Război în Ucraina, ziua 370 | Putin vrea să înființeze servicii secrete rusești în regiunile ucrainene anexate

Rusia nu dispune de resursele necesare pentru a intra într-o cursă „lipsită de constrângeri” a înarmării nucleare, a răspuns marți subsecretarul american de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, întrebat despre decizia președintelui rus Vladimir Putin de a suspenda tratatul privind armele nucleare, New START, relatează CNN.

„Sincer, Rusia nu este în poziția de a intra într-o cursă fără constrângeri a înarmării nucleare. Nu au banii necesari, mai ales având în vedere presiunea exercitară asupra armatei lor din cauza războiului, a sancțiunilor, a controalelor la export. Așa că, știți, cred că aceasta a fost o modalitate pentru el (pentru Putin, n.r.) de a genera câteva titluri retorice. Dar cred că, din punct de vedere practic, decizia (de retragere din tratat, n.r.) nu a schimbat situația”, le-a spus Kahl parlamentarilor americani din Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților.

În cazul în care Moscova va folosi arme nucleare de orice fel ca parte a invaziei ei în desfășurare din Ucraina, înalți oficiali americani au spus „foarte clar” că consecințele vor fi grave, a adăugat Kahl.

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Deși a remarcat că trebuie să existe vigilență, având în vedere că Rusia rămâne o putere periculoasă cu multe arme nucleare, el a spus că este puțin probabil ca Moscova să folosească armele nucleare.

„Deja (rușii) nu se conformau regimului de inspecții, invocând COVID și alte lucruri drept pretexte. De asemenea, este interesant faptul că Putin a decis să suspende, și nu a părăsit, tratatul. Cred că acesta este de fapt un indiciu că (suspendarea acordului, n.r.) nu este o pârghie eficientă asupra noastră”, a declarat Kahl în fața legiuitorilor americani.

Cel mai important procuror al Curții Penale Internaționale (CPI) s-a aflat marți în Ucraina pentru a investiga campania de atacuri cu rachete și drone a Rusiei asupra rețelei electrice și a altor infrastructuri, care a ucis sute de civili și a lăsat milioane de oameni fără electricitate sau apă, relatează Al Jazeera și Sky News.

Rusia susține că atacurile sunt legitime și au ca scop slăbirea armatei inamicului, dar Ucraina le cataloghează drept mijloace de intimidare a civililor.

Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale modelate de instanțele internaționale spun că părțile implicate într-un conflict militar trebuie să facă distincția între „obiectele civile și obiectivele militare” și că sunt interzise atacurile asupra siturilor civile.

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

„În general, vedem în mod clar un tipar, cred, în ceea ce privește numărul, amploarea și dimensiunea atacurilor împotriva rețelelor electrice din Ucraina și trebuie să analizăm de ce au loc”, a declarat procurorul CPI, Karim Khan. „Sunt acestea ținte legitime sau nu?”, a adăugat procurorul.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat în actualizarea sa de marți a informațiilor operaționale de pe front că Rusia a lansat o rachetă și două lovituri aeriene în ultimele 24 de ore și a efectuat 20 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General, trupele ruse continuă să vizeze locuințe civile și infrastructuri critice. Actualizarea menționează că amenințarea unor atacuri cu rachete rusești „rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Armata ucraineană a mai precizat că Rusia continuă să își concentreze eforturile principale pe lansarea de operațiuni ofensive spre Kupiansk, în regiunea Harkov, precum și spre Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk, în regiunea Donețk.

Forțele ucrainene au efectuat trei atacuri aeriene asupra unor zone în care au fost staționate temporar trupe ruse. Statul Major General a adăugat că trupele ucrainene au efectuat trei atacuri asupra unor complexe în care era depozitat armament rusesc.

Recomandări

Razii în cluburile de noapte din Ucraina, de unde armata saltă tineri petrecăreți ca să-i trimită pe front | VIDEO

Compania chineză de sateliți Spacety, aflată pe lista neagră a SUA, a furnizat imagini aeriene grupului rus de mercenari Wagner, potrivit unui oficial american citat de Sky News și The Guardian.

Daniel Kritenbrink, adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri în Asia de Est și Pacific, a făcut aceste remarci în timpul unei audieri în Congres, marți dimineață.

Spacety, care-și are cartierul la Beijing, este o companie spațială specializată în sateliți de mici dimensiuni și servicii bazate pe sateliți. Sediul internațional al companiei se află în Luxemburg.

Anterior în cursul acestei luni, Spacety a fost inclusă pe listă neagra a comerțului american.

Spacety a susținut că a respectat sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și că nu a menținut nicio legătură cu această țară după ce au fost impuse restricții.

Un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării din SUA a argumentat împotriva furnizării de F-16 și a instruirii necesare Ucrainei în acest moment, din cauza timpului necesar, a costurilor și a priorităților cele mai urgente ale Ucrainei, în condițiile în care războiul a trecut de un an.

Subsecretarul american de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, a declarat marți că ar fi nevoie de 18 luni pentru a furniza Ucrainei F-16 și pentru a-i antrena pe piloții acesteia să piloteze avioanele americane de luptă din a patra generație. Costul acestei operațiuni ar epuiza rapid banii autorizați pentru acordarea de ajutor american Ucrainei, a spus Kahl, în condițiile în care F-16 nu reprezintă una dintre primele trei priorități ale Kievului în acest moment.

„Mi-e greu să spun oricărui membru al Congresului sau poporului american că cea mai bună utilizare a acelui dolar cheltuit în acest moment este pe F-16”, a declarat Kahl în cadrul unei audieri din Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților privind supravegherea ajutorului american acordat Ucrainei.

Kahl a susținut că principalele trei priorități ale Ucrainei rămân apărarea antiaeriană, artileria și blindatele, lucru pe care, potrivit acestuia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a evidențiat președintelui Joe Biden în timpul întâlnirii lor de săptămâna trecută de la Kiev.

Costul trimiterii a 36 de avioane F-16 mai vechi în Ucraina, care reprezintă aproximativ jumătate din ceea ce forțele aeriene americane estimează că Ucraina va avea nevoie în cele din urmă pentru a-și înlocui avioanele de luptă din epoca sovietică, se ridică la aproximativ 2-3 miliarde de dolari, a declarat Kahl.

Potrivit acestuia, înarmarea Ucrainei cu avioane noi F-16 va dura între trei și șase ani.

Finlanda a început construcţia noului gard metalic pe o porțiune de 200 de kilometri a graniței sale cu Rusia, decizia fiind luată după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina, au anunţat marţi, 28 februarie, polițiștii finlandezi de frontieră, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

Lucrările la un proiect pilot de 3 kilometri au început în apropierea oraşului Imatra, din sud-estul ţării.

Şantierul a fost lansat marţi “cu tăieri de pădure şi vor continua pentru a permite construirea unei şosele şi instalarea unui gard”, a transmis Paza finlandeză de Frontieră, într-un comunicat de presă. Finlanda, care are o graniţă de 1.340 km cu Rusia, intenţionează să ridice în total garduri pe 200 de kilometri, un vast proiect estimat la 380 milioane de euro.

Mai multe detalii: Finlanda a început să ridice gardul metalic de la frontiera cu Rusia, care se va întinde pe 200 de kilometri

Șeful serviciilor militare ucrainene de informații a respins afirmațiile potrivit cărora China ar avea în vedere să furnizeze arme Rusiei, declarând presei americane că nu a văzut „semne că astfel de lucruri ar fi fost discutate”, relatează AFP, potrivit Al Jazeera.

