Război în Ucraina, ziua 366 | Noi atacuri în sud și est, la un an de când Putin a ordonat invadarea Ucrainei

Canada va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei și va trimite Ucrainei încă patru tancuri Leopard 2, a declarat vineri premierul Justin Trudeau, la un an de când a început invazia Rusiei în Ucraina.

Noile sancțiuni vor viza 129 de persoane și 63 de entități, inclusiv vicepremieri ruși și alți oficiali de la Moscova, le-a spus Trudeau reporterilor, la Toronto, potrivit Al Jazeera.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că Beijingul nu are suficientă credibilitate pentru a propune o încetare a focului în Ucraina, scrie Al Jazeera.

China nu este imparțială, a susținut Stoltenberg, subliniind că aceasta a semnat un acord cu Rusia cu doar câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, în urmă cu un an.

„China nu are prea multă credibilitate pentru că nu a fost capabilă să condamne invadarea ilegală a Ucrainei”, a spus el.

24 feb. 2023 - Acum 2 ani

24-02-2023

Banca Mondială anunță o finanțare suplimentară de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Banca Mondială a anunțat o finanțare suplimentară de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, menită să sprijine serviciile esențiale și funcțiile guvernamentale de bază, scrie Al Jazeera.

Până în prezent, acest creditor pentru dezvoltare a mobilizat peste 20,6 miliarde de dolari în cadrul finanțării de urgență pentru Ucraina.

„La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, lumea continuă să fie martoră la distrugerile îngrozitoare provocate țării și poporului său”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-un comunicat.

Administrația președintelui Joe Biden oferă Ucrainei un nou ajutor în valoare de 10 miliarde de dolari, inclusiv sprijin bugetar pentru guvernul de la Kiev și ajutor pentru ucrainenii care suferă de pe urma efectelor atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, a anunțat vineri secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit CNN.

„Săptămâna aceasta, ca urmare a sprijinului bipartizan din Congres, Statele Unite au început să plătească 9,9 miliarde de dolari în sprijin bugetar suplimentar pentru Guvernul Ucrainei”, a declarat Blinken, într-un comunicat.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Blinken a precizat că finanțarea este „crucială pentru Ucraina în timp ce se apără împotriva Rusiei” și că aceasta reprezintă o asigurare că guvernul ucrainean “poate continua să răspundă nevoilor fundamentale ale cetățenilor săi, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală, educația și serviciile de urgență”.

Blinken a mai afirmat că asistența continuă a SUA a „ajutat la mobilizarea” altor țări – inclusiv Canada, Japonia, Marea Britanie și cele din cadrul Uniunii Europene – pentru a oferi asistență economică Ucrainei.

Peste 9 milioane de refugiați ucraineni – majoritatea femei și copii – au trecut în Polonia, potrivit generalului consular polonez Adrian Kubicki, care a declarat pentru CNN că unii au decis să se întoarcă în Ucraina, alții au revenit în Polonia după ce s-au întors în țara lor, iar alții au plecat în alte țări.

Kubicki a spus că Polonia a demonstrat un nou model de asistență pentru refugiați, deoarece nu a plasat niciodată în tabere de refugiați persoanele care își părăsesc patria. În schimb, aceștia primesc un PESEL, care este echivalentul numărului american de asistență socială, astfel încât să poată primi resurse similare cu cele disponibile pentru cetățenii polonezi.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

De asemenea, refugiații ucraineni au acces la educație gratuită pentru copiii lor și la locuri de muncă legale. Persoanele cu dizabilități primesc o diurnă.

„Le vom oferi atât timp cât va fi nevoie”, a spus el, precizând că nu există o dată de expirare stabilită pentru această prevedere.

Polonia este, de asemenea, centrul mai multor organizații non-profit care doresc să îi ajute refugiații ucraineni să fugă în Polonia sau să se mute în alte țări, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mărturisit că o întrebare personală despre modul în care el și familia sa fac față realității războiului, adresată în cadrul conferinței de vineri, 24 februarie, a fost „cea mai grea” dintre toate întrebările care i-au fost puse în timpul respectivului eveniment, relatează CNN.

Întrebarea despre familia lui a fost ultima întrebare adresată lui Zelenski în cadrul conferinței de presă pe care liderul de la Kiev a susținut-o cu ocazia împlinirii unui an de la debutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

„Ultima întrebare este cea mai grea”, a spus el. „Îi iubesc, bineînțeles. Îmi iubesc soția, copiii, ei sunt oamenii cei mai importanți pentru mine”, a precizat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski a dezvăluit că ultima întrebare din cadrul conferinței de vineri a fost „cea mai grea”. Ce răspuns a dat

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus vineri omologului său turc Recep Tayyip Erdogan că trebuie „crescute izolarea Rusiei și presiunea” asupra Moscovei, pentru ca ea „să renunţe la agresiunea” împotriva Ucrainei, a anunţat Palatul Elysee, citat de AFP.

„Şeful statului (francez) a subliniat miza de a contracara orice ocolire a sancţiunilor puse în aplicare”, a adăugat preşedinţia franceză, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, vineri, când s-a împlinit un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.

De asemenea, Macron a apreciat că „prioritatea trebuie să fie intensificarea sprijinului pentru Ucraina, pentru a-i permite să învingă” Moscova, scrie Agerpres.

Preşedinţii Macron şi Erdogan „şi-au reiterat ataşamentul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei” şi „au discutat despre acţiuni utile pe care le pot întreprinde în avantajul populaţiei civile şi pentru restabilirea păcii, care să se efectueze cu deplin respect pentru drepturile legitime ale Ucrainei”, potrivit Palatului Elysee.

Şeful statului francez susţine de la începutul războiului că discută în continuare cu Rusia şi se gândeşte la condiţiile unei viitoare negocieri între Moscova şi Kiev. Liderul turc, a cărui ţară este membră NATO dar menţine legături cu Rusia, încearcă de asemenea să joace un rol de mediator.

De când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, cel puțin 487 de copii au fost uciși și alți 954 de copii au fost răniți, utilizarea armelor explozive provocând cele mai multe victime, potrivit Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru Urgențe ale Copiilor (UNICEF), relatează CNN.

Aceste cifre reprezintă o subestimare flagrantă, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al agenției ONU, adăugând că cifrele reale sunt mult mai mari.

Războiul i-a împins pe copii în sărăcie, i-a supus la mari traume și i-a privat de educație, a declarat Elder, pentru postul american de televiziune.

Elder a vorbit despre elevii care studiază în buncăre în timp ce se adăpostesc de posibilele atacuri.

Cu toate acestea, „cele mai multe buncăre școlare nu-i pot găzdui pe totți elevii înscriși la școala respectivă, astfel că mulți copii trebuie să facă în continuare cursuri online”, ceea ce este dificil, având în vedere că starea de conflict a făcut ca alimentarea cu energie electrică și serviciile de internet să fie nesigure, a spus Elder. „Buncărele sunt practic subsoluri sau ceva sub pământ. Ele oferă protecție împotriva artileriei, dar acolo este rece și dificil”, a adăugat el.

Ucraina contează pe livrarea de artilerie cu rază lungă de acţiune de către SUA, pentru a lansa la un moment dat o contraofensivă şi a elibera teritoriile ocupate temporar de Rusia, a declarat vineri, la Bruxelles, ambasadoarea Ucrainei la NATO, Nataliia Galibarenko, în cadrul unui interviu acordat Agerpres. Aceasta a precizat că nici livrarea de avioane de luptă „nu mai este un tabu”.

