încălzi și își pot încărca dispozitivele electronice, vor funcționa non-stop, a precizat aceasta.

„Vă îndemnăm să aveți grijă de siguranța dumneavoastră și a familiei dumneavoastră în această perioadă”, a adăugat administrația militară.

Primarul orașului ucrainean Harkov, Ihor Terejov, a declarat miercuri că măsurile de securitate din oraș vor fi, de asemenea, consolidate pe 23 și 24 februarie.

„Multă lume se întreabă acum: ce se va întâmpla? Nu pot spune ce se va întâmpla, pentru că depinde de adversarul nostru, de inamicul nostru. Nimeni nu înțelege ce este în capul lui, nimeni nu știe”, a declarat Terekhov, într-un mesaj video.

„Măsurile de securitate vor fi cu siguranță întărite. Asta este sigur. Mulți oameni se întreabă dacă ar trebui să meargă sau nu la muncă. Le-am spus colegilor mei că cei cărora le este greu, cei cărora le este frică, pot să rămână acasă și să lucreze de acolo de la distanță”, a spus el.

„Pentru cei cărora nu le este teamă, funcționăm în modul în care am funcționat întotdeauna”, a adăugat el.

Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marchenko, afirmă că țara are nevoie de 10 miliarde de dolari în plus pentru a-și acoperi nevoile bugetare în 2023 și pentru a începe reconstrucția economiei.

Marchenko s-a întâlnit luni, la Kiev, cu Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), întâlnire pe care a calificat-o drept foarte productivă. „Acum vedem că relația noastră este destul de stabilă și ne îndreptăm spre un acord complet cu FMI”, a declarat miercuri ministrul ucrainean, pentru CNN.

Marchenko a mai spus că „suntem pregătiți să îndeplinim toate cerințele și condițiile pentru a putea merge mai departe cu acordul”.

El a precizat că aceste cerințe includ luarea măsurilor necesare pentru a stabiliza situația macroeconomică și pentru a crea un mediu de responsabilitate fiscală.

Ministrul a adăugat că a căzut de acord cu șefa FMI ca discuțiile pentru noul program de împrumut să înceapă în câteva săptămâni.

Ucraina a suferit cel puțin 802 atacuri asupra unităților medicale, soldate cu moartea a 101 medici și pacienți, a declarat miercuri directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Consecințele acestui război asupra sănătății au fost devastatoare”, a spus el.

Ghebreyesus a precizat că războiul a exacerbat nevoia de sprijin pentru sănătate psihică, reabilitare, tratament pentru boli precum cancerul, HIV și tuberculoza, precum și nevoia de vaccinuri pentru rujeolă, poliomielită, pneumonie și COVID-19.

Este nevoie de o acţiune fermă pentru a asigura că sancţiunile UE nu afectează sectorul nuclear rus, a afirmat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, adăugând că astfel de sancţiuni ar dăuna intereselor naţionale ale Ungariei, dar şi securităţii nucleare globale, transmite agenția de presă MTI, preluată de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă comună cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, Peter Szijjarto a notat că la Bruxelles este pe cale de finalizare un al zecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi că orice fel de restricţii care afectează cooperarea nucleară cu Rusia trebuie ferm combătute.

„Trebuie să acţionăm decisiv împotriva înscrierii pe listă (a sancţiunilor) a Rosatom şi a oficialilor săi”, a spus ministrul de externe ungar.

El a salutat în acelaşi timp „abordarea raţională, bazată pe bun simţ”, a AIEA şi şi-a exprimat susţinerea faţă de eforturile lui Grossi vizând crearea unei zone de securitate în jurul centrale nucleare de la Zaporojie, în Ucraina. Avertismentele privind riscurile unui accident nuclear dovedesc la rândul lor că pledoaria ungară în sprijinul unei încetări imediate a focului şi a negocierilor de pace este corectă, a menţionat şeful diplomaţiei ungare.

„Să nu uităm că fiecare zi a acestui război vine cu riscul unui incident sau accident nuclear. Noi, cei care ne amintim de Cernobîl, am vrea să evităm să se întâmple acest lucru aici, în Europa Centrală”, a subliniat Szijjarto.

Rusia afirmă, prin vocea Mariei Zaharova, că studiază un document recent publicat de Beijing și intitulat Inițiativa pentru Securitate Globală, relatează Al Jazeera. Documentul reprezintă propunerea liderului chinez Xi Jinping în materie de securitate internațională.

„Pozițiile celor două țări cu privire la cele mai presante probleme internaționale coincid sau sunt apropiate, lucru despre care liderii ruși și chinezi au vorbit în mod repetat”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing de presă.

„Același lucru se poate spune și despre Inițiativa pentru Securitate Globală”, a adăugat ea.

China publicat marți aecastă propunere, care are ca scop susținerea principiului „securității indivizibile”, o politică potrivit căreia un stat nu ar trebui să își consolideze propria securitate în detrimentul altuia. Moscova susține această politică și a afirmat că expansiunea NATO spre est a amenințat securitatea sa.

Doi civili au fost uciși în bombardamentele rusești asupra regiunii Herson, din sudul Ucrainei, iar alți doi au fost răniți într-un atac cu rachete asupra orașului Harkov, din nord-estul țării, au anunțat oficialii regionali, potrivit Al Jazeera.

O femeie în vârstă de 81 de ani și un bărbat de 68 de ani au fost uciși în timpul bombardamentelor asupra satului Novotyahinka, situat la aproximativ 40 km de orașul Herson, a precizat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin.

Doi civili au fost răniți ușor în urma unor atacuri cu rachete care au vizat instalațiile industriale din Harkov, oraș situat la aproximativ 30 km de granița cu Rusia, au mai declarat oficialii locali.

Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost în mod frecvent sub tirul bombardamentelor după ce Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu un an.

Liderii Formatului Bucureşti 9 (B9) au adoptat, miercuri, o declaraţie comună în care afirmă că Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea NATO şi că, pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe Flancul estic, informează Agerpres.

„Acum un an, Rusia a devastat pacea şi securitatea în Europa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forţă. Acţiunile Kremlinului au dus la o degradare drastică a mediului de securitate în zona euroatlantică, subminând grav securitatea partenerilor noştri. Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea Aliată. Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, aliaţii NATO au reacţionat decisiv într-o manieră unitară şi responsabilă. Pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să implementeze noul punct de referinţă pentru postura de descurajare şi apărare a NATO şi să crească nivelul prezenţei militare în ţările noastre”, se arată în declaraţia adoptată de şefii de stat şi de guvern ai Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi Ungariei.

Şefii de stat şi de guvern din Formatul B9 condamnă, în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei.