Mai mulți oficiali americani de rang înalt au declarat că sunt „siguri” că Beijingul ia în considerare să livreze echipamente militare letale Moscovei, în prezent desfășurându-se o campanie de presiune diplomatică menită să descurajeze China să facă acest lucru.

Însă, întrebat despre această posibilitate într-un interviu pentru Voice of America (VOA) publicat luni, șeful serviciilor militare ucrainene de informații, generalul Kirilo Budanov, a declarat: „Nu împărtășesc această opinie”.

„Deocamdată, nu cred că China va fi de acord cu transferul de arme către Rusia”, a spus el. „Nu văd niciun semn că astfel de lucruri sunt măcar discutate”, a precizat Budanov.

Întrebat în mod special despre evaluarea SUA, Budanov a răspuns: „Sunt șeful serviciilor de informații și mă bazez, cu tot respectul, nu pe opiniile unor indivizi, ci doar pe fapte. Eu nu văd astfel de fapte”.

Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului și un aliat apropiat al liderului rus Vladimir Putin, a sosit marți la Beijing, unde se va întâlni cu omologul său chinez, Xi Jinping, scrie The Guardian.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, menționând întârzieri în rotația personalului, prezența sporită a securității la fața locului și luptele care se dau în apropiere, relatează CNN.

„Sunetul focurilor de artilerie în apropierea centralei nucleare Zaporojie (ZNPP) din Ucraina și pierderea temporară a singurei linii electrice de rezervă rămase a subliniat din nou riscurile persistente de securitate și siguranță nucleară în timpul conflictului militar din țară”, a declarat Grossi, într-un comunicat de presă.

AIEA a precizat că membrii echipei sale staționate la centrală au auzit aproximativ 20 de „detonări” luni după-amiază, menționând că acestea au fost „aparent în apropierea centralei”. De asemenea, organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU a invocat o prezență sporită a securității la fața locului în ultimele săptămâni.

„Aceasta este o tendință îngrijorătoare care arată urgența și importanța stabilirii unei zone de protecție a siguranței și securității nucleare la centrala nucleară Zaporojie”, a subliniat Grossi.

De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile continue în rotația experților AIEA de la fața locului, afirmând că actuala echipă ar fi trebuit să fie înlocuită cu mai mult de trei săptămâni în urmă și că speră ca rotația să poată avea loc în cele din urmă în cursul acestei săptămâni.

Agenția nucleară a ONU a confirmat, de asemenea, că linia electrică de rezervă a centralei a fost restabilită duminică după-amiază, după ce sâmbătă dimineață a pierdut curentul de două ori. Aceasta a precizat că deconectarea a avut loc pe cealaltă parte a râului Nipru.

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a vorbit, într-un interviu pentru Bild, despre Vladimir Putin, livrările de arme către Kiev și sfârșitul războiului.

„Avem deja un foarte bun negociator, un foarte bun diplomat, poate cel mai bun negociator cu Putin: Forțele Armate ale Ucrainei. Au negociat strălucit cu Rusia, i-au alungat pe ruși de la Kiev. Apoi am avut o mare negociere în regiunea Harkov, apoi în Herson și, acum, în regiunea Donețk“, a fost ironic fostul lider ucrainean.

Mai multe detalii: Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko: „Putin este nebun. Nu se va opri niciodată”. Ce spune despre negocieri

Kievul înăspreşte controlul la frontiera cu Transnistria, unde armata ucraineană a început să ridice o reţea de fortificaţii, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Serviciului pentru graniţa de stat, Andrei Demcenko, oficialul precizând că Ucraina se pregătește pentru orice fel de scenariu al rușilor care ar implica o acțiune militară dinspre regiunea transnistreană, informează Agerpres, preluând publicaţia ucraineană RBC.

„La frontiera cu Republica Moldova există un astfel de segment ca Transnistria. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, forţele de apărare ucrainene au consolidat această direcţie. Nu doar că se întăreşte controlul, ci şi se construieşte o reţea de fortificaţii”, a declarat Demcenko, într-o intervenţie la televiziunea ucraineană.

Oficialul ucrainean a precizat că, din cauza „perfidiei inamicului”, Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice fel de provocări, iar în acest sens frontierele cu Belarus şi Republica Moldova necesită o atenţie sporită.

Mai multe detalii: Armata ucraineană a început să construiască o rețea fortificaţii la graniţa cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei

Ungaria nu se va lăsa atrasă în războiul din Ucraina şi continuă să îndemne la încetarea focului şi la negocieri de pace, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Budapesta, citat de agenţia de presă MTI.

Mate Paczolay a reacţionat la remarci ale viceministrului de externe ucrainean Ievhen Perebîinis, care a spus, într-un interviu acordat cotidianului slovac SME Svet, că „Ungaria sprijină distrugerea naţiunii ucrainene”, scrie Agerpres.

„Aceasta este o provocare evidentă, ca să nu mai vorbim de tonul înfricoşător”, a declarat Paczolay pentru MTI. „Nu vom lăsa pe nimeni să ne târască în război, continuăm să îndemnăm la încetarea focului şi la discuţii de pace”, a adăugat el.

În interviul pentru SME Svet, Perebîinis a spus că Ungaria ajută direct Rusia prin „blocarea” sancţiunilor împotriva acesteia, adăugând că Ucraina este dezamăgită de atitudinea Ungariei.

Ucraina a făcut apel la ONU și la Turcia pentru a începe negocierile privind prelungirea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră, însă o sursă guvernamentală ucraineană a declarat că nu a primit niciun răspuns, scrie Al Jazeera.

Iurii Vaskov, ministrul adjunct ucrainean al reconstrucției, a declarat săptămâna trecută pentru agenția de știri Reuters că Kievul va încerca să obțină o prelungire de cel puțin un an a acordului, inclusiv pentru porturile din regiunea Mikolaiv.

„Am trimis o scrisoare prin care am solicitat să începem să ne ocupăm de această problemă, deoarece 18 martie vine foarte curând, dar nu am primit niciun răspuns până acum”, a precizat o sursă.

În iulie anul trecut, Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, mediată de ONU și Turcia, a permis reluarea exporturilor de cereale din trei porturi ucrainene.

Acordul a fost prelungit în noiembrie și va expira pe 18 martie, dacă nu se convine asupra unei noi prelungiri.

Subsecretarul american pentru politica de apărare, Colin Kahl, a descris evoluţia liniei frontului drept un fel de „măcinare lentă”, un război de uzură, și a declarat că nu se așteaptă ca Rusia să fie capabilă să obțină câștiguri teritoriale semnificative pe termen scurt, scrie Al Jazeera citând Reuters.

„Așadar, este posibil să vedem mici porţiuni de teritoriu schimbând tabăra în săptămânile şi lunile următoare. Nu cred că pot vedea ceva care să sugereze că Rusia ar putea pătrunde mai adânc în interiorul Ucrainei şi să obţină câştiguri teritoriale semnificative un an de acum înainte sau cam aşa ceva”, a declarat Kahl, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților din Congresul SUA.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat marți legea care suspendă oficial participarea Rusiei la Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), informează CNN.

„Federația Rusă suspendă Tratatul dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind măsurile pentru reducerea și limitarea suplimentară a armelor strategice ofensive, semnat la Praga pe 8 aprilie 2010”, se arată în textul notei explicative a legii.

