Război în Ucraina, ziua 374 | Ucrainenii încearcă să evacueze ultimii copii din Bahmut, în timp ce orașul devine „iadul pe pământ”

Petr Pavel, președintele ales al Cehiei, ar intenționa să se întâlnească cu Volodimir Zelensi în timpul unei vizite în Ucraina în luna aprilie, împreună cu omologul său slovac, Zuzana Caputova, scrie sâmbătă publicația Ceske Noviny, potrivit The Kyiv Independent.

Vizita va face parte dintr-o călătorie diplomatică mai amplă în străinătate, inclusiv la Bruxelles, după învestirea oficială a lui Pavel în funcție, pe data de 9 martie.

Pavel a declarat anterior că aderarea Ucrainei la NATO trebuie să fie luată în considerare după ce se va încheia războiul cu Rusia.

De la începutul războiulului, Petr Pavel a susținut ferm sprijinul militar acordat Kievului, afirmând în februarie că Ucraina ar trebui să primească toate armele convenționale de care are nevoie pentru a obține victoria.

Într-o discuție cu publicația ucraineană Suspilne, Pavel, general în retragere și fost comandant în cadrul NATO, a declarat că Ucraina „și-a făcut temele” în ceea ce privește valorile comune, interesele pe termen lung și interoperabilitatea tehnică cu Alianța Nord-Atlantică.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Cu toate acestea, primirea Ucrainei la acest moment ar face ca NATO să devină parte a conflictului, ceea ce ar putea duce la un război nuclear, a explicat el. Pavel a adăugat că, în opinia sa, Ucraina merită să fie luată în considerare pentru a deveni țară membră a NATO pentru că îndeplinește standardele alianței și apără valorile comune.

Premierul leton Krisjanis Karins a declarat sâmbătă, pentru publicația germană Der Spiegel, că este sigur că țările occidentale vor livra Ucrainei avioane de luptă, considerând că este „o chestiune de timp” până când decizia va fi luată, scrie The Kyiv Independent.

„Dacă ucrainenii au nevoie de avioane de luptă, ar trebui să le primească”, a spus el, adăugând că militarii Kievului au dovedit în repetate rânduri că învață rapid să opereze echipamente noi.

Livrarea de avioane de luptă moderne este considerată o provocare logistică semnificativ mai dificilă în comparație cu furnizarea de tancuri de fabricație occidentală, din cauza complexității sporite și a dificultăților de instruire și de întreținere.

Berlinul a respins cu fermitate orice posibilitate de a trimite Ucrainei avioane de vânătoare, după ce a promis că va oferi Kievului zeci de tancuri Leopard.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

„Problema avioanelor de luptă nu se pune deloc”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, pe 29 ianuarie. Alte țări s-au arătat mai deschise la această idee. Pe 10 februarie, Ucraina a solicitat oficial Olandei avioane de luptă multirol F-16, țară care anunțase anterior că este dispusă să analizeze oportunitatea unei astfel de livrări.

În timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Londra, pe 8 februarie, premierul britanic Rishi Sunak a declarat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina.

Dintre toate modelele disponibile, Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru F-16, un model de avion de luptă construit în SUA, care este folosit încă din anii 1970 și este deținut de peste 20 de națiuni. Alte modele considerate ca fiind potrivite pentru Ucraina sunt avioanele franceze Rafale, cele suedeze, Gripen, precum și aeronavele de vânătoare Eurofighter Typhoon.

Guvernul ucrainean va folosi activele confiscate de la două bănci rusești, MR Bank și Prominvestbank, pentru reconstrucția țării, a declarat sâmbătă premierul Denis Șmîhal, în timpul unei conferințe de presă, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Activele celor două bănci, în valoare de 460 de milioane de dolare, fuseseră adăugate la bugetul de stat după lichidarea celor două instituții de credit, care a avut loc pe 25 februarie 2022, a doua zi după începutul invaziei ruse.

La începutul lunii decembrie, Banca Mondială a estimat costurile reconstrucției postbelice a Ucrainei la peste 600 de miliarde de euro.

În urma atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii critice a țării, derulate de la începutul lunii octombrie, estimarea Băncii Mondiale privind costul reconstrucției postbelice a Ucrainei a crescut cu peste 200 de miliarde de euro față de iunie, când prognoza a fost stabilită la 350 de miliarde de euro.

În decembrie 2022, Senatul SUA a aprobat un amendament care permite transferul activelor confiscate aparținând oligarhilor ruși către populația Ucrainei.

Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a anunțat pe 3 februarie că SUA au autorizat „primul transfer de bunuri confiscate, în valoare de 5,4 milioane de dolari, pentru reconstrucția Ucrainei”.

O adolescentă din orașul ucrainean Mariupol a urcat pe scenă și vorbit la mitingul pro-război la care a participat președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 22 februarie. Potrivit unor detalii dezvăluite de CNN, fata a rămas orfană după ce mama ei a murit în timpul bombardamentelor asupra orașului-port Mariupol.

