Război în Ucraina, ziua 365 | Atac asupra unui oraș din Harkov. Oameni prinși sub ruinele unei clădiri

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, crede că, la un an de la declanșarea invaziei în țara sa, liderul rus, Vladimir Putin, încă nu a renunțat la speranța de a ocupa Kievul.

„Cred că președintele Putin încă vrea să ocupe Kievul. Dar ideile, misiunea și speranța sa privesc întreaga Ucraină. Ca noi să ne pierdem independența și suveranitatea. Și, prin urmare, cred că toată lumea a înțeles: dacă nu poți ocupa capitala, dacă nu poți ocupa Kievul, nu poți ocupa Ucraina”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru BBC.

Întrebat dacă crede că trupele ruse vor ataca Ucraina de pe teritoriul Belarusului, liderul de la Kiev spune că Vladimir Putin nu este pregătit pentru o astfel de acțiune.

„Cred că nu este pregătit. Iar acest lucru va fi o mare greșeală atât pentru el, cât și pentru Belarus. O greșeală istorică. Pentru că nu ne ocupă, pentru că nu mai sunt la fel de puternici ca înainte și nici atunci nu au putut să o facă. Prin urmare, acum va fi o provocare și o problemă uriașă pentru ei să ocupe Kievul. Și, așa cum am spus, o mare greșeală. Pentru că vor fi implicați în acest război, Belarus, oameni din Belarus, soldați din Belarus. (…) Sper că Belarus nu se va alătura lui Putin și nu va face acești pași”, a explicat Zelenski.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care condamnă invazia Rusiei și solicită retragerea trupelor din Ucraina și încetarea luptelor, relatează BBC și The Guardian.

Rezoluția a fost aprobată cu 141 voturi „pentru”, 32 de abțineri și șapte voturi „împotrivă”, un rezultat similar înregistrat și în cazul unor rezoluții anterioare privind Ucraina.

Rezoluția adoptată joi nu are caracter obligatoriu.

China s-a numărat printre țările care s-au abținut de la vot.

Cele șapte țări care au votat „împotrivă” au fost Belarus, Mali, Nicaragua, Rusia, Siria, Coreea de Nord și Eritreea.

Miniștri de externe și diplomați din peste 75 de țări s-au adresat adunării în timpul celor două zile de dezbateri, mulți dintre ei îndemnând la sprijinirea rezoluției care susține integritatea teritorială a Ucrainei, un principiu de bază al Cartei ONU la care toate țările trebuie să subscrie atunci când aderă la organizația mondială.

„Prin votul în favoarea rezoluției de astăzi a Adunării Generale a ONU, 141 de state membre ale ONU au arătat clar că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii sale ilegale. Integritatea teritorială a Ucrainei trebuie restabilită. La un an după ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă, sprijinul global pentru Ucraina rămâne puternic”, a afirmat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, după anunțarea rezultatelor.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Clădiri și obiective turistice cunoscute din Europa au fost iluminate în culorile drapelului ucrainean, albastru și galben, joi seară pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

Printre ele se numără Turnul Eiffel din Paris și Parlamentul European din Bruxelles.

🇺🇦 La tour Eiffel s’illumine aux couleurs de l’Ukraine, un an après le début de l’invasion russe pic.twitter.com/TB3f70lMcF

— BFMTV (@BFMTV) February 23, 2023

Parlamentul European a precizat pe Twitter că a fost iluminat „în semn de solidaritate” cu Ucraina.

The European Parliament in Brussels is lit up in the colours of the Ukrainian flag tonight in solidarity with the country.

Parliament and the EU have stood with Ukraine ever since Russia launched its unjustified and illegal full-scale invasion on 24 February 2022. pic.twitter.com/8I8T7QRjYO

— European Parliament (@Europarl_EN) February 23, 2023

Peste o mie de persoane s-au adunat joi seară la Londra, în Trafalgar Square, tot pentru a arăta solidaritate cu Ucraina la un an de la declanșarea războiului.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.

23 feb. 2023 - Acum 2 ani

23-02-2023

Rusia a lansat aproape 5.000 de raiduri cu rachete împotriva Ucrainei de la începutul războiului, spune un oficial militar de la Kiev

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

În primul an de invazie, trupele rusești au efectuat aproape 5.000 de lovituri cu rachete și 3.500 de lovituri aeriene împotriva Ucrainei, potrivit adjunctului șefului Statului Major General, Oleksii Hromov, relatează The Kyiv Independent.

De asemenea, Rusia a folosit drone pentru a ataca așezările ucrainene de aproape 1.000 de ori începând din 24 februarie 2022.

„Inamicul continuă să lanseze raiduri cu rachete și să folosească drone kamikaze pentru a deteriora instalațiile de infrastructură critică din adâncul teritoriului statului nostru”, a declarat Hromov pe 23 februarie.

Din cauza penuriei de rachete de înaltă precizie, Rusia „folosește din nou rachetele de croazieră anti-navă Kh-22, așa-numitele «portavioane», pentru a distruge casele ucrainenilor pașnici”, a adăugat ofițerul superior al Statului Major General.

Subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că Statele Unite „vor impune alte constrângeri asupra entităților cu sediul în China sau filiale chinezești ale unor entități din Europa, despre care credem că sunt active în ocolirea sancțiunilor”, alături de pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei care va fi anunțat vineri, la împlinirea unui an de la declanșarea invaziei în Ucraina, relatează CNN.

Acest pachet „se concentrează foarte, foarte intens și intenționat” pe evitarea sancțiunilor, a declarat Nuland, menționând că Moscova s-a folosit de țări terțe pentru a se sustrage acestor măsuri.

„Ei importă cu 1.000% mai multe laptopuri, iPhone-uri, mașini de spălat vase din țări terțe, nu pentru că au nevoie, știți, să lucreze acasă la laptopurile lor, ci pentru a putea canibaliza aceste utilaje pentru a obține cipurile avansate pe care noi le-am refuzat, astfel încât să poată fabrica mai multe rachete etc.”, a declarat Nuland în cadrul unui eveniment Washington Post Live.

Viitoarele sancțiuni vor cuprinde și „măsuri drastice împotriva mai multor bănci rusești care au evitat sancțiunile”, precum și împotriva „intermediarilor care întorc banii către guvernul rus” prin intermediul comerțului cu petrol, a mai precizat oficialul american.

Nuland adăugat că SUA „au spus clar că suntem pregătiți să sancționăm companiile chineze” pentru susținerea războiului Moscovei în Ucraina și că „unele companii chineze – fie că guvernul este conștient sau nu – s-au strecurat și au încercat să ofere” sprijin Moscovei.

Președintele american Joe Biden se va întâlni virtual vineri cu alți lideri ai G7 și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski „pentru a continua să ne coordonăm eforturile de a sprijini Ucraina și de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său”, a anunțat joi Casa Albă, relatează CNN.

„În urmă cu un an, acest grup s-a reunit, la doar câteva ore după ce tancurile rusești au intrat în Ucraina, pentru a impune costuri fără precedent lui Putin și acoliților săi. Am lucrat împreună pentru a oferi Ucrainei asistența de care are nevoie în materie de securitate, economică și bugetară, umanitară și energetică”, a declarat joi secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

„G7 a devenit o ancoră a răspunsului nostru puternic și unit față de Rusia. Mâine, liderii vor discuta despre modul în care vom continua să sprijinim Ucraina și vom continua să creștem presiunea asupra lui Putin și a tuturor celor care îi permit agresiunea”, a adăugat Karine Jean-Pierre.