Putin a anunțat săptămâna trecută că Rusia suspendă participarea la tratatul New START cu SUA, dar că nu se retrage din acord.

Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova va continua să respecte plafoanele stabilite în tratat și a reiterat că suspendarea tratatului de către Putin poate fi „reversibilă”.

Președintele rus este cel care poate lua decizia de a relua participarea țării la acest acord.

Tratatul New START este ultimul dintr-o lungă serie de tratate nucleare între SUA și Rusia, anterior Uniunea Sovietică. Acesta impune limite asupra numărului de arme nucleare cu rază de acțiune intercontinentală desfășurate pe care le pot avea atât SUA, cât și Rusia. Acesta a fost prelungit ultima dată la începutul anului 2021 pentru cinci ani, ceea ce înseamnă că cele două părți ar fi trebuit să înceapă în curând să negocieze un alt acord de control al armelor.

În esență, tratatul era deja întrerupt, pentru că Rusia a refuzat recent să își deschidă să le permită inspectorilor să-i verifice arsenalul.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat în fața Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților că SUA și aliații lor au instruit în prezent peste 4.000 de membri ai armatei ucrainene, relatează CNN.

„Instruirea colectivă este în desfășurare în întreaga Europă și crește în mod vertiginos organizațiile armate combinate ucrainene. În total, din ianuarie, armata americană a instruit peste 1.000 de ucraineni, ceea ce duce totalul trupelor instruite de Statele Unite la puțin peste 4.000”, a declarat generalul-locotenent Douglas Sims II, director de operațiuni pentru șeful Statului Major Interarme al armatei SUA.

De asemenea, armata americană i-a antrenat pe ucraineni la Fort Still, Oklahoma, pentru a utiliza sistemul de rachete Patriot, iar Sims a anunțat că instruirea se va încheia în curând.

„Forțele armate americane vor finaliza în curând instruirea și echiparea primei baterii Patriot din Ucraina”, a mai declarat Sims în fața comisiei.

Este pentru prima dată când Pentagonul a precizat când s-ar putea încheia acest antrenament.

„Suntem încrezători că ucrainenii vor folosi sistemele Patriot cu aceeași expertiză pe care o demonstrează în fiecare zi cu actualele lor capacități de apărare antiaeriană”, a adăugat Sims.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, insistă asupra unor măsuri mult mai puternice împotriva Rusiei, pe lângă cele impuse în cadrul celui de-al zecelea pachet de sancțiuni al UE, scrie Al Jazeera.

„Vom continua să menținem presiunea. Vor exista pachetele 11 și 12. Nu vom sta cu mâinile în sân”, a declarat Nauseda în stațiunea lituaniană Palanga de la Marea Baltică, potrivit agenției de presă BNS.

El a precizat că se angajează în mod special să ia măsuri punitive împotriva companiei nucleare de stat Rosatom și a industriei nucleare rusești.

Nauseda a adăugat că, deși a fost bine că măsurile au coincis cu împlinirea unui an de la debutul atacului rusesc asupra Ucrainei, „nu sunt foarte mulțumit acum de ultimul pachet de sancțiuni. Am subliniat întotdeauna că ceea ce face Rusia în domeniul nuclear – destabilizarea și amenințarea foarte concretă la adresa instalațiilor nucleare din Ucraina – nu poate rămâne fără consecințe.”

Generalul american în retragere Ben Hodges consideră că armata ucraineană trebuie să izoleze Crimeea cu cu lovituri precise efectuate de la mare distanță, astfel încât peninsula anexată ilegal de Moscova să devină „imposibil” de apărat de către trupele ruse, scrie Newsweek.

„Prioritate: folosiți atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune pentru a izola Crimeea, apoi faceți-o imposibil de păstrat pentru forțele ruse.Vizați flota Mării Negre din Sevastopol cu ​​lovituri de precizie zilnice. Idem pentru Forțele Aeriene Ruse la Saki”, a scris luni, 27 februarie, într-un mesaj publicat pe Twitter, locotenent-generalul în rezervă, care a comandat forţele armate ale SUA din Europa între 2014 şi 2017.

Mai multe detalii: Generalul Ben Hodges spune ce strategie i-ar ajuta pe ucraineni să elibereze Crimeea: „Folosiți atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune”

Artileria rusă a bombardat marți mai multe zonecivile din orașul Herson, provocând moartea a patru persoane și rănirea altor cinci, a anunțat administrația militară regională din Herson, relatează CNN și The Kyiv Independent.

„În total, 4 persoane au fost ucise și alte 5 au fost rănite în regiunea Herson în urma atacurilor armatei ruse”, a transmis administrația regională.

Una dintre persoanele ucise este un locuitor din Herson în vârstă de 71 de ani, care a suferit răni provocate de schije.

O femeie a fost salvată de sub dărâmăturile casei sale. „Medicii fac acum tot posibilul pentru a o salva”, a precizat administrația militară a regiunii Herson.

Localitatea Komîșanî, situată la vest de oraș, a fost de asemenea bombardată. Un bărbat de 45 de ani a fost ucis, în timp ce o femeie de 68 de ani a murit în Mîkolaivka.

Forțele ruse au bombardat aproape în fiecare zi părțile eliberate de ucraineni ale regiunii Herson, lansând atacuri de pe malul estic al Niprului, zonă pe care încă o dețin.

Comandamentul Operațional de Sud al armatei ucrainene a transmis marți că Rusia deplasează ocazional grupuri de sabotaj pe estuarul Niprului. „Unitățile noastre au distrus două astfel de ambarcațiuni”, a precizat acesta.

Comandamentul a afirmat că în Marea Neagră, „gruparea navelor inamice a crescut semnificativ, în ciuda furtunii maritime moderate. Acolo se află acum 17 nave, inclusiv 5 care transportă rachete și două submarine. Volumul total de rachete de tip Kalibr (ce poate fi lansat, n.r.) poate ajunge la 32 de rachete”, a adăugat comandamentul.

Kalibr este una dintre cele mai puternice și mai precise rachete de croazieră din arsenalul rusesc.

„Inamicul continuă să efectueze recunoașteri aeriene, ceea ce înseamnă că sunt posibile atacuri cu rachete, atât masive, cât și țintite”, a avertizat Comandamentul Operațional de Sud. „Nivelul de amenințare a crescut semnificativ”, a precizat acesta.

România reconfirmă „susţinerea fermă şi de neclintit a României” pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, a afirmat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, desfăşurat la Geneva.

„Hotărârea României de a aduce o contribuţie solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului este mai puternică decât oricând. Drepturile omului sunt universale, inalienabile, indivizibile şi sunt interconectate, aşa că nu există demnitate umană fără drepturile omului”, a afirmat Aurescu, potrivit discursului transmis de MAE român și citat de Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a amintit recenta rezoluţie a Adunării Generale a ONU, care condamnă războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„În contextul în care am marcat un an de la invazia Rusiei în Ucraina, permiteţi-mi să reconfirm susţinerea fermă şi de neclintit a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional”, a arătat Aurescu. El a subliniat că „trebuie să facem eforturi neobosite pentru a trage la răspundere Federaţia Rusă pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi numărul mare de victime”.

Până la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei nu poate fi vorba despre niciun fel de „planuri de pace”, care să includă prevederi privind o „încetare imediată a focului”, a declarat marţi Mihailo Podoliak, consilier al şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, citat de agenția de știri Interfax-Ukraina.

