Război în Ucraina, ziua 372 | Rușii continuă ofensiva în sectorul de la Bahmut, oraș în care au rămas încă 5.000 de oameni

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care l-a numit pe Roman Mrochko în funcția de șef al administrației militare a orașului Herson, scrie The Kyiv Independent.

Conform unui decret separat, Halyna Luhova a fost demisă din funcția de șef al administrației militare a orașului din sudul Ucrainei.

Mrochko lucrează ca procuror din 2011 și a deținut anterior funcția de procuror militar în regiunea Luhansk, potrivit radiodifuzorului ucrainean de stat Suspilne. De asemenea, el este fost procuror militar adjunct al Comandamentului Militar de Sud.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat joi că aproximativ 5.000 de persoane, printre care 37 de copii, au rămas încă în orașul Bahmut. Potrivit acestuia, majoritatea rezidenților rămași refuză să își părăsească locuințele, relatează The Kyiv Independent.

În pofida luptelor grele care continuă în Bahmut, forțele de ordine continuă să efectueze evacuarea locuitorilor.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Miercuri, 1 martie, vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că, având în vedere intensitatea ostilităților din Bahmut, toți copiii trebuie să fie evacuați, în ciuda deciziilor pe care le pot lua părinții sau tutorii lor.

Chiar dacă Bahmut a fost o țintă critică a trupelor ruse încă din 20 mai 2022, forțele ucrainene continuă să își mențină pozițiile în oraș, susțin oficialii ucraineni.

Serhii Cherevaty, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est, a declarat miercuri că forțele ucrainene nu au luat decizia de a se retrage din oraș.

Marți, ministrul ucrainean adjunct al apărării, Hanna Maliar, a anunțat că vor fi trimise trupe suplimentare la Bahmut.

SUA vor anunța vineri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, relatează Al Jazeera și CNN.

„SUA vor anunța mâine o nouă rundă de asistență pentru Ucraina. Și va include în principal muniții și obuze de care ucrainenii vor avea nevoie pentru sistemele pe care le au deja, cum ar fi HIMARS-urile și artileria”, le-a spus Kirby reporterilor de la Casa Albă.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Kirby a refuzat să ofere o cifră în dolari privind valoarea noului pachet de sprijin ce va fi anunțat vineri.

Continuarea sprijinului militar acordat Ucrainei va fi un subiect de discuție între președintele american Biden și cancelarul german Olaf Scholz, atunci când cei doi lideri se vor întâlni, tot vineri, la Casa Albă, a precizat Kirby.

Doi cetățeni americani au fost arestați în Kansas City pentru că au trimis tehnologie aeronautică americană în Rusia, a anunțat joi Matthew Axelrod, oficial al Departamentului de Comerț al SUA, potrivit Al Jazeera.

Forțele ruse continuă să își intensifice ofensiva în zona orașului Bahmut, devenit epicentrul luptelor din Ucraina, în timp ce trupele ucrainene încearcă să respingă atacurile în desfășurare efectuate în apropierea acestui oraș-cheie din estul Ucrainei și în zonele învecinate din regiunea Donețk, a anunțat joi seară Statul Major General al armatei ucrainene, într-o actualizare a informațiilor operaționale de pe front, relatează CNN.

„Ei (rușii, n.r.) atacă orașul Bahmut”, a transmis Statul Major General, reluând o actualizare anterioară care sugera că rușii sunt prezenți în interiorul orașului și nu doar la periferie. CNN a scris anterior în cursul zilei de joi că o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică, de asemenea, că forțele ruse „au avansat în interiorul Bahmutului și au continuat atacurile terestre în jurul orașului”.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat atacuri cu rachete asupra orașelor Chasiv Yar din regiunea Donețk, situat la doar cinci kilometri vest de Bahmut, și Zaporojie, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Mai multe detalii: Forțele ruse continuă ofensiva la Bahmut, în timp ce Ucraina încearcă să respingă atacurile, anunță conducerea armatei ucrainene

Guvernul Statelor Unite a solicitat joi companiilor să se asigure că respectă sancțiunile impuse Rusiei, avertizând că nerespectarea acestora ar putea duce la potențiale acțiuni de urmărire penală sau de aplicare a legii, relatează Reuters.

„Având în vedere proliferarea sancțiunilor și a controalelor la export impuse ca răspuns la războiul nedrept al Rusiei, companiile multinaționale ar trebui să fie vigilente în eforturile lor de conformare și să fie atente la posibilele încercări de eludare a legilor americane”, au transmis departamentele de Justiție, Comerț și Trezorerie, într-un anunț comun.

„Întreprinderile de toate tipurile ar trebui să acționeze în mod responsabil prin implementarea unor controale riguroase de conformare” cu măsurile luate împotriva Moscovei, au precizate cele trei departamente ale guvernului american.

SUA nu furnizează Ucrainei informații secrete pentru ținte din interiorul Rusiei, afirmă Pentagonul, calificând drept „prostii” astfel de acuzații venite de la Moscova, scrie Al Jazeera.

„Nu am nicio informație cu privire la faptul că ucrainenii au efectuat sau nu acest tip de operațiuni. V-aș trimite la ei”, le-a spus joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

„Pot spune cu certitudine că ideea că SUA ar fi furnizat informații sau materiale secretizate ucrainenilor pentru a ținti locații din interiorul Rusiei este un nonsens. Nu suntem în război cu Rusia și nici nu căutăm război cu Rusia”, a declarat Ryder.

Președintele american Joe Biden o va primi pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Washington pe data de 10 martie, a anunțat joi Casa Albă, potrivit Al Jazeera.

Cei doi lideri vor vorbi despre „cooperarea lor puternică” în sprijinirea Ucrainei și combaterea crizei climatice, precum și despre provocările reprezentate de China, a precizat Casa Albă, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Joe Biden a invitat-o pe Ursula von der Leyen la Casa Albă. Ce vor discuta cei doi lideri

O echipă internațională de avocați, numită Mobile Justice Team, a anunțat joi că a investigat 20 de camere de tortură din Herson și a concluzionat că acestea fac parte dintr-un „plan calculat pentru terorizarea, subjugarea și eliminarea rezistenței ucrainene și distrugerea identității ucrainene”, scrie The Guardian.

Orașul Herson a fost sub control rusesc timp de opt luni, de la 2 martie anul trecut până când forțele ucrainene au intrat în oraș, pe 11 noiembrie. Numeroase centre de tortură au fost descoperite acolo, iar echipa de avocați, condusă de un expert din Marea Britanie, susține că acestea au fost finanțate direct de statul rus.

„Camerele de tortură în masă, finanțate de statul rus, nu sunt întâmplătoare, ci mai degrabă fac parte dintr-un plan atent gândit și finanțat, cu un obiectiv clar de a elimina identitatea națională și culturală ucraineană”, a spus avocatul britanic Wayne Jordash, care conduce echipa.