„Bilanţul morţilor civili ucraineni este în creştere din cauza loviturilor fără discriminare ale rachetelor ruse şi a atacurilor deliberate asupra infrastructurii critice, inclusiv prin folosirea Mării Negre ca platformă de lansare. Cei responsabili pentru atrocităţi şi crime de război vor fi traşi la răspundere. Suntem hotărâţi să menţinem presiunea internaţională asupra Rusiei. De asemenea, îi condamnăm pe toţi cei care facilitează activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv Belarus”, se precizează în declaraţie.

Liderii B9 afirmă în declaraţie şi că viitorul Ucrainei se află în Europa şi că sprijină ferm aspiraţiile euroatlantice ale acestei ţări.

Mai multe detalii: Aliaţii intenționează să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe Flancul estic al NATO. Ce prevede Declarația Summitului B9

În timp ce susținătorii războiului din Rusia fluturau steaguri pe stadionul Lujniki de 75.000 de locuri din Moscova, Ucraina își număra morții, relatează Sky News.

Printre aceștia se numără 202 copii uciși de agresiunea rusă, a anunțat luni biroul procurorului general al Ucrainei.

Alți cel puțin 361 de copii au fost răniți, cele mai multe victime fiind înregistrate în regiunea Donețk, a scris procuratura generală, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Descriind un caz din districtul Harkov, biroul procurorului a precizat: „Ocupanții au tras asupra unei mașini folosite de o familie care încerca să se evacueze din orașul Izium. O fată de 15 ani a fost rănită”.

Bombardamentele rusești au avariat peste 1.000 de instituții de învățământ, distrugând complet 95 dintre ele.

Școlilor din unele părți ale Ucrainei li s-a ordonat să predea de la distanță începând de astăzi, pe măsură ce crește teama că până vineri, când se va împlini un an de la începutul invaziei ruse, bombardamentele se vor intensifica.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după participarea la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 de la Varșovia, că discuțiile s-au concentrat pe consolidarea sprijinului aliat pentru Ucraina.

„Privind înapoi la acest an, avem convingerea că în continuare, unitatea și solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt esențiale și au reprezentat arma noastră secretă. Rusia a readus războiul în Europa, iar statele NATO de pe flancul estic (…) se află în prima linie de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal, fără nicio justificare. Agenda discuțiilor a vizat consolidarea sprijinului pe care SUA și celelate state aliate îl acordă Ucrainei, precum și demersurile NATO de întărire a posturii de descurajare și apărare pe flacul estic”, a spus Klaus Iohannis.

„Implicarea în regiune este demonstrată de creșterea prezentei americane pe flancul estic, inclusiv în România. (…) Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români și a NATO în ansamblu”, a mai declarat șeful statului.

Mai multe detalii: Iohannis, la finalul întâlnirii de la Varșovia cu Biden și liderii de pe flancul estic: „Rămânem alături de Ucraina oricât e necesar”

Documentul de strategie internă a Kremlinului are 17 pagini, este datat din vara anului 2021 și conține detalii despre intenția Rusiei de a prelua progresiv Belarusul, potrivit televiziunilor germane WDR, NDR și ziarului Sueddeutsche Zeitung, citate de Tagesschau.de, relatează Hotnews.ro.

Împărțit în două secțiuni, documentul prezintă obiectivele strategice ale Moscovei în Belarus până în 2022, apoi până în 2025 și până în 2030, în sectorul politic, militar și de apărare, sectorul social și economic și comercial. Apoi sunt prezentate riscurile asociate acestor obiective.

Concret, documentul consultat de jurnaliștii germani conține planuri privind modul în care Rusia poate anexa treptat Belarusul prin mijloace politice, economice și militare, scopul fiind acela de creare a unui așa-numit Stat al Uniunii, până în anul 2030, cel târziu.

Mai multe detalii: Planul Rusiei de a anexa Belarus, „scurs” în presa germană. În câți ani și-a propus Kremlinul asimilarea statului vecin

Țările din Uniunea Europeană (UE) nu au reușit miercuri să ajungă la un acord asupra noilor sancțiuni împotriva Rusiei, care ar trebui să intre în vigoare vineri, cu ocazia împlinirii unui an de când a început invazia Moscovei în Ucraina, au declarat mai multe surse diplomatice de la Bruxelles, scrie Reuters.

Pachetul propus – a zecea rundă de sancțiuni UE împotriva Moscovei – include restricții comerciale în valoare de peste 10 miliarde de euro, potrivit șefei Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cauciuc rusesc în UE.

„Există mai multe probleme nerezolvate, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile asupra importurilor de cauciuc și obligațiile legate de raportarea” activelor rusești, a declarat una dintre surse.

Mai multe detalii: Statele membre UE nu au reușit să ajungă la un acord privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unor surse diplomatice

Consiliul Federației din Rusia, camera superioară a parlamentului de la Moscova, a adoptat miercuri în unanimitate proiectul de lege privind suspendarea noului Tratat de reducere a armelor strategice (New START), potrivit agenției ruse de presă de stat TASS, informează CNN.

Proiectul de lege a trecut de camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, anterior în cursul zilei de miercuri, după ce președintele rus Vladimir Putin l-a prezentat.

Decizia de a relua participarea Rusiei la New START poate fi luată doar de Putin, potrivit TASS.

Marți, Putin și-a anunțat decizia de a suspenda participarea Rusiei la acest tratat în discursul său ținut în fața Adunării Federale.

La câteva ore după discursul lui Putin, Ministerul rus de Externe a declarat că decizia de suspendare a participării la tratat este „reversibilă” și că „Washingtonul trebuie să dea dovadă de voință politică, să facă eforturi conștiincioase pentru o dezescaladare generală și să creeze condiții pentru reluarea funcționării depline a tratatului și, în consecință, să asigure în mod cuprinzător viabilitatea acestuia”.

Președintele american Joe Biden a declarat miercuri că Putin a făcut o „mare greșeală” atunci când a anunțat că țara sa își suspendă participarea la New START.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, se vor întâlni pentru a discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, în contextul în care Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi şi vineri o reuniune la împlinirea unui an de la începerea invaziei ruse în ţara vecină, a anunţat miercuri Departamentul de Stat al SUA, potrivit agenției de presă Reuters, preluată de Agerpres.

În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, Blinken va ”evidenţia angajamentul Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va cere comunităţii internaţionale să susţină acţiunile ONU care vor contribui la asigurarea unei păci juste şi durabile în Ucraina”, indică diplomaţia americană.

Războiul din Ucraina, cel mai mare război terestru din Europa de după Al Doilea Război Mondial, a cauzat strămutarea a milioane de persoane, a lăsat în ruine oraşe şi sate şi a perturbat masiv economia mondială.