„O «încetare imediată a focului» este o bombă cu ceas. Pe acest lucru insistă Rusia pentru a «îngheţa conflictul», pentru a-şi conserva controlul asupra teritoriilor ocupate şi a-şi consolida capacitatea militară”, afirmă Podoliak, într-un mesaj pe Twitter.

„Immediate ceasefire” is a ticking time bomb. RF insists on it in order to „freeze the conflict”, retain control over the occupied territory & build up military power. In 9 years, we learned the bloody price of „ceasefire”. No „peace plans” before the withdrawal of ru-troops.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) February 28, 2023

„În nouă ani (care s-au scurs din 2014, când Moscova a început de fapt agresiunea împotriva Ucrainei prin anexarea Crimeii şi instigarea conflictului din Donbas, n.r.), noi am aflat costul sângeros al «încetării focului». De aceea, niciun fel de «planuri de pace» nu pot exista înainte de retragerea trupelor ruse din Ucraina”, a subliniat consilierul preşedinţiei de la Kiev, în mesajul său, potrivit Agerpres.

Rusia mizează pe implementarea unui astfel de scenariu, susţine el, adăugând că Ucraina nu va fi de acord cu niciun fel de „plan de pace” până când nu vor fi îndeplinite condiţiile sale.

Anterior, Mihailo Podoliak a declarat că orice plan de pace, care prevede doar o încetare a focului şi continuarea ocupării teritoriilor ucrainene de către Rusia, nu poate duce decât la o nouă etapă a genocidului rusesc împotriva ucrainenilor.

Cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, China a dat publicităţii propria versiune a unui „plan de pace” pentru încetarea războiului. Acesta include 12 puncte, între care o încetare a focului şi începerea negocierilor de către beligeranţi, fără a indica însă necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Unul din trei refugiați ucraineni aflați în Uniunea Europeană dorește în cele din urmă să se întoarcă acasă. În același timp, o proporție similară ar dori să rămână în țările lor gazdă, potrivit unui nou sondaj publicat marți de Agenția pentru Drepturi Fundamentale din cadrul UE (FRA), scrie The Kyiv Independent.

Sondajul online a fost realizat în perioada august-septembrie 2022, iar la el au participat 14.685 de refugiați ucraineni. Respondenții locuiesc în prezent în zece țări din UE (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia și Spania).

Potrivit sondajului, doar o treime dintre respondenți au un loc de muncă plătit, iar 79% au declarat că se confruntă cu provocări financiare.

Mai puțin de jumătate dintre respondenții care studiau înainte de a fugi din Ucraina și-au continuat studiile în țara gazdă, scrie FRA.

Limba este una dintre principalele bariere în calea obținerii unui loc de muncă sau a continuării studiilor. Un sfert dintre refugiații ucraineni au declarat că nu vorbesc limba țării în care locuiesc în prezent, în timp ce 41% au spus că o vorbesc, dar prost.

În timp ce aproape jumătate dintre cei intervievați au declarat că se simt descurajați și deprimați, 61% dintre respondenți s-au declarat optimiști în ceea ce privește viitorul lor de când au ajuns în țara gazdă.

Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, peste 8 milioane de refugiați ucraineni au plecat spre o altă țară europeană, iar aproximativ 4,8 milioane au solicitat protecție temporară într-una dintre țările UE.

Directorul FRA, Michael O’Flaherty, a declarat că sistemul de protecție temporară lansat anul trecut de blocul comunitar ca răspuns la valul de refugiați ucraineni a fost „conceput pentru a fi o soluție pe termen scurt”, în timp ce UE „se apropie rapid de o stare de urgență pe termen lung”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că este important pentru Rusia să stabilească și să consolideze resursele agențiilor de securitate rusești în cele patru regiuni pe care le-a anexat anexat de la Ucraina, relatează CNN.

„Merită să acordăm o atenție sporită înființării agențiilor de securitate în Republica Populară Luhansk (RPL), Republica Populară Donețk (RPD), în regiunile Zaporojie și Herson. Și să consolidăm resursele lor de personal operațional”, a declarat Putin, într-un discurs susținut la o reuniune a Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB).

La sfârșitul lunii septembrie 2022, Putin a anexat oficial aproape o cincime din Ucraina, în urma așa-numitelor referendumuri din cele patru regiuni, referendumuri care au fost respinse în mod universal ca fiind procese „de fațadă” de către Ucraina și națiunile occidentale.

În cadrul procesului de anexare, care este ilegal în conformitate cu dreptul internațional, Moscova a recunoscut patru regiuni ucrainene ca făcând parte din teritoriul rusesc: Luhansk și Donețk – unde se află două republici separatiste susținute de Rusia și unde luptele continuă încă din 2014 -, precum și Herson și Zaporojie, în ciuda faptului că Ucraina controlează părți din aceste regiuni.

Suspilne, televiziunea ucraineană de stat, anunță că pe parcursul zilei de astăzi au izbucnit patru incendii în Herson, în urma bombardamentelor rusești. Până acum, nu au fost raportate victime, scrie The Guardian.

Secretarul american de stat Antony Blinken a reiterat marți îngrijorarea administrației Biden potrivit căreia China ia în considerare să furnizeze ajutor letal Rusiei pentru războiul din Ucraina și a avertizat că Beijingul va suporta consecințe pentru o astfel de decizie, relatează CNN.

„Am avertizat foarte clar China cu privire la implicațiile și consecințele pe care le-ar avea dacă ar merge până la capăt cu furnizarea unui astfel de sprijin”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă, în Kazahstan. „Nu vom ezita, de exemplu, să vizăm companiile sau persoanele fizice din China care încalcă sancțiunile noastre sau care se implică în alt mod în susținerea efortului de război al Rusiei”, a precizat șeful diplomației americane.

Blinken a spus că a abordat problema „direct” cu cel mai important diplomat al Chinei, Wang Yi, atunci când s-a întâlnit cu acesta în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, iar președintele american Joe Biden a abordat-o cu președintele chinez Xi Jinping în Indonezia, în noiembrie anul trecut.

În cazul în care China ar sprijini eforturile de război ale Rusiei, acest lucru ar crea o „problemă serioasă” în relația SUA-China, precum și înrelațiile Chinei cu alte țări din întreaga lume, a declarat Blinken, adăugând că speră că Beijingul va lua în serios avertismentele SUA și se va abține să ajute Moscova.

„China nu poate «juca pe ambele fronturi» atunci când vine vorba despre agresiunea rusă în Ucraina. Nu poate prezenta propuneri de pace, pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte, să alimenteze de fapt flăcările incendiului pe care Rusia l-a pornit”, a punctat Blinken.

Mai multe detalii: Antony Blinken anunță ce acțiuni va lua SUA împotriva Chinei dacă Beijingul va furniza Rusiei ajutor militar letal în războiul din Ucraina

Mercenarii Wagner se laudă că au distrus pe frontul din Ucraina primul dintre tancurile Leopard 2 livrate de aliați. Publicația austriacă Heute scrie că este un fake news propagat canalele de Telegram ale companiei fondate și finanțate de Evgheni Prigojin.

La doar câteva ore după știrea că primele tancuri Leopard 2 livrate de Polonia au ajuns în Ucraina, mercenarii Wagner s-au lăudat deja că au reșit să distrugă unul dintre principalele tancuri de luptă moderne.

Duminică, 26 februarie, o imagine care arată un Leopard 2 distrus a apărut pe un canal oficial de Telegram al companiei militare private, cu peste 500.000 de urmăritori. O căutare a imaginii pe internet expune raportul Wagner ca o minciună. Exact aceeași imagine poate fi găsită pe site-ul rus de știri militare topwar.ru.