Mai multe detalii: Camerele de tortură din Herson, înființate la ordinul Moscovei. O echipă internațională de avocați a analizat dovezile

Ucraina a ordonat evacuarea obligatorie a locuitorilor vulnerabili din orașul Kupiansk, aflat pe linia frontului, și din teritoriile adiacente din nord-estul țării, pe fondul temerilor că Rusia va recuceri acest oraș-cheie și centru feroviar, relatează Al Jazeera și AFP.

„Evacuarea obligatorie a familiilor cu copii și a rezidenților cu mobilitate limitată a început în localitatea Kupiansk (…) din cauza bombardamentelor constante ale trupelor ruse asupra teritoriului” orașului, a anunțat administrația militară din regiunea Harkov.

Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase, într-un comunicat de presă, că “în direcţia Kupiansk, în urma unor acţiuni ofensive ale unităţilor Grupului de «Vest», localitatea Grianîkivka, din regiunea Harkov, a fost complet eliberată”.

Localitatea Grianîkivka se află la aproximativ 20 de kilometri nord-est de Kupiansk, principalul oraş din această zonă a regiunii Harkov, cucerită de către ruşi în primele zile ale invaziei.

În septembrie, ucrainenii au recucerit oraşul Kupiansk, care înainte de război avea aproape 30.000 de locuitori, în urma unei contraofensive-fulger.

Forţele ruse, suplimentate în urma mobilizării sute de mii de rezervişti, au reluat de câteva zile atacul în acest sector al frontului de nord-est.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat joi că va prelungi restricţiile care afectează retragerile de valută şi transferurile de fonduri peste hotare, avertizând în paralel că unele sectoare economice continuă să resimtă consecinţele sancţiunilor interioarele, în pofida rezistenţei lor, scrie Agerpres preluând Reuters.

Mediul economic din Rusia s-a schimbat dramatic după ce în luna februarie a anului trecut a trimis zeci de mii de militari în Ucraina, pe măsură ce sancţiunile occidentale au oprit accesul marilor bănci ruseşti la reţeaua globală de plăţi SWIFT, au redus accesul Rusiei la tehnologie şi i-au limitat exporturile de petrol.

Banca Centrală a Rusiei şi Guvernul de la Moscova au răspuns cu restricţii privind mişcările de capital, inclusiv o interdicţie privind trimiterea de valută peste hotare, în ideea de a consolida rubla şi a stabiliza sectorul bancar rusesc.

Cu prilejul unui forum bancar organizat joi în apropiere de Moscova, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a spus că deşi multe din aceste restricţii au fost ridicate sau relaxate, actualele condiţii economice impun ca mai multe restricţii impuse mişcărilor de capital să rămână în vigoare. „Se apropie termenele limită pentru restricţii precum cele care limitează retragerile de numerar din conturile bancare, transferurile de bani peste hotare şi restricţiile cu privire la retragerile non-rezidenţilor din ţările „neprietenoase”. Toate acestea vor fi prelungite”, a spus Elvira Nabiullina.

Economia Rusiei s-a dovedit surprinzător de rezistentă la sancţiunile occidentale, dar analiştii prognozează în continuare un declin de 1,9% al PIB-ului în 2023, după o contracţie estimată la 2,1% în 2022.

Cea mai mare gafă pe care președintele Vladimir Putin a făcut-o până acum în Ucraina este că a dat Occidentului impresia că Rusia ar putea pierde războiul, scrie jurnalistul Thomas Meaney, specializat pe politica externă a SUA și relații internaționale, într-un articol de opinie din New York Times.

Prin eșecul operațiunii inițiale îndreptate asupra Kievului, „războiul a apărut brusc ca o confruntare între o masă de incompetenți ruși dezamăgiți și patrioți ucraineni supraalimentați și pricepuți”.

Astfel, argumentează Meaney, s-au schimbat și țintele de război ale Ucrainei. Dacă, la început, Zelenski „era membru al taberei pentru acord de pace”, prin care cerea garanții de securitate și neutralitate, acum e în favoarea „victoriei depline” care vrea recuperarea întregului teritoriu cucerit de Rusia, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014.

Mai multe detalii: Articol în New York Times: „Dacă Zelenski dorește să-și completeze imaginea de sine ca Winston Churchill va vrea intrarea NATO – adică a Americii – în conflict. Dar NATO nu vrea asta”

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat joi că patru bărbați care mergeau cu mașina în apropiere de satul Spivakivka, situat în districtul Izium din regiunea Harkov, au fost uciși de o mină antitanc. Cei patru bărbați, în vârstă de 21, 39, 43 și 54 de ani, au murit pe loc, a precizat guvernatorul regional, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene au eliberat Izium și cea mai mare parte a regiunii Harkov în septembrie anul trecut, după aproximativ șase luni de ocupație rusă.

Potrivit lui Sinegubov, minele rămân un pericol serios în regiunea Harkov. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a deminat joi17 dispozitive explozive, în contextul în care eforturile de deminare continuă.

Așezările din districtele Bohodukhiv, Kupiansk, Harkov și Chuhuiv au fost supuse bombardamentelor rusești în ultimele 24 de ore, a adăugat guvernatorul regional. Satul Budarky, situat în districtul Chuhuiv, a fost atacat și cu o dronă. Potrivit lui Sinegubov, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și comerciale.

Din cauza apropierii sale de granița cu Rusia, regiunea Harkov a fost supusă unor atacuri constante de la începutul invaziei ruse.

Trupele ruse au atacat joi un punct de livrare de ajutoare umanitare în satul Kozatske din regiunea Herson, rănind nouă civili, a anunțat administrația militară a regiunii, potrivit The Kyiv Independent.

„În timpul descărcării ajutoarelor umanitare, ocupanții ruși au lansat o dronă. Aceasta a lansat explozibili asupra civililor care veniseră acolo pentru a lua legume”, a adăugat administrația militară regională.

Potrivit autorităților locale, printre victime se numără un băiat de 16 ani, iar patru dintre răniți sunt în stare gravă.

Satul Kozatske este situat chiar peste râul Nipru, în apropiere de orașul Nova Kahovka din regiunea Herson, aflat sub ocupația rușilor.

Orașul Herson și alte așezări de pe malul vestic al râului Nipru au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de către forțele ucrainene, în noiembrie 2022.

Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de ultimele evoluţii de pe frontul din Ucraina, a declarat joi presei la Bruxelles un oficial european de rang înalt, potrivit agenţiei germane de presă DPA.