Agenţia ONU pentru drepturile omului a înregistrat peste 8.000 de civili decedaţi, număr pe care îl descrie drept ”vârful aisbergului”.

Două persoane au fost rănite în urma bombardamentelor ucrainene în orașul Shebekino din regiunea rusă Belgorod, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, pe canalul său de Telegram, potrivit CNN.

Cei doi oameni răniți în urma bombardamentelor au fost transportați la spital. Unul din ei se află într-o stare de gravitate medie, iar celălalt este în stare critică, a precizat Gladkov.

Din cauza bombardamentelor, un incendiu a izbucnit în centrul comercial local, dar a fost stins, a mai precizat guvernatorul rus.

Gladkov a declarat că satul Pervoye Tseplyaevo din districtul urban Shebekinsky a fost și el sub tirul bombardamentelor. Nu au existat victime, dar bombardamentele au avariat trei case, a mai spus el.

„Forțele armate ale Ucrainei continuă să bombardeze obiective civile”, a afirmat Gladkov. „Ca urmare a bombardamentelor, două anexe au luat foc. Echipele de pompieri se află deja la fața locului”, a adăugat el.

CNN notează că nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile lui Gladkov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să participe fizic la summitul NATO care va avea loc în luna iulie în capitala lituaniană Vilnius, a declarat miercuri ambasadorul ucrainean în Lituania, potrivit presei locale citate de agenţia spaniolă de știri EFE.

„Planificăm (vizita). Avem nevoie în primul rând de o invitaţie, pentru că Ucraina nu este membră a NATO (…) Sperăm să o primim şi sperăm că până atunci vom schimba drastic situaţia legată de războiul din Ucraina”, a declarat ambasadorul ucrainean Petro Besta.

„Sperăm că la reuniunea de la Vilnius va fi formulat foarte clar că, în cel mai scurt timp după terminarea războiului, Ucraina va deveni membră a NATO”, a mai spus acelaşi ambasador ucrainean, potrivit Agerpres.

La ultimul summit al NATO, desfăşurat vara trecută la Madrid, preşedintele Volodimir Zelenski a participat prin videoconferinţă. La fel ca la acel summit, cel de la Vilnius se va axa pe ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, iar cele trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) sunt aşteptate să insiste din nou asupra unei posibile aderări a Ucrainei la NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit miercuri, 22 februarie, la Kremlin pe cel mai important diplomat chinez, Wang Yi, pentru a discuta un plan de pace propus de China în vederea încheierii războiului în Ucraina, informează Agerpres preluând agențiile AFP și EFE. Detalii publice ale acestui plan sunt încă vagi, iar diplomații occidentali au avut până acum reacții negative față de el.

„Relaţiile internaţionale sunt astăzi complicate (…) În acest context, cooperarea (…) între China şi Rusia are o mare importanţă pentru stabilizarea situaţiei internaţionale”, a spus Putin în timp ce-l primea pe Wang Yi.

Oficialul chinez a exprimat la rândul său dorinţa Beijingului de a „consolida parteneriatul strategic (…) şi cooperarea în toate domeniile” cu Moscova. „Noi sprijinim o lume multipolară şi democratizarea relaţiilor internaţionale”, a adăugat Wang Yi, criticând voalat politica SUA.

Mai multe detalii: Putin a discutat cu şeful diplomaţiei chineze planul de pace pentru Ucraina propus de Beijing. Ce ar conține acesta

Moscova a transmis miercuri că va trebui mai întâi să vadă o schimbare a poziţiei NATO şi o disponibilitate pentru negocieri înainte de a lua în calcul revenirea sa în Noul START, acordul pentru controlul armelor nucleare, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat marți, 21 februarie, că Rusia își suspendă participarea la Noul START, acuzând Occidentul că prin ajutorul militar oferit Ucrainei încearcă să provoace Rusiei o „înfrângere strategică”.

Întrebat în ce condiții ar putea Rusia să revină în START, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Totul va depinde de poziţia Occidentului (…) Când va exista o disponibilitate de a lua în considerare preocupările noastre, atunci situaţia se va schimba”.

Citeşte întreaga ştire: Rusia anunță că nu revine la tratatul START dacă Occidentul „nu ia în considerare preocupările noastre”

Președintele american Joe Biden a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin a făcut o „mare greșeală” atunci când a anunțat că țara sa își suspendă participarea la tratatul de reducere a armelor nucleare New START, informează CNN.

Biden – care se îndrepta miercuri spre întâlnirea cu liderii flancului estic ai NATO care se desfășoară la Palatul Prezidențial din Varșovia, Polonia – a zâmbit mai întâi și a răspuns „Nu am timp”, atunci când un jurnalist americane i-a cerut să-i dea lui Putin răspunsul în privința retragerii Rusiei din New START.

Apoi Biden a făcut o pauză și a spus „mare greșeală”, înainte de a face fotografia oficială cu ceilalți lideri ai platformei “București 9”.

Grupul de la București al celor nouă membri NATO a fost creat în 2015 după anexarea Crimeei de către Rusia și este alcătuit din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Rusia va respecta limitele convenite privind rachetele nucleare și va continua să informeze Statele Unite cu privire la schimbările legate de desfășurarea rachetelor sale, a declarat un oficial rus de rang înalt din domeniul apărării, în ciuda „suspendării” acordului cu Washingtonul privind controlul armamentului, cunoscut sub numele de New START, informează Al Jazeera.

Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării, generalul-maior Evgheni Iliin, a declarat în fața camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, că Rusia va continua să respecte limitele convenite privind sistemele de lansare a încărcăturilor nucleare – adică rachetele și avioanele de bombardament strategic.

Agenția de știri RIA l-a citat pe Iliin spunând că Moscova va continua, de asemenea, să furnizeze Washingtonului notificări cu privire la desfășurările armamentului nuclear pentru „a preveni alarmele false, ceea ce este important pentru menținerea stabilității strategice”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Ucraina trebuie să primească ajutorul de care are nevoie și că nu i se poate permite Rusiei să afecteze securitatea europeană, informează Al Jazeera.

„Trebuie să susținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina. Trebuie să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a învinge”, a declarat Stoltenberg la summitul celor 9 țări ale platformei B9 (“București 9”), care se desfășoară la Varșovia miercuri și la care participă și președintele american Joe Biden.

Mai multe detalii despre summitul B9: Joe Biden, discuții la Varșovia cu Klaus Iohannis și alți 8 lideri de pe flancul estic: „Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO

Şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, le-a cerut miercuri ruşilor să facă presiuni asupra armatei pentru a le trimite muniţii mercenarilor care luptă împotriva Ucrainei.