Mai multe detalii: Mercenarii Wagner s-au lăudat deja cu distrugerea unui Leopard 2 în Ucraina, folosind imagini vechi, cu un tanc eliminat în luptele din Siria

Președintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a început marți o vizită de trei zile la Beijing. Înainte de întâlnirea programată cu omologul său, Xi Jinping, liderul de la Minsk a acordat un interviu agenției de stat Xinhua, în care l-a numit pe președintele chinez „vechiul său prieten” și a salutat poziția Beijingului privind războiul din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Lukaşenko a declarat că documentul în 12 puncte publicat de Beijing – planul de pace pentru Ucraina – este „o mărturie a politicii sale externe pacifiste, precum şi o nouă etapă singulară ce va avea un mare impact peste tot în lume” și a adăugat că „astăzi, nicio problemă din lume nu poate fi rezolvată fără China”.

Mai multe detalii: Aleksandr Lukaşenko spune că „nicio problemă din lume nu poate fi rezolvată fără China”, înaintea unei întâlniri cu Xi Jinping la Beijing

Incidente care au implicat drone au avut loc în cinci regiuni din Rusia, potrivit informațiilor oficiale, preluate de Kommersant. Una dintre ele a căzut în suburbiile Moscovei, la 80 de kilometri de capitală, iar autoritățile regionale susțin că a fost vizată o țintă civilă. Ministerul rus al Apărării susține că au fost trimise de Ucraina.

O dronă s-a prăbușit lângă satul Gubastovo, a declarat guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Potrivit acestuia, ținta probabilă a fost un obiectiv de infrastructură civilă. Drona a căzut la 100 de metri de stația de comprimare a gazelor Gazprom.

O altă dronă a fost doborâtă deasupra districtul Suraj din regiunea Briansk, la granița cu Belarus, a anunțat guvernatorul regiunii, Alexander Bogomaz. Nu au fost victime sau pagube, a spus el. Bogomaz a spus că drona aparține Forțelor Armate ale Ucrainei, dar nu a oferit alte detalii.

Mai multe detalii: Autoritățile ruse au anunțat atacuri cu drone în mai multe regiuni. Moscova susține că ucrainenii au țintit un obiectiv civil din apropierea capitalei

Un înalt oficial belarus a susținut marţi că anunţul activiştilor antiguvernamentali, potrivit căruia aceștia au aruncat în aer un avion militar rusesc de supraveghere într-un atac cu drone efectuat în weekend pe un aerodrom din apropiere de capitala Belarusului, Minsk, este “fals”, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Aliaksandr Azarov, liderul organizaţiei antiguvernamentale belaruse BYPOL, a fost citat duminică afirmând că „partizanii” belaruşi au folosit drone pentru a efectua atacul asupra unui avion spion rusesc Beriev A-50.

„Având în vedere absenţa unei reacţii oficiale, sunt profund convins că aceasta este o altă revendicare falsă vizând evidenţierea anumitor eşecuri în securitatea noastră naţională”, a declarat viceministrul de externe din Belarus, Iuri Ambrazevici, pentru Reuters, în marja Conferinţei ONU pentru Dezarmare de la Geneva.

Mai multe detalii: Belarus dezminte, după două zile, că un avion rusesc de spionaj ar fi fost aruncat în aer de către “partizani” în apropiere de Minsk

Președintele rus Vladimir Putin a cerut Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fosta KGB) să își intensifice activitatea pentru a contracara operațiunile Ucrainei și ale Occidentului, relatează Al Jazeera.

Într-un discurs adresat oficialilor FSB, Putin a declarat că serviciul secret trebuie să oprească „grupurile de sabotaj” care intră în Rusia din Ucraina, să intensifice protejarea infrastructurii cheie și să prevină orice încercare a serviciilor de securitate occidentale de a reînvia ceea ce el a numit „celulele teroriste” sau „extremiste” de pe teritoriul Federației Ruse.

„Serviciile de informații occidentale au lucrat întotdeauna în mod tradițional în mod activ în Rusia, iar acum au aruncat împotriva noastră personal suplimentar, resurse tehnice și de altă natură. Trebuie să răspundem în consecință”, a declarat Putin.

El a instruit FSB să împiedice intrarea de arme ilegale în țară și să consolideze securitatea în cele patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le-a anexat.

Soldații ucraineni din Bahmut descriu o înrăutățire a situației de pe teren, în timp ce forțele ruse continuă să exercite presiuni pentru a cuceri acest oraș din estul Ucrainei, relatează CNN.

„Situația din Bakhmut este foarte dificilă acum. Este mult mai rău decât s-a raportat oficial”, a declarat marți, pentru postul american de televiziune, un soldat ucrainean care a vorbit sub protecția anonimatului.

„Ar trebui să adăugăm o înrăutățire de 100% față de rapoartele oficiale. În toate direcțiile. Mai ales în direcția nordică, unde orcii (expresie peiorativă care îi descrie pe soldații ruși, n.r.) au înregistrat cel mai mare avans”, a precizat militarul.

Soldatul a respins afirmațiile rușilor potrivit cărora forțele ucrainene din Bahmut au fost izolate și nu mai pot să trimită provizii în oraș.

„(Așezarea) Khromove este cheia pentru apărarea orașului. Când va fi cucerită, va rămâne doar un singur drum Bahmut – Kosteantînivka pentru aprovizionarea orașului”, a explicat soldatul. „Aceasta se află deja sub controlul de tir al inamicului, iar dacă inamicul o cucerește, aprovizionarea va fi imposibilă”, a mai spus el.

În ciuda provocărilor, soldatul a declarat că forțele ucrainene vor apăra orașul cât mai mult timp posibil. „Orașul va fi apărat până la sfârșit, indiferent de situație”, a punctat el.

„Cu toții înțelegem că rezistăm și murim pentru a câștiga timp pentru o contraofensivă în primăvară”, a mai spus soldatul. „Nu putem renunța la fiecare oraș fără luptă”, a adăugat acesta.

Un alt soldat, la care se face referire doar prin indicativul acestuia, Kyivan, a descris o situație similară într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare.

„Începând din dimineața zilei de 28 februarie, situația din jurul apărării Bahmutului este destul de dificilă”, a spus Kyivan, care locuia în Bahmut, citând informațiile pe care le primește de la colegii din interiorul orașului. Un al treilea soldat care vorbea alături de Kyivan a descris luptele din Bahmut ca fiind „infernale”, dar a adăugat că soldații ucraineni „păstrează toate pozițiile”.

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că există „pierderi în rândurile noastre” în timp ce le mulțumea membrilor Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru combaterea extremismului în interiorul țării, precum și pentru că au acționat în teritoriile revendicate și ocupate de Rusia, informează CNN.

„Din nefericire, există pierderi în rândurile noastre”, a declarat liderul de la Kremlin, la începutul unei reuniuni a FSB. „Conducerea FSB trebuie să facă totul pentru a oferi sprijin suplimentar familiilor camarazilor noștri căzuți la datorie”, a adăugat președintele rus.

Putin a mai spus că „2022 a fost un an special pentru întreaga țară și pentru serviciul dumneavoastră”.

„Unitățile FSB au fost direct implicate în operațiunea militară specială, au rezolvat sarcini operaționale complexe, non-standard, acoperind frontiera de stat, luptând activ împotriva terorismului, crimei organizate, corupției și extremismului”, a susținut el.