Şefa misiunii Ucrainei la NATO a spus, în context, că vizita efectuată luni de preşedintele Joe Biden în ţara sa a reprezentat „un moment foarte important”. Întrebată ce aşteaptă Ucraina de la SUA în contextul vizitei lui Biden la Kiev, şefa misiunii Ucrainei la NATO a răspuns că în primul rând „apărare aeriană”.

„Ce aşteptăm şi ce avem nevoie este, desigur, apărare aeriană. Acest lucru este crucial, armata noastră a început deja pregătirea, desigur, va dura ceva timp pentru a finaliza pregătirea şi pentru a face livrarea efectivă, dar apărarea aeriană trebuie să existe”, a declarat diplomata.

„Contăm, de asemenea, pe artilerie cu rază lungă, pentru că acum capacităţile noastre sunt limitate, dar pentru a avea, la un moment dat, o contraofensivă şi a elibera teritoriile ocupate temporar din Ucraina, noi avem nevoie de artilerie cu rază lungă”, a adăugat ea.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat la o ”pace echitabilă” în Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Vladimir Putin, a anunţat preşedinţia turcă vineri, ziua în care se marchează un an de la declanşarea ofensivei ruse, scrie AFP.

„Preşedintele Erdogan a subliniat necesitatea de a se ajunge la o pace echitabilă, pentru a evita noi pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri”, potrivit acestui scurt comunicat, în condiţiile în care liderul turc pledează de asemenea pentru relansarea acordului cerealier de la Istanbul între cele două ţări aflate în război.

„Ankara este gata să furnizeze orice tip de sprijin în acest sens”, precizează preşedinţia turcă, potrivit Agerpres.

În iulie anul trecut, Turcia a jucat un rol-cheie în încheierea, sub egida ONU, a unui acord cu Kievul şi Moscova ce permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Bosfor.

De la începutul conflictului în Ucraina, Recep Tayyip Erdogan face echilibristică între Kiev şi Moscova. Turcia a reuşit deja să reunească pe teritoriul său reprezentanţi ruşi şi ucraineni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Rusia va continua să încerce să destabilizeze Republica Moldova și că încercările Moscovei trebuie oprite cu „mai multe arme” și „mai multe sancțiuni”, relatează CNN.

Comentariile lui Zelenski au venit după ce Rusia a încercat vineri să inverseze narațiunea, susținând că guvernul de la Kiev este cel care provoacă tensiuni în Republica Moldova, nu Moscova. Președintele ucrainean a răspuns în timpul unui discurs care a marcat împlinirea unui an de la invazia totală a Rusiei.

Zelenski a declarat că guvernul său respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova și că Transnistria – o enclavă în care Rusia a adus o așa-numită forță de menținere a păcii pentru a-i susține pe separatiștii proMoscova – aparține de drept teritoriului Republicii Moldova.

Zelenski a mai spus că Rusia duce un „război hibrid și un război informațional” în Republica Moldova.

„Putin trebuie să arate succese și victorii. Dar nu va exista nicio victorie pe câmpul de luptă din Ucraina. Prin urmare, el poate merge să caute succesul acolo unde există puncte slabe”, a spus liderul de la Kiev.

„Cred că este important să oprim aceste încercări cu mai multe arme, mai multe sancțiuni, cu pași corespunzători”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Reacția lui Zelenski la acuzațiile Rusiei privind invadarea Transnistriei. „Noi respectăm suveranitatea Moldovei”

Premierul polonez Mateusz Morawiecki, venit vineri la Kiev la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, a anunţat că, în plus faţă de tancurile germane Leopard 2, Polonia va oferi Ucrainei încă 60 de tancuri poloneze PT-91 şi este pregătită să primească 2.500 de soldaţi ucraineni răniţi, scrie Agerpres citând agenţiile AFP şi EFE.

Polonia a promis Ucrainei 14 tancuri germane Leopard 2A4, din care patru au fost deja livrate, iar „în câteva zile vom livra tancurile noastre foarte bune PT-91, 60 de tancuri vor ajunge în Ucraina”, a declarat presei premierul Mateusz Morawiecki, după o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Tancul PT-91 este o versiune modernizată local în Polonia a tancului rusesc T-72. De la începutul războiului Polonia a mai donat Ucrainei un număr neprecizat de tancuri PT-91, plus cel puţin 250 de tancuri T-72.

Mai multe detalii: Varșovia va trimite Ucrainei încă 60 de tancuri. Premierul Mateusz Morawiecki susține că Polonia „urma să fie următoarea pe lista” Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat vineri favorabil faţă de unele elemente ale propunerii avansate de China pentru o încetare a focului în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei în urmă cu un an, adăugând însă că numai ţara unde are loc războiul poate iniţia un plan de pace şi a cerut insistent Beijingului să nu livreze arme Moscovei, informează agenţiile Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.

„Cred că este corect să considerăm că există reflecţii care, într-un fel sau altul, corespund respectării dreptului internaţional, integrităţii teritoriale, atunci hai să lucrăm împreună cu China asupra acestui punct!”, a declarat Zelenski, la o conferinţă de presă pe care a susținut-o la Kiev.

Totuşi, preşedintele ucrainean a remarcat faptul că China nu a oferit o propunere de plan de pace, ci doar unele „reflecţii”, şi a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. „Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important”, a subliniat Zelenski, în timp ce aliaţii săi occidentali, care şi-au redus drastic stocurile de muniţii prin ajutorul militar oferit Ucrainei, se tem că Beijingul intenţionează să vândă Moscovei arme şi muniţii, ceea ce ar risca să dea trupelor ruse un avantaj în războiul din Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii.

„Acesta este punctul numărul unu”, a insistat Zelenski asupra cererii sale ca Beijingul să nu ajute militar Moscova.

El a apreciat în continuare drept promiţător faptul că China doreşte să se implice în medierea unei păci între Ucraina şi Rusia, dar a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabilă pentru Kiev, şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. „Am intenţia să mă întâlnesc cu Xi Jinping. Aceasta va fi important pentru securitatea mondială. China respectă integritatea teritorială şi trebuie să facă totul pentru ca Rusia să părăsească teritoriul Ucrainei”, a mai declarat Zelenski.

Propunerea Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina. Printre cele 12 principii se numără încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii și respingerea recurgerii la arme nucleare.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, s-a adresat vineri Consiliului de Securitate al ONU, la un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, relatează CNN.

Kuleba a îndemnat comunitatea internațională să adopte planul de pace în 10 puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, despre care ministrul a spus că este în concordanță cu rezoluția aprobată de ONU care cere Rusiei să se retragă din Ucraina.

„Scopul planului este de a restabili respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, în deplină conformitate cu Carta ONU pe care noi toți ne-am angajat să o respectăm și să o susținem”, a declarat Kuleba. „Scopul planului este de a scoate Rusia din Ucraina și de a face din lume un loc mai sigur. În mod evident, orice noi propuneri de pace ar trebui acum să fie corelate cu cererile stabilite prin rezoluție”, a mai spus șeful diplomației ucrainene.

Mai multe detalii: Șeful diplomației ucrainene, în fața Consiliului de Securitate al ONU, către oficialii și militarii ruși: Credeți că veți scăpa cu ceea ce ați făcut?

Secretarul de stat american Antony Blinken afirmă că multe țări susțin Ucraina, în ciuda faptului că resimt „durerea” economică a războiului, deoarece a reacționa altfel ar însemna „să abandonăm însăși Carta ONU”, scrie Al Jazeera.

El a remarcat, de exemplu, că Europa a luat „măsuri extraordinare” pentru a pune capăt dependenței sale de energia rusească.