Adolescenta, pe nume Anna, a devenit extrem de emotivă pe scena stadionului Lujniki din Moscova și apoi încurajată de un organizator să-l îmbrățișeze pe un bărbat în uniformă descris ca fiind salvatorul ei.

Jurnalista Melissa Bell, de la CNN, a relatat că mama Annei, mamă care își creștea singură cei trei copii, a fost ucisă în orașul asediat Mariupol, după ce a părăsit un adăpost din subsol.

Mai multe detalii: Rusia susține că a salvat-o pe fata din Mariupol care a vorbit la concertul pro-război al Putin. Cei care o cunosc se tem, însă, că este o victimă

În bătălia pentru orașul Bahmut din Donbas, amenințat cu o încercuire finală de către forțele ruse după șapte luni de lupte crâncene, există „Îngeri Albi” și „Îngeri Întunecați”, „drumul vieții” (autostrada Bahmut-Lisichansk, care a devenit orice altceva decât o autostradă) și „Centrul de Invincibilitate”, scrie sâmbătă The Guardian, notând că războiul a ajuns să genereze eufemisme și metafore.

Îngerii Albi, un grup de evacuare al poliției ucrainene, străbat cartierele pline de pericole mortale ale orașului distrus de obuze, pentru a scoate copiii și bătrânii din localitate.

În schimb, Îngerii Întunecați, îi transportă în afara orașului pe cei morți. Centrul de Invincibilitate este locul unde cele câteva mii de civili care au rămas pot găsi apă și mâncare caldă gătită de voluntarii care se află în oraș, chiar dacă în ultimele două săptămâni Bahmutul s-a confruntat cu o amenințare tot mai mare de a fi în cele din urmă invadat.

Într-un oraș situat la vest de Bahmut, The Observer s-a întâlnit cu Oleksandra Havrylko, un maior în vârstă de 30 de ani din cadrul poliției ucrainene, care a petrecut recent timp în Bahmut și în satele din jur cu Îngerii Albi, încercând să-i convingă pe adulții care au grijă de ultimii zeci de copii din oraș să îi lase să fie evacuați.

Este o căutare care a dus la zvonuri conform cărora poliția ia copiii de la părinții care refuză să plece, ceea ce a determinat unele familii să își ascundă fiii și fiicele, oricât de inexplicabil ar părea acest lucru. „Din păcate, este adevărat”, a spus ea, cu tristețe. „Au existat cazuri de oameni care și-au ascuns copiii pentru că au auzit zvonuri că poliția le va lua copiii cu forța”, a mărturisit polițista.

„Dar nu este corect. Legea spune că putem lua copiii doar cu permisiunea părinților. În cazul în care copiii nu au părinți, dar au un tutore, putem obține permisiunea serviciilor sociale pentru a-i lua”, a precizat Oleksandra Havrylko.

În schimb, spune ea, voluntarilor li se cere să convingă familiile să plece. Săptămâna trecută, acest lucru a însemnat o vizită într-un sat de lângă Bahmut. „Căutam copii. Aveam o adresă unde ni s-a spus că ar putea locui niște copii. Modul în care abordăm persoanele depinde de situație”, a povestit ea. Uneori, a explicat ea, este nevoie de mai multe vizite și de un sentiment de familiarizare pentru a-i convinge pe oameni să plece.

„A fost o familie care a spus că nu are bani să plece sau să închirieze un loc. Era un copil de șapte ani cu ei. Bunicul a vrut să plece, dar mama nu a vrut. Așa că, în urmă cu două săptămâni, am găsit un apartament în avans și l-am fotografiat pentru a le arăta imaginile. Și le-am spus «uite, aici veți merge»”, a mai povestit polițista.

„Sunt unele cazuri în care oamenii își echipează subsolurile pentru a le face mai mult sau mai puțin locuibile. Într-un caz, am văzut un generator și copii care se jucau jocuri video. Dar o mulțime de subsoluri nici măcar nu au fost proiectate pentru a servi drept adăposturi antiaeriene. Sunt pur și simplu pline cu lucruri pe care oamenii le-au adus jos pentru a nu se deteriora: covoare, frigidere, mașini de spălat – chiar și cuptoare cu microunde, dintre care niciunul nu funcționează. Arată ca un depozit murdar, umed. Nu există electricitate”, a mai spus Oleksandra Havrylko.

Luptele neîncetate care au cuprins Bkhmutul în ultimele săptămâni, după șapte luni de eforturi ale rușilor de a cuceri orașul, nu au făcut decât să se intensifice în ultimele zile, pe măsură ce forțele Moscovei, inclusiv grupul de mercenari Wagner, sunt tot mai aproape de a reuși încercuirea orașului.