„Operațiunea militară specială” este eufemismul pe care președintele Putin și conducerea Rusiei îl folosesc pentru a descrie invazia pe scară largă din Ucraina.

„Aș dori să mulțumesc conducerii și tuturor angajaților departamentului, în special celor care au acționat în prima linie, în teritoriile eliberate, în zona frontului și, aș adăuga, în spatele liniilor inamice. Vreau să vă mulțumesc pentru această muncă, dragi tovarăși”, a mai spus el.

În noiembrie 2022, șeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, a declarat că Rusia a înregistrat probabil mai mult de 100.000 de soldați uciși și răniți în urma a războiului din Ucraina. Milley a precizat că Ucraina înregistrează probabil pierderi similare.

Forțele ruse controlează rutele spre Bahmut și este doar o chestiune de timp până când orașul va cădea în mâinile Rusiei, potrivit unui consilier al șefului autoproclamatei Republici Populare Donețk, relatează CNN.

„Acum, luptătorii sunt deja în oraș, aproape de cartierul central, s-au apropiat de el”, a declarat marți Yan Gagin, pentru postul de televiziune Russia 1, canal controlat de statul rus.

„Există un control aproape complet al tuturor rutelor, de-a lungul cărora pot fi aduși fie noi luptători pentru rotație, fie muniție sau echipamente noi”, a mai spus el.

„Este deja clar că Ucraina a pierdut Artemovsk (numele rusesc al Bahmutului, n.r.). Singura întrebare este când se va întâmpla acest lucru”, a adăugat Gagin.

CNN menționează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile lui Gagin, dar comandanții militari ucraineni au vorbit în ultimele 24 de ore despre o înrăutățire a situației din Bahmut, pe care au catalogat-o drept „extrem de tensionată” și „extrem de dificilă”.

Președintele ucrainean Zelenski a declarat luni, în discursul său de seară adresat națiunii, că situația din orașul Bahmut din estul Ucrainei devine „din ce în ce mai dificilă”. „Inamicul distruge în mod constant tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile, pentru a ni le securiza și a ni le apăra”, a spus Zelenski, la scurt timp după ce comandanții militari au vorbit despre sute de bombardamente rusești în zonă.

Ipostaze stânjenitoare cu generalul Aleksandr Matovnikov, 57 de ani, adjunctul Forțelor Terestre ale armatei Rusiei și comandantul grupului operațional staționat în Belarus, au fost difuzate de mai multe canale de Telegram de la Moscova, relatează publicația ucraineană Focus.

Erou al Federației Ruse, comandantul adjunct al Forțelor Terestre, „Matovnikov și-a arătat abilitățile de stripper”. Videoclipul în care înaltul oficial al armatei lui Vladimir Putin dansează acoperit doar cu un prosop, pe care, când și când, îl dă la o parte, a fost făcut public de canalele rusești Telegram.

Mai multe detalii: General rus, comandant al Forțelor Terestre staționate în Belarus, filmat când face striptease: „Fin cunoscător al restaurantelor și doamnelor din Minsk”

Unele posturi de radio și televiziune regionale din Rusia au emis marți, 28 februarie, un avertisment prin care îndemnau oamenii să se adăpostească pentru că urmează un atac cu rachete, a anunțat Ministerul pentru Situații de Urgență de la Moscova, precizând că mesajul a fost unul fals și a fost rezultatul unui atac informatic, relatează Reuters.

„Ca urmare a piratării informatice a serverelor posturilor de radio și a canalelor de televiziune, în unele regiuni ale țării au fost difuzate informații despre anunțarea unei alerte aeriene. Aceste informații sunt false și nu corespund realității”, a transmis ministerul printr-un comunicat.

Printre regiunile în care au fost difuzate mesajele false se numără Crimeea, peninsula pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, o mișcare nerecunoscută de comunitatea internațională, a relatat agenția de presă RIA Novosti.

Mai multe detalii: Alertă aeriană și iminența unei lovituri cu rachete, anunțate de radiouri și televiziuni regionale ruse, în urma unui atac cibernetic, spune Moscova

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, 28 februarie, referindu-se la aderarea Ucrainei la alianță, că este vorba despre o „perspectivă pe termen lung”, adăugând că în acest moment aceasta trebuie susținută ca să rămână „o naţiune independentă şi suverană”, relatează AFP, citată de Agerpres. „Ţările NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar în acelaşi timp este o perspectivă pe termen lung”, a spus Stoltenberg, aflat într-o vizită în Finlanda.

„Problema actuală este să ne asigurăm că Ucraina rămâne o naţiune independentă şi suverană şi pentru asta trebuie să susţinem Ucraina. Războiul preşedintelui Putin în Ucraina continuă şi nu există niciun semn că îşi schimbă planurile. El vrea să controleze Ucraina şi nu se pregăteşte de pace, ci de război”, a adăugat șeful NATO.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Este o perspectivă pe termen lung”

Oficialii din Rusia promovează o operaţiune de propagandă ce încadrează în mod fals războiul din Ucraina ca fiind unul existenţial, esenţial pentru ca Federaţia Rusă să-şi continue supravieţuirea ca stat şi ca naţiune, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza ultimelor evoluţii de pe front, publicată marţi.

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat, într-un interviu acordat televiziunii de stat la 26 februarie, că nu ştie dacă „un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supravieţui în forma în care există astăzi”, dacă Occidentul reuşeşte să „distrugă Federaţia Rusă şi să stabilească controlul asupra rămăşiţelor sale”.

Potrivit ISW, Putin a pus bazele pentru lansarea acestei operaţiuni propagandistice în discursul său din 21 februarie din faţa Adunării Federale, în care a acuzat Occidentul colectiv că se foloseşte de războiul din Ucraina pentru a ameninţa existenţa Federaţiei Ruse.

Ambele declaraţii, arată ISW, se încadrează într-o operaţiune de propagandă prin care războiul din Ucraina este prezentat ca fiind unul existenţial, esenţial pentru supravieţuirea în continuare a Federaţiei Ruse post-sovietice, ceea ce reprezintă probabil o încercare de a prezenta războiul ca având mize mai mari pentru Rusia şi Occident decât are în realitate.

Guvernul sârb, de la care mulţi din Rusia aveau mari aşteptări, a refuzat să trimită arme Moscovei în contextul invaziei în curs din Ucraina, a declarat de şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov.

„Serbia, în care toată lumea din Rusia îşi punea mari speranţe, a refuzat să le trimită arme. De fapt, aproape singura ţară care chiar transferă (n.r. – către Rusia) arme este Iranul. Au existat informaţii că ar veni ceva din Coreea de Nord, dar nu avem nicio confirmare în acest sens”, a declarat Kirilo Budanov.

„Şi nu există niciun caz în care am depistat că o anumită armă care ar fi venit din Coreea de Nord a fost folosită. Poate că pur şi simplu nu am văzut-o încă sau poate că merge pentru a acoperi alte nevoi. În ceea ce priveşte alte ţări, Rusia încearcă doar să cumpere orice de oriunde, pentru că problemele lor sunt într-adevăr semnificative.”, a spus Kirilo Budanov.

Un vehicul aerian fără pilot s-a prăbușit în apropierea unei instalații de infrastructură civilă din Kolomna, lângă Moscova, a declarat marți guvernatorul Regiunii Moscova, Andrei Vorobiov.