„Națiunile din întreaga lume continuă să fie alături de Ucraina pentru că noi toți recunoaștem că dacă abandonăm Ucraina, abandonăm însăși Carta ONU și principiile și regulile care fac toate țările mai sigure”, a declarat Blinken, în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Liderii Grupului celor 7 și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au cerut din nou încetarea agresiunii rusești în regiune, la scurt timp după ce grupul s-a întâlnit vineri, prin videonferință, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează CNN.

Într-o declarație emisă la un an de la începerea invaziei pe scară largă a Rusiei, G7 afirmă că va oferi „un sprijin neclintit Ucrainei atât timp cât va fi nevoie” și a dat vina pentru război doar pe Moscova.

„Cerem Rusiei să înceteze agresiunea sa continuă și să își retragă imediat, complet și necondiționat trupele de pe întregul teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei”, potrivit declarației.

Declarația cataloghează războiul drept „un atac asupra principiilor fundamentale ale suveranității națiunilor, integrității teritoriale a statelor și respectului pentru drepturile omului” și punctează că retorica nucleară a președintelui rus Vladimir Putin este „iresponsabilă” și „inacceptabilă”.

Liderii țărilor G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite) sunt „uniți în hotărârea noastră de a-i cere socoteală președintelui Putin și celor responsabili, în conformitate cu dreptul internațional”, mai scrie în declarație.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, o îndeamnă pe Maia Sandu să ia măsuri mai ferme împotriva forțelor proruse care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, avertizând că situația din enclava transnistreană reprezintă un pericol continuu pentru autoritățile de la Chișinău, scrie newsmaker.md.

Într-un interviu acordat Radio Moldova, consilierul prezidențial de la Kiev afirmă că riscul ca războiul din Ucraina să se extindă și în Republica Moldova a devenit din nou actual, întrucât Rusia este interesată să preia controlul asupra regiunii. Pe fondul acestui interes, susține Podoliak, există planuri “absolut concrete pentru cea mai severă destabilizare agresivă a situației politice din Republica Moldova”, puse în practică de forțele proruse din Transnistria.

Mai multe detalii: Kievul o avertizează pe Maia Sandu că trebuie să ia măsuri mai dure împotriva forțelor proruse care încearcă destabilizarea Republicii Moldova

Poliția rusă a reținut vineri, 24 februarie, zeci de persoane din toată țara pentru că au protestat față de războiul din Ucraina sau doar pentru depunere de flori, în ziua când s-a împlinit un an de la începutul invaziei, a anunțat o organizaţie pentru drepturile omului, relatează Reuters.

La Moscova, cel puţin trei persoane care au depus flori la un monument dedicat poetei ucrainene Lesia Ukrainka au fost imediat reţinute de poliţie, a declarat centrul pentru drepturile omului OVD-Info.

„Una dintre ele depunea flori la monument, dar în acelaşi moment a fost reţinută de forţele de securitate şi buchetul a fost luat”, a transmis OVD-Info.

Mai multe detalii: Zeci de ruși, arestați în Rusia pentru acțiuni de comemorare a unui an de război. „Unii doar au depus flori la monument”

Rusia ar putea furniza Iranului avioane de vânătoare, pe măsură ce cooperarea militară dintre cele două țări se adâncește, a transmis vineri Casa Albă, potrivit CNN.

De asemenea, Iranul dorește să obțină de la Moscova elicoptere, radare și avioane de antrenament de luptă, potrivit lui John Kirby, coordonatorul comunicațiilor strategice din cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA. El a precizat că, în total, Iranul caută să primească echipamente militare în valoare de miliarde de dolari de la Rusia.

În schimb, Iranul a livrat artilerie și tancuri către Rusia, în timp ce invazia Moscova în Ucraina a intrat în al doilea an.

Iranul a dat Rusiei sute de drone pentru a le folosi în război – multe dintre acestea au vizat rețeaua electrică și instalațiile energetice din Ucraina cu efecte devastatoare – și se pare că Teheranul modifică dronele de atac astfel încât focoasele explozive să poată provoca daune maxime asupra țintelor de infrastructură, potrivit unui raport de investigație obținut de CNN la începutul acestei luni.

Kirby nu a detaliat ce tipuri de avioane cu reacție ar putea Rusia furniza Iranului și nici nu a oferit vreo indicație cu privire la momentul în care ar putea avea loc o astfel de mișcare.

Casa Albă a avertizat anterior că Iranul și Rusia și-ar putea furniza reciproc echipamente militare și arme. Noile solicitări, inclusiv avioanele de vânătoare, înseamnă că îngrijorările SUA se concretizează, a precizat Kirby.

El a catalogat alinierea dintre Moscova și Teheran drept un nivel fără precedent de cooperare în domeniul apărării.

Și allte națiuni au oferit, de asemenea, sprijin Rusiei în războiul din Ucraina. Coreea de Nord a furnizat arme grupului de mercenari Wagner, a spus Kirby.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că dorește ca țări din America Latină și Africa, precum și China și India, să se alăture formulei de pace propuse de Kiev pentru a pune capăt războiului cu Rusia, scrie Al Jazeera.

În cadrul conferinței de presă organizate la Kiev la împlinirea unui an de la debutul invaziei pe scară largă a Moscovei, Zelenski a cerut organizarea unui summit cu liderii din America Latină și a declarat că Ucraina ar trebui să ia măsuri pentru a construi relații cu țările africane.

Documentul în 12 puncte prezentat vineri, 24 februarie, de China privind războiul din Ucraina „nu este un plan de pace”, a declarat Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, care a precizat însă că nu vrea „să-l respingă”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Nu este un plan de pace, este o propunere prin care China îşi reafirma poziţiile exprimate de la început”, a declarat Josep Borrell, în faţa Consiliului de Securitate al ONU, la New York, pentru a marca un an de la începutul războiului.

„Nu vreau să îl resping. Există elemente interesante despre utilizarea armelor nucleare, schimburile de prizonieri”, a adăugat Borrell.

Mai multe detalii: Josep Borrell, despre documentul prezentat de China: „Există elemente interesante despre utilizarea armelor nucleare”

La împlinirea unui an de la debutul invaziei pe scară largă a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, secretarul de stat american Antony Blinken a făcut apel la comunitatea internațională să nu lase crimele lui Putin „să devină noua noastră normalitate”, relatează CNN.

În remarcile sale de vineri, adresate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU – la puțin peste un an după ce a declarat în cadrul aceluiași consiliu că Rusia se pregătea să invadeze Ucraina – Blinken a subliniat necesitatea de a apăra „principiile de bază” ale ordinii internaționale.

Blinken a invocat o multitudine de acțiuni îngrozitoare comise de Rusia în ultimul an și a vorbit despre „unitatea însuflețitoare” de care au dat dovadă ucrainenii „ajutându-se unii pe alții să suporte asaltul necruțător al Moscovei”. El a vorbit, de asemenea, despre modul în care „comunitatea internațională s-a unit”.

„Națiunile din întreaga lume continuă să fie alături de Ucraina, deoarece recunoaștem cu toții că, dacă abandonăm Ucraina, abandonăm însăși Carta ONU, precum și principiile și regulile care fac ca toate țările noastre să fie mai sigure: fără anexarea teritoriilor prin forță. Fără ștergerea granițelor unei alte țări. Fără țintirea civililor în război”, a declarat Blinken.

Înaltul diplomat american a declarat că națiunile trebuie „să își reafirme angajamentul de a susține ceea ce Carta ONU numește «demnitatea și valoarea persoanei umane»”, subliniind necesitatea ca în continuare să fie adunate dovezi ale atrocităților comise de Rusia, cu scopul de a obține într-o zi tragerea la răspundere a celor vinavați de aceste crime.