Sentimentul că bătălia ar putea intra în ultimele sale zile a fost întărit de pregătirea unor noi linii defensive mai la vest, inclusiv în jurul orașului Kramatorsk, aflat în apropiere, unde noi buncăre și tranșee au fost pregătite rapid. Și, în ciuda sloganului – repetat atât de soldații de pe câmpul de luptă, cât și de politicieni – că „Bahmut rezistă!” -, în ultimele zile, s-a strecurat un sentiment de sumbră inevitabilitate.

Într-o cafenea din Kramatorsk, Bohdan Zuyakov, Denys Kovalenko și Mykola Sidorov, din Uniunea Voluntarilor din Kramatorsk, au descris cea mai recentă misiune a lor. „27 februarie a fost ultima zi în care am putut intra” în oraș, a afirmat Zuyakov, explicând că au livrat combustibil pentru generatoare, alimente, farfurii și tacâmuri. „Situația nu permite acest lucru”, adaugă Sidorov. „Toate drumurile sunt sub tiruri de armă”, a adăugat el.

„A fost o misiune de două zile. În prima zi, 26 februarie, a fost ceață, iar ceața este prietenul nostru. Ziua de 27 (februarie) a fost teribilă. Chiar și localnicii au spus că abia au reușit să treacă cu viață. A fost cea mai rea zi. Când intram, am văzut soldați lângă drum trăgând și ne-am dat seama că nu va fi ușor. În schimb, a fost un coșmar total. Împușcături peste tot și explozii. Am simțit că e iadul pe Pământ. Ca să spun adevărul, ne era teamă că nu vom mai putea ieși”, a povestit Zuyakov.

„Acum”, a spus Sidorov, „autoritățile ucrainene nu vor lăsa voluntarii să intre”. Kovalenko sugerează că poate aceea a fost ultima lor vizită. „Dacă nu va avea loc un contraatac surpriză, probabil că nu vom putea intra din nou” în Bahmut, a adăugat el.

Statele membre ale Uniunii Europene ar căuta alte țări din afara blocului comunitar pentru a furniza muniție Ucrainei, potrivit unui înalt oficial al UE și a doi diplomați citați de Politico.

Conform propunerii, țările ar urma să pună în comun contribuțiile lor financiare în cadrul Fondului European pentru Pace, un fond colectiv, pentru a negocia contracte centralizate de achiziție de muniție direct cu întreprinderile din industria de apărare.

Norvegia și Canada ar putea lua parte la această schemă de achiziții, potrivit surselor Politico. Cu cât mai multe țări vor participa, cu atât mai ușor va fi să se găsească banii și să se negocieze contracte mai mari, menționează publicația europeană, potrivit The Kyiv Independent.

Primul pas al programului propus îl reprezintă alocarea a cel puțin 1 miliard de euro, bani cu care să fie cumpărate obuze de artilerie de 155 mm pentru artileria ucraineană, o prioritate constantă a forțelor armate ale Kievului.

Fondul a fost folosit până acum pentru a rambursa țărilor sumele echivalente cu donațiile de arme făcute Ucrainei. Astfel, UE a plătit 3,6 miliarde de euro pentru acoperirea parțială a costurilor reprezentate de sprijinul militar pentru Ucraina al acestor țări.

Un bărbat în vârstă de 57 de ani a fost ucis sâmbătă de un bombardament rusesc asupra satului Lvove, situate în regiunea Herson din sudul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene, potrivit CNN.

De asemenea, au fost avariate mai multe case ale unor civili și Palatul Culturii din zonă, conform administrației militare regionale din Herson.

Marea Britanie va livra Ucrainei 28 de tancuri de luptă principale Challenger 2, în loc de cele 14 promise anterior, a declarat ambasadorul ucrainean la Londra, Vadym Prystaiko, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, potrivit The Kyiv Independent.

„Dacă ni s-au promis 14 tancuri atunci, ca urmare a vizitei președintelui (Volodimir) Zelenski, acest număr se va dubla”, a declarat Prystaiko.

Prystaiko a precizat că Marea Britanie discută cu Ucraina nu despre platformele specifice de care Kievul are nevoie, ci despre provocările de pe câmpul de luptă pe care armata ucraineană intenționează să le rezolve.

Marea Britanie a promis tancurile Challenger 2 ca parte a pachetului de sprijin militar al aliaților occidentali. Mai multe țări au promis să trimită Ucrainei zeci de tancuri Leopard 2 fabricate în Germania, iar SUA au promis să trimită 31 de tancuri Abrams în cursul acestui an.

Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupaţia rușilor de un an, nu mai produce electricitate şi acum este doar bază militară pentru trupele ruse, afirmă Dmitro Orlov, primarul oraşului Enerhodar, potrivit publicației franceze Le Monde, preluată de news.ro.

„În acest an de ocupaţie, (Rusia) a transformat cea mai mare centrală nucleară a Europei în bază militară”, a afirmat primarul din Enerhodar, aflat în exil.

În prezent, în cea mai mare centrală nucleară de pe continentul european şi în orașul Enerhodar se află cel puţin 1000 de militari ruşi, conform edilului în vârstă de 37 de ani.