Liderii țărilor din Uniunea Europeană au emis o declarație comună prin care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, la un an de când Rusia a declanșat invazia în țara vecină, relatează CNN și The Guardian.

„Ne vom asigura că Ucraina triumfă, că dreptul internațional este respectat, că pacea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional sunt restabilite, că Ucraina este reconstruită și că se face dreptate. Până în acea zi, nu ne vom odihni”, au transmis liderii europeni.

„Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere politic, economic, umanitar, financiar și militar, inclusiv prin achiziții rapide și coordonate din partea industriei europene”, se mai precizează în declarația comună.

Mai multe detalii: Declarație comună a liderilor UE în ajunul unui an de război: „Ne vom asigura că Ucraina triumfă”

Țările din blocul comunitar nu au reușit să se pună de acord cu privire la noul set de sancțiuni la adresa Rusiei, al zecelea, și ratează astfel termenul de vineri, prevăzut ca acesta să intre în vigoare, adică ziua în care se împlinește un an de la debutul invaziei ruse în Ucraina, relatează Reuters, care citează surse diplomatice.

Potrivit surselor citate, Polonia blochează pachetul de măsuri din cauza unor excepţii propuse la interzicerea importurilor în UE de cauciuc sintetic produs de Rusia.

Diplomații polonezi au spus că amploarea exceptărilor este atât de mare, încât sancțiunile vor deveni ineficiente. Alte surse au declarat că scutirile au fost propuse pentru a da satisfacție Italiei, susținută de Germania.

Discuțiile urmează să fie reluate vineri dimineață.

Mai multe detalii: UE nu a reușit nici acum să ajungă la un acord privind al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Când vor fi reluate discuțiile

Polonia a început să își fortifice frontiera cu exclava rusă Kaliningrad, a declarat ministrul apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, relatează BBC.

Oficialul a publicat pe contul său de Twitter imagini cu obstacole antitanc din oțel și beton.

„Am început o extindere preventivă a măsurilor de securitate la granița cu Rusia și Belarus. Aceasta face parte din strategia noastră de apărare și descurajare. Primele fortificații sunt deja amplasate la granița cu regiunea Kaliningrad”, a scris Blaszczak.

Rozpoczęliśmy prewencyjną rozbudowę zabezpieczeń na granicy z Rosją i Białorusią. To element naszej strategii obrony i odstraszania. Pierwsze umocnienia są już rozmieszczane na granicy z Obwodem Kaliningradzkim. pic.twitter.com/HODJlCgnvi

— Mariusz Błaszczak (@mblaszczak) February 23, 2023

Separată de teritoriul rus propriu-zis, Kaliningrad se învecinează doar cu Polonia și Lituania, țări membre ale UE și NATO.

În luna noiembrie, armata poloneză a început să instaleze un gard temporar de sârmă ghimpată de 2,5 m înălțime de-a lungul graniței sale de 232 km cu Kaliningrad, pe fondul temerilor legate de un nou val de migrație după ce Moscova a început să permită zboruri directe în exclava rusă din Turcia și Orientul Mijlociu.

Anul trecut, Polonia a ridicat un gard din stâlpi de oțel de 5,5 m înălțime de-a lungul unei părți a frontierei sale cu Belarus, după o creștere uriașă a numărului de imigranți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia care treceau granița.

Polonia și Comisia Europeană au acuzat autoritățile belaruse că au creat o criză a migranților, permițând persoanelor să intre în Belarus cu o viză turistică și ajutându-le să treacă ilegal frontiera în Polonia.

Varșovia a declarat că Belarus, cu sprijinul Moscovei, a lansat ceea ce a numit „război hibrid” pentru a destabiliza UE.

Secretarul american armatei Christine Wormuth a declarat joi că sunt încă în curs de elaborare planurile cu privire la modul în care vor fi livrate tancurile M1 Abrams Ucrainei și când se va întâmpla acest lucru, relatează CNN.

„Ne uităm la care este cea mai rapidă modalitate prin care putem trimite tancurile către ucraineni. Nu va fi o chestiune de săptămâni. Niciuna dintre opțiunile pe care le explorăm nu este de săptămâni sau două luni. Este vorba despre termene mai lungi. Dar cred că există opțiuni ca totul să dureze mai puțin de doi ani, mai puțin de un an și jumătate. Dar, din nou, trebuie să analizăm avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre ele. Cred că rămâne de stabilit dacă tancurile ar putea ajunge acolo până la sfârșitul anului”, a declarat oficialul american.

Printre opțiunile prezentate secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, se numără construirea tancurilor „de la zero”, a spus Wormuth. În mod obișnuit, însă, armata modernizează variantele de tancuri existente în loc să le construiască de la zero.

Ea a mai precizat că se analizează opțiuni care ar include „țări cărora le-am vândut tancuri anterior”, care ar putea „probabil să le ofere tancuri ucrainenilor mai repede, dar ar putea perturba relațiile cu aliați importanți”.

SUA au anunțat la finalul lunii ianuarie că vor trimite 31 de tancuri Abrams Ucrainei, însă, de atunci, oficialii americani au avertizat că va dura destul de mult până când vehiculele grele de luptă vor fi livrate.

Și nu este vorba doar despre tancurile în sine, a subliniat Wormuth joi, este vorba și despre faptul că sprijinul va include vehicule de recuperare, muniție și instruirea trupelor ucrainene.

Adjunctul ambasadorului chinez la ONU, Dai Bing, a declarat în fața Adunării Generale a ONU că, după un an de la începutul războiului din Ucraina, „faptele brutale oferă dovezi ample că trimiterea de arme nu va aduce pacea” în Ucraina, relatează The Guardian.

Prezent la o dezbatere la ONU privind un proiect de rezoluție prin care Rusiei i se cere să părăsească Ucraina, Dai a declarat că poziția Chinei cu privire la Ucraina a fost „consecventă și clară”.

Beijingul „are ca prioritate principală facilitarea încetării focului și a ostilităților fără întârziere”, a spus oficialul chinez, adăugând că țara sa este pregătită să „continue să joace un rol constructiv” în rezolvarea crizei din Ucraina.

În ceea ce privește subiectul războiului nuclear, Dai a declarat că „toate părțile ar trebui să respecte cu strictețe convențiile nucleare”, adăugând că „armele nucleare nu pot fi folosite, iar războiul nuclear nu poate fi purtat”.

Prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal a declarat joi, 23 februarie, la aproape un an de la începutul invaziei ruse în țara sa, că guvernul de la Kiev cheltuiește în prezent aproape întregul buget pe care îl are pe timp de pace pentru nevoile armatei, relatează CNN.

„Deficitul bugetului de stat s-a ridicat anul trecut la aproximativ 31 de miliarde de dolari. Am primit aceste fonduri de la partenerii noștri. În principal de la UE, G7 și SUA, precum și de la instituțiile financiare internaționale, inclusiv de la FMI (Fondul Monetar Internațional – n.r.)”, a spus Șmihal.

„Astăzi cheltuim aproape tot bugetul pe timp de pace al țării pentru armată. În același timp, componenta socială și umanitară este finanțată cu sprijinul partenerilor noștri, iar Ucraina este foarte recunoscătoare pentru acest ajutor”, a adăugat premierul Ucrainei.