„Zi după zi de atrocități comise de Rusia – este ușor să devenim amorțiți în fața ororii, să ne pierdem capacitatea de a simți șoc și indignare”, a spus el. „Dar nu putem lăsa niciodată ca crimele comise de Rusia să devină noua noastră normalitate”, a punctat șeful diplomației americane.

Referitor la chestiunea Chinei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că „avem nevoie să cooperăm cu China” dacă aceasta va respecta dreptul internațional și integritatea teritorială, relatează CNN.

„Cred că ar fi corect să ne gândim că, dacă există intenții care sunt în concordanță cu respectarea dreptului internațional și a integrității teritoriale și cu anumite probleme de securitate, atunci trebuie să le folosim în sensul bun al cuvântului și să cooperăm cu China în acest sens. De ce nu? Sarcina noastră este de a aduna pe toată lumea pentru a izola pe cineva”, le-a spus el reporterilor.

China este dispusă să joace un rol constructiv în rezolvarea problemelor dintre Ucraina și Rusia, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Wang Wenbin, în cadrul unui briefing zilnic, fără a oferi detalii concrete.

Răspunsul lui – o replică recurentă pe care China a folosit-o atunci când a fost întrebată despre poziția sa cu privire la războiul din Ucraina – a venit în urma întrebărilor referitoare la un document de poziție publicat vineri de Beijing, mai exact un plan de pace pentru Ucraina, în 15 puncte.

„Am susținut întotdeauna că toate eforturile care conduc la rezolvarea pașnică a crizei trebuie încurajate și susținute”, a declarat Wang. „Pe baza documentului de poziție al Chinei cu privire la soluționarea politică a crizei din Ucraina, China este pregătită să continue să coopereze cu comunitatea internațională pentru a juca un rol constructiv în soluționarea politică a crizei din Ucraina”, a adăugat Wang.

Ministrul ucrainean de externe a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că orice noi propuneri de pace pentru încetarea războiului trebuie să se alinieze la cerințele formulate într-o rezoluție recentă a Adunării Generale a ONU, scrie Al Jazeera.

„Ucraina va rezista, așa cum a făcut-o și până acum, iar Ucraina va câștiga. Putin va pierde mult mai repede decât crede”, a declarat Dmytro Kuleba, șeful diplomației ucrainene, în fața Consiliului de Securitate format din 15 membri.

Adunarea Generală a ONU a adoptat joi seara târziu o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din Ucraina și oprirea luptelor din țară.

Germania va furniza Ucrainei încă patru tancuri de luptă Leopard 2A6, anunță Ministerul Apărării de la Berlin, potrivit Al Jazeera.

„Germania crește astfel numărul de tancuri pe care le predă (Ucrainei) de la 14 la 18”, a precizat ministerul condus de Boris Pistorius.

Întrebat dacă țările NATO ar trebui să își mărească cheltuielile pentru apărare, luând considerare războiul din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a spus că invazia Rusiei a forțat lumea și țările NATO să își regândească sistemele de securitate, relatează CNN.

„Multe țări din lume au început să își mărească bugetele de apărare”, a declarat el vineri reporterilor. „Războiul din Ucraina a apăsat butonul de resetare a NATO”, a precizat Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că, atunci când se gândește la cheltuielile pentru apărare, are în vedere mai mult decât muniția și armele. El a indicat dronele, sistemul IT, schimbul de informații și apărarea împotriva atacurilor cibernetice.

„Există o mulțime de tehnologie de ultimă generație, iar aceasta nu este universal eficientă. Bineînțeles, este posibil ca unii să-și crească cheltuielile. Dar, în ansamblu, aceasta este și o reformă a sistemelor de securitate. Cred că acest lucru este corect. Pentru că toată lumea a văzut la ce vă puteți aștepta din partea Federației Ruse”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă organizate pentru a marca un an de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Vizita președintelui american Joe Biden la Kiev a arătat că „există încredere în victorie”, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei conferințe de presă organizate în capitala Ucrainei.

„Există încredere în victorie și acesta a fost vizita președintelui Biden – acesta a fost principalul semnal”, a spus el.

Zelenski a adăugat că l-a invitat în Ucraina pe șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley. În ianuarie, Milley s-a deplasat la un sit din apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia și s-a întâlnit cu Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost întrebat vineri de un reporter dacă se va alătura negocierilor mediate de Turcia în cazul în care președintele rus Vladimir Putin se va așeza la masa tratativelor de pace, iar Zelensk a răspuns: „Nu accept”, relatează CNN.

Erdogan „cunoaște punctul meu de vedere”, a spus Zelenski. „Am discutat acest lucru înainte de război. I-am spus să îl aducă pe Putin la masa negocierilor. «Putem să facem asta, vă rog? Trebuie să evităm un război la scară largă». Dar (Erdogan) nu a fost capabil să facă asta. Nu numai el – este puternic – dar nu este capabil să o facă. Și acum crede că este? Acum nu mai putem”, a declarat Zelenski, în cadrul conferinței de presă de la Kiev.

Zelenski a explicat de ce nu mai poate vorbi cu Putin.

„Nu este același om. Nu mai este nimeni cu care să vorbești acolo”, a spus el.

Rusia poartă răspunderea pentru daunele și suferințele provocate de război nu doar poporului ucrainean, ci și economiei globale, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, la postul aemrican de televiziune MSNBC.

Declarație vine în urma remarcilor lui Yellen adresate direct oficialilor ruși la reuniunea G20 de săptămâna aceasta, din India.

„Cred că există un acord larg că încetarea acestui război brutal împotriva Ucrainei este cea mai importantă schimbare de politică care ar fi benefică pentru economia globală și pentru perspectivele acesteia”, a spus ea, adăugând că „cele mai mari pagube” se răsfrâng asupra „țărilor cu venituri foarte mici care văd cum cresc prețurile la alimente și la energie” din cauza războiului.

Statele Unite vor impune, începând din 10 martie, o taxă de 200% pentru aluminiul și derivatele din aluminiu produse în Rusia, a anunțat vineri Casa Albă, potrivit Al Jazeera.

Washingtonul va aplica, de asemenea, o taxă de 200% la importurile de aluminiu care conțin orice cantitate de aluminiu primar topit sau turnat în Rusia, începând din 10 aprilie, a adăugat Casa Albă.

Aluminiul rusesc este produs de Rusal, care deține aproximativ 6 la sută din piața livrărilor globale. Livrările către SUA au reprezentat 7 la sută din veniturile Rusal în prima jumătate a anului 2022.

Aluminiul rusesc reprezintă doar o mică parte din cantitatea totală de aluminiu importată de SUA.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis vineri, 24 februarie, un mesaj pentru poporul ucrainean, în care a nuanțat poziția României în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Ciucă a declarat că România va continua să fie solidară cu Ucraina și să ofere sprijin în contracararea agresiunii ruse, alături de partenerii din NATO şi UE.

„Societatea noastră, instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale au răspuns simplu rapid şi eficient. Aşa cum românii s-au arătat mereu empatici şi săritori la nevoie în toată istoria noastră, la fel am reacţionat şi acum şi vom continua să ajutăm cu aceeaşi energie poporul şi statul ucrainean”, a declarat Ciucă, citat de Agerpres.

Mai multe detalii: Nicolae Ciucă anunță, după un an de război, că România e decisă să sprijine Ucraina cât va fi necesar

Premierul ungar Viktor Orban, care continuă să critice ”războiul indirect” al Europei împotriva Rusiei, a făcut din nou apel vineri la încetarea focului în conflictul care devastează Ucraina de un an, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Nu suntem naivi. Ştim că perspectivele unui acord de pace acceptabil de ambele părţi sunt slabe”, a scris liderul ungar, pe Twitter.