Mai multe detalii: Oficial ucrainean: Centrala nucleară din Zaporojie a devenit „bază militară rusă”

Presiunea a crescut asupra trupelor ucrainene și a civililor care se adăpostesc în Bahmut, în timp ce forțele Kievului au încercat să-i ajute pe locuitorii rămași să părăsească orașul asediat din estul țării, pe fondul a ceea ce analiștii occidentali spun că ar putea fi pregătiri pentru o retragere ucraineană, scrie Al Jazeera.

O femeie a fost ucisă și doi bărbați au fost, sâmbătă, grav răniți de bombardamente în timp ce încercau să traverseze un pod improvizat pentru a ieși din Bahmut, potrivit trupelor ucrainene care îi ajutau.

Un reprezentant al armatei ucrainene, care a vorbit sub condiția anonimatului din motive de securitate, a declarat pentru The Associated Press că acum este prea periculos pentru civili să părăsească orașul cu vehicule și că oamenii trebuie să fugă în schimb pe jos.

Orașul Bahmut a fost timp de luni de zile o țintă cheie a ofensivei Moscovei pe frontul estic, desfășurată cu un număr important de trupe ruse, inclusiv cu multe forțe ale Grupului de mercenari Wagner, care se apropie tot mai mult de bastionul estic cheie al Ucrainei.

Linia frontului din orașul Bahmut, din regiunea Donețk, a fost stabilizată în ultimele zile de către trupele ucrainene, în pofida atacurilor intense și continue ale forțelor ruse, a declarat sâmbătă un comandant adjunct al Gărzii Naționale a Ucrainei, potrivit CNN.

Potrivit lui Volodimir Nazarenko, din cadrul batalionului Svoboda, forțele ruse nu au trecut râul Bakhmutka, iar centrul orașului rămâne sub controlul forțelor ucrainene.

„Fiecare oră în Bahmut este un iad. Inamicul a înregistrat succese în nordul și nord-vestul Bahmutului în urmă cu o săptămână. Soldații ucraineni ripostează. În ultimele zile, linia frontului a fost stabilizată datorită muncii și eforturilor noastre”, a declarat Nazarenko pentru postul de televiziune ucrainean Kyiv24.

În apropiere de satul Ivanivske, aflat la sud-vest de Bahmut, „drumul Kosteantînivka-Bahmut se află sub controlul forțelor ucrainene. Ele fac acest lucru cu eforturi enorme”, a precizat comandantul adjunct.

Mai multe detalii: Comandant ucrainean: „Fiecare oră în Bahmut este un iad”, dar forțele Kievului au stabilizat linia frontului. Rușii „bombardează haotic”

Bilanțul oamenilor care au fost uciși în urma atacului cu rachete rusești care a lovit un bloc de apartamente din orașul Zaporojie, din sudul Ucrainei, a crescut la 11, după ce cadavrul unei femei a fost găsit sub dărâmături, a anunțat serviciul de urgență al statului, potrivit Al Jazeera.

O fetiță de doar 8 luni și întreaga ei familie se numără printre cei uciși în atacul de dimineață asupra unei clădiri rezidențiale de cinci etaje, a precizat serviciul de urgență, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Oficialii administrației regionale au precizat, într-o altă postare, că o rachetă rusească S-300 a lovit clădirea.

Serviciul de urgență a anunțat că au fost salvate 11 persoane. Douăzeci de oameni au fost evacuați din clădirea puternic avariată, conform The Kyiv Independent.

Șefa Parchetului european, Laura Codruța Kövesi, a participat, sâmbătă, la Liov, la conferința „United4Justice”. Aici s-a întâlnit și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, informează G4Media.

„Există un fapt pe care nu îl pot ignora: Federația Rusă deportează mii de copii ucraineni. Da, deportează! Doar acest fapt ne duce cu gândul la cele mai întunecate ore ale istoriei europene”, a spus Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a mai arătat că Parchetul European poate ajuta autoritățile ucrainene în cadrul investigațiilor privind fraudele care afectează interesele financiare ale UE.

Mai multe detalii: Kövesi a participat la o întâlnire cu Zelenski, în Ucraina: „Sunt aici pentru a lua poziție, alături de voi, împotriva noului avatar al răului radical”

Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, generalul american Christopher Cavoli, afirmă că Rusia a pierdut peste 200.000 de soldați începând din 24 februarie anul trecut, când a invadat Ucraina, acesta descriind amploarea războiului ca fiind „incredibilă”, scrie sâmbătă publicația germană Der Spiegel, potrivit The Kyiv Independent.

Generalul din armata SUA a adăugat că peste 1.800 de ofițeri ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului.

Cavoli a mai spus că Rusia a pierdut „mult peste” 2.000 de tancuri mari de luptă și că armata sa lansează, în medie, 23.000 de obuze de artilerie pe zi.