Mai multe detalii: Aproape tot bugetul Ucrainei pe timp de pace este cheltuit acum pentru armată, dezvăluie premierul Denis Șmîhal

Banca Națională a Ucrainei a prezentat joi, 23 februarie, bancnota comemorativă în valoare de 20 de grivne (2,53 lei – n.r.), lansată în contextul în care mâine se împlinește un an de la declanșarea invaziei ruse, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Bancnota are pe o parte trei soldaţi care înalţă drapelul galben-albastru al Ucrainei. Pe cealaltă parte, apare o imagine cu două mâini legate, ceea ce reprezintă o aluzie la crimele de război pe care forțele ruse sunt acuzate că le-au comis în Ucraina, lucru negat de Moscova, notează sursele citate.

300.000 de bancnote comemorative vor fi puse în circulație, a anunțat guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andri Pișni.

Голова НБУ Андрій Пишний 23 лютого презентував нову памятну банкноту “ПАМЯТАЄМО! НЕ ПРОБАЧИМО!”, присвячену боротьбі України проти російських загарбників та увічненню сили духу українського народу, його стійкості, незламності та героїзму.
ℹ️ https://t.co/arpDdio314 pic.twitter.com/LbiGIFhO0S

— Національний банк України (@NBUkraine) February 23, 2023

Mai multe detalii: Ucraina lansează o bancnotă comemorativă la împlinirea unui an de război

Forțele ruse au atacat joi, 23 februarie, orașul Kupiansk și districtul înconjurător din regiunea Harkov, a anunțat guvernatorul Oleh Siniehubov, citat de The Kyiv Independent.

Oficialul a precizat că una dintre clădirile administrației locale a fost lovită, iar la ora locală 12.34 (aceeași oră la București – n.r.), oameni se aflau sub dărâmături, iar serviciile de urgență interveneau la fața locului.

Regiunea Harkov, inclusiv capitala regională cu același nume, se află în nord-estul Ucrainei. Zone este supusă frecvent bombardamentelor și atacurilor cu rachete rusești de la începutul invaziei ruse.

Pe linia frontului din Ucraina, situația în direcția orașului Bahmut din estul țării rămâne „cea mai dificilă”, pentru că forțele rusești încearcă în continuare să încercuiască orașul, a declarat Oleksii Hromov, adjunctul principalului directorat operațional al Statului Major General al Ucrainei, relatează CNN.

Cea mai mare parte a unităților de artilerie ale Rusiei sunt concentrate în zona Bahmut, a declarat el joi, în cadrul unei conferințe de presă, reiterând că lupte intense sunt în desfășurare acolo de șapte luni.

Oleksii Hromov a detaliat ce ar putea spera să obțină Rusia prin lansarea unei potențiale noi ofensive: să perturbe pregătirea forțelor de apărare ale Ucrainei pentru operațiuni militare; întreruperea furnizării de arme către Ucraina de către aliați; protejarea coridorului terestru către Crimeea ocupată.

Cu toate acestea, lipsa de resurse a Rusiei, cum ar fi muniția pentru sistemele de artilerie, va limita în mod semnificativ capacitatea Moscovei de a obține un succes operațional semnificativ, crede Hromov.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu a văzut niciun plan de pace chinezesc, dar ar saluta o întâlnire între reprezentanții țării sale și cei ai Beijingului, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

„Ne-ar plăcea să ne întâlnim cu China”, a spus liderul de la Kiev în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul spaniol, Pedro Sanchez, care a vizitat capitala ucraineană în ajunul împlinirii unui an de la declanșarea invaziei ruse.

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că alianța a văzut semne că Beijingul ia în considerare furnizarea de arme către Rusia și a avertizat China să nu facă un astfel de pas.

„Nu am văzut nicio livrare de ajutor letal din partea Chinei către Rusia, dar am văzut semne că se gândesc și ar putea planifica acest lucru. Acesta este motivul pentru care Statele Unite și alți aliați au fost foarte clari, avertizând împotriva acestui lucru. Iar China nu ar trebui, bineînțeles, să sprijine războiul ilegal al Rusiei”, a spus Stoltenberg, pentru Reuters.

Declarația șefului NATO vine la câteva zile după un avertisment similar transmis de secretarul de stat american, Antony Blinken.

Ministerul chinez de externe a precizat că orice informații potențiale privind transferul de arme ale Beijingului către Rusia pe care SUA intenționează să le facă publice sunt doar speculații.

Moscova a anunțat joi, 23 februarie, redeschiderea completă pentru traficul rutier a controversatului pod Kerci din Crimeea, care a fost închis și s-a aflat în reparații după a fost puternic avariat toamna trecută de o explozie atribuită Ucrainei, informează Agerpres citând AFP.

Anunțul redeschiderii Podului Kerci a fost făcut de vicepremierul rus Marat Husnulin, cu o zi înainte să fie marcat un an de la declanşarea ofensivei ruse împotriva ţării vecine. Explozia unui camion-capcană, la începutul lui octombrie, pe acest pod ce simbolizează pentru Kremlin puterea sa şi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, a constituit o umilire pentru Rusia, chiar dacă autorităţile ucrainene au dezminţit mereu că au atacat acest viaduct.

„Partea auto a Podului Crimeei a fost total refăcută”, şi-a exprimat satisfacţia Marat Husnulin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mai multe detalii: Rusia a redeschis complet Podul Kerci, pentru circulația mașinilor, cu o zi înainte de împlinirea unui an de la debutul invaziei

Conflictul dintre Evgheni Prigojin și liderii militari ai Rusiei se pregătea de câteva săptămâni, deoarece mercenarii par să fi obținut unele câștiguri teritoriale în Ucraina, după numeroase eșecuri ale armatei regulate, scrie Washington Post.

O imagine șocantă publicată miercuri de Evgheni Prigojin, șeful organizației paramilitare Wagner, a devenit virală pe rețelele sociale din Rusia și din restul lumii. Imaginea nu dezvăluie doar problemele de pe front, ci și problemele din culise. În fotografie, zeci de mercenari ruși morți zac îngrămădiți pe solul înghețat din Ucraina, unii pe jumătate dezbrăcați, alții înveliți cu o prelată – o imagine sumbră a eșecului efortului de război al Rusiei, dezvăluită într-un moment în care Vladimir Putin rostea discursuri patriotice.

Soldații Wagner au murit, potrivit explicațiilor lui Prigojin, „din cauza lipsei de obuze”. Iar cei care „nu au rezolvat problema furnizării de muniție” wagneriților – adică ministrul apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului-Major General, Valeri Gherasimov – sunt de vină pentru moartea lor. În discursul de marți despre starea națiunii, Putin a evitat să menționeze înfrângerile Rusiei pe câmpul de luptă și numărul mare de victime, încercând în schimb să transmită, rușilor și întregii lumi, imaginea unei țări unite care lucrează pentru a zdrobi un inamic comun.

Dar chiar în timp ce Putin vorbea, atacurile personale feroce declanșate public de Prigojin împotriva cuplului Șoigu-Gherasimov expuneau ceea ce președintele rus refuza să admită: efortul său de război nu și-a atins scopurile, iar actori cheie ai invaziei s-au întors unul împotriva celuilalt, scrie Washington Post.

Mai multe detalii: Putin cere unitate, dar lupta dintre Wagner și șefii armatei este în toi: „Un semn de slăbiciune îl poate provoca pe Prigojin să conteste puterea”

Ucraina „nu a cedat” şi „va triumfa” asupra trupelor şi „terorii” ruse, a afirmat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu o zi înainte de marcarea unui an de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează AFP, citată de Agerpres.