„Însă primul pas este cu siguranţă negocierea unei încetări a focului. Este singura modalitate de a salva vieţi”, a insistat el.

Mai multe detalii: Viktor Orban cere din nou încetarea focului în Ucraina, deși recunoaște că „șansele unui acord de pace acceptabil de ambele părţi sunt slabe”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski marchează împlinirea unui an de război printr-un discurs pe care îl ține în aceste momente la Kiev, relatează CNN.

Liderul ucrainean și-a exprimat încrederea în capacitatea țării sale de a respinge atacurile rușilor.

„Victoria va fi inevitabilă. Sunt sigur că vom obține victoria”, a declarat Zelenski, răspunzând la o întrebare adresată de jurnalista americană Christiane Amanpour, de la CNN, la începutul discursului său de vineri.

„Avem totul pentru ea (pentru victorie, n.r.). Avem motivația, certitudinea, prietenii, diplomația. V-ați unit cu toții pentru asta”, a precizat Zelenski.

În cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia împlinirii unui an de la debutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Zelenski a ținut un moment de reculegere pentru jurnaliștii uciși în timp ce relatau despre războiul din țara sa.

„Mă înclin profund în fața dumneavoastră pentru ceea ce ați spus despre Ucraina și pentru faptul că lumea nu uită Ucraina și ne ajută”, le-a spus el vineri reporterilor. „Vă mulțumesc tuturor și vreau să le mulțumesc colegilor dumneavoastră, care, din păcate, nu mai sunt printre noi”, a adăugat liderul de la Kiev.

Catalogând jurnalismul drept o profesie importantă, el a spus că „ar fi corect să îi onorăm pe jurnaliști cu un minut de tăcere – cei care vor rămâne în memoria noastră”.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, noi declarații, la un an de la invazie: „Avem tot ce ne trebuie pentru a obține victoria. Nu vrem ca războiul să continue în altă parte”

Canada a anunțat că va oferi Ucrainei un sprijin de peste 32 de milioane de dolari pentru a-și consolida în continuare securitatea, scrie Al Jazeera.

Ajutorul include 7,5 milioane de dolari pentru eforturile de deminare și peste 12 milioane de dolari pentru contracararea amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, a precizat Ministerul canadian al Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă.

De la debutul invaziei, un nucleu de state occidentale, sprijinite de câțiva aliați, au ajutat ferm Ucraina și au sancționat Rusia. Dar Rusia se bucură și ea în continuare de sprijinul direct sau indirect al multor altor state, care caută o alianță cu Moscova sau pur și simplu consideră că nu trebuie să se alinieze unei tabere, arată o analiză a New York Times.

Imediat după debutul invaziei din Ucraina, în urmă cu un an, Occidentul a format ceea ce părea a fi o coaliție globală copleșitoare: 141 de țări au sprijinit o rezoluție a ONU care cerea Rusiei să se retragă necondiționat.

Moscova părea izolată. Coreea de Nord era una dintre cele patru țări care au susținut ferm Rusia și au respins măsura.

Citește continuarea analizei The New York Times: Occidentul a încercat să izoleze Rusia. După un an de război, realitatea și cifrele simple arată că nu a reușit

China este dispusă să colaboreze cu Belarus pentru a aprofunda încrederea politică reciprocă, i-a spus vineri ministrul de externe de la Beijing, Qin Gang, omologului său de la Minsk, Serghei Aleinik, potrivit unui comunicat al diplomației chineze, citat de Reuters.

În septembrie anul trecut, președintele chinez Xi Jinping și președintele belarus Aleksandr Lukașenko au anunțat un parteneriat strategic „pentru toate timpurile”, în cadrul unei intensificări a legăturilor bilaterale. Totul, după ce China semnaze un parteneriat „fără limite” cu Rusia, aliat apropiat al Belarusului, chiar înainte ca Moscova să invadeze Ucraina în urmă cu un an.

„Partea chineză este dispusă să colaboreze cu Belarus pentru a pune în aplicare consensul important la care au ajuns cei doi șefi de stat, menținând schimburile la nivel înalt sub îndrumarea strategică a celor doi lideri și aprofundând încrederea politică reciprocă”, a declarat Qin într-o convorbire telefonică cu Aleinik.

Mai multe detalii: China anunță că este dispusă să aprofundeze legăturile cu Belarus, aliatul Rusiei

Deputaţii ucraineni au adoptat vineri o lege vizând creşterea transparenţei în ce priveşte achiziţiile din sectorul militar, în contextul eforturilor anticorupţie ale Kievului după scandalul care a afectat Ministerul Apărării, informează Agerpres, preluând Reuters.

Măsura, care mai trebuie promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski, constă, în parte, în a face obligatorie prezentarea publică a preţurilor la care sunt făcute achiziţiile nelegate de arme.

Proiectul acestei legi, votat chiar la împlinirea unui an de la invazia rusă în Ucraina, a fost lansat ca urmare a apariţiei, în ianuarie, a unor informaţii conform cărora Ministerul Apărării ar fi cumpărat alimente la suprapreţ.

Ştirea a creat indignare în rândul publicului şi a fost urmată de o remaniere politică, inclusiv la nivelul Ministerului Apărării.

„Peste câteva luni ar trebui să putem vedea preţurile de achiziţie pentru alimente şi alte bunuri şi servicii ale armatei”, a scris, pe Facebook, Anastasia Radina, co-autoare a legii. „Voi monitoriza implementarea legii”, a promis aceasta.

Aplicarea de reforme anticorupţie reprezintă una din cerinţele-cheie ale Uniunii Europene în vederea aderării Ucrainei la blocul comunitar, după ce anul trecut Kievul a primit statutul de ţară candidată.

Volodimit Zelenski urmează să participe, prin videoconferință, la summitul liderilor Grupului celor mai bogate șapte democrații (G7), de la care se așteaptă să promită mai mult sprijin pentru Ucraina și să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, scrie The Guardian.

Joe Biden a anunțat noi sancțiuni americane împotriva Rusiei în cursul zilei de vineri, iar alți aliați occidentali sunt așteptați să facă același lucru în preajma summitului, pentru a marca împlinirea unui an de la începutul invaziei Rusiei.

Japonia, țară care deține în prezent președinția G7, a anunțat că ia în considerare noi măsuri împotriva Rusiei, fără a oferi detalii.

G7 este format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA.

Franţa şi Germania au insistat vineri ca în comunicatul final al reuniunii liderilor financiari din G20 să se folosească termenul „război”, în ciuda reticenţelor Indiei, ţara organizatoare a evenimentului, informează AFP.

Potrivit unor informaţii de presă, guvernul indian condus de premierul Narendra Modi se opune utilizării cuvântului „război” în legătură cu conflictul provocat de invazia rusă în Ucraina. AFP reaminteşte că India şi China nu au condamnat agresiunea rusă şi au importat mai mult petrol din Rusia.

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a declarat presei, la reuniunea de la Bangalore care se încheie sâmbătă, că „de un an asistăm la acest război groaznic în Ucraina, declanşat de Rusia”. „În special într-o zi ca aceasta (când se împlineşte un an de la începutul războiului – n. red.) şi cu ocazia G20, avem nevoie de claritate absolută. Este un război. Iar acest război are o cauză, o singură cauză, Rusia şi (preşedintele rus) Vladimir Putin”, a afirmat el, potrivit Agerpres.

Reprezentantul Germaniei a susţinut că „acest lucru trebuie exprimat clar cu ocazia acestei întruniri” a G20 la care participă miniştrii de finanţe şi şefii băncilor din ţările cu cele mai mari economii din lume.