„În ceea ce privește incidentul cu prăbușirea unei drone în zona Kolomna: asta s-a întâmplat în apropierea satului Gubastovo. Ținta a fost probabil o instalație de infrastructură civilă. Nu există victime și nicio distrugere la sol”, a precizat Andrei Vorobiov.

Drona a fost găsită în apropierea gardului unei stații de comprimare a gazelor din cartierul Kolomna. Oficialul rus a adăugat că serviciul rus de securitate și alte autorități competente se ocupă de acest caz.

Anterior, ministerul rus al apărării a transmis, printr-un comunicat, că a dejucat două tentative de atacuri ucrainene cu drone asupra teritoriului Rusiei. 

„Pe 28 februarie, noaptea, regimul de la Kiev a încercat să folosească vehicule aeriene fără pilot (UAV) pentru a ataca infrastructura civilă din teritoriul Krasnodar și din Republica Adigea. UAV-urile au fost suprimate de unitățile de război electronic ale forțelor armate ale Federației Ruse. Ambele drone și-au pierdut controlul și s-au abătut de la traiectoria lor de zbor”, se arată în comunicat.

Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), generalul-maior Vasil Maliuk, a declarat că serviciile speciale au demascat sau reținut 360 de agenți inamici de la începutul invaziei ruse.

„SBU a demascat sau a reținut 360 de agenți inamici. Țintele variază de la personalități cunoscute precum Viktor Medvedchuk , un politician ucrainean pro-Kremlin și un prieten personal al președintelui Putin, până la cetățeni obișnuiți care adună informații despre locația forțelor ucrainene”, a transmis Vasil Maliuk.

„Angajații (n.r. – SBU) trăiesc literalmente în prima linie. De zeci de ani, Rusia a umplut țara noastră cu agenții săi în organele statului, biserici și complexul militar-industrial”, a spus Vasil Maliuk.

Kremlinul şi-a reafirmat marţi poziţia potrivit căreia Rusia este deschisă negocierilor pentru a se pune capăt conflictului din Ucraina, dar a precizat că noile „realităţi teritoriale” nu vor putea fi ignorate, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat presei că Moscova nu va renunţa niciodată la pretenţiile sale asupra a patru regiuni ucrainene pe care Rusia a declarat că le-a anexat anul trecut în urma unor referendumuri considerate false şi ilegale de Kiev şi Occident.

„Există anumite realităţi care au devenit deja un factor intern. Mă refer la noi teritorii. Constituţia Federaţiei Ruse există şi nu poate fi ignorată. Rusia nu va putea niciodată să facă vreun compromis în legătură cu asta, acestea sunt realităţi importante”, a spus Dmitri Peskov.

În septembrie anul trecut, Rusia a anunţat într-o ceremonie solemnă că a anexat regiunile ucrainene Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie.

Armata rusă a efectuat în ultimele 24 de ore atacuri asupra nouă regiuni ale Ucrainei, potrivit informațiilor transmise de administrațiile militare regionale.

Afectate de bombardamente au fost regiunile Sumî, Cernihiv, Zaporojie, Dnipopetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Mikolaiv și Herson

Șeful Direcției Principale de Informații a ministerului ucrainean al apărării, Kirilo Budanov, a afirmat că timpul dintre loviturile cu rachete rusești pe teritoriul Ucrainei crește, iar numărul de rachete este în scădere. Motivul îl reprezintă reducerea stocurilor de rachete ale inamicului la un nivel extrem de scăzut.

„Am supraviețuit la peste 20 de atacuri cu rachete. În principiu, așa ne transmit statisticile. Singura regularitate este că de fiecare dată timpul dintre loviturile cu rachete crește, iar numărul de rachete din lovituri scade”, a spus Kirilo Budanov.

 „Motivul îl reprezintă scăderea stocurilor de rachete. Nu există altul. Deja, în principiu, sunt aproape pe zero”, a precizat Kirilo Budanov.

Șeful biroului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a transmis că, în urma bombardamentului rusesc de marți asupra orașului Herson, două persoane au fost ucise.

„Rușii au bombardat din nou Hersonul. În urma bombardamentelor, o clădire rezidențială privată a fost distrusă. Sunt victime. Două persoane au murit”, a spus Andriy Yermak.

Ministerul rus al Apărării a acuzat marți, 28 februarie, Statele Unite că pregătesc o provocare cu „substanțe chimice toxice” în Ucraina, citând o declarație a unui fost diplomat american care a vorbit despre o astfel de intenție a Moscovei, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

John Sullivan, ambasador al SUA în Rusia în perioada februarie 2020 – septembrie 2022 a declarat că „trupele ruse intenţionează să folosească arme chimice în regiunea operaţiunii speciale”.

„Privim această informaţie ca pe o intenţie a SUA şi a complicilor lor de a pune în practică o provocare în Ucraina folosind substanţe chimice toxice”, a spus Igor Kirilov, care conduce trupele ruse de protecţie nucleară, chimică şi biologică.

Moscova „îi va identifica şi îi va pedepsi pe adevăraţii vinovaţi”, a adăugat Kirilov.

Ambasadorul japonez în Ucraina, Kuninori Matsuda, a declarat, marți, că în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, neutralitatea nu este imposibilă nici pentru Japonia, nici pentru o altă țară.

„Încă din prima zi a acestei agresiuni (n.r. rusă) , premierul nostru a precizat cum va arăta politica japoneză în acest context. Ceea ce se întâmplă acum cu Ucraina s-ar putea întâmpla mai devreme sau mai târziu în Asia de Est, așa că, desigur, neutralitatea este imposibilă pentru Japonia sau orice altă țară, oriunde s-ar afla”, a spus Kuninori Matsuda.

Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a transmis, marți, că nu poate exista un „plan de pace” pentru încetarea focului până la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, deoarece aceasta este dorința Rusiei pentru a-și consolida eforturile militare.

„Încetarea imediată a focului” este o bombă cu ceas. Federația Rusă insistă asupra acestui lucru pentru a „îngheța conflictul”, a menține controlul asupra teritoriului ocupat și a dobândi putere militară. În 9 ani, am aflat prețul sângeros al „încetarea focului”. Prin urmare, nu există „planuri de pace” înainte de retragerea trupelor ruse”, a subliniat Mihailo Podoliak.

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat, marți, că țările NATO luptă de facto cu Rusia, ținând cont de furnizarea contină de arme Kievului și de informațiile pe care le livrează constant ucrainenilor.

„De fapt, NATO acționează acum ca un singur bloc nu ca oponent, ci ca dușman. Informațiile lor lucrează împotriva noastră 24 de ore pe zi, armele lor sunt furnizate gratuit Ucrainei pentru a trage în armata noastră. Se iau angajamente și decizii colective în cadrul NATO cu privire la noi livrări, la noi loturi de arme cu o creștere constantă a nivelui lor tehnic”, a spus Dmitri peskov.

„Aceste țări, Franța, Anglia, Statele Unite, sunt acum în aceeași organizație care este de facto în război cu noi, este într-o stare de confruntare armată directă cu noi, având în vedere armele lor în Ucraina”, a declarat Dmitri Peskov.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 149.240 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie 2022.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 550 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.388 de tancuri, 6.630 de blindate, 2.383 de sisteme de artilerie, 300 de avioane, 288 de elicoptere și 873 de rachete de croazieră.

Șeful administrației militare regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat marți, pe Telegram, că armata rusă a bombardat regiunea Herson de 119 ori în ultima zi, 25 de localități fiind afectate de focul inamicului.