„Nu am cedat, am depăşit numeroase încercări şi vom triumfa. Vom cere socoteală tuturor celor care au adus acest rău, acest război pe pământul nostru. Toată teroarea, toate omuciderile, toate torturile, toate jafurile”, a afirmat Zelenski într-un mesaj postat pe reţelele sociale.

Preşedintele ucrainean a adăugat că Rusia a ales „calea ucigaşului, calea teroristului, calea torţionarului, calea jefuitorului” atunci când a declanşat acest război şi că această „alegere de stat” va necesita o „responsabilitate de stat pentru teroarea comisă”.

Generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare, spune într-un interviu pentru Le Monde că după un an de război, Rusia are o armată de calitate foarte slabă, incapabilă de noi progrese pe front. Moscova, crede el, va fi prin urmare forțată să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei.

„Eu cred că ne apropiem de sfârșitul războiului”, a declarat miercuri Kirilo Budanov, în interviul acordat Le Monde, la împlinirea unui an de război. Declarația lui Budanov vine în contradicție cu analizele unor experți, care se așteaptă la o prelungire a conflictului. Mai mult, nu este prima predicție optimistă a șefului serviciului militar ucrainean. În primăvara lui 2022, el sugera că războiul s-ar putea termina până la sfârșitul acelui an.

În același timp, Budanov a fost unul dintre puținii oficiali care au anticipat invazia rusă din 24 februarie, într-un moment în care nu mulți credeau într-un astfel de scenariu. În interviul acordat Le Monde, oficialul ucrainean și-a explicat noua predicție. Ofensiva rusă din Donbas, a spus el, nu are șanse de succes: „Cucerirea provinciilor Donețk și Luhansk a fost obiectivul rusesc timp de un an, iar până acum au eșuat”. Motivul? În opinia lui Budanov, Rusia nu mai are armata pe care o avea la început.

„Multe unități rusești se află la al doilea sau al treilea val de soldați, care, în mod evident, nu mai au același nivel calitate cu cel al unității inițiale. Logica mea este foarte simplă: dacă prima unitate nu a reușit să își îndeplinească misiunea, nu este realist ca a doua sau a treia componentă a unei unități să aibă vreun succes”, a spus oficialul.

Mai multe detalii: De ce spune un important oficial ucrainean că războiul este de fapt aproape de final

Australia va trimite drone în Ucraina și va extinde sancțiunile împotriva guvernului rus, a militarilor și a personalităților din mass-media, ca parte a angajamentului de a fi alături de Kiev „atât timp cât va fi nevoie”, informează The Guardian.

Pachetul prevede interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru alte 90 de persoane și 40 de entități rusești, inclusiv pentru postul media de stat Sputnik.

Guvernul australian a precizat că sancțiunile vor viza, de asemenea, „pe cei care răspândesc neadevăruri pentru a justifica acest război”.

Sprijinul economic al G7 pentru Ucraina în acest an a fost majorat la 39 de miliarde de dolari, în creștere cu 7 miliarde de dolari față de promisiunea inițială de 32 de miliarde de dolari, anunțată la sfârșitul anului 2022, relatează Sky News.

Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 se reunesc astăzi în orașul indian Bengaluru.

Sprijinul financiar pentru Ucraina este principalul punct de pe ordinea de zi, cu o zi înainte de aniversarea războiului.

G7 a subliniat, de asemenea, necesitatea unui program de sprijin „complet finanțat” de Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Ucraina până la sfârșitul lunii martie.

Kievul încearcă să obțină un program de 15 miliarde de dolari de la FMI.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a reiterat avertismentul administrației Biden către China de a nu oferi sprijin material Rusiei în Ucraina sau de a ajuta Moscova să eludeze sancțiunile, relatează CNN.

„Am spus clar că acordarea de sprijin material Rusiei sau de asistență pentru orice tip de evaziune sistemică a sancțiunilor ar fi o preocupare foarte serioasă pentru noi. Și cu siguranță vom continua să explicăm clar guvernului chinez și companiilor și băncilor din jurisdicția lor care sunt regulile privind sancțiunile noastre și consecințele grave pe care le-ar suporta dacă le-ar încălca”, a declarat Yellen în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care liderii financiari din G20 se reunesc joi în India.

Yellen nu a vrut să comenteze cu privire la informațiile de care dispune SUA în această privință.

Comentariile lui Yellen au venit după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că relațiile dintre țara sa și China „ating noi etape importante”, în timp ce șeful diplomației de la Beijing, Wang Yi, și-a încheiat miercuri o vizită la Moscova.

”Cetățenii UE continuă să își arate solidaritatea de neclintit cu Ucraina”, se arată în sondajul Eurobarometru, informează Ukrainska Pravda.

În total, 91% dintre respondenți sunt de acord cu acordarea de sprijin umanitar, iar 88% sunt în favoarea acceptării în UE a persoanelor care fug de război.

De asemenea, acordarea de sprijin financiar Ucrainei este aprobată de 77%, în timp ce 74% dintre respondenți susțin introducerea de sancțiuni economice împotriva guvernului rus, a companiilor și a persoanelor fizice.

Europenii continuă să susțină în cea mai mare parte interdicția de difuzare a presei rusești de stat (67%) și finanțarea UE pentru achiziționarea și furnizarea de echipamente militare către Ucraina (65%).

Doar 13% dintre respondenți sunt categoric împotriva sprijinului militar pentru Ucraina.

În general, majoritatea cetățenilor europeni (56%) sunt mulțumiți de răspunsul Uniunii Europene la invazia rusă în Ucraina.

Sondajul a fost realizat în lunile ianuarie-februarie ale acestui an.

Marina militară rusă şi-a sporit mult prezenţa în Mediterana de la începutul războiului din Ucraina şi are o „atitudine agresivă”, ceea ce ar putea duce la „un risc de incident”, a avertizat joi marina italiene, relatează agenția AFP, preluată de News.ro.

„Efectele imediate asupra securităţii noastre legate de războiul din Ucraina au fost identificate pe mare şi sunt vizibile prin creşterea impresionantă a prezenţei flotei ruseşti în Marea Mediterană şi în Marea Neagră”, a declarat şeful Statului Major al marinei italiene, amiralul Enrico Credendino, citat de agenţiile AGI şi Ansa.

„Un astfel de nivel” de prezenţă a navelor ruseşti „nu a fost observat nici măcar în perioada Războiului Rece”, a subliniat el în faţa membrilor Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor. „Numărul mare de nave ruseşti nu reprezintă o ameninţare directă la adresa teritoriului naţional, dar creşte tensiunea, iar ruşii au o atitudine agresivă. Există riscul unui posibil incident şi dacă se întâmplă, nu ştim cum se poate termina”, a adăugat ofiţerul.

Potrivit amiralului italian, flota rusă a crescut de la „o mică navă de suport, care era prezentă în 2015 (în portul sirian, n.r.) la Tartous” la „15 nave şi trei submarine care au fost prezente în Mediterana până acum câteva săptămâni”.

„Mediterana este o zonă turbulentă, cu o competiţie continuă între statele riverane pentru accesul la resursele economice şi cu activităţi ilegale, de la contrabandă la traficul de persoane. Prin urmare, ea trebuie monitorizată în mod constant”, a arătat amiralul Credendino.