Acest conflict aduce aminte de războiul de tranşee din Primul Război Mondial, iar trupele ucrainene sunt din punct de vedere numeric depăşite semnificativ de trupele ruse în unele sectoare esenţiale ale frontului, remarcă sursa de la Bruxelles, care a vorbit sub condiţia anonimatului. La începutul războiului, în urmă cu un an, efectivele armatei ucrainene le depăşeau pe cele angajate de armata rusă în invazia asupra Ucrainei, dar în prezent un mare număr de soldaţi luptă pe spaţii foarte mici, aşadar situaţia acolo, modest spus, „nu este uşoară”, a adaugat oficialul citat, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că acum Ucraina are cel mai mult nevoie de muniţii suplimentare, precum şi de sisteme antiaeriene avansate şi de artilerie cu rază lungă de acţiune. Rachetele furnizate Ucrainei de aliaţii săi occidentali pentru lansatoarele multiple HIMARS şi M270 au o rază de acţiune de 80 de kilometri, dar ţintele militare ruseşti de interes pentru armata ucraineană au fost deplasate la circa 120 de kilometri în spatele liniei frontului, deci Kievul are nevoie de arme cu rază mai lungă de acţiune, a mai explicat oficialul european.

Un nou loc de înmormântare în care se aflau cadavrele a trei civili uciși în timpul ocupației ruse a fost descoperit în orașul Borodianka, a anunțat jooi șeful poliției din regiunea Kiev, Andrii Niebytov, potrivit The Kyiv Independent.

Unul dintre bărbații uciși era un localnic în vârstă de 50 de ani. Rușii l-au împușcat într-o mașină, care apoi a ars, a declarat Niebytov, în timpul unui briefing de presă ținut la locul de exhumare.

Identitățile celorlalte două victime nu au fost încă stabilite, potrivit lui Niebytov, dar este probabil ca acestea să fi fost împușcate în cap.

Șeful poliției din regiunea Kiev le-a spus reporterilor că un alt localic i-a îngropat pe cei trei bărbați uciși, în jurul datei de 8 martie 2022, când orașul se afla sub ocupația rușilor.

„Când rușii stabiliseră deja un astfel de regim încât era imposibil să te deplasezi în oraș, el (localnicul care i-a îngropat pe cei trei, n.r.) a plecat într-o zonă mai sigură și abia acum s-a întors și a informat Poliția Națională că a făcut o astfel de înmormântare în timpul ocupației”, a explicat Niebytov.

Orașul Borodianka, devastat de războiul din primăvara anului trecut, s-a aflat sub ocupația trupelor ruse timp de aproape o lună. Forțele armate ucrainene l-au eliberat pe 1 aprilie.

Cadavre ale civililor uciși și camere de tortură au fost descoperite în mai multe așezări din zonele eliberate de forțele ucrainene.

Moscova a cerut joi Republicii Moldova să pună capăt „retoricii confruntaţionale antiruse”, după ce parlamentul de la Chişinău a adoptat o declaraţie în care denunţă războiul din Ucraina declașat de Rusia, informează Agerpres, care preia AFP.

„Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat de presă.

Reprezentanta ministerului condus de Serghei Lavrov a denunţat de asemenea înmulţirea „informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele „de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

Mai multe detalii: Moscova solicită Republicii Moldova să pună capăt ”retoricii confruntaţionale antiruse”, după declarația votată în Parlamentul de la Chișinău

Alertele de raid aerian au fost declanșate în toată Ucraina, inclusiv în capitala Kiev, scrie The Guardian.

Jurnalistul Euan MacDonald de la publicația New Voice of Ukraine (nv.ua) a postat o hartă care arată ce regiuni din Ucraina sunt vizate de alertele de raid aerian, adăugând că un avion de luptă MiG-31K a decolat din Belarus.

Air raid alert in Kyiv, and countrywide. MiG-31K has taken off in Belarus. This aircraft can carry a missile with a range that can reach every part of Ukraine, so the whole country goes on alert when one takes off. pic.twitter.com/e9VQZWvRaO

— Euan MacDonald (@Euan_MacDonald) March 2, 2023

Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat joi Consiliul de Securitate al Rusiei într-o reuniune extraordinară, în urma informaţiilor primite de la Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) despre lupte duse cu unităţi ucrainene pe teritoriul rusesc, relatează agenția germană de știri DPA, potrivit Agerpres

O călătorie a liderului de la Kremlin în Caucazul rus a fost anulată în acest context, conform presei ruse.

Nu se ştie exact tema reuniunii Consiliului Securităţii, dar au existat multe speculaţii că Rusia ar putea declara oficial război Ucrainei şi ar putea ordona o nouă mobilizare a sute de mii de soldaţi.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase că reuniunea Consiliului Securităţii Rusiei va avea loc vineri, aşa cum fusese programată, notează agenţia de presă rusă Interfax.

Întrebat de jurnalişti dacă reuniunea înalţilor oficiali din domeniul apărării ar putea ajusta ceea ce Moscova continuă să numească drept „operaţiune militară specială”, Peskov a declarat: „Nu ştiu, nu pot spune”.

Tot joi, Putin a acuzat Ucraina de terorism după ce i-au fost raportat că s-ar duce lupte în regiunea Briansk (sud-vestul Rusiei), care se învecinează cu Ucraina. A fost “un alt atac terorist şi o altă crimă”, a afirmat preşedintele rus în timpul unei videoconferinţe.

FSB invocase mai devreme lupte grele cu “naţionalişti ucraineni” la Briansk. Kievul a respins responsabilitatea pentru aceste incidente, calificând acuzaţiile Moscovei drept dezinformare.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat joi că l-a implorat pe ministrul rus de esterne, Serghei Lavrov, să pună capăt conflictului din Ucraina în timpul scurtei lor întâlniri pe care au avut-o în marja summitului G20 din India, relatează Al Jazeera.

„I-am spus ministrului de externe (Lavrov, n.r.) ceea ce eu și mulți alții am spus săptămâna trecută la Națiunile Unite și ceea ce mulți miniștri de externe din G20 au spus astăzi: Să punem capăt acestui război de agresiune, să ne angajăm într-o diplomație cu sens, care poate produce o pace justă și durabilă”, a afirmat Blinken.

El a adăugat că Washingtonul „este pregătit să sprijine Ucraina prin diplomație pentru a pune capăt războiului”, dar Putin „a demonstrat un interes zero în a se implica” în negocieri de pace.

Situația din localitățile din districtul Klimovski din regiunea Bryansk, în vestul Rusiei, se află sub controlul agențiilor de aplicare a legii, a anunțat joi Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB), potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti, relatează CNN.

„Zona este verificată și inspectată, a fost găsit un număr mare de dispozitive explozive de diferite tipuri, se desfășoară activități de deminare”, susține un comunicat al FSB, potrivit RIA Novosti.

Guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a afirmat joi pe canalul său Telegram că în satul Lubeceane au fost uciși doi civili și un copil a fost rănit.

Bogomaz a mai susținut că în satul Suşani, situat de asemenea în districtul Klimovski, o clădire rezidențială a luat foc după ce a fost lovită de un obuz lansat de o dronă ucraineană, potrivit RIA Novosti.

CNN notează că nu poate verifica în mod independent aceste afirmații, iar presa locală nu a difuzat nicio imagine a presupuselor incidente, a presupusei confruntări sau a presupusului raid raportat de autoritățile ruse.

În cursul zilei de astăzi, oficiali ruși din domeniul securității au afirmat că un mic grup armat ucrainean a trecut granița în regiunea rusă Briansk, în sudul Rusiei. Kievul a respins afirmația ca fiind o provocare „clasică” a Rusiei. Apoi, președintele rus Vladimir Putin a calificat atacul drept un „act terorist”, dar nu a precizat dacă grupul a trecut granița dinspre Ucraina.

Antony Blinken, șeful diplomației americane, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a transformat în armă aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și a cerut Rusiei să prelungească „fără întârziere” acordul care urmează să expire luna aceasta și care permite exportul de cereale din Ucraina prin porturile acesteia de la Marea Neagră, scrie Al Jazeera.

„Nivelurile fără precedent de insecuritate alimentară au fost determinate în primul rând de schimbările climatice, de COVID și de conflicte, dar criza a fost agravată intenționat de președintele Putin, care a transformat în armă foamea oamenilor de pe tot globul”, a declarat joi Antony Blinken.

Polonia și Ucraina au solicitat sancțiuni internaționale împotriva sectorului energiei nucleare din Rusia, după ce UE a adoptat ultimul său pachet de sancțiuni care nu include sectorul energiei nucleare din cauza opoziției unor state membre ale blocului comunitar, scrie The Guardian.

„Dacă vrem să dezvoltăm energia nucleară… trebuie să suspendăm Rusia din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA)”, a declarat ministrul polonez al climei și mediului, Anna Moskwa, la o conferință pe teme energetice organizată în capitala croată Zagreb.

“Trebuie să punem capăt oricărei cooperări nucleare cu Rusia și cred că Europa va reuși să facă acest lucru. Următorul pachet să includă sancțiuni nucleare – aceasta este viitoarea noastră provocare cu care trebuie să ne confruntăm, indiferent cât de dificilă ar fi”, a mai spus Anna Moskwa.

Ea a precizat că ocuparea de către Rusia a centralei nucleare de la Zaporojie, situată în sudul Ucrainei, reprezintă un „pericol foarte mare pentru economiile noastre, pentru societatea noastră, pentru securitatea noastră”.

„Ar trebui să scăpăm de ruși în sectorul nuclear, într-o lume civilizată ei nu pot fi prezenți ca parteneri de afaceri”, a declarat ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, în cadrul aceleiași conferințe. El a adăugat: “Ei distrug totul, distrug toți cei șapte piloni ai siguranței și securității nucleare”.

Parlamentul de la Chişinău a votat joi o Declaraţie prin care condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi se alătură eforturilor statelor democratice de înfiinţare a unui tribunal care să condamne crimele de război comise de regimul de la Moscova, votul fiind boicotat de Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor (BCS, prorus), relatează Radio Chişinău, potrivit Agerpres.

Declaraţia cu privire la agresiunea rusă împotriva Ucrainei a fost susţinută de 55 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS). Subiectul a provocat discuţii între deputaţii majorităţii parlamentare şi cei din opoziţia socialist-comunistă.

Deputatul Oazu Nantoi a dat citire textului Declaraţiei care subliniază că Federaţia Rusă, din 2014, poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei, amplificat la 24 februarie, anul trecut, printr-o invazie la scară largă. „Declaraţia condamnă uciderea miilor de civili, inclusiv copii, torturarea, hărţuirea sexuală, răpirea şi strămutarea forţată pe teritoriul Federaţiei Ruse a cetăţenilor ucraineni. Toate acestea constituie crime de război şi încălcarea flagrantă a dreptului internaţional umanitar”, a subliniat Nantoi.

Documentul, votat în ziua în care Republica Moldova îşi comemorează eroii căzuţi în războiul din Transnistria (1992), subliniază de asemenea susţinerea de către parlamentul de la Chişinău a eforturilor comunităţii statelor democratice de a institui un tribunal special pentru agresiune şi stabilirea răspunderii pentru crimele de război comise de Federaţia Rusă în Ucraina.

O nouă echipă de monitorizare trimisă de AIEA – organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU – a sosit la centrala atomică de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse, a declarat un oficial rus pentru agenția de presă TASS, potrivit Al Jazeera.

„Au sosit șapte persoane – trei specialiști ai AIEA și patru angajați ai Departamentului de Securitate al ONU”, a declarat Renat Karchaa, consilier al directorului general al agenției nucleare ruse Rosenergoatom, pentru TASS.

Rusia a acuzat anterior Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că a perturbat ultima rotație lunară a personalului de la centrală, care, potrivit acesteia, fusese programată pentru 7 februarie.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a făcut presiuni asupra ambelor părți pentru a stabili o „zonă sigură” demilitarizată în jurul centralei, de teama unui accident nuclear.

Un grup numit Corpul voluntarilor ruşi (RDK), care se descrie ca o formaţiune de voluntari ruşi care face parte din forţele armate ucrainene, a revendicat, într-o înregistrare video postată pe internet, atacul produs joi în regiunea rusă Briansk, la graniţa cu Ucraina.

„Corpul voluntarilor ruşi au intrat pe teritoriul Federaţiei Ruse în 2 martie pentru a le arăta compatrioţilor lor că există speranţă, că poporul rus liber cu arma în mână poate lupta împotriva regimului” preşedintelui Vladimir Putin, a declarat grupul pe contul său de Telegram, conform publicaţiei Ukrainska Pravda şi agenţiei de presă Unian, preluate de Agerpres.

Gruparea susţine că nu trage în civili şi persoane neînarmate, după ce forţele de ordine ruse au raportat joi lupte cu un grup de sabotori ucraineni la Briansk.

„Acum este timpul ca cetăţenii obişnuiţi ai Rusiei să înţeleagă că nu sunt sclavi”, transmite grupul în mesajul de pe Telegram, îndemnându-i pe ruşi să se ridice la luptă împotriva regimului lui Putin.