„Dacă fiecare rus la nivelul său – ca să nu îndemn pe cineva la manifestaţii – ar spune pur şi simplu «daţi obuze pentru Wagner» (…) ar fi deja important”, a făcut apel Prigojin într-o înregistrare audio difuzată de serviciul său de presă, preluat de AFP.

„Dacă şoferul îi spune patronului să dea obuze pentru Wagner; dacă stewardesa spune la îmbarcare să se dea obuze pentru Wagner; (…) dacă prezentatorul spune în direct să se dea obuze pentru Wagner, le vom învinge rezistenţa şi îi vom forţa să nu mai facă ce vor. Îi vom forţa să ne dea obuze”, a susţinut el, referindu-se la comandanţii ruşi. „Există obuze. Dar trebuie ca politrucii, ticăloşii, gunoaiele să semneze pentru livrare”, a adăugat șeful mercenarilor Wagner.

Declaraţiile lui Prigojin constituie o nouă escaladare a tensiunilor între Wagner şi armată, care se concurează reciproc în războiul din Ucraina. Tensiunile au devenit mai evidente în ultimele săptămâni, în timp ce forţele ruse încearcă să ocupe Bahmutul, în estul Ucrainei. Atât armata rusă, cât şi Wagner îşi arogă meritele pentru progresele ofensive, iar uneori se contrazic reciproc.

Mai multe detalii: Tensiunile dintre gruparea Wagner și Șoigu escaladează. Prigojin le cere public rușilor să pună presiuni asupra armatei pentru a primi obuze

Guvernul elveţian a solicitat parlamentului aprobarea unor ajutoare umanitare în valoare de 140 de milioane de franci (circa 142 de milioane de euro) pentru Ucraina şi Republica Moldova, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Elveţia a alocat deja 1,3 miliarde de franci în sprijinul Ucrainei, din care 270 de milioane de franci pentru populaţia ucraineană rămasă în ţară şi 1,03 miliarde pentru refugiaţii ajunşi pe teritoriul elveţian.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 24 februarie 2022, Elveţia a primit circa 75,000 de refugiaţi ucraineni.

În ianuarie, la Forumul Economic de la Davos, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut din partea aliaţilor săi sisteme defensive antiaeriene, în condiţiile în care războiul în Ucraina vecină continuă, iar Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova. Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

„O victorie construită pe ruine nu va fi niciodată o adevărată victorie” – Papa Francisc a lansat miercuri un nou apel la pace în Ucraina, condamnând războiul ca fiind „absurd şi crud”, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la începutul invaziei ruse, scrie Agerpres, care preia AFP.

„La 24 februarie se va marca un an de la invazia din Ucraina, un an de război absurd şi crud. O comemorare tristă”, a declarat Suveranul Pontif la finalul audienţei sale generale săptămânale la Vatican. „Lansez un apel la toţi cei care au autoritate asupra naţiunilor să se angajeze concret pentru încheierea conflictului, pentru obţinerea unui armistiţiu şi pentru începerea negocierilor de pace”, a adăugat papa argentinian, în vârstă de 86 de ani.

„Bilanţul morţilor, răniţilor, refugiaţilor, pagubelor economice şi sociale vorbeşte de la sine”, a adăugat Jorge Bergoglio, care a lansat tot mai multe apeluri la pace în ultimul an, încercând în acelaşi timp să menţină un dialog cu Moscova.

„Va putea Dumnezeu să ierte atâtea crime şi atâta violenţă? (…) Să rămânem aproape de poporul ucrainean martirizat care continuă să sufere şi să ne întrebăm dacă a fost făcut totul pentru a opri războiul”, a mai declarat el.

Papa Francisc a luat în considerare o vizită la Kiev şi Moscova, însă acest plan nu s-a concretizat până acum.

Elena Tardasova-Yu, o activistă din Novosibirsk, a fost găsită vinovată de răspândirea de „știri false” despre armata rusă întrucât a scris pe o rețea de socializare despre soldații ruși care mor în Ucraina, relatează publicația independentă rusă Mediazona.

„Astăzi, în biserica din Moshkovo, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru un tânăr de 20 de ani care a murit în Ucraina. Și o mie de sicrie au venit la Novosibirsk, astăzi s-a discutat despre asta în biserică”, este postarea făcută pe VKontakte de către Tardasova-Yu pe 27 martie 2022. Mesajul a fost ulterior trimis de ea și pe WhatsApp.

Un tribunal regional din Novosibirsk a decis condamnarea activistei la 11 luni de muncă forțată pentru răspândirea de „știri false” despre armata rusă.

O activistă rusă a fost condamnată la 11 luni de muncă forțată pentru o postare despre „o mie de sicrie” care vin din Ucraina

Mai multe detalii: O activistă rusă a fost condamnată la 11 luni de muncă forțată pentru o postare despre „o mie de sicrie” care vin din Ucraina

Ministerul rus al Apărării, condus de Serghei Şoigu, a calificat miercuri, 22 februarie, drept „absolut false” declaraţiile „exaltate” ale şefului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, care a susținut că luptătorii săi se confruntă cu restricții de aprovizionare din partea armatei ruse în ceea ce privește muniția pe frontul din Donbas, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Conducerea grupului comun de trupe (în Ucraina) acordă o atenţie specială, constantă şi prioritară dotării cu tot ceea ce este necesar a voluntarilor şi militarilor unităţilor de asalt”, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat, care de mai multe săptămâni îi numeşte „voluntari” pe mercenarii din Wagner.

Ministerul lui Șoigu a mai susţinut că numai în perioada 18-20 februarie „voluntarii” escadroanelor de asalt au primit 1.660 de rachete pentru lansatoare de rachete multiple, 10.171 de muniţii pentru tunuri de mare calibru şi mortiere, plus 980 de proiectile de tanc.

Precizările Moscovei vin la o zi după ce serviciul de presă al lui Evgheni Prigojin a transmis că trupele Wagner sunt lipsite de acces la transportul aerian și la lopețile cu care soldații sapă tranșee, dând vina pe conducerea Ministerului Apărării și a Statului- Major pentru acest lucru.

Mai multe detalii: Serghei Șoigu îi răspunde lui Evgheni Prigojin, șeful Wagner, după ce l-a acuzat că „a tăiat și bonul de lopeți” pentru luptătorii grupului

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat, miercuri, că în cazul unui eșec al așa-numitei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, Federația Rusă va înceta să existe, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Dacă SUA nu vor mai livra arme regimului de la Kiev, atunci războiul se va termina. Dacă Rusia va încheia operaţiunea militară specială fără o victorie, atunci Rusia va înceta să existe, se va dezintegra”, a transmis Dmitri Medvedev.