Mediterana este o zonă strategică pentru Europa şi NATO. Prin ea trec 65% din transporturile pentru aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene şi 30% din comerţul mondial.

Activiștii au pictat joi, 23 februarie, un steag ucrainean uriaș pe drumul din fața ambasadei Rusiei de la Londra, pentru a marca un an de când a început invazia din Ucraina, relatează CNN.

Grupul de protestatari „Led By Donkeys” a publicat pe Twitter o imagine cu lucrarea lor, care suprinde cum se desfășoară traficul pe strada al cărei asfalt a fost vopsit în albastru și galben.

„Mâine este se împlinește un an de la invazia imperialistă a lui Putin în Ucraina, un stat independent și un popor care are tot dreptul la autodeterminare”, au scris reprezentanții grupului, pe Twitter, în mesajul care însoțește fotografia.

Mai multe detalii: Un steag uriaș al Ucrainei, pictat de activiști pe drumul din fața ambasadei Rusiei la Londra. Ce mesaj i-au transmis lui Putin

Forțele ucrainene au lovit bazele rusești din apropierea aeroportului și a unei oțelării din orașul Mariupol ocupat de Rusia, potrivit unui oficial local, citat de CNN.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului ucrainean al orașului, a declarat că au avut loc trei explozii până în prezent.

„Două dintre ele au lovit teritoriul închis al Combinatului siderurgic Ilici”, a declarat el într-o postare pe canalul său oficial de Telegram. „Forțele armate ale Ucrainei au lovit cu precizie chirurgicală bazele ocupanților”.

CNN precizează că nu a putut verifica această afirmație.

„Rușii au ridicat din nou avioane deasupra Mariupol. Ieri nu a ajutat, oare speră ei că astăzi va fi altfel?”, a declarat Andriușcenko.

Forțele rusești au preluat controlul asupra orașului Mariupol în mai 2022. Primarul ucrainean al orașului, Vadim Boichenko, s-a mutat în februarie anul trecut în zonele aflate sub control ucrainean.

Premierul Pedro Sánchez, 50 de ani, a sosit joi, 23 februarie, la Kiev, a vizitat orașele Bucha și Irpin și se va întâlni cu președintele ucrainean, Volodímir Zelenski, relatează El Pais.

Liderul de la Madrid și-a anunțat sosirea în capitala Ucrainei printr-un mesaj pe Twitter în care afirmă că Spania va sprijini țara invadată „până când pacea va reveni în Europa”.

Prima oprire a lui Sánchez, după ce a ajuns la gara centrală din Kiev, a fost Biserica Sfântul Andrei, în orașul Bucha, unde se afla una dintre gropile comune pentru sutele de civili uciși în luna aprilie, când orașul a fost ocupat de trupele ruse, la începutul invaziei. Asistat de preotul paroh și de autoritățile locale, președintele a vizitat o expoziție fotografică care explică ororile pe care le-a trăit acest oraș situat la nord de Kiev, devenit cunoscut odată cu retragerea trupelor de la Kremlin.

În continuare, Sánchez a fost la Irpin, scena unor bătălii crâncene și ultimul punct de rezistență la porțile capitalei, de care trupele ruse nu au putut trece. „Suntem aici pentru a-i arăta lui Putin că Ucraina rezistă”, a spus premierul iberic, la Irpin.

Mai multe detalii: Premierul spaniol Pedro Sanchez, în vizită la Kiev: „Suntem aici pentru a-i arăta lui Putin că Ucraina rezistă”

Aproape 300 de suspecți de crime de război au fost inculpați în Ucraina de la începutul războiului – 26 dintre ei fiind deja judecați și condamnați, informează Sky News.

Procurorul ucrainean care coordonează cazurile de crime de război a declarat că aceste condamnări au fost pronunțate pentru infracțiuni care includ violuri și crime, bombardarea clădirilor rezidențiale, tratamente crude aplicate civililor și jafuri.

Până în prezent, Ucraina a înregistrat peste 71.000 de presupuse crime de război, a declarat Miroslava Krasnoborova.

„Atrocitățile și distrugerile provocate de Rusia sunt colosale și nesfârșite”, a adăugat ea.

„Aceste daune nu pot fi anulate, dar ceea ce putem face este să ne asigurăm că cei responsabili sunt aduși în fața justiției”.

Până în prezent, 296 de persoane au fost acuzate de crime de război, 99 de cazuri fiind în prezent în curs de soluționare de către instanțele ucrainene, a precizat Krasnoborova.

Rusia a negat că a comis atrocități sau că a vizat civili.

Sirenele de alertă aeriană au fost activate la Kiev şi în regiune chiar în timp ce premierul spaniol Pedro Sanchez efectua o vizită oficială în capitala ucraineană, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează agenţia de presă EFE, citând media locale, informează Agerpres.

Publicaţia The Kyiv Independent a relatat că o explozie puternică a fost auzită joi dimineaţă în partea de vest a capitalei ucrainene. Cu câteva minute înainte de producerea acesteia, au fost activate sirenele de alertă de raid aerian, care au răsunat timp de aproape o oră.

Unele persoane, după ce s-a declanşat alarma, care anunţa posibilitatea unui atac aerian al armatei ruse, s-au refugiat în metrou, potrivit EFE.

Autorităţile ucrainene anunţaseră la începutul acestei săptămâni că în unele zone ale ţării vor fi consolidate măsurile de securitate în contextul împlinirii unui an vineri de la declanşarea invaziei ruse.

Anterior, publicaţia Ukrainska Pravda nu a exclus ca exploziile auzite în regiunea Kievului să fi fost urmare a activităţii sistemului de apărare antiaeriană.

Purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, a precizat ulterior pentru publicaţia citată că sistemul de apărare antiaerian a fost pus în funcţiune pentru ”vânarea” unei drone de recunoaştere.

Finlanda va trimite trei tancuri de luptă Leopard 2 în Ucraina, a anunțat ministerul Apărării din această țară, potrivit Sky News.

Este cea mai recentă țară care a promis tancuri de luptă moderne Kievului pentru a-l ajuta să respingă invazia Rusiei, după Germania, SUA și Marea Britanie.

În ianuarie, președintele finlandez Sauli Niinisto a declarat că țara sa va participa la o donație europeană de tancuri de luptă.

Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, are puțin mai puțin de 200 de tancuri Leopard 2.

Rusia intensifică ostilitățile în Ucraina la un an de la invazia sa, într-o încercare deliberată de a epuiza forțele ucrainene, a declarat joi armata ucraineană, informează Reuters.

Generalul de brigadă Oleksiy Gromov a declarat că Rusia și-a stabilit obiectivul de a cuceri până în vară tot teritoriul pe care nu îl controlează în cele două regiuni care alcătuiesc zona industrială Donbas din estul Ucrainei, relatează Reuters.

Cele mai aprige lupte au rămas în jurul orașului Bahmut din estul țării, a declarat el în cadrul unui briefing militar de joi.

”Inamicul, având un avantaj în ceea ce privește resursa de mobilizare umană, intensifică în mod deliberat ostilitățile într-un efort de a epuiza unitățile forțelor armate ale Ucrainei…Pe termen scurt, este important pentru Kremlin să captureze așezările cheie din regiunea Donețk, iar în viitor să captureze (toate) regiunile Donețk și Luhansk înainte de vară”.