🧵

The ‘Russian Volunteer Corps (RDK), the combat unit on the 🇺🇦 side who claims to have made an incursion into Bryansk 🇷🇺 (i.e., likely not a ‘false flag’), are led by a figure well known to myself and those who follow the transnational far right: Denis Kapustin (aka Nikitin) pic.twitter.com/nss7os8jvi

— Michael Colborne (@ColborneMichael) March 2, 2023

Bryansk „attack” a 🧵

Videos are circulating of „troops” in the Bryansk villages of Sushany and Liubechane

Some digging found this picture of Denis “WhiteRex” Kapustin – who organized the RDK in Ukraine in August 2022, claiming to be in Bryansk

1/7 pic.twitter.com/cTRlz47Jqt

— Malcontent News (@MalcontentmentT) March 2, 2023

RDK este o unitate de voluntari ruşi formată în august 2022 care luptă în forţele armate ale Ucrainei.

Evenimentele din regiunea Briansk (Federaţia Rusă) reprezintă o confruntare internă între cetăţeni ruşi, a susţinut Andrii Iusov, purtător de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, într-un comentariu pentru postul de televiziune local Suspilne. „Federaţia Rusă este o entitate absolut instabilă, cu un număr colosal de conflicte interne: internaţionale, sociale, politice. Şi, într-adevăr, există astfel de lucruri care vorbesc despre confruntări în interiorul Federaţiei Ruse însăşi, între cetăţenii Federaţiei Ruse”, a afirmat responsabilul ucrainean, adăugând că declaraţia Corpului voluntarilor ruşi arată că poporul rus începe probabil să se trezească împotriva dictaturii sângeroase a lui Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin a calificat drept „atac terorist” atacul de la Briansk, pe care l-a atribuit unor presupuşi „sabotori ucraineni” şi care ar fi ucis cel puţin un civil.

Mai multe detalii: Presa rusă: Un comando ucrainean a luat civili ostatici, „în două sate din Rusia”. Putin vorbește despre un „atac terorist”, Ucraina – despre „o provocare clasică din partea Moscovei”

Premierul ungar Viktor Orban a susținut, într-un interviu pentru publicația elvețiană Weltwoche, că afirmațiile preşedintelui rus Vladimir Putin au fost făcute la ultima lor întâlnire, cu două săptămâni înainte de începerea războiului, transmite Agerpres.

Potrivit premierului ungar, Putin „nu avea nicio problemă cu aderarea Ungariei la NATO, ci doar cu a Ucrainei şi Georgiei”.

„Putin mi-a spus că problema lui o reprezintă bazele americane de rachete din Polonia şi România şi posibila extindere a NATO în Ucraina şi Georgia pentru a staţiona arme pe teritoriul lor. De asemenea, americanii s-au retras din acorduri importante de dezarmare. De aceea, Putin nu mai poate dormi liniştit noaptea”, a spus Viktor Orban.

Mai multe detalii: Viktor Orban: „Putin mi-a spus că problema lui sunt bazele americane de rachete din România și Polonia”

Fondatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a publicat joi, pe Telegram, o înregistrare video în care susține că sunt surprinși luptătorii săi în interiorul orașului ucrainean Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească de luni de zile, transmite Reuters.

„Băieții se distrează, filmează. Ei au adus asta din Bahmut în această dimineaţă, practic din centrul oraşului”, a transmis Prigojin, citat în descrierea care însoțește imaginile publicate de serviciul său de presă.

Wagner in Bakhmut…. almost city center. pic.twitter.com/yYSPLgzSZw

— Donbass Devushka (@PeImeniPusha) March 2, 2023

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin, șeful Wagner, publică o filmare în care susține că luptătorii săi au ajuns aproape de centrul Bahmut. „Băieții se distrează”

După un an de război, mulți observatori occidentali cred într-o victorie ucraineană, dar aceasta ar putea fi o speranță zadarnică, spune ofițerul într-un interviu acordat postului public finlandez de televiziune Yle, în care contrazice o opinie general pozitivă despre forțele Kievului.

Un ofițer finlandez în rezervă care îi instruiește pe militarii ucraineni la Kiev a avertizat că aceștia au abilități tactice și de luptă slabe, dar și ofițeri de proastă calitate, că nu reușesc să organizeze operațiuni mobile și că de aceea sunt blocați într-un război de tranșee, în care soldații lor și cei ruși sunt uciși de artilerie.

Mai multe detalii: Un ofițer finlandez spune că militarii Ucrainei nu știu să atace, victoriile lor au fost norocoase și Rusia are inițiativa. Alți experți îl contrazic parțial

Deputații ruși din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului Federaţiei Ruse) au votat joi, 2 martie, în favoarea unui proiect de lege care va transforma în infracțiune penală „discreditarea” oricărei persoane care luptă de partea Moscovei în războiul din Ucraina, nu doar a armatei ruse, informează The Moscow Times.

Legislația urmărește să extindă legile actuale care incriminează “discreditarea” forțelor armate ruse astfel încât să-i includă pe listă pe mercenarii care servesc în rândurile numărului tot mai mare de companii militare private din Rusia, cum ar fi Grupul Wagner.

Mai multe detalii: Duma de Stat a votat înăsprirea pedepselor pentru „discreditarea” armatei ruse. Legea oferă protecție și mercenarilor Wagner

Viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, a declarat joi că atacurile cu drone pentru care Kievul este bănuit că le-a efectuat asupra bazelor militare rusești nu ar fi fost posibile decât cu ajutorul Statelor Unite ale Americii, scrie The Moscow Times citând agenția France Presse.

„Cu ceva timp în urmă, Kievul a întreprins atacuri cu UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot, adică drone, n.r.) asupra unor clădiri care oferă baze pentru aviația noastră cu rază lungă de acțiune în regiunea Saratov și, de asemenea, în regiunea Reazan”, a spus oficialul rus, într-o conferință de presă.

„Știm că aceste atacuri nu ar fi fost niciodată posibile în absența unui sprijin foarte profund și sofisticat din partea Statelor Unite pentru armata ucraineană, care include vizarea țintelor, desigur, furnizarea de informații secrete și, de asemenea, o anumită asistență tehnică de alte tipuri”, a mai susținut Serghei Riabkov.

Mai multe detalii: Moscova acuză SUA că i-au ajutat pe ucraineni, inclusiv furnizând informații secrete, în atacurile cu drone efectuate asupra teritoriului rus

Trupele ruse au bombardat joi un punct de livrare a ajutorului umanitar din satul Kozatske din regiunea Herson, a informat administrația militară a regiunii, citată de Kyiv Independent.

„În timpul descărcării ajutorului umanitar, ocupanții ruși au lansat o dronă. A aruncat explozibili asupra civililor care au venit acolo să ia legume”, a informat administrația.

În urma atacului, 9 civili au fost răniți. Potrivit autorităților locale, printre victime se numără un băiat de 16 ani, iar patru dintre răniți sunt în stare gravă.