Mai multe detalii: Generalul Christopher Cavoli, comandantul forțelor NATO din Europa: Rusia a pierdut 200.000 de soldați și „mult peste” 2.000 de tancuri în Ucraina

Serviciile secrete din Rusia au arestat o moscovită suspectată de înaltă trădare pentru că a trimis ajutor financiar trupelor ucrainene, informează Agerpres, care preia agenția spaniolă de știri EFE.

„A fost dejucată o activitate ilegală a unei locuitoare a Moscovei, implicată în înaltă trădare sub forma prestării de ajutor Forţelor Armate ale Ucrainei”, a transmis Serviciului Federal de Securitate (FSB – principalul serviciu secret din Rusia, fostul Kgb), potrivit agenției ruse de presă TASS.

Femeia a fost reţinută în timp ce încerca să iasă din ţară.

Mai multe detalii: O rusoaică din Moscova, suspectată că a trimis bani armatei ucrainene. FSB a arestat-o pentru înaltă trădare

Forțele ruse au lansat atacuri asupra a opt regiuni din Ucraina în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 12, au anunțat autoritățile locale la începutul zilei de sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Un civil în vârstă de 52 de ani a fost rănit în urma bombardamentelor rusești asupra satului Berestove din zona Kupiansk, în regiunea nord-estică Harkov. El a fost spitalizat, potrivit guvernatorului regiunii Harkov, Oleh Sinegubov. Cel puțin nouă clădiri rezidențiale și o unitate medicală au fost avariate în Kupiansk, în timp ce mai multe clădiri comerciale și garaje au fost complet distruse, a precizat guvernatorul regional.

Sinegubov a precizat că un civil în vârstă de 37 de ani a fost ucis în districtul Chuhuiv al regiunii, după ce a călcat pe o mină.

Forțele ruse au atacat districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, avariind patru case și o linie electrică, a anunțat Serhii Lysak, guvernatorul local. Localitatea Marhaneț din regiune a fost, de asemenea, atacată în ultimele 24 de ore. Nu au fost raportate victime.

În ceea ce privește regiunea estică Donețk, guvernatorul Pavlo Kirilenko a anunțat că două persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore. O persoană a fost ucisă în Maksymilianivka și alta în Siversk. O persoană a fost rănită în Chasiv Yar, iar alta într-o așezare nespecificată din zona Lisichansk, a precizat Kirilenko.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhii Haidai, a anunțat că trupele ruse continuă să încerce să avanseze în zona Kreminna, aruncând mai mult echipament greu în luptă. Situația din regiune rămâne dificilă, a spus el.

În regiunea sud-estică Zaporojie, forțele Moscovei au bombardat infrastructura civilă în jurul a 14 localități, fiind primite 18 rapoarte privind distrugerea de case și situri de infrastructură, a anunțat Administrația militară a regiunii Zaporojie.

Între timp, în sudul Ucrainei, Administrația militară a regiunii Herson a precizat că Rusia a bombardat regiunea de 69 de ori în ultima zi, folosind mortiere, artilerie, tancuri, UAV-uri (drone) și MLRS (sisteme de lansatoare multiple de rachete). Orașul eliberat Herson a fost supus tirului rușilor de patru ori, fiind avariate clădiri de apartamente și o companie de utilități.

Atacurile rușilor asupra regiunii Herson au provocat moartea unei persoane și rănirea alto zece oameni, potrivit administrației locale.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Rusia a pierdut 152.190 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, informează The Kyiv Independent.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au pierdut 820 de oameni, număr inclus în bilanțul prezentat de conducerea armatei ucrainene.

Potrivit Statului Major General ucrainean, Rusia a mai pierdut până acum în Ucraina:

• 3.409 tancuri,
• 6.683 de vehicule blindate de luptă,
• 5.289 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 2.414 sisteme de artilerie,
• 487 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 247 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 302 avioane,
• 289 de elicoptere,
• 2.066 de drone
• și 18 nave / ambarcațiuni.

„We don’t rise to the level of our expectations, we fall to the level of our training.”
Archilochus

Total combat losses of the enemy from February 24, 2022 to March 4, 2023: pic.twitter.com/ZzvFPRwbPd

— Defense of Ukraine (@DefenceU) March 4, 2023

Rusia nu a preluat controlul asupra orașului Bahmut din estul Ucrainei, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al forțelor armate ucrainene pentru CNN.

„Luptele din Bahmut se dau mai mult la periferie, orașul fiind controlat de forțele de apărare ucrainene: Forțele Armate ale Ucrainei, Garda de Frontieră și Garda Națională”, a susținut Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al grupării din est a forțelor armate.

Trupele ucrainene își schimbă pozițiile în Bahmut în rotații controlate și planificate, a declarat el ca răspuns la informațiile privind retragerea unor unități.

„De asemenea, nu există o retragere în masă a trupelor ucrainene”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt a precizat că până acum pe parcursul zile de sâmbătă au avut loc ostilități în jurul Bahmutului, în satele Vasiukivka și Dubovo-Vasylivka, situate la nord de oraș, și în satele Ivanivske și Bohdanivka, la vest.