Majoritatea ucrainenilor, 87%, se opun concesiilor teritoriale, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în perioada 14-22 februarie, informează The Kyiv Independent.

Doar 9% dintre ucrainenii chestionați consideră că se poate renunța la unele teritorii pentru a se ajunge la pace și pentru a se păstra independența.

Sondajul notează că aceste rezultate sunt mai mult sau mai puțin standard în toate regiunile Ucrainei, 82% din estul Ucrainei opunându-se concesiilor, iar 86% în sudul țării.

Au fost chestionați telefonic 2.002 respondenți în vârstă de 18 ani și peste, din întreaga Ucraină, cu excepția teritoriilor ocupate temporar.

Într-un interviu acordat BBC la 16 februarie, președintele Volodimir Zelenski a exclus concesii teritoriale către Rusia.

„Orice compromisuri teritoriale nu vor face decât să ne slăbească țara”, a declarat Zelenski. Apărarea noastră rezistă”, a adăugat Zelenski. „Avem nevoie de arme moderne puternice (pentru a învinge). Ele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege. Noi răspundem în limba lor”.

Aprovizionarea occidentală cu muniție „nu este sustenabilă” la nivelul actual, deoarece „consumul este mult mai mare”, afirmă secretarul general al NATO, relatează Sky News.

Într-o intervenție la Sky News, Jens Stoltenberg a declarat că războiul devine acum o „bătălie de logistică”, astfel că aliații Ucrainei trebuie să își intensifice producția.

„Singura modalitate de a susține sprijinul nostru pentru Ucraina este să facem ceea ce am început să facem acum, și anume să ne angajăm cu industria de apărare pentru a ne asigura că aliații semnează contracte pe termen lung”, adaugă el.

Cu toate acestea, el insistă că NATO va fi alături de Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”.

„Nu-i putem permite lui Putin să câștige în Ucraina – asta va fi o tragedie pentru ucraineni, dar va fi periculos pentru noi”, spune el.

Întrebat dacă Ucrainei i se va permite să se alăture alianței militare defensive, Stoltenberg răspunde: „Nu, nu, nu. Poziția NATO rămâne neschimbată”.

„Ucraina va deveni membră a NATO, dar principalul obiectiv acum este să ne asigurăm că Ucraina poate prevala ca națiune suverană și independentă în Europa”, adaugă el.

Fondatorul grupării Wagner din Rusia, Evgheni Prigojin, a declarat că a fost trimisă muniția atât de necesară pentru trupele sale, după o dispută publică în care a acuzat conducerea militară de trădare, relatează The Guardian.

Miercuri, Prigojin a publicat o imagine macabră cu zeci de oameni despre care a spus că au fost uciși pentru că ministrul apărării Serghei Șoigu și șeful Statului Major General Valeri Gerasimov au reținut muniția pentru a-i face în ciudă, relatează Reuters. Niciunul dintre cei doi bărbați nu a comentat, dar ministerul a respins acuzația.

Într-un clip audio difuzat joi, Prigojin a declarat că a simțit că presiunea pe care el și alții au exercitat-o asupra ministerului Apărării a dat roade și că i s-a spus că muniția este pe drum.

„Deocamdată, totul este doar pe hârtie, dar, după cum ni s-a spus, documentele principale au fost deja semnate”, a spus Prigojin.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a felicitat joi pe ruşi de Ziua Apărătorului Patriei şi a anunţat că în curând vor fi desfăşurate noi rachete intercontinentale Sarmat, supranumite Satan II, şi că forţele armate vor primi un stoc important de rachete hipersonice Kinjal şi Ţirkon, informează Agerpres, care citează EFE.

„Această sărbătoare populară simbolizează istoria eroică a armatei noastre şi a forţelor noastre navale, relaţia indestructibilă a tuturor generaţiilor de apărători ai Patriei”, a afirmat Putin, într-un mesaj video publicat de Kremlin. Preşedintele rus a semnalat că această zi „întruchipează profunda noastră recunoştinţă faţă de fiii şi fiicele fidele Patriei, faţă de toţi cei care au luptat cu abnegaţie împotriva duşmanului pentru pământul natal, pentru poporul lor, au depăşit cu demnitate toate încercările şi au adus victoria după ce au distrus invaziile duşmane”.

Putin a subliniat că „o armată şi o flotă moderne şi eficiente sunt garanţia securităţii şi suveranităţii ţării, a dezvoltării ei stabile şi a viitorului său” şi a anunţat că Rusia va continua să-şi dezvolte forţele armate.

„O atenţie specială, la fel ca şi până acum, o vom acorda triadei nucleare. În acest an vor intra în fază operativă primele instalaţii de lansare a sistemelor de rachete Sarmat cu noua rachetă grea”, a afirmat Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin anunţă desfăşurarea de noi rachete intercontinentale Satan II: „O atenție specială o vom acorda triadei nucleare”

Suedia este deschisă să trimită o parte din tancurile sale de luptă Leopard în Ucraina, a declarat ministrul apărării, potrivit Sky News.

Cea mai recentă tranșă de ajutor militar include tancuri blindate de luptă pentru infanterie și sistemul avansat de artilerie Archer.

Vorbind pentru agenția locală de știri TT, Pal Jonson a declarat că această rundă de asistență va fi principala contribuție a țării sale pentru Ucraina în ceea ce privește echipamentele pentru războiul terestru.

Acesta a adăugat că sprijinul în parlamentul suedez a crescut pentru a contribui suplimentar cu o parte din cele 120 de tancuri Leopard ale țării.

„Suntem deschiși la acest lucru și suntem în dialog strâns cu Germania în această privință”, a declarat el pentru TT.

Un avion rus SU-25 s-a prăbuşit în districtul Valuiski din regiunea rusă Belgorod, a anunţat joi guvernatorul regional Viaceslav Gladkov pe canalul său Telegram, transmite agenția TASS, preluată de News.ro. Pilotul a murit.

„Un avion Su-25 al Forțelor Ruse s-a prăbușit în timp ce se întorcea la aerodromul din regiunea Belgorod după ce a îndeplinit o misiune de luptă. Pilotul a murit”, a precizat ministerul rus, într-un comunicat citat de TASS.

Avionul s-a prăbușit într-un loc pustiu și nu există distrugeri la sol, a precizat sursa citată. „Potrivit datelor preliminare, o defecțiune tehnică este o cauză probabilă a prăbușirii”, a precizat ministerul Apărării. Pilotul a murit, conform unui reprezentant al stației de ambulanță din districtul Valuyki din regiunea Belgorod. Trupul pilotului a fost găsit și un elicopter militar a sosit la fața locului pentru a-l transporta.

Mai multe detalii: Un avion militar rusesc s-a prăbuşit în regiunea rusă Belgorod

Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale din Ucraina anunță că rușii au provocat pagube de aproape 27 miliarde de dolari mediului înconjurător din Ucraina, informează Ukrainska Pravda.

Sursa: Serviciul de presă al Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei, citându-l pe ministrul Ruslan Strileț.

„Aproape 500.000 de hectare se află în prezent sub ocupație sau în zona de război. 2,4 milioane de hectare de păduri au fost deja eliberate și trebuie restaurate”, a transmis ministrul Ruslan Strilets.

În prezent, 10 parcuri naționale, opt rezervații naturale și două rezervații ale biosferei sunt sub ocupație.

Aproximativ 600 de specii de animale și 750 de specii de plante sunt amenințate cu dispariția. Aproximativ 1.000 de decese de delfini au fost deja înregistrate pe coastele Ucrainei, Bulgariei și Turciei.