În mediul online au apărut două filmări cu o grupare care se autointitulează „Corpul Voluntarului Rus”, ținând steagul asociat grupului în afara clădirilor din regiunea Briansk.

Într-unul dintre videoclipuri, un bărbat îmbrăcat în camuflaj și cu banderole galbene, folosite de Ucraina pentru a se distinge în luptă, îi îndeamnă pe cetățenii ruși „să-și dea seama că nu sunt sclavi” și să lupte împotriva regimului de la Kremlin.

Pe canalul de Telegram al grupului, ei spun că afirmația că au ucis copii și au luat ostatici este o „minciună a propagandei de la Kremlin”.

Tensiunile generate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina au dominat reuniunea G20 de la Delhi, chiar și după ce premierul Indiei a cerut miniștrilor de externe să-și lase deoparte diviziunile, relatează BBC.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că reuniunea a fost afectată de „războiul neprovocat și nejustificat” al Rusiei, în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că a „îngropat” un acord care să permită exporturile ucrainene de cereale.

Mai multe detalii: Confruntarea diplomatică SUA – Rusia cu ocazia reuniunii G20 din India. Statele nu au reușit să adopte o declarație privind războiul din Ucraina

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat joi că Rusia nu va fi prima care să testeze un dispozitiv nuclear, după suspendarea de către Moscova a participării la noul tratat START pentru controlul armelor nucleare cu SUA, informează Reuters.

Adresându-se reporterilor la misiunea rusă de la Geneva după o conferinţă asupra dezarmării, Riabkov a spus că Moscova nu va efectua teste dacă Washingtonul se va abţine la rândul său, dar că Rusia trebuie totuşi să se pregătească pentru ce este mai rău.

Atacul „sabotatorilor ucraineni” în zona de frontieră a regiunii Briansk este un act terorist, a declarat, joi, președintele rus Vladimir Putin, în timpul unei discuții online cu participanții la programul educațional pilot „Școala Mentorului”.

„Azi (n.r. – joi) au comis un alt act terorist, o altă crimă, au intrat în zona de frontieră și au deschis focul asupra civililor. Au văzut că este o mașină civilă, au văzut că acolo stăteau civili și copii. Au deschis focul asupra lor”, a spus Vladimir Putin, citat de TASS.

Mai multe detalii: Vladimir Putin spune că la Briansk a avut loc un atac terorist. „Au intrat în zona de frontieră și au deschis focul”. Reacția Ucrainei

Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei , Oleksii Danilov, a anunţat joi că ţara sa va schimba strategia pentru a-şi recupera peninsula Crimeea, anexată ilegal de către ruşi în 2014, transmite EFE.

„Strategia pentru eliberarea Crimeei: a sosit momentul pentru o nouă formulă”, a anunţat Danilov într-un scurt mesaj pe contul său de Twitter.

„Secvenţa pentru eliberarea (politico-diplomatică, militară, economică etc.) presupune o schimbare a priorităţilor”, a adăugat militarul ucrainean, care nu a dat detalii cu privire la natura acestor schimbări de strategie.

Presa rusă a transmis rapoarte care susțin că forțele ucrainene au intrat pe teritoriul rusesc în regiunea Briansk, care se învecinează cu nordul Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat, joi, că președintele rus, Vladimir Putin, a anulat o călătorie planificată la Stavropol „din cauza situației din reginea Bryansk”.

Un grup de „sabotori ucraineni” a pătruns în două sate din regiunea Briansk, din vestul Rusiei, aflată la graniţa cu Ucraina, şi a luat ostatici locuitori în una dintre aşezări, iar luptătorii din Garda Naţională a Rusiei s-au angajat într-o confruntare cu militanţii, transmite, pe surse, agenţia de presă a statului rus, TASS.

Potrivit autorităților ruse, printre civili se numără morţi şi răniţi. De asemenea, ar fi vorba și despre şase ostatici.

„Astăzi, un DRG (n.r. – grup de sabotaj și recunoaștere) a pătruns din Ucraina pe teritoriul districtului Klimovsky din satul Liubechane. Sabotorii au tras într-o mașină care se deplasa. În urma bombardamentelor, un localnic a murit, iar un copil de zece ani a fost rănit”, a transmis Alexander Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk.

„Sabotorii” au atacat atât Lubeceane, cât şi Suşani, care se află la o distanţă de aproximativ 15 km în linie dreaptă. Este vorba despre câteva zeci de bărbaţi înarmaţi, care s-au angajat într-un schimb de focuri cu luptătorii de la Rosgvardia, a transmis o sursă TASS.

„Vorbim despre un atac al teroriştilor. Acum se iau măsuri pentru distrugerea lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Potrivit lui Peskov, președintele rus Vladimir Putin primește la Kremlin rapoarte periodice de la conducerea agențiilor de aplicare a legii cu privire la situația din regiunea Briansk.

„Președintele Putin se află la Kremlin. Primește rapoarte regulate de la agențiile de aplicare a legii. În special, îi raportează șeful FSB Bortnikov, ministrul Apărării Șoigu și șeful Gărzii Naționale Zolotov”, a spus Dmitri Peskov.

Garda Naţională a Rusiei (Rosgvardia) este un corp separat de armată care răspunde direct preşedintelui Vladimir Putin, în calitatea sa de comandant suprem şi de şef al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut joi Chinei să nu trimită arme pentru a ajuta războiul Rusiei în Ucraina. În schimb a solicitat Beijingului să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a-și retrage forțele.

„Mesajul meu către Beijing este clar: folosiți-vă influența la Moscova pentru a îndemna retragerea trupelor ruse. Și nu livrați nicio armă agresorului Rusia”, a spus Olaf Scholz.

Parchetul General al Ucrainei, a anunțat că în urma atacului cu rachetă asupra unui bloc din Zaporojie au murit cel puțin 4 persoane. Alte cinci persoane, printre care și un copil, sunt date dispărute.

„Conform datelor preliminare, patru persoane au fost ucise, opt au fost rănite, încă cinci sunt considerate dispărute, inclusiv un copil”, se arată în mesaj.

Administrația Militară Regională Herson a transmis, joi, într-un comunicat, că, în ultima zi, armata rusă a bombardat regiunea de 87 de ori cu mortiere, lansatoare de rachete, artilerie, tancuri și cu drone.

„Armata rusă a bombardat regiunea Herson de 87 de ori. Aproximativ 500 de obuze de mortare, artilerie, tancuri și UAV-uri au fost trase asupra așezărilor pașnice din regiune ”, se arată în mesaj.

În urma bombardamentelor rusești,  11 persoane au fost rănite, printre care și un copil de un an.

Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că e posibilă ordonarea retragerii militarilor ucraineni din regiune.