Cel mai mult a avut de suferit orașul Herson, care a fost bombardat de 18 ori. Obuzele inamice au lovit clădiri private și de apartamente, dar și curtea unei școli. În urma atacurilor rusești, trei civili au fost răniți.

În timpul zilei de luni, 87 de persoane din regiunea Herson au fost evacuate din teritoriile ocupate.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un comunicat, că apărarea ucraineană a reușit să respingă, în ultima zi, peste 60 de atacuri ale inamicului, pe cinci direcții.

„Federația Rusă își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Kupiansk, Limansk, Bahmut, Avdiivsk și Șakhtarsk. Ziua trecută, soldații noștri au respins peste 60 de atacuri inamice în direcțiile specificate”, se arată în comunicat.

Rușii au bombardat așezările Timonovichi și Berilivka din regiunea Cernihiv; Starikove, Bruski, Buvaline, Kruzhok, Manukhivka, Atinske, Porozok în regiunea Sumî și Chervona Zoria, Veterinarne, Strelecha, Gatișche, Vovchansk și Vovchanski Khutorî în regiunea Harkov.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, în mesajul de luni seară, că ţara sa are nevoie de avioane de luptă moderne pentru a se proteja de teroarea rusească.

„Ziua a început cu un atac al dronelor iraniene. Cele mai multe au fost doborâte. Unsprezece din 14. Din păcate, au fost şi lovituri. Trei angajaţi ai Serviciului de Stat pentru Urgenţe din Hmelniţki au fost răniţi, doi au fost ucişi. Condoleanţele mele familiilor. A doua dronă a lovit chiar în timp ce era stins focul după prima lovitură”, a transmis Volodimir Zelenski.

„De fapt, de aceea avem nevoie de componenta aviatică a apărării anti-aeriene – avioane de luptă moderne – pentru a proteja întreg teritoriul ţării noastre de teroarea rusească. Apărarea anti-aeriană este completă doar când este sprijinită de aviaţie. Aviaţie modernă”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Forțele ruse au bombardat luni seară cu artilerie grea două localități ale regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat Serhii Lisak, șeful Administrației militare a regiunii, citat de presa ucraineană. Bombardamente au fost raportate în orașul regional Nikopol și Marhaneț, potrivit oficialului.

Două dintre dronele lansate de ruși au fost dobotâte de apărarea aeriană ucraineană.

Rusia a lansat 8 rachete și 28 de atacuri aeriene în ultimele 24 de ore, a anunțat luni seară Statul Major al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

12 dintre atacurile aeriene au fost efectuate cu drone iraniene, dar apărarea aeriană ucraineană a doborât cu succes 9 dintre ele, potrivit Statului Major.

Statul Major a avertizat că amenințarea ca Rusia să lanseze rachete „rămâne ridicată în toată Ucraina”.

Situația din orașul Bahmut din est „devine din ce în ce mai dificilă” pentru armata ucraineană, a admis luni seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Inamicul distruge în mod constant tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile, pentru a le asigura și a le apăra”, a spus Zelenski, la scurt timp după ce comandanții militari au vorbit despre sute de bombardamente rusești în zonă.

„Soldații noștri care apără Bahmut sunt adevărați eroi”, a adăugat Zelenski.

Șeful serviciilor de informații ucrainene, Kirill Budanov, a spus luni că aproape jumătate dintre cei aflați în captivitate în Rusia sunt civili, mulți fiind femei și copii, potrivit Unian.

„Aproximativ 40% dintre cei care sunt ținuți ostatici sunt civili. Doar civili. Prin urmare, este clar că numărul nostru de ostatici este mai mic. Nu ținem prizonieri civili. Sunt multe femei, din păcate, și copii, sunt tot felul de bătrâni, poștași, primari, purtători de cuvânt”, a spus Budanov.

Premierul ucrainean Denis Şmihal a declarat că deficitul bugetar al țării în acest an se așteaptă să se ridice la 38 de miliarde de dolari, dar SUA se angajează să ofere un sprijin bugetar de peste 10 miliarde de dolari până în septembrie, transmite CNN.

Potrivit premierului ucrainean, Statele Unite au oferit un sprijin nerambursabil de 13 miliarde de dolari pentru Ucraina.

„Aceste fonduri au fost alocate pentru programe de asistență medicală, educație, asistență socială și umanitară”, a precizat Şmihal.

În acest an, „Statele Unite s-au angajat să ofere Ucrainei peste 10 miliarde de dolari până în septembrie. În plus, Statele Unite sprijină Ucraina în redresarea sa rapidă. Concret, au alocat 1,5 miliarde de dolari în acest scop și încă 1,1 miliarde de dolari pentru a sprijini redresarea rapidă a sectorului energetic al Ucrainei și al Republicii Moldova”, a adăugat premierul ucrainean.

Comandantul-șef al forțelor armate ucrainene Valeri Zalujni a declarat că a vorbit luni cu generalul Mark Milley căruia i-a transmis necesitatea de a consolida apărarea aeriană a Kievului prin intermediul avionului de luptă multirol F16, notează CNN.

Statele Unite au declarat în mod constant că nu intenționează să trimită F16 în Ucraina.

Generalul Valeri Zalujni a declarat că a vorbit cu generalul Mark Milley despre aprovizionarea cu echipamente militare, arme și muniții, despre situația de pe linia frontului și despre planurile ulterioare ale forțelor privind apărarea Ucrainei.

„Fiecare obuz primit – fiecare bucată de material – înseamnă viețile păstrate ale soldaților ucraineni și ale civililor pașnici. Rezistăm datorită sprijinului partenerilor noștri și cu siguranță vom învinge”, a adăugat Zalujni.

Rusia nu a renunțat la ideea de a distruge infrastructura energetică a Ucrainei, a transmis luni, 27 februarie, Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Pe lângă rețeaua electrică, Moscova vrea să distrugă complexul energetic și de combustibil al țării „pentru a opri aprovizionarea cu produse petroliere”, a precizat Direcția de informații.

Din octombrie, Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică prin atacuri cu rachete și drone, ucigând zeci de persoane și deteriorând grav sistemul energetic al țării.

Cu toate acestea, la sfârșitul lunii februarie, situația infrastructurii energetice din Ucraina a devenit mai stabilă, a raportat operatorul de stat al rețelei electrice Ukrenergo.

Purtătorul său de cuvânt al Direcţiei de Informaţii Andrii Cherniak a declarat pentru RBC-Ucraina că Rusia încearcă să schimbe tactica atacurilor cu rachete asupra Ucrainei.

„Nouăzeci și cinci la sută din trupele terestre ale Rusiei participă într-un fel sau altul la agresiunea împotriva Ucrainei – nu au cu ce și cu cine să lupte. Prin urmare, rușii au decis să își mărească potențialul ofensiv prin utilizarea aviației”, a adăugat Cherniak.

Moscova mai are mai puțin de 100 de rachete de croazieră de înaltă precizie, care sunt cel mai adesea folosite în atacuri asupra infrastructurii critice – Kalibr, Kh-101 și Kh-555, potrivit direcției de informații și Ministerului ucrainean al Apărării.

„Acum nu pot produce mai mult de 30-40 de rachete pe lună. Acele rachete vechi pe care le au în serviciu fie nu ajung la ținte din cauza unei defecțiuni, fie au o rază de atac limitată”, a adăugat Cherniak.

Urmărește-ne pe Google News