Actualul şef adjunct al Consiliului Naţional de Securitate de la Moscova, Medvedev l-a criticat pe președintele american Joe Biden pentru că s-a adresat poporului rus în discursul său de marţi de la Varşovia în faţa cetăţenilor polonezi.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev: Dacă va pierde războiul din Ucraina, Rusia se va dezintegra

Președintele american Joe Biden se întâlnește miercuri, 22 februarie, la Varșovia, cu liderii de pe flancul estic al NATO, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, pentru a-și arăta sprijinul pentru securitatea statelor pe care aceștia le conduc, după ce Vladimir Putin a anunțat, marți, că suspendă participarea Rusiei la un tratat de referință pentru controlul armelor nucleare, relatează Reuters.

„Ne întâlnim la aniversarea unui an de la un eveniment care a schimbat situația de securitate din regiunea noastră”, a spus președintele polonez Andrzej Duda în debutul reuniunii formatului București9. Într-un discurs susținut în deschiderea discuțiilor, președintele român Klaus Iohannis a subliniat sprijinul necondiționat oferit de statele din regiune Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

Într-un discurs susținut în deschiderea discuțiilor, președintele român Klaus Iohannis a subliniat sprijinul necondiționat oferit de statele din regiune Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

„Acest război a adus doar suferință și deznădejde, crime și strămutarea a milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent și nesiguranță. Noi, liderii de pe Flancul Estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câștiga acest război”, a transmis președintele român.

La rândul său, Joe Biden a subliniat angajamentul SUA pentru a asigura securitatea pe flancul estic al NATO. „Articolul 5 este un angajament sacru făcut de SUA, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a spus liderul american.

Mai multe detalii: Joe Biden, discuții la Varșovia cu Klaus Iohannis și alți 8 lideri de pe flancul estic: „Vom apăra fiecare centimetru din teritoriului NATO

Liderul de la Kremlin s-a adresat miercuri mulțimii adunate pe stadionul Lujniji din Moscova, într-un discurs telegrafic în care a susținut iarăși necesitatea războiului din Ucraina, scriu The Moscow Times, BBC și The New York Times.

Vladimir Putin a urcat pe scenă în aplauzele mulțimii. Președintele rus i-a lăudat pe soldații care „luptă cu eroism, curaj, îndrăzneală” pentru „apărarea patriei”, adăugând că „întreaga țară” îi susține.

„Tocmai am aflat de la înaltul comandament militar că în acest moment există o luptă în desfășurare pe teritoriile noastre istorice, pentru poporul nostru. Aceasta este condusă de luptători la fel de curajoși ca cei care se află aici, alături de noi, chiar acum”, a spus el, flancat de soldați ruși, potrivit The Moscow Times.

Liderul de la Kremlin i-a îndemnat pe ruși să rămână uniți în timpul a ceea ce el a descris a fi o perioadă de luptă existențială cu Occidentul. „Când suntem uniți, nimeni nu ne este egal”, a spus Putin, în timp ce mulțimea scanda: „Rusia, Rusia!”.

„Chiar și copiii care scriu scrisori către luptătorii noștri de pe front sunt foarte importanți. Toți oamenii noștri sunt apărători ai Patriei. Mă înclin cu umilință în fața voastră”, a mai spus Putin.

Președintele rus a părăsit rapid scena, dar concertul ce pe cel mai mare stadion din Moscova continuă.

Mai multe detalii: Rusia luptă pentru „teritoriile sale istorice”, a spus Putin, într-un discurs scurt, pe scena unui uriaș concert patriotic

Sute de mii de oameni au sosit miercuri la evenimentul dedicat „apărătorilor patriei”, desfășurat pe cel mai mare stadion din Moscova, potrivit organizatorilor. Liderul de la Kremlin este așteptat să se adreseze mulțimii, scriu agenția rusă RIA Novosti, BBC și The Guardian.

Publicația independentă rusă The Moscow Times relatează că o instituție guvernamentală a forțat 70% dintre angajații săi să meargă la mitingul pro-război de astăzi. „Să fiu sincer, cred că este absurd”, a declarat un angajat citat de această publicație. „Autoritățile îl folosesc ca pe un instrument de propagandă pentru a se lăuda în ochii patrioților Z și a celor care se uită la televizor. Eu nu m-aș duce de bună voie la eveniment”, a spus angajatul.

Mai multe detalii: Putin, așteptat la un uriaș miting-concert patriotic pe stadionul Lujniki. Organizatorii spun că 200.000 de oameni sunt în tribune

Spania intenționează să trimită șase tancuri Leopard de fabricație germană în Ucraina, transmite Sky News. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a făcut astăzi anunțul în fața parlamentarilor, adăugând că ar putea trimite mai multe în viitor.

Tancurile de luptă vor fi gata până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, a spus ea.

Alte țări NATO au promis să trimită 48 de Leopard 2 în Ucraina.

Marea Britanie a trimis până acum o escadrilă de 14 tancuri Challenger 2, dar Boris Johnson a îndemnat guvernul să trimită mai multe.

Joe Biden se întâlnește astăzi cu liderii membrilor estici ai NATO.

Conflictul deschis dintre șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului-Major, Valeri Gherasimov, e departe de a se stinge. Prigojin acuză conducerea militară rusă că-i lasă pe soldații săi fără muniție pe frontul din Ucraina.

„Când toți wagneriții vor fi terminați, atunci, cel mai probabil, Șoigu și Gherasimov vor trebui să ia mitraliere”, a spus miercuri, 22 februarie, Prigojin, care a acordat un interviu canalului de Telegram pro-rus „Vladlen Tatarsky” și a publicat o fotografie cu soldații PMC „Wagner” care au murit în timpul zilei, relatează canalul de Telegram Baza.

Prigojin a spus că numărul celor uciși ar fi trebuit să fie de cinci ori mai mic, iar aceștia au murit „din cauza lipsei de obuze”. Iar cei care „nu au rezolvat problema furnizării de muniție” wagneriților sunt de vină pentru moartea lor.

Mai multe detalii: Fotografie cu zeci de cadavre ale mercenarilor Wagner uciși într-o singură zi în Ucraina, publicată de șeful lor, Evgheni Prigojin: „Ei sunt de vină!”

Procuratura ucraineană a anunţat că a identificat 91 de soldați ruși responsabili de crime de război la Bucha, notează CNN.

„În timpul ocupației, armata rusă a comis peste 9.000 de crime de război în Bucha din regiunea Kiev, iar peste 1.700 de civili au fost uciși, dintre care aproximativ 700 la Bucha”, a precizat biroul într-o postare pe Twitter.

„Au fost identificați 91 de militari ruși implicați în aceste crime. Activitatea de aducere în fața justiției a tuturor celor implicați este în curs de desfășurare.”

Bucha este locul în care armata ucraineană a găsit cadavrele a cel puțin 20 de civili după ce plecarea ruşilor la începutul lunii aprilie. Unii dintre ei aveau mâinile legate la spate.