În plus, partea cea mai dezvoltată din punct de vedere industrial a Ucrainei se află în zona de război. Au fost ocupate 132 de zăcăminte de minerale, iar pierderile industriei pentru anul în curs au ajuns la 192 miliarde de dolari, mai arată sursa citată.

Lansatoarele de rachete gonflabile, din cauciuc, induc în eroare soldații ruși, iar Ministerul Apărării de la Moscova a raportat că a distrus de 2,5 ori mai multe HIMARS decât au fost livrate Ucrainei, relatează publicația ucraineană Focus.

La televiziunea cehă a fost difuzat un reportaj care a arătat cum se produc MLRS HIMARS gonflabile și M270 MLRS, cu ajutorul cărora Forțele Armate ale Ucrainei înșeală Forțele Aerospațiale Ruse, iar Ministerul Apărării raportează apoi distrugerea mai multor HIMARS decât au fost livrate în Ucraina. Republica Cehă oferă în mod activ asistență militară Ucrainei, uneori destul de neobișnuită.

De exemplu, o companie din orașul Decin produce și trimite la Kiev năluci gonflabile, a căror formă seamănă cu HIMARS MLRS. „Cu capacitățile actuale, putem produce până la 35 de momeli pe lună”, a explicat un reprezentant al companiei cehe. Câte astfel de momeli sub formă de HIMARS sunt deja în Ucraina este un secret militar. Cu toate acestea, numărul aproximativ de HIMARS gonflabile poate fi calculat din datele disponibile în surse deschise. De exemplu, conform rapoartelor Forțelor Armate ale Federației Ruse, au fost distruse de aproape 2,5 ori (140%) mai multe HIMARS decât au fost livrate Ucrainei.

Mai multe detalii: Rușii se laudă că au distrus de 2,5 ori mai multe HIMARS decât au fost livrate Ucrainei. În ce au tras de fapt

Două persoane au fost ucise miercuri de bombardamentele rusești la Herson, a anunțat administrația militară din regiunea de sud a Ucrainei într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

„Conform Administrației Militare Herson, rușii au tras de 71 de ori în regiunea Herson. Au atacat cu diverse arme – MLRS, mortare, artilerie, tancuri și UAV”, se arată în postare. „Inamicul a bombardat orașul Herson de două ori. Obuzele inamice au lovit clădirile rezidențiale. Din păcate, ultima zi nu a fost lipsită de victime civile~

Miercuri, oficialii Kherson au declarat că vor fi instituite măsuri suplimentare de siguranță în întreaga regiune în timpul primei aniversări a invaziei pe scară largă a Rusiei.

Premierul Spaniei Pedro Sánchez, a sosit în această dimineață la Kiev pentru a-și arăta sprijinul pentru țară la un an de la invazia rusă.

Acesta a fost primit de ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, ambasadorul Ucrainei la Madrid și ambasadorul Spaniei în Ucraina. Oficialul spaniol va avea o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski.

„Mă întorc la Kiev la un an de la începutul războiului”, a scris Sánchez pe contul său de Twitter. „Vom fi alături de Ucraina și de oamenii săi până când pacea va reveni în Europa”, a mai spus acesta.

Sánchez a mai vizitat Ucraina anul trecut pe 21 aprilie. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a confirmat că Spania  va transfera șase tancuri Leopard în Ucraina . De asemenea, s-a raportat că Spania va  antrena 55 de soldați ucraineni  pe tancurile Leopard.

Vuelvo a Kyiv un año después del inicio de la guerra.

Estaremos al lado de Ucrania y de su gente hasta que la paz regrese a Europa.

Сьогодні повертаюся до Києва.

Ми будемо з Україною та її народом, поки до Європи не повернеться мир. pic.twitter.com/9ekUL9Lmfl

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) February 23, 2023

Autoritățile din Republica Moldova au transmis o serie de precizări în această dimineață, după ce ministrul rus al Apărării a transmis că Ucraina că vrea să invadeze Transnistria.

Autoritățile de la Chișinău au infirmat informația.

 „Facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale R. Moldova. Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și în cazul unor pericole la adresa țării vor informa neîntârziat opinia publică”, se arată în anunțul autorităților, potrivit Ziarului de Gardă.

Ministerul rus al Apărării a acuzat joi Ucraina că plănuiește să invadeze regiunea separatistă moldovenească Transnistria după o operațiune sub steag fals, a relatat agenția de presă rusească RIA Novosti.

Ministerul a declarat că Ucraina a plănuit să organizeze un atac al forțelor rusești presupuse din Transnistria ca pretext pentru invazie.

Separat, agenția de știri TASS l-a citat pe ministrul adjunct de externe rus Mihail Galuzin, care a declarat că Occidentul a instruit guvernul de la Chișinău să oprească orice interacțiune cu administrația transnistreană susținută de Moscova.

Președintele moldovean Maia Sandu a acuzat Moscova la începutul acestei luni că plănuiește o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul și a atrage Transnistria în războiul său.

Regiunea majoritar vorbitoare de limbă rusă s-a desprins din Moldova sovietică de atunci în 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, separatiștii pro-ruși au purtat un război sângeros cu forțele guvernamentale moldovenești.

Guvernul chinez nu s-a consultat cu Kievul atunci când a pregătit planul său de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

„China nu s-a consultat cu noi”, a declarat oficialul pentru AFP, potrivit The Gaurdian.

Beijingul a promis că va publica săptămâna aceasta propunerea sa de „soluție politică” la conflictul din Ucraina, la timp pentru prima aniversare a invaziei Rusiei din 24 februarie asupra vecinului său.

Șeful ONU, António Guterres, a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, spunând că este „un afront” la adresa conștiinței colective a lumii, în cadrul unei reuniuni a Adunării Generale, la un an de la invazia Rusiei. În cadrul reuniunii se dezbătea o moțiune susținută de Ucraina și aliații săi, prin care se cerea retragerea imediată și necondiționată a Rusiei, scrie BBC.

„Această invazie este un afront adus conștiinței noastre colective. „Este o încălcare a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional”, a declarat Guterres în fața Adunării Generale.

Acesta a mai spus că războiul „alimentează instabilitatea regională și tensiunile și diviziunile globale, în timp ce distrage atenția și resursele de la alte crize și probleme globale urgente”.

Șaizeci de țări au sponsorizat rezoluția care susține „necesitatea de a ajunge, cât mai repede la o pace durabilă în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite”.

Volodimir Zelenski a spus miercuri seara că Ucraina are suficient de mulţi oameni care doresc să lupte şi a vorbit despre tinerii absolvenţi ai academiilor militare, care vor trece din băncile şcolii direct în teatrul de război, potrivit News.

„Am avut onoarea de a mă adresa absolvenţilor academiilor noastre militare din Liov şi Odesa, tinerilor ofiţeri care vor merge în curând în armata activă, brigăzilor de luptă care luptă pentru ţara noastră şi noilor brigăzi care se formează. Este o misiune specială să primeşti educaţie militară chiar acum şi să ştii că mâine această educaţie va fi necesară direct pe câmpul de luptă, pentru a apăra statul şi a conduce soldaţi şi unităţi. Mă bucur că instituţiile de învăţământ militar superior din Ucraina nu duc lipsă de oameni care doresc cu adevărat să fie ofiţeri ucraineni, care doresc să fie ofiţeri educaţi şi eficienţi, cei care vor să facă din povestea victoriei ucrainene în acest război povestea propriei lor vieţi”, a spus Volodimir Zelenski în mesajul său către ucraineni transmis miercuri seara.