Președintele rus Vladimir Putin trebuie să fie inculpat şi urmărit „imediat ce va fi posibil” pentru peste „1000 de cazuri de crime de agresiune” comise în Ucraina, a afirmat un „tribunal popular”, vineri, la Haga, când se comemorează un an de la declanşarea invaziei ruse, relatează Agerpres citând AFP.

Acest „Tribunal al Ucrainei”, simbolic şi fără putere legală, a îndemnat comunitatea internaţională „să ia măsurile necesare” pentru a-l aresta pe preşedintele rus şi a-l „aduce în justiţie, în faţa unui tribunal oficial pentru Ucraina, imediat ce va fi posibil”.

Trei „judecători” internaţionali au pronunţat o „ordonanţă ce confirmă punerea sub acuzare” a lui Putin pentru acte comise „din ianuarie 2021 sau mai devreme” (ceea ce include planificarea agresiunii), la finalul unei săptămâni de audieri în oraşul Haga, sediul mai multor tribunale internaţionale.

Chiar dacă simbolice, activităţile „tribunalului” vizează, potrivit organizatorilor săi, să „umple un vid în materie de responsabilitate”, în condiţiile în care în prezent nu există niciun tribunal adevărat capabil să judece „crimele de agresiune” comise în Ucraina.

Aceste crime presupun invazia sau ocupaţia militară, precum şi bombardarea unei ţări de către o alta, potrivit Statutului de la Roma, textul fondator al Curţii Penale Internaţionale, cu sediul la Haga.

Fostul preşedinte și premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, şi-a exprimat vineri, 24 februarie, încrederea în „victoria” Rusiei în Ucraina, cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea invaziei Moscovei în ţara vecină şi a susținut că, dacă este necesar, Moscova este gata să meargă până la frontierele Poloniei, informează Agerpres care preia agențiile de știri EFE şi AFP.

„Operaţiunea specială se desfăşoară de un an de zile. Un an în care militarii noştri au restabilit ordinea, pacea şi justiţia pe pământul nostru, protejând oamenii noştri şi anihilând rădăcinile neonazismului”, a afirmat Medvedev, pe canalul său de Telegram.

„Vom obţine victoria”, a punctat Medvedev, recunoscând că „cu toţii ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil. Şi acea zi va veni”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev amenință că Rusia va merge până la granițele Poloniei, dacă va fi nevoie

Polonia va livra Ucrainei mai multe tancuri „în câteva zile”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki la Kiev, după ce Varșovia a anunțat trimiterea a patru tancuri Leopard 2, scrie Al Jazeera.

„Am reușit să transferăm tancurile noastre foarte curând… de asemenea, în câteva zile vom livra tancuri PT-91 foarte bune – 60 de tancuri vor ajunge în Ucraina”, le-a spus Morawiecki reporterilor.

Sistemul de încălzire din orașul Herson, din sudul Ucrainei, a fost avariat din cauza bombardamentelor rusești, iar locuitorii ar putea fi nevoiți să rămână fără căldură timp de câteva zile, a anunțat vineri administrația militară din regiunea Herson, potrivit CNN.

„În urma bombardamentelor de artilerie din 23 februarie, sistemul de încălzire din Herson a fost avariat. Alimentarea cu căldură a orașului a fost întreruptă”, a precizat administrația, într-o postare pe Telegram.

„Echipele de reparații au început imediat să lucreze pentru a identifica toate locurile avariate și pentru a elimina consecințele atacului inamic”, a precizat aceasta.

Lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar dacă testele vor avea succes, alimentarea cu căldură va fi reluată pe 26 februarie, a precizat administrația militară regională.

Președintele american Joe Biden a reiterat vineri, într-un mesaj publicat pe Twitter, sprijinul său pentru Ucraina, la împlinirea unui an de la debutul invaziei pe scară largă a trupelor ruse, alături de o fotografie cu el și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, aflați la Kiev, scrie The Guardian.

“Voi repeta astăzi ceea ce am spus acum un an, când Rusia a invadat Ucraina. Un dictator hotărât să refacă un imperiu nu va distruge niciodată dragostea de libertate a oamenilor. Brutalitatea nu va măcina niciodată voința celor liberi. Iar Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia. Niciodată”, a transmis liderul de la Casa Albă.

Today, a year after bombs began to fall, Ukraine is still independent and free.

From Kherson to Kharkiv – Ukrainian fighters have reclaimed their land.

And in more than half of the territory Russia held last year, the Ukrainian flag proudly waves once more. pic.twitter.com/6pv7eBL9gj

— President Biden (@POTUS) February 24, 2023

I’ll repeat today what I said one year ago as Russia invaded Ukraine.

A dictator bent on rebuilding an empire will never erase the peoples love of liberty.

Brutality will never grind down the will of the free.

And Ukraine will never be a victory for Russia. Never.

— President Biden (@POTUS) February 24, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a acordat medalii membrilor armatei țării sale, în cadrul unei ceremonii organizate vineri la Kiev cu ocazia împlinirii unui an de la începutul agresiunii rusești, scrie Al Jazeera.

Membrii familiilor soldaților care au fost uciși în lupte au acceptat distincțiile în numele acestora.

Polonia a blocat vineri o nouă serie de sancţiuni europene menite să lovească economia Rusiei pentru invazia ei asupra Ucrainei, invazie declanşată în urmă cu exact un an, au anunţat surse diplomatice de la Bruxelles pentru AFP, potrivit Agerpres.

Un pachet „foarte substanţial” de sancţiuni ce includeau noi restricţii pentru exporturi spre Rusia în valoare de 11 miliarde de euro, îngheţarea activelor a trei bănci şi a numeroase entităţi, printre care întreprinderi iraniene acuzate că furnizează drone Moscovei, este blocat de Varşovia, potrivit acestor surse.

Polonia apreciază drept insuficiente restricţiile propuse asupra importurilor de cauciuc sintetic din Rusia, utilizate pentru anvelope, au precizat delegaţiile a patru ţări membre.

Italia cere o tranziţie lungă, pentru a putea diversifica aprovizionările industriei sale de anvelope, ceea ce este refuzat de Varşovia, au explicat sursele.

A zecea serie de sancţiuni ale UE este gata şi „un acord trebuie să fie găsit vineri”, când se marchează un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, au insistat diplomaţi şi responsabili europeni pentru AFP.

Suedia a anunțat vineri că va livra Ucrainei aproximativ 10 tancuri Leopard 2 și sisteme antiaeriene Ucrainei, informează Al Jazeera. Suedia devine, astfel, cea mai nouă țară occidentală care promite Kievului armament gres.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la împlinirea unui an de la începerea războiului din Ucraina, premierul suedez Ulf Kristersson și ministrul Apărării, Pal Jonson, au anunțat că statul nordic va trimite Ucrainei „aproximativ” 10 tancuri suedeze Leopard 2A5, precum și sistemele de rachete antiaeriene IRIS-T și HAWK.

Mihailo Podoliak, consilier politic al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a afirmat vineri că orice plan de încheiere a războiului cu Rusia trebuie să includă retragerea trupelor ruse în afara frontierelor Ucrainei din 1991, informează Reuters.

„Poziţia Ucrainei este cunoscută – retragerea trupelor ruse la frontierele din 1991”, a scris Podoliak, într-un mesaj pe Twitter, potrivit Agerpres.

Oficialul de la Kiev s-a pronunţat după ce China a prezentat un plan cu 12 puncte pentru un armistiţiu în Ucraina. El se referea la frontierele ucrainene din momentul dezmembrării Uniunii Sovietice.