„După eliberare, am găsit gropi comune cu trupuri torturate de bărbați, femei și copii. Tortură, crimă, violență sexuală”, a declarat procurorul general Andrii Kostin, potrivit biroului său.

„Aceasta este adevărata față a „lumii rusești” și a regimului Federației Ruse, care se bazează pe un dispreț total față de principiile drepturilor omului și ale dreptului umanitar.”

„Contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru înființarea unui tribunal internațional care să aducă liderii ruși în fața justiției. Dreptatea pentru victimele războiului este dreptate pentru întreaga lume”, a declarat Kostin în fața unei delegații din Camera Reprezentanților a SUA.

Bloggerul pro-Kremlin Dmitri Skvortsov a fost reţinut de autorităţile ucrainene. Acesta se ascundea la o mănăstire a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei din Kiev, informează miercuri Ukrainska Pravda.

„Serviciul de Securitate a reținut la Kiev un alt propagandist inamic, care a justificat public agresiunea armată rusă împotriva Ucrainei”, a transmis Securitatea din Ucraina.

Potrivit surselor Ukrainska Pravda, este vorba despre Dmitri Skvortsov. Bloggerul a fost reținut zilele trecute pe teritoriul unei mănăstiri din Kiev.

Potrivit anchetei, materialele provocatoare și discursurile publice ale bloggerului au fost utilizate în mod activ de către serviciile speciale rusești pentru a desfășura acțiuni de sabotaj informațional împotriva Ucrainei.

Articolele bloggerului erau plătite de Rusia.

La aproape un an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia ordonată de preşedintele Vladimir Putin, conducerea de la Moscova nu dă niciun semn că este deschisă la negocieri pentru a încheia conflictul, potrivit serviciilor secrete ale Germaniei, citate miercuri de DPA, informează Agerpres.

Nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei BND, Bruno Kahl, informează miercuri grupul media german Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND). În acest moment, Putin este preocupat să pună capăt conflictului „pe câmpul de luptă şi să obţină cât mai multe avantaje acolo pentru ca apoi să dicteze un acord de pace în condiţiile sale la un moment dat în viitor”, a spus şeful serviciilor secrete germane. Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022.

Kahl a mai subliniat că Rusia este în continuare capabilă să trimită şi alţi soldaţi pe front. Din cei 300.000 mobilizaţi de Moscova în toamna anului trecut, unii erau încă în curs de pregătire, în timp ce alţii au fost deja trimişi pe front, a mai declarat el. Rusia ar avea un „potenţial de mobilizare suplimentar” de „până la 1 milion de bărbaţi, dacă acest lucru era considerat necesar la Kremlin”, potrivit şefului informaţiilor germane.

Mai multe detalii: Şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei: Nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace

Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, a anunţat pe Telegram că un centru comercial a fost lovit în orașul rusesc Shebekino, notează The Guardian.

„Bombardarea orașului Shebekino. Obuzele au lovit centrul comercial, provocând incendierea acestuia. Potrivit datelor preliminare, există o victimă. Un bărbat cu răni provocate de șrapnel a fost dus la spitalul districtului Central. Medicii evaluează starea sa ca fiind extrem de gravă. Se acordă toată asistența necesară. Serviciile operative se află la fața locului, salvatorii au început să stingă [incendiul]”, a transmis oficialul.

Vladimir Putin urmează să se întâlnească miercuri, la Kremlin, cu şeful diplomaţiei chineze Wang Yi, a confirmat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, informează CNN.

Wang Yi s-a întâlnit deja cu șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Ședința cu Putin este așteptată să înceapă în jurul orei locale 14:00.

Anterior, şeful diplomației chineze i-a spus ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, că Beijingul va „urmări cu fermitate o politică externă independentă și autonomă”.

Wang a spus că „sub conducerea strategică” a președintelui chinez Xi Jinping și a președintelui rus Vladimir Putin, relația dintre cele două țări „continuă să funcționeze la un nivel înalt”.

China va „insista asupra promovării unei strategii deschise de beneficii reciproce și a unei situații avantajoase pentru ambele părți”, a declarat Wang, adăugând că China este „dispusă să mențină buna dezvoltare a noului nostru tip de relații de mare putere cu Rusia”, indiferent de modul în care se schimbă climatul internațional.

De asemenea, ministerul de Externe al Chinei a declarat că țara nu ia în considerare trimiterea de sprijin militar Moscovei pentru a fi folosit în războiul din Ucraina, acuzând Statele Unite și NATO de răspândirea de neadevăruri cu privire la potențialul rol al Beijingului în conflict.

„Statele Unite și alte țări NATO răspândesc acum în mod constant că China ar putea furniza arme Rusiei, ceea ce este o stratagemă care a fost folosită și a fost spulberată la începutul crizei ucrainene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, în cadrul unei conferințe de presă.

Wang a mai afirmat că SUA și alte țări NATO sunt „cea mai mare sursă de arme pentru câmpul de luptă din Ucraina”.

Sârbul Bratislav Zivkovici, 48 de ani, liderul grupării paramilitare Cetnicii, a fost fotografiat, marți, 21 februarie, în sala unde Vladimir Putin a susținut discursul despre starea națiunii, a scris ediția poloneză a publicației Business Insider. În 2017, Curtea de Apel de la București l-a declarat indezirabil pentru 15 ani, la propunerea SRI, pentru tentativă de spionaj.

Zivkovici a fost invitat la discursul liderului de la Kremlin de la Moscova. În imaginile surprinse în timpul evenimentului, el apare înregistrând cu un smartphone cuvântarea lui Putin. Comandantul cetnicilor sârbi, o grupare ultranaționalistă care sprijină activ războiul declanșat de Rusia în Ucraina, poartă o haină militară.

Pe mâneca stângă, Zivkovici are o emblemă care conține acvila bicefală și crucea sârbă, principalele simboluri heraldice ale identițății naționale a poporului sârb de-a lungul secolelor, iar pe cea dreaptă este un simbol asociat cu cetnicii sârbi (craniul și oasele încrucișate).

Mai multe detalii: Bratislav Zivkovici, liderul grupării paramilitare sârbe Cetnicii, prezent la discursul lui Putin. De ce are mercenarul interdicție de a intra în România

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a îndemnat statele membre să accelereze „de urgență” livrarea de muniție din stocurile lor către Ucraina, informează The Guardian.

Borrell a declarat că UE „analizează chestiunea achizițiilor comune” de muniție și „cum să crească capacitatea de producție a industriei europene de apărare”.

Într-o scrisoare adresată miniștrilor apărării din UE, consultată de The Guardian, el a făcut câteva propuneri înainte de o reuniune care va avea loc la Stockholm în perioada 7-8 martie.