„Armata noastră va cântări în mod evident toate opțiunile. Până acum au ținut orașul, dar, dacă va fi nevoie, se vor retrage strategic. Nu ne vom sacrifica toți oamenii pentru nimic. Situația este dificilă, nu este niciun secret cu privire la acest lucru”, a declarat Alexander Rodnianski, consilier economic al lui Zelenski, pentru CNN.

La rândul său, parlamentarul ucrainean Serhiy Rahmanin a declarat la postul de radio NV că nu are sens ca Ucraina să mențină Bahmut „cu orcie preț”.

„Cred că mai devreme sau mai târziu probabil va trebui să părăsim Bahmut. Nu are sens să-l menținem cu orice preț. Însă pentru moment, Bahmut va fi apărat cu câteva obiective – în primul rând, pentru a induce cât mai multe pierderi posibile rușilor și să-i facem să-și folosească muniția și resursele”, a spus Serhiy Rahmanin.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un comunicat, că au fost respinse, în ultimele 24 de ore, peste 170 de atacuri inamice în 5 direcții.

„Eforturile principale ale inamicului sunt concentrate pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Kupiansk, Limansk, Bahmut, Avdiivsk și Șakhtarsk. Ziua trecută, apărătorii noștri au respins peste 170 de atacuri inamice în direcțiile specificate”, se anunță în comunicat.

„Ocupanții ruși au lansat 14 atacuri cu rachete asupra obiectelor civile din regiunea Harkov, regiunea Poltava și Donnechina. Există civili răniți, blocuri înalte de apartamente și case particulare sunt avariate. Invadatorii au efectuat și 21 de atacuri aeriene”, se mai precizează în mesaj.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 150.605 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 715 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.397 de tancuri, 6.658 de blindate, 2.398 de sisteme de artilerie, 300 de avioane, 288 de elicoptere, 2.058 de drone și 873 de rachete de croazieră.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, după ce a discutat cu cei care au în responsabilitate diverse zone ale apărării statului, că linia frontului este ținută sub control.

„Ţinem sub control fiecare direcţie de pe linia frontului. Khortiția, Tavria, Odesa, nordul – au fost relatări despre situaţia din ultima zi. În plus faţă de direcţiile de pe linia frontului, suntem atenţi şi la zonele din apropierea liniei frontului. Acele oraşe şi districte care sunt supuse bombardamentelor ruseşti în fiecare zi şi în fiecare noapte. Unei terori deliberate”, a precizat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a enumerat astfel oraşul Nikopol şi alte comunităţi din regiunea Dnipropetrovsk, Zaporojie, Herson şi regiunea, partea dinspre linia frontului din Donbas, Harkov şi regiunea, regiunile Sumî şi Chernihiv.

„Acum, în cea mai mare parte a teritoriului ţării noastre, am reuşit să asigurăm o siguranţă relativă, poate nu simţiţi cum este viaţa pentru aceia care trăiesc în zonele de graniţă cu Rusia, care trăiesc în sudul ţării. Unde sunt bombardamente. Unde oamenii nu sunt pe front, dar sunt (implicaţi) direct în război. Unde Rusia încearcă în mod constant să distrugă tot ce au oamenii. Constant – şi nu este o exagerare”, a spus Volodimir Zelenski.

„Fiecare înaintare a steagului nostru va însemna siguranţa oamenilor. În teritoriile care vor fi eliberate de sub ocupaţie. În acele teritorii care vor ajunge mai în spatele frontului. Şi în acele zone de graniţă unde înfrângerea invadatorului va aduce în sfârşit pace”, a afirmat Volodimir Zelenski.

În urma bombardamentului rusesc asupra unei clădiri cu 5 etaje din Zaporojie, 3 persoane au murit, iar alte 11 persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături, a transmis secretarul Consiliului Orășenesc Zaporojie, Anatoli Kurtev.

„Sunt oameni sub dărâmături. Potrivit informațiilor preliminare, 2 persoane au murit. Sincere condoleanțe rudelor și prietenilor”, a transmis Anatoli Kurtev.

Ulterior, oficialul ucrainean a anunțat că sub dărâmături a mai fost descoperită o persoană decedată.

Potrivit Serviciului de Stat de Urgență, în Zaporojie, ca urmare a unui atac cu rachetă, o clădire de cinci etaje a fost aproape complet distrusă, fiind afectate nivelele superioare.

Serviciul de salvare a raportat că au fost salvate 11 persoane, printre care și o femeie însărcinată, care au fost transportate la spital. Alte 20 de persoane au fost evacuate de la locul atacului cu rachete. Trei persoane decedate au fost scoase de sub dărâmături.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reacționat, după lovitura cu rachete asupra blocului din Zaporojie.

„Zaporojie. Ocupanții au lovit centrul orașului noaptea. O clădire mare a fost lovită. Etajele 3, 4 și 5 au fost distruse. Din păcate, există morți și răniți. Statul terorist vrea să transforme fiecare zi pentru poporul nostru într-o zi de teroare. Dar răul nu va domni pe pământul nostru. Vom alunga pe toți ocupanții și ei vor fi cu siguranță responsabili pentru tot”, a spus Volodimir Zelenski.

Operațiunile de căutare și salvare de la locul tragediei continuă.

Secretarul american al Justiţiei, Merrick Garland, a declarat miercuri că şeful unităţii paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, este „un criminal de război”, relatează agenţia AFP, preluată de Agerpres.

„Cred că avem mai mult decât elementele necesare pentru a-mi justifica opinia”, a declarat Merrick Garland în cadrul unei audieri în Senat.

Grupul Wagner „este responsabil pentru atacurile asupra ucrainenilor în Donbas, în special folosind prizonieri din tabere ruse drept carne de tun”, a declarat el.

„Ceea ce fac ei este de neimaginat şi trebuie să facem tot posibilul să-i împiedicăm”, a spus responsabilul SUA, promiţând că va ajuta justiţia ucraineană să ancheteze aceste crime.

Mai multe detalii: Secretarul american al Justiţiei: Şeful grupului Wagner este un „criminal de război”

Explozii au fost auzite în orașul Bakhchysarai din Crimeea și în orașele Sevastopol și Yalta, relatează publicația de știri geopolitice și militare GeoInsider, potrivit Sky News.

⚠️📽️ Explosions in Crimea, reported from Bakhchysarayi and suburbs of Sevastopol.
Reports also of strong explosions from Yalta, about 45 km east of Sevastopol.#Ukraine #UkraineRussiaWar #UkraineWar pic.twitter.com/4ETwBuE4ML

— GeoInsider (@InsiderGeo) March 1, 2023

Preşedintele Chinei Xi Jinping şi omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko au cerut un acord de pace pentru Ucraina „cât mai curând posibil”, în cadrul convorbirilor purtate, miercuri, la Beijing, informează agenţia de presă belarusă Belta, citată de Reuters.