Mai multe detalii: Reacția Kievului la planul de pace în 12 puncte prezentat de China: „Poziţia Ucrainei este cunoscută”

Comisia Europeană (CE) lucrează la cadrul legal pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate – în urma sancţiunilor impuse Rusiei după ce aceasta a atacat Ucraina cu un an în urmă – şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei, a anunţat vineri la Sofia vicepreşedintele Executivului comunitar pentru afaceri economice, comisarul Valdis Dombrovskis, potrivit agenției de presă EFE, citată de Agerpres.

„Lucrăm la soluţii legale în vederea folosirii activelor ruseşti confiscate pentru reconstrucţia Ucrainei (…) Sancţiunile noastre sunt foarte puternice şi contribuie la o recesiune economică susţinută în Rusia”, a spus comisarul european. „Dar eficacitatea lor depinde de asemenea de cum sunt aplicate”, a indicat el.

Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un „furt”.

Legislaţia europeană nu permite confiscarea activelor îngheţate decât atunci când acestea au fost obţinute în urma comiterii unui delict, astfel că acum Bruxellesul caută o bază legală care să-i permită confiscarea bunurilor financiare şi de altă natură ale Rusiei aflate în statele UE.

Peste 15.000 de soldați ruși au fost confirmați ca fiind uciși în Ucraina de la începutul invaziei Kremlinului, potrivit unui bilanț independent publicat vineri, 24 februarie, la un an de război, scrie The Moscow Times.

Site-ul independent de știri Mediazona și serviciul în limba rusă al BBC au verificat numărul de soldați ruși uciși în Ucraina folosind informații publice disponibile din relatările presei, pe rețelele de socializare și din declarațiile oficiale.

Printre cei 15.136 de militari morți identificați de ancheta realizată de Mediazona se află peste 1.800 de ofițeri ai forțelor armate ruse, inclusiv 199 care aveau gradul de locotenent-colonel sau un grad superior. Printre soldații morți se numără și 1.214 rezerviști care au fost recrutați în timpul campaniei de mobilizare din toamna anului trecut desfășurată pentru a consolida numărul de trupe din Ucraina.

Mai multe detalii: Peste 15.000 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina în primul an al războiului, confirmă o analiză independentă

Polonia a confirmat vineri livrarea primelor tancuri Leopard către Ucraina, într-un moment în care premierul Mateusz Morawiecki se află la Kiev pentru a marca aniversarea unui an de la invazia Rusiei.

Este primul lot de tancuri de fabricație germană livrate Kievului, iar oficialii ucraineni și occidentali speră că aceste arme moderne vor ajuta forțele Ucrainei să reziste ofensivei ruse și să lanseze propriile contraofensive, scriu Deutsche Welle și site-ul televiziunii publice poloneze TVP.

Mai multe informații: Primele tancuri Leopard poloneze au ajuns deja în Ucraina, anunță președintele Andrzej Duda

Atacuri rusești au ucis cel puțin trei civili în estul și sudul Ucrainei și au rănit alte câteva persoane în ultimele 24 de ore, potrivit ultimelor actualizări a autorităților ucrainene.

Cel puțin două persoane au fost ucise și șapte rănite ca urmare a atacurilor rusești în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților.

Bombardamente au fost raportate în zonele rezidențiale din mai multe orașe din regiune, inclusiv Avdiivka, Bahmut și Krasnohorivka.

O altă persoană a murit în regiunea Herson, iar trei au fost rănite. „În ultima zi, inamicul a lansat 73 de atacuri, șapte dintre ele au fost în orașul Herson”, a declarat administrația militară a regiunii într -un comunicat. „Peste 30 de așezări au fost lovite de artileria forțelor de ocupație rusești”.

Două femei, cu vârsta de 54 și 61 de ani, și un bărbat în vârstă de 43 de ani au fost răniți în ultimele 24 de ore în orașul Kupiansk in regiunea Harkov, potrivit autorităților.

Bombardamente a fost, de asemenea, raportate în alte regiuni ale Ucrainei, inclusiv Luhansk, Mikolaiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Sumî și Chernihiv, potrivit autorităților locale.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu își va atinge obiectivele în Ucraina, în mesajul transmis la un an după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina.

„Cu cât președintele rus își dă seama mai devreme că nu va atinge obiectivul său imperialist, cu atât este mai mare șansa ca războiul să se încheie în curând. Putin o are soarta în mâinile lui. El poate încheia acest război”, a precizat Scholz.

Scholz a făcut observațiile într-un mesaj video în care a reiterat și sprijinul țării sale pentru Ucraina pentru „atâta timp cât este necesar”. El a adăugat că guvernul german va face tot posibilul „pentru a se asigura că nu există o escaladare a războiului dintre Rusia și NATO”.

SUA au anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina și sancțiuni împotriva Rusiei și a susținătorilor acesteia, inclusiv a unor companii chineze, cu ocazia împlinirii unui an de la începutul războiului.

Pachetul de asistență militară va include mai multe sisteme noi de drone și pe care SUA nu le-a pus anterior la dispoziție, precum și echipamente pentru a ajuta Ucraina să se opună războiul electronic dus de Rusia.

SUA vor trimite, de asemenea, mai multă muniție pentru sistemele HIMARS.

De asemenea, Departamentul pentru Comerț va adăuga peste 80 de companii din Rusia, China și alte țări pe lista de sancțiuni pentru mai multe fapte, inclusiv sprijinirea efortului militar rus.

Armata ucraineană este în alertă pentru a preveni posibile atacuri ale forțelor ruse în ziua în care țara marchează prima aniversare a invaziei pe scară largă a Rusiei, a declarat un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina.

„Amenințarea atacurilor rămâne, acest lucru este evident”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Aeriene, Iuri Ihnat, la televiziunea ucraineană. „Ziua care a devenit simbolică pentru toată lumea, pentru întreaga lume, tocmai a început. Astăzi, întreaga lume se așteaptă la provocări”.

Ihnat a spus că Rusia va fi conștientă de faptul că autoritățile ucrainene au consolidat măsurile de securitate în toată țara înainte de aniversarea de vineri și își pot ajusta tactica în consecință.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că, în ciuda tuturor greutăților suferite de ucraineni în ultimele 12 luni de război, 2023 va fi anul victoriei țării asupra Rusiei, într-un discurs adresat națiunii.

„Pe 24 februarie, milioane dintre noi au făcut o alegere. Nu un steag alb, ci cel albastru și galben. Nu fugind, ci înfruntând. Rezistă și luptă”, a transmis Zelenski. „A fost un an de durere, durere, credință și unitate. Și anul acesta, am rămas invincibili. Știm că 2023 va fi anul victoriei noastre.”

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, în ziua în care se împlinește un an de război: „2023 va fi anul victoriei noastre”

Evgheni Prigojin, șeful grupării ruse de mercenari Wagner, a declarat vineri că luptătorii săi au preluat controlul deplin asupra unei suburbii din nord-vestul Bahmut, un oraș strategic din estul Ucrainei unde se dau lupte aprige de mai multe luni.

Afirmația lui Prigojin că satul Berhivka a căzut sub controlul lui Wagner nu a putut fi verificată independent.

Anunțul vine după ce un oficial militar ucrainean a declarat joi că situația de lângă Bahmut rămâne „cea mai dificilă”, deoarece forțele ruse încearcă să încercuiască orașul.

Într-un document publicat pe site-ul oficial, Ministerul de Externe de la Beijing a cerut reluarea discuțiilor de pace, încetarea sancțiunilor unilaterale și și-a subliniat opoziția față de utilizarea armelor nucleare.

„Conflictul și războiul nu ajută nimănui. Toate părțile trebuie să rămână raționale și să dea dovadă de reținere, să evite aprinderea și agravarea tensiunilor și să prevină deteriorarea și mai mult a crizei”, arată ministerului chinez.