„Numai în apropiere de Bahmut au avut loc 21 de atacuri inamice cu utilizarea diferitelor sisteme de artilerie și MLRS (sisteme de lansatoare multiple de rachete, n.r.), precum și 9 lupte. În total, pe acest front au avut loc 131 de atacuri și 38 de angajări în luptă”, a mai declarat Cherevatyi.

Peste 150 de soldați ruși au fost uciși și 239 au fost răniți, iar trei au fost luați prizonieri, a adăugat el.

Cel puțin 16.071 de soldați ruși au murit după 24 februarie 2022, potrivit serviciului în limba rusă al BBC, care a efectuat, împreună cu site-ul independent rus Mediazona, o numărătoare nume cu nume a militarilor morți, scrie The Kyiv Independent.

La un an de la începerea războiului, numărul victimelor militare ruse verificate din surse deschise a depășit acum numărul oficial confirmat al deceselor soldaților sovietici în timpul războiului de nouă ani din Afganistan. Peste 15.000 de soldați sovietici au fost uciși în Afganistan din 1979 până în 1989.

BBC și Mediazona au identificat, de asemenea, că cel puțin 1.366 dintre cei uciși din februarie 2022 au fost recruți ruși mobilizați. Aproximativ 40% dintre aceștia au murit în ultimele două luni.

Potrivit jurnaliștilor celor două publicații, cei mai mulți dintre rușii uciși pe front erau din regiunile Sverdlovsk și Chelyabinsk, Bașkiria, Buriatia și Daghestan. Pierderile totale ale Rusiei, care includ militari răniți, morți sau dispăruți, s-ar putea ridica la cel puțin 144.500 de persoane.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a promis sâmbătă că armata rusă va ura „bun venit” cu rachete de crozieră Kalibr şi alte „focuri de artificii pirotehnice” viitoarei fabrici de tancuri germane din Ucraina, pe care o va deschide producătorul Rheinmetall, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Acest eveniment va fi sărbătorit cu focuri de artificii de Kalibr şi alte artificii pirotehnice”, a scris Medvedev, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Medvedev, fost preşedinte și premier al Rusiei, şi-a exprimat convingerea că planurile de a construi o fabrică amintesc pentru moment de „un trolling (provocare, n.r.) primitiv al regimului de la Kiev”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev amenință cu rachete Kalibr și „focuri de artificii” viitoarea uzină germană Rheinmetall de tancuri din Ucraina

Fondatorul grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a publicat sâmbătă o înregistrare video care arată, potrivit declaraţiilor lui, sicrie care conţin trupurile militarilor ucraineni care sunt repatriaţi către teritorii controlate de Kiev, scrie Agerpres, care preia Reuters.

În înregistrarea video, Prigojin, îmbrăcat în uniformă militară, spune: „Trimitem acasă încă un transport cu luptători ai armatei ucrainene. Au luptat cu curaj şi au pierit. De aceea, ultimul camion îi va duce înapoi în patria lor”.

BAKHMUT MEATGRINDER: Evgeny Prigozhin, Chief of Wagner, honours Ukrainian dead by saying they fought bravely, but perished. Now, they are coming home in boxes.

Earlier, he called on Zelensky to order his men to leave the town, while they still could. pic.twitter.com/3yGOfjeUhx

— Kevin smith (@KJ00355197) March 4, 2023

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin publică imagini în care susține că repatriază sicrie cu soldații ucraineni uciși. „Ultimul camion îi va duce înapoi în țara lor”

Un prim pas important pentru a trage Rusia la răspundere pentru crime de război va fi făcut în acest weekend la conferinţa internaţională din oraşul Liov din vestul Ucrainei, informează agenția germană de știri DPA, citată de Agerpres. Sâmbătă dimineață, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că un acord privind înfiinţarea unui nou Centru internaţional pentru inculparea crimei de agresiune (ICPA) va fi semnat la conferinţă.

Centrul va asigura dovezi pentru viitoare proceduri legale şi va fi localizat la sediul Agenţiei Uniunii Europene de cooperare în materie de justiţie penală (Eurojust), la Haga.

Rusia şi preşedintele Vladimir Putin trebuie traşi la răspundere pentru crimele teribile împotriva Ucrainei, a afirmat Ursula von der Leyen într-un mesaj video.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen anunţă un acord privind tragerea la răspundere a Rusiei pentru comiterea de crime de război în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a analizat vineri în Consiliul de Securitate, măsurile pentru protejarea instalaţiilor ruse de atacuri teroriste, la o zi după ce regiunea rusă Briansk a făcut obiectivul unui presupus sabotaj ucrainean şi după mai multe atacuri cu drone pe teritoriul rus, scrie Agerpres, care preia agenția spaniolă de știri EFE.

„Avem astăzi (vineri – n.r.) o singură temă, dar care este foarte importantă, măsurile pentru a garanta protecţia antiteroristă a instalaţiilor sub jurisdicţia organelor de securitate”, a declarat Putin, la începutul reuniunii organizate prin videoconferinţă. Ulterior, Putin i-a dat cuvântul ministrului de interne rus, Vladimir Kolokolţev.