Comisia Europeană intenționează să ramburseze statelor membre banii pentru muniția trimisă în Ucraina și să efectueze achiziții comune prin intermediul Fondului european pentru pace, un fond militar al UE. În ultimele douăsprezece luni, EPF a deblocat 3,6 miliarde de euro pentru a plăti echipamente militare pentru Ucraina.

„Ca o chestiune de urgență, vă solicit tuturor să accelerați livrarea muniției pe care ați putea să o furnizați din stocurile dumneavoastră… Viitorul Ucrainei este în joc”, a transmis Borrell.

John Sullivan, fostul ambasador al SUA în Rusia dinaintea declanșării invadării Ucrainei, a povestit pentru BBC cum este să încerci să negociezi cu Kremlinul și de ce președintele Vladimir Putin nu va renunța ușor în Ucraina.

John Sullivan, fostul ambasador al SUA, a discutat cu oficialii ruși în încercarea de a preveni un război, dar spune că „nu a existat nicio implicare” din partea lor. „Au cerut garanții de securitate pentru Rusia, dar nu au vrut să vorbească în mod constructiv despre securitatea Ucrainei. Nu au trecut niciodată dincolo de punctele lor de vedere… a fost o șaradă”.

Întrebat dacă SUA ar trebui să lucreze mai mult la dialogul cu Rusia pentru a încerca să pună capăt conflictului, diplomatul spune că Vladimir Putin „nu a fost interesat să negocieze înainte de război. Încă nu este interesat să negocieze”.

Mai multe detalii: John Sullivan, fostul ambasador american la Moscova: Putin nu a fost interesat să negocieze înainte de război

Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a anunţat pe Telegram că două persoane au fost rănite în urma loviturilor rusești asupra orașului Harkov din această dimineață, unde au fost raportate cel puțin patru explozii.

Potrivit datelor preliminare, infrastructura a fost în vizorul ocupanților.

Potrivit centrului regional de asistență medicală de urgență, două persoane au fost rănite. Acestea sunt tratate de specialiști.

Posturile de radio comerciale din anumite părți ale Rusiei au difuzat miercuri informații false despre o alertă de raid aerian și un posibil atac cu rachete, după ce serverele lor au fost atacate de hackeri, a declarat Ministerul pentru Situații de Urgență al țării, transmite CNN.

„Ca urmare a unui atac al hackerilor asupra serverelor mai multor posturi de radio comerciale din unele regiuni ale țării, au fost difuzate în eter informații despre presupusul anunț al unei alerte de raid aerian și despre amenințarea unui atac cu rachete”, a declarat ministerul pe Telegram.

Mai multe detalii: Hackerii au piratat transmisia posturilor de radio rusești: „Atenție, atenție, amenințare de lovitură cu rachete”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să participe personal la summitul NATO care va avea loc la Vilnius în luna iulie, a declarat ambasadorul Ucrainei în Lituania pentru agenția de presă locală BNS, potrivit The Guardian, care citează Reuters.

Zelenskiy a făcut doar două călătorii externe de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape un an – una la Washington în decembrie și alta la Londra, Paris și Bruxelles în februarie.

La summitul de la Vilnius din 11-12 iulie vor participa majoritatea liderilor alianței atlantice, inclusiv președintele american Joe Biden.

Sirenele de raid aerian au sunat în toate zonele din Ucraina miercuri dimineaţă, transmite Ukrainska Pravda.

Potrivit Belaruski Hajun, publicaţie independentă din Belarus, un avion de urmărire radar cu rază lungă de acțiune și un avion de vânătoare MiG-31K, care poate transporta rachete hipersonice Kinzhal, au decolat din Belarus.

Wang Yi, diplomatul chinez cu rangul cel mai înalt, i-a spus marţi lui Nikolai Patruşev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, că relaţia Beijingului cu Moscova este „solidă ca o stâncă” şi că va rezista oricărui test într-o situaţie internaţională în schimbare, relatează agenţia Reuters, citată de News.ro.

La o întâlnire la Moscova, Wang Yi i-a spus lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate, că aşteaptă cu nerăbdare discuţiile pe această temă. „Relaţiile sino-ruse au un caracter matur: sunt solide ca piatra şi vor rezista oricărui test într-o situaţie internaţională în schimbare”, i-a spus Wang „tovarăşului” Patruşev prin intermediul unui interpret rus, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat. Wang a declarat că Rusia şi China ar trebui să elaboreze noi măsuri comune pentru a asigura securitatea ambelor ţări, dar nu a detaliat.

Patruşev, care este un apropiat al lui Putin, i-a spus „tovarăşului” Wang că Beijingul este o prioritate absolută pentru politica externă rusă şi că cele două ţări trebuie să rămână împreună împotriva Occidentului. „În contextul unei campanii care este purtată de Occidentul colectiv pentru a limita atât Rusia, cât şi China, aprofundarea în continuare a cooperării şi interacţiunii ruso-chineze pe arena internaţională este de o importanţă deosebită”, a declarat Patruşev, citat de agenţia RIA.

„Vreau să confirm sprijinul nostru continuu pentru Beijing în ceea ce priveşte chestiunile legate de Taiwan, Xinjiang, Tibet şi Hong Kong”, a declarat Patruşev, referindu-se la subiectele pentru care China a fost adesea criticată de Washington.

Mai multe detalii: Şeful diplomaţiei chineze, aflat la Moscova, spune că legăturile cu Rusia sunt „solide ca stânca”

Primul caz penal al Rusiei împotriva unui membru al Forțelor Armate ale Ucrainei, acuzat de preluarea cu forța a puterii și de maltratarea civililor, a ajuns în instanță, a anunțat miercuri agenția de presă de stat TASS, transmite The Guardian.

Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat în iunie pe Telegram că l-a acuzat pe sergentul superior Anton Cherednik din Corpul de Marină al forțelor ucrainene de „rele tratamente asupra populației civile”.

Cherednik a fost acuzat, de asemenea, de crimă și de antrenament în scopul de a desfășura activități teroriste, potrivit unor surse anonime de la Tribunalul Militar Districtual de Sud din Rostov pe Don, citate de TASS.

Agenţia Reuters precizează că nu a reușit să verifice independent rapoartele și acuzațiile.

Instanța va analiza cazul „în viitorul apropiat”, mai scrie TASS.

Rusia a efectuat luni, în timp ce preşedintele american Joe Biden se afla în Ucraina, un test al unei rachete balistice intercontinentale Satan 2 care pare să fi eşuat, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu acest subiect, relatează postul CNN, citat de News.ro.