Documentul în 12 puncte face parte din cele mai recente eforturi ale Beijingului de a se prezenta ca un intermediar neutru al păcii, în timp ce se luptă să-și echilibreze prietenia „fără limite” cu Moscova și relațiile destrămate cu Occidentul, pe măsură ce războiul se prelungește.

Mai multe informații: China a prezentat un plan de pace în Ucraina. Cele 12 puncte ale documentului

Situația militară din sudul Ucrainei este destul de periculoasă în unele locuri, în timp ce condițiile în est sunt foarte dificile, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj adresat națiunii vineri dimineața.

Zelenski a precizat că forțele ruse au bombardat din nou orașul Herson, din sud, de data aceasta întrerupând alimentarea cu căldură pentru 40.000 de oameni.

„În ceea ce privește sudul – în unele locuri situația este destul de periculoasă, dar trupele noastre au mijloacele de a răspunde ocupanților”, a spus el. „În est – este foarte dificil, dureros. Dar facem totul pentru a rezista”, a continuat el, referindu-se la atacurile repetate ale forțelor ruse din Donbas.

Marcând un an de la începutul războiului, liderul de la Kiev a promis reconstrucția țării.

„Și vom reconstrui. Indiferent ce ar putea face acești teroriști și nenorociți ruși, vom reconstrui și restaura totul”, a spus el.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, crede că, la un an de la declanșarea invaziei în țara sa, liderul rus, Vladimir Putin, încă nu a renunțat la speranța de a ocupa Kievul.

„Cred că președintele Putin încă vrea să ocupe Kievul. Dar ideile, misiunea și speranța sa privesc întreaga Ucraină. Ca noi să ne pierdem independența și suveranitatea. Și, prin urmare, cred că toată lumea a înțeles: dacă nu poți ocupa capitala, dacă nu poți ocupa Kievul, nu poți ocupa Ucraina”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru BBC.

Întrebat dacă crede că trupele ruse vor ataca Ucraina de pe teritoriul Belarusului, liderul de la Kiev spune că Vladimir Putin nu este pregătit pentru o astfel de acțiune.

„Cred că nu este pregătit. Iar acest lucru va fi o mare greșeală atât pentru el, cât și pentru Belarus. O greșeală istorică. Pentru că nu ne ocupă, pentru că nu mai sunt la fel de puternici ca înainte și nici atunci nu au putut să o facă. Prin urmare, acum va fi o provocare și o problemă uriașă pentru ei să ocupe Kievul. Și, așa cum am spus, o mare greșeală. Pentru că vor fi implicați în acest război, Belarus, oameni din Belarus, soldați din Belarus. (…) Sper că Belarus nu se va alătura lui Putin și nu va face acești pași”, a explicat Zelenski.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care condamnă invazia Rusiei și solicită retragerea trupelor din Ucraina și încetarea luptelor, relatează BBC și The Guardian.

Rezoluția a fost aprobată cu 141 voturi „pentru”, 32 de abțineri și șapte voturi „împotrivă”, un rezultat similar înregistrat și în cazul unor rezoluții anterioare privind Ucraina.

Rezoluția adoptată joi nu are caracter obligatoriu.

China s-a numărat printre țările care s-au abținut de la vot.

Cele șapte țări care au votat „împotrivă” au fost Belarus, Mali, Nicaragua, Rusia, Siria, Coreea de Nord și Eritreea.

Miniștri de externe și diplomați din peste 75 de țări s-au adresat adunării în timpul celor două zile de dezbateri, mulți dintre ei îndemnând la sprijinirea rezoluției care susține integritatea teritorială a Ucrainei, un principiu de bază al Cartei ONU la care toate țările trebuie să subscrie atunci când aderă la organizația mondială.

„Prin votul în favoarea rezoluției de astăzi a Adunării Generale a ONU, 141 de state membre ale ONU au arătat clar că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii sale ilegale. Integritatea teritorială a Ucrainei trebuie restabilită. La un an după ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă, sprijinul global pentru Ucraina rămâne puternic”, a afirmat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, după anunțarea rezultatelor.

Clădiri și obiective turistice cunoscute din Europa au fost iluminate în culorile drapelului ucrainean, albastru și galben, joi seară pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

Printre ele se numără Turnul Eiffel din Paris și Parlamentul European din Bruxelles.

🇺🇦 La tour Eiffel s’illumine aux couleurs de l’Ukraine, un an après le début de l’invasion russe pic.twitter.com/TB3f70lMcF

— BFMTV (@BFMTV) February 23, 2023

Parlamentul European a precizat pe Twitter că a fost iluminat „în semn de solidaritate” cu Ucraina.

The European Parliament in Brussels is lit up in the colours of the Ukrainian flag tonight in solidarity with the country.

Parliament and the EU have stood with Ukraine ever since Russia launched its unjustified and illegal full-scale invasion on 24 February 2022. pic.twitter.com/8I8T7QRjYO

— European Parliament (@Europarl_EN) February 23, 2023

Peste o mie de persoane s-au adunat joi seară la Londra, în Trafalgar Square, tot pentru a arăta solidaritate cu Ucraina la un an de la declanșarea războiului.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.

În primul an de invazie, trupele rusești au efectuat aproape 5.000 de lovituri cu rachete și 3.500 de lovituri aeriene împotriva Ucrainei, potrivit adjunctului șefului Statului Major General, Oleksii Hromov, relatează The Kyiv Independent.

De asemenea, Rusia a folosit drone pentru a ataca așezările ucrainene de aproape 1.000 de ori începând din 24 februarie 2022.

„Inamicul continuă să lanseze raiduri cu rachete și să folosească drone kamikaze pentru a deteriora instalațiile de infrastructură critică din adâncul teritoriului statului nostru”, a declarat Hromov pe 23 februarie.

Din cauza penuriei de rachete de înaltă precizie, Rusia „folosește din nou rachetele de croazieră anti-navă Kh-22, așa-numitele «portavioane», pentru a distruge casele ucrainenilor pașnici”, a adăugat ofițerul superior al Statului Major General.

Subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că Statele Unite „vor impune alte constrângeri asupra entităților cu sediul în China sau filiale chinezești ale unor entități din Europa, despre care credem că sunt active în ocolirea sancțiunilor”, alături de pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei care va fi anunțat vineri, la împlinirea unui an de la declanșarea invaziei în Ucraina, relatează CNN.

Acest pachet „se concentrează foarte, foarte intens și intenționat” pe evitarea sancțiunilor, a declarat Nuland, menționând că Moscova s-a folosit de țări terțe pentru a se sustrage acestor măsuri.

„Ei importă cu 1.000% mai multe laptopuri, iPhone-uri, mașini de spălat vase din țări terțe, nu pentru că au nevoie, știți, să lucreze acasă la laptopurile lor, ci pentru a putea canibaliza aceste utilaje pentru a obține cipurile avansate pe care noi le-am refuzat, astfel încât să poată fabrica mai multe rachete etc.”, a declarat Nuland în cadrul unui eveniment Washington Post Live.

Viitoarele sancțiuni vor cuprinde și „măsuri drastice împotriva mai multor bănci rusești care au evitat sancțiunile”, precum și împotriva „intermediarilor care întorc banii către guvernul rus” prin intermediul comerțului cu petrol, a mai precizat oficialul american.

Nuland adăugat că SUA „au spus clar că suntem pregătiți să sancționăm companiile chineze” pentru susținerea războiului Moscovei în Ucraina și că „unele companii chineze – fie că guvernul este conștient sau nu – s-au strecurat și au încercat să ofere” sprijin Moscovei.

Urmărește-ne pe Google News