Reuniunea a fost convocată după atacul comis joi de presupuşi sabotori ucraineni în regiunea rusă Briansk, aflată la graniţa cu Ucraina, şi pe care liderul de Kremlin l-a calificat drept „atentat terorist”. Atacul a fost revendicat de „Corpul Voluntarilor Ruşi”, care se defineşte drept o formaţiune de voluntari ruşi care face parte din Forţele Armate ale Ucrainei, şi s-a soldat cu moartea a doi civili, potrivit autorităţilor ruse.

Separat, Putin a semnat vineri un decret care permite suspendarea drepturilor acţionarilor şi preluarea gestionării externe a companiilor care nu respectă contractele de apărare în cazul introducerii legii marţiale pe teritoriul rus.

Decretul stipulează că, dacă companiile nu-şi îndeplinesc obligaţiile stabilite în contractele de apărare, inclusiv furnizarea de produse militare, „se vor suspenda drepturile acţionarilor respectivelor companii şi atribuţiile organelor lor de conducere până când legea marţială este ridicată”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată sâmbătă în vizită în Ucraina, şi-au exprimat speranţa ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să poată începe chiar în acest an, relatează agențiile EFE şi AFP, preluate de Agerpres.

„Ucraina speră să încheie punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene cât mai repede cu putinţă şi să înceapă deja negocierile de aderare la UE chiar din acest an”, a scris Zelenski, pe canalul său de Telegram, după întâlnirea pe care a avut-o cu Metsola în Liov, oraș din vestul Ucrainei.

Zelenski i-a mulţumit lui Metsola pentru „leadership-ul” ei în sprijinul Ucrainei şi pentru „deciziile importante” adoptate de Parlamentul European, îndeosebi rezoluţia prin care se sprijinea decizia de a oferi Ucrainei statutul de ţară candidată la aderare.

La rândul ei, preşedinta Parlamentului European şi-a exprimat speranţa ca Ucraina să poată începe negocierile de aderare la UE în acest an. „Sper ca negocierile de aderare să poată înceapă în acest an. Viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană”, a spus ea, care a lăudat „impresionantele” progrese făcute atât de guvernul, cât şi de parlamentul de la Kiev în privinţa candidaturii Ucrainei la blocul comunitar.

⚡ Zelensky meets with European Parliament President in Lviv.

President Zelensky thanked Roberta Metsola for her leadership in supporting Ukraine and for the EU Parliament’s decision to grant the country the status of a candidate for EU membership in June.

📷President’s Office pic.twitter.com/m7HmVI0Zs0

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2023

Totodată, Metsola a trimis un mesaj de încurajare, de pe contul ei de Twitter. „Pe parcursul ultimului an am învăţat multe lucruri de la Ucraina. Însă poate că lecţia cea mai importantă este cea pe care a formulat-o (poetul ucrainean) Taras Sevcenko: «continuă să lupţi şi cu siguranţă vei câştiga». Acest lucru este la fel de adevărat atât în ceea ce priveşte căutarea păcii şi a libertăţii, cât şi în viaţa” de zi cu zi, a scris ea.

With President @ZelenskyyUa in Lviv.

I have learnt many things from Ukraine the past year. But perhaps the most important lesson is one articulated by Taras Shevchenko: „Keep fighting, you are sure to win”.

True in the quest for peace & freedom as it is in life.

Never give up. pic.twitter.com/FEtxqvq7xW

— Roberta Metsola (@EP_President) March 4, 2023

Înainte de a se întâlni cu preşedintele ucrainean, Metsola a depus flori „în numele europenilor” la un cimitir pentru a omagia victimele războiului. „Ne vom aduce aminte de ei”, a promis ea.

Totodată, Metsola a cerut o extindere a livrărilor de armament către forţele armate ucrainene.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că știrea, potrivit căreia guvernele din România și SUA au încheiat un „acord secret cu privire la construirea unei baze militare în Delta Dunării”, este falsă și că o astfel de înțelegere nu a fost discutată niciodată, relatează portalul inforadar.mapn.ro, care semnalează cazurile de dezinformare din domeniu.

Potrivit sursei citate, în acest caz, este vorba despre o „încercare de manipulare a opiniei și percepției publice” care „se aliniază narativelor alarmiste și panicarde răspândite cu o frecvență crescută în ultima vreme în spațiul public românesc de surse afiliate propagandei proruse”, pe fondul războiului din Ucraina.

Mai multe detalii: Ministerul Apărării atrage atenția că în mediul online circulă o știre falsă despre înființarea unei baze militare a SUA în Delta Dunării

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, într-o emisiune la Prima TV că Federaţia Rusă nu are nici capacitatea şi nici intenţia de a începe un război cu NATO, precizând că ruşii de-abia se descurcă în Ucraina. Acesta a mai menţionat că aceste câteva luni pot da o anumită direcţie pentru viitorul acestui conflict declanșat de Rusia, potrivit News.