Testarea rachetei Sarmat, supranumită Satan II în Occident şi capabilă să transporte mai multe focoase nucleare, pare însă să fi eşuat, au spus oficialii. Racheta a mai fost testată cu succes şi dacă acesta ar fi funcţionat, oficialii americani cred că preşedintele rus Vladimir Putin ar fi subliniat testul în discursul despre starea naţiunii.

Putin nu a făcut însă nicio menţiune despre lansare în discursul său, care a durat o oră şi 45 de minute. În schimb, el a anunţat că Rusia îşi va suspenda participarea la tratatul de reducere a armelor nucleare New START pe care îl are cu Statele Unite, punând în pericol ultimul acord rămas în vigoare ce reglementează cele mai mari două arsenale nucleare din lume.

În prealabil, Rusia a anunţat Statele Unite despre lansarea de luni, prin intermediul liniilor de comunicare specifice, a declarat un oficial. Altă sursă a precizat că testul „nu a reprezentat un risc”, aşa că SUA nu au considerat exerciţiul ca fiind o anomalie sau o escaladare.

Mai multe detalii: CNN: Rusia a făcut un test cu racheta balistică intercontinentală când președintele SUA era în Ucraina

Statul Major General al Ucrainei a transmis miercuri dimineaţă că armata ucraineană a respins atacurile rusești în regiunile Donețk și Luhansk, informează The Kyiv Independent.

În ultimele 24 de ore, armata ucraineană a respins atacurile rusești în apropierea a șapte localităţi, inclusiv Kuzemivka și Dibrova în regiunea Luhansk și Fedorivka, Iahidne, Berkhivka, Bahmut și Kurdiumivka în regiunea Donețk.

Forțele aeriene ucrainene au lansat opt atacuri asupra bazelor temporare ale trupelor rusești și două lovituri asupra pozițiilor sistemelor de rachete antiaeriene ale Rusiei, a precizat Statul Major General.

Armata ucraineană a mai lovit două baze temporare ale trupelor rusești.

Serviciul federal de securitate rus (FSB) a precizat marţi că nu i-a oferit niciun fel de garanţii de securitate preşedintelui american Joe Biden după ce Washingtonul a informat Moscova că liderul de la Casa Albă va face o vizită la Kiev, transmite Reuters.

„Statele Unite au notificat Rusia în legătură cu vizita lui Biden la Kiev printr-un canal diplomatic. Noi nu am dat garanţii privind siguranţa lui”, a declarat directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, citat de agenţia de presă rusă TASS.

Consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan, care l-a însoţit pe Biden la Kiev, a declarat presei că Washingtonul i-a trimis Moscovei o notificare asupra acestei vizite cu „câteva ore” înainte ca avionul preşedintelui american să decoleze de la Washington, pentru a evita orice incident de natură să escaladeze şi mai mult războiul din Ucraina.

Despre vizita lui Joe Biden s-a aflat abia atunci când el a ajuns la Kiev şi a fost păstrată în secret până în ultimul moment, din raţiuni de securitate. Chiar în timp ce Biden era deja în drum către Ucraina, Casa Albă pretindea în continuare că el nu va efectua nicio vizită în această ţară.

Polonia va livra Ucrainei 14 tancuri Leopard 2 în „următoarele două sau trei săptămâni”, odată ce pregătirea trupelor ucrainene va fi finalizată, a anunţat marţi Ministerul de Externe al ţării.

Lukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Poloniei, a declarat că Varșovia sprijină trimiterea de avioane de luptă la Kiev, dar că mai este un drum de parcurs pentru a ajunge la un consens între țările NATO.

„Exact așa cum a fost cu tancurile, sperăm că această coaliție va fi suficient de puternică pentru a-i sprijini din ce în ce mai mult pe ucraineni. Avioanele sunt foarte utile în războiul din Ucraina”, a spus Lukasz Jasina.

La un an de la invazia pe scară largă, 95% dintre ucrainenii chestionați de sociologi au spus că sunt convinși de victoria Ucrainei asupra Rusiei.

În același timp, 63% dintre respondenți consideră că victoria necesită cel puțin șase luni, sau chiar mai mult. Aproximativ 20% dintre participanții la scondaj cred într-o victorie obținută în următoarele câteva luni.

Potrivit agenției , realizatoarea sondajului, în ianuarie 2022, 56 % dintre ucraineni credeau în victorie.

Sondajul a fost efectuat în perioada 4-13 februarie 2023 în toate regiunile, cu excepția teritoriilor ocupate din Crimeea și Donbas.

Președintele Volodimir Zelenski a spus, la conferința de presă comună cu premierul italian, Giorgi Maloni, că amenințările președintelui rus Vladimir Putin de a relua testele de arme nucleare sunt amenințări pe care nimeni nu le mai ia în serios.

„În ceea ce privește dacă Federația Rusă se pregătește pentru teste nucleare: tu și cu mine suntem adulți. Această persoană (n.r. – Putin) a decis mai întâi că va exista o anumită intimidare, apoi a conectat-o ​​cu niște mesaje din SUA. Mi se pare că asta se întâmplă tot timpul. Serios, nimeni nu le mai bagă în seamă”, a spus Volodimir Zelenski.

De asemenea, președintele ucrainean a remarcat că reprezentanții Kremlinului „comunică deja ca teroriștii”. „Singura diferență este că teroriștii poartă măști, iar în Rusia nici măcar nu își ascund fețele”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Noul pachet de ajutor militar din Italia pentru Ucraina va include, pe lângă sistemul de apărare antiaeriană SAMP-T și sistemele Skyguard și Spike, a anunțat, marți, la Kiev, premierul italian Giorgia Meloni.

„Am acordat Ucrainei cel de-al șaselea pachet de ajutor militar, care se concentrează în principal pe apărarea aeriană pentru a proteja infrastructura civilă. Am muncit mult la aceasta împreună cu Franța pentru a combina rapid tehnologiile noastre. Sistemul de apărare aeriană SAMP-T este foarte important, dar noul pachet de ajutor include și alte sisteme de apărare aeriană – Skyguard și Spike”,a spus Giorgia Meloni.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu o delegație a Camerei Reprezentanților SUA condusă de președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Michael McCaul, a anunțat biroul președintelui ucrainean într-un comunicat. 

„Acesta este un semnal foarte puternic. Ieri (n.r. – luni) – vizita președintelui Biden, astăzi – o întâlnire cu dumneavoastră. Cred că aceasta este o dovadă foarte importantă că Statele Unite susțin Ucraina”, a transmis Volodimir Zelenski.

Zelensky a discutat cu delegația SUA despre situația din prima linie și despre „crimele comise de invadatorii ruși”.

 „Tocmai am fost informat că Herson a fost bombardat din nou. Oamen

Urmărește-ne pe Google News