Cei doi lideri au adoptat o declaraţie comună în care şi-au exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la evoluţia conflictului armat în regiunea europeană şi interesul extrem pentru instaurarea păcii în Ucraina cât mai curând posibil”, notează Belta, informează Agerpres.

„Belarus şi China sunt interesate să evite o escaladare a crizei şi gata să depună eforturi pentru restabilirea ordinii şi păcii regionale”, a adăugat sursa citată.

Summitul de la Beijing a reunit doi dintre liderii străini pe care se bazează cel mai mult preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce armata sa luptă pentru a-şi atinge obiectivele invaziei declanşate în urmă cu un an în Ucraina.

Mai multe detalii: Xi Jinping și Alexander Lukașenko cer un acord de pace „cât mai curând posibil” în Ucraina

Autoritățile afirmă că a avut loc un atac cu rachete asupra regiunii centrale Poltava din Ucraina, în contextul în care au fost lansate avertismente de raid aerian pe scară largă în întreaga țară, relatează CNN.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii civile și critice din districtul Kremenciuk”, a declarat Dmitro Lunin, șeful administrației militare din Poltava, într-o scurtă postare pe Telegram.

Marți, ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a lansat o serie de tentative de atacuri cu drone care au vizat infrastructura din interiorul Rusiei, inclusiv în apropierea capitalei.

Potrivit unui document consultat de AFP, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro la Facilitatea europeană pentru pace (FEP), un fond utilizat pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei, această sumă urmând să fie alocată achiziţiei de obuze de calibrul 155 mm folosite de artileria ucraineană, informează Agerpres.

O asemenea finanţare ar permite livrarea rapidă către Ucraina a circa 250.000 de obuze de 155 mm, cumpărate la un preţ de 4.000 de euro bucata, conform indicaţiilor experţilor de la Bruxelles.

Propunerea va fi discutată de miniştrii europeni ai apărării la reuniunea lor din 7 martie la Stockholm.

În timp ce Estonia a cerut alocarea a 4 miliarde de euro în FEP pentru achiziţia unui milion de obuze care să fie oferite Ucrainei, Borrell le-a cerut statelor UE să scoată muniţii din stocurile lor strategice pentru a le transfera Ucrainei şi a ajuta astfel această ţară în războiul cu Rusia, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii.

„Este urgent. Trebuie să mobilizăm rapid mijloacele de care dispunem şi să acţionăm cu ce avem”, a insistat Borrell pe 21 februarie, la o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta din urmă a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei.

Facilitatea europeană pentru pace (FEP) a fost deja alimentată de statele UE cu 3,5 miliarde de euro pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Ucrainei, o alocare suplimentară de două miliarde de euro fiind convenită între timp în acelaşi scop. Statele UE contribuie la acest fond, din care apoi le sunt plătite armele şi muniţiile transferate Ucrainei.

Trupele rusești continuă să avanseze în apropierea orașului asediat Bahmut, au declarat astăzi forțele armate ucrainene, transmite Sky News.

Într-o declarație pe Facebook, statul major al forțelor armate a transmis: „Inamicul continuă să avanseze. Asaltul asupra orașului Bahmut continuă”.

Voluntarii ucraineni care se ocupă de evacuarea civililor din Donbas spun că au încetat să mai meargă la Bahmut, scrie jurnalistul independent Neil Hauer, citând o „amenințare directă” a rachetelor rusești ghidate antitanc (ATGM) pe drumurile rămase spre oraș.

În ultimele luni, bătălia din Bahmut a devenit una dintre cele mai aprige din războiul de până acum.

Unii experți militari spun că Bahmut nu are valoare strategică, dar alții afirmă că capturarea sa poate ajuta Rusia să pună mâna pe Sloviansk și Kramatorsk.

Rusia a pierdut cel puțin 130 de tancuri și transportoare blindate de trupe într-o bătălie de trei săptămâni în orașul Vuhledar din sudul Ucrainei, potrivit unor oficiali ucraineni.

Oficialii ucraineni au declarat că lupta „epică” de pe o câmpie de lângă Vuhledar a produs cea mai mare bătălie de tancuri din război de până acum și un eșec usturător pentru ruși, relatează New York Times, citat de The Guardian.

Ambele tabere au trimis tancuri în luptă, „rușii avansând în coloane, iar ucrainenii manevrând defensiv, trăgând de la distanță sau din ascunzători atunci când coloanele rusești intrau în vizorul lor”, scrie publicaţia.

Când totul s-a terminat, nu numai că Rusia nu reușise să captureze Vuhledar, dar făcuse și aceeași greșeală care a costat Moscova sute de tancuri la începutul războiului: înaintarea coloanelor în ambuscade.

Rămășițele tancurilor rusești, aruncate în aer de mine, lovite de artilerie sau distruse de rachete antitanc, împânzesc acum câmpurile agricole din jurul orașului minier de cărbune, potrivit imaginilor filmate de drone militare ucrainene.

Trupele rusești au suferit, de asemenea, de o lipsă de comandanți de tancuri experimentați în Vuhledar, iar mulți dintre luptători erau soldați proaspăt recrutați, care nu au fost instruiți în tacticile ucrainene de ambuscadă a coloanelor, precizează ziarul. Ambuscadele au fost tactica caracteristică a Ucrainei împotriva coloanelor blindate rusești încă din primele zile ale războiului.

Ministrul Economiei, Iulia Șvyrydenko, a propus marți ca marile lanțuri de magazine să participe la achiziția de alimente, de către Ministerul Apărării, pentru forțele armate ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

„În prezent, companiile care achiziționează produse de la marile lanțuri de magazine sunt implicate în furnizarea de produse alimentare. Deoarece aveți deja aceste produse în gama dumneavoastră, ați putea să rezolvați problema logistică”, a declarat Șvyrydenko. „Sarcina noastră comună este de a asigura aprovizionarea neîntreruptă a armatei cu alimente”, a precizat ministrul.

Anunțul Iuliei Șvyrydenkovine în contextul scandalului de corupție în desfășurare, în care Ministerul ucrainean al Apărării este acuzat că a achiziționat alimente la prețuri umflate.

O explozie s-a produs miercuri într-o fabrică din orașul Kadiivka din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă, fabrică în care soldații ruși „au încercat să ascundă camioane cu muniție”, a anunțat guvernatorul regional Serhii Haidai, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk nu a oferit alte detalii.

Kadiivka se află sub controlul forțelor ruse și proruse încă din 2014.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a susținut că Ucraina a atacat Crimeea ocupată cu 10 drone.

Potrivit ministerului de la Moscova, șase drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, iar celelalte patru au fost „dezactivate prin mijloace electronice”.

FOTO: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News