„Le-am urat tinerilor noştri ofiţeri să fie demni de eroismul pe care soldaţii noştri îl demonstrează deja pe câmpul de luptă şi pe care ucrainenii l-au demonstrat întotdeauna în lupta lor pentru libertate. Le-am urat victorie absolvenţilor universităţilor noastre militare şi sunt încrezător că această victorie va veni”, a arătat preşedintele Ucrainei.

El a mai spus că ministrul de interne, Ihor Klimenko, i-a raportat că au fost formate noi brigăzi de „gărzi ofensive”, iar rezultatele sunt bune.

În ceea ce priveşte situaţia de pe front, Zelenski i-a menţionat pe soldaţii care apără regiunea Luhansk. „Nu numai că ne protejează poziţiile, ci şi distrug inamicul, în aşa fel încât limitează cu adevărat capacităţile ofensive ale ocupantului într-o anumită zonă”, a spus Zelenski.

Sabrina Singh, o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, a declarat miercuri că „vor exista consecințe pentru China” dacă Beijingul va oferi ajutor militar Rusiei, constând în echipamente și arme letale care să fie utilizate în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, informează CNN.

„Nu i-am văzut (pe chinezi) să ofere Rusiei sprijin pentru război constând în echipamente letale până în acest moment, dar nici nu au exclus acest lucru din discuție”, a spus Singh. „Secretarul (de stat) Blinken s-a întâlnit cu omologul său din Germania chiar săptămâna trecută, am întărit acolo că (…) vor exista consecințe pentru China dacă acest parteneriat cu Rusia se va consolida și mai mult”, a precizat reprezentanta Pentagonului.

Singh a adăugat că furnizarea de către China a unui ajutor militar Rusiei în războiul acesteia împotriva Ucrainei ar fi „cu siguranță un calcul greșit”.

Oficiali americani au declarat anterior că există semne că oficialii chinezi vor să „se strecoare până la linia” în care să ofere echipamente letale Rusiei, fără a fi depistați. Ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite a declarat și el anterior că dacă Beijingul ar face acest lucru, atunci ar trece linia roșie.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a pledat miercuri pe lângă aliații Kievului pentru trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană care să ajute la protejarea sistemului energetic al țării, relatează CNN.

„Cea mai importantă problemă pentru protejarea sistemului nostru energetic o reprezintă apărarea antiaeriană. Cu astfel de sisteme le cerem partenerilor noștri să ne sprijine. Am primit deja de la partenerii noștri, dar este foarte important (să primim) mai ales din partea Statelor Unite. (…) Sistemele vor permite armatei noastre să lovească o mulțime de rachete care vizează infrastructura energetică. Aceasta este cea mai bună soluție pentru noi”, a declarat el, într-un interviu acordat postului american de televiune.

Ministrul a acuzat Rusia că, începând din octombrie anul trecut, atacă zilnic sistemul energetic al Ucrainei.

Aproximativ jumătate din toate sistemele energetice din Ucraina au fost ținta atacurilor atacurilor rusești, de la începutul războiului, a adăugat el.

Galușcenko a precizat că situația de la centrala nucleară Zaporojie, aflată în prezent sub ocupația forțelor ruse, devine „din ce în ce mai rea”, dar a subliniat că aceasta este încă sigură datorită prezenței ucrainene.

Tancurile de luptă Challenger 2 ar putea începe să sosească în Ucraina în „primăvară”, a declarat miercuri ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, într-un interviu acordat Reuters, potrivit CNN.

Marea Britanie ar putea oferi Ucrainei mai multe dintre principalele sale tancuri de luptă, pe lângă cele 14 deja promise, dar acest lucru ar depinde de nevoile de apărare ale Kievului, a precizat Wallace.

Wallace a vizitat miercuri un loc de antrenament din sud-vestul Angliei, unde soldații ucraineni învață să opereze tancurile în condiții de luptă. Ministerul britanic al Apărării a precizat, într-un comunicat, că antrenamentele „continuă” și că acestea vor dura câteva săptămâni.

„Ucrainenii vor continua să lupte, iar Marea Britanie, alături de aliații noștri, nu va șovăi”, a declarat Wallace. „Vom continua să furnizăm capacitățile necesare pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat el.

În timp ce rușii implicați în crime împotriva umanității în războiul din Ucraina ar putea fi urmăriți penal înainte de încheierea războiului, principala provocare va fi reținerea lor în cazul în care locuiesc în Rusia, a transmis miercui Departamentul de Stat al SUA, potrivit CNN.

„Dacă aceștia rămân în Rusia, ei se vor bucura probabil de impunitate, deoarece nu există o forță de poliție internațională care să poată merge și să facă aceste arestări”, a declarat Beth Van Schaack, ambasador general al Departamentului de Stat pentru justiție penală globală.

Van Shaack a spus că SUA „încearcă să susțină tragerea la răspunde oriunde acesta este urmărită”, fără a preciza dacă Washingtonul a împărtășit cu aliații internaționali și cu instituțiile competente dovezile pe baza cărora a stabilit că au fost comise crime împotriva umanității.

Un raport recent, finanțat de Departamentul de Stat, cu privire la cel puțin 6.000 de copii ucraineni care au fost deportați sau ținuți cu forța în Rusia, ar putea indica dovezi de genocid, a spus ea, adăugând că SUA vor continua să urmărească alte indicii privind comiterea unui genocid în Ucraina.

Vizita de luni a președintelui american Joe Biden la Kiev trimite „un semnal incredibil de puternic, un semnal politic și strategic”, a declarat miercuri președintele polonez Andrzej Duda, pentru CNN.

Vizita liderului american „trimite un semnal de apărare a lumii libere, de apărare a NATO, de apărare a fiecărui centimetru de teritoriu”, a spus Duda, în interviul acordat la Varșovia jurnalistei Christiane Amanpour.

El a adăugat că acesta este un mesaj important inclusiv pentru poporul polonez.

„Pentru polonezi, acest semnal american, acest semnal aliat, nu numai în cadrul NATO, dar în primul rând un semnal trimis de cea mai mare superputere din lume, un semnal trimis de prietenul și aliatul nostru de astăzi, este atât de important”, a spus Duda.

„Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa justiţiei”, a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili”, a precizat Markus Beeko, vorbind despre persoanele responsabile de invazia rusă din Ucraina.

Potrivit Amnesty International, de la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional.

Mai multe detalii: Amnesty International: Persoanele responsabile de invazia rusă din Ucraina trebuie să fie aduse în fața justiției

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a denunțat invazia Rusiei în Ucraina ca fiind o încălcare a Cartei fondatoare a ONU și a dreptului internațional și a atras atenția asupra amenințărilor rusești privind posibila utilizare a armelor nucleare în războiul din Ucraina, scrie Al Jazeera.

„Am auzit amenințări implicite privind folosirea armelor nucleare. Așa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a declarat Guterres în fața celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, în cadrul unei reuniuni care a marcat împlinirea unui an de când a început războiul din Ucraina.

„Am auzit amenințări implicite privind folosirea armelor nucleare. Așa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a declarat Guterres în fața celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, în cadrul unei reuniuni care a marcat împlinirea unui an de când a început războiul din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News