„Este o problemă de comunicare. Rusia are nevoie de un duşman pe măsura mitologiei că Rusia este o mare putere militară, iar faptul că nu reuşesc să-i dovedească pe ucraineni îi face să găsească cea mai simplă scuză pentru propria lor neputinţă, să spună că, de fapt, nu se luptă cu ucrainenii să se lupte, de fapt, cu marele NATO şi cu marele conglomerat occidental. Nu-i adevărat, noi nu suntem parte a acestui conflict. Şi vreau să vă spun că parte din ceea ce fac eu, secretarul general, echipa noastră de conducere de la NATO, este să evităm escaladarea acestui conflict”, a spus Mircea Geoană când a fost întrebat dacă Rusia poate ataca şi state membre NATO.

Mai multe detalii: Geoană: „Rusia nu are astăzi nici capacitatea şi nici intenţia să înceapă un război cu NATO. Ei de-abia se descurcă în Ucraina”

Aproape toți recruții din regiunea Irkuțk din Federația Rusă, ale căror apeluri video către președintele Vladimir Putin, în care se deplângeau lipsa lor de pregătire, au ținut prima pagină a ziarelor în luna februarie a anului trecut, se crede că au murit în regiunea ucraineană Donețk pe data de 1 martie, relatează site-ul Sibir.Realii, potrivit The Moscow Times.

Membrii unității au ieșit în evidență în februarie 2022, când rezerviștii recent mobilizați au făcut trei înregistrări video adresate președintelui rus în care se plângeau că au fost subordonați ofițerilor din Republica Populară Donețk, o entitate separatistă autoproclamată al cărei teritoriu a fost recunoscut de Rusia în aceeași lună a anului trecut.

Recruții s-au plâns, de asemenea, că au fost trimiși să ia cu asalt poziții ucrainene cu o pregătire insuficientă și o lipsă totală de informații militare. Ei au susținut că au fost avertizați că vor fi împușcați dacă vor refuza să urmeze ordinele.

Sibir.Realii a relatat vineri că doar câțiva membri ai unității mai sunt în viață, o mare parte din regiment fiind anihilat după ce a primit ordin să ia cu asalt miercuri, 1 martie, o zonă fortificată din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

Mai multe detalii: Toți recruții ruși care anul trecut i s-au plâns lui Putin că au fost trimiși pe front fără pregătire militară, au fost uciși în luptele din Donețk

Viceprimarul din Bahmut, Oleksandr Marchenko, a declarat pentru BBC că în Bahmut au loc lupte de stradă, dar orașul ucrainean nu este controlat deocamdată de forțele ruse.

„Nici măcar o singură clădire” nu a rămas neatinsă de atacuri, spune oficialul, adăugând că în orașul „aproape distrus” se mai află aproximativ 4.000 de civili care trăiesc în adăposturi fără acces la gaz, electricitate sau apă.

„În acest moment, nu există comunicații, astfel încât orașul este izolat, podurile sunt distruse, iar tactica pe care o folosesc rușii este tactica pământului pârjolit”, a mai precizat Marchenko.

Mai multe detalii:În Bahmut se dau lupte de stradă și „nicio clădire nu a rămas neatinsă”, spune viceprimarul orașului

Atacul a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 4 martie, în zona Nikopol din regiunea uncraineană Dnipropetrovsk, anunță șeful administrației regionale de stat, Serghei Lisak, citat de Ukrainska Pravda.

„Dimineața, inamicul a lovit deja de mai multe ori Nikopol. (…) Două persoane au murit în comunitatea din Chervonogrigorievsk. Este vorba despre o femeie de 57 de ani și un bărbat de 68 de ani. Au fost avariate opt case particulare, două anexe, o linie electrică și o conductă de gaz”, a scris oficialul pe Telegram, adăugând că hotelul din Nikopol a fost vandalizat.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a adresat celor 27 de state membre UE o scrisoare prin care a cerut o creștere a cantității de muniție livrată țării sale la 250.000 de proiectile de artilerie pe lună, relatează ziarul Financial Times, citat serviciul în limba rusă al BBC.

Potrivit publicației financiare, solicitarea Kievului depășește cu mult pachetul de ajutor discutat în prezent de UE.

Reznikov a motivat cererea precizând că din cauza lipsei de muniție, forțele ucrainene nu pot folosi pe deplin puterea sistemelor de artilerie existente și că artileria joacă „un rol decisiv în distrugerea puterii militare a inamicului”.

Ucraina produce, în medie, 110.000 de cartușe de 155 mm pe lună, ceea ce reprezintă un sfert din ceea ce folosește Rusia, a mai spus ministrul.

„Conform estimărilor noastre, pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de luptă, necesarul minim este de cel puțin 60% din încărcătura completă de muniție, adică 356.400 de cartușe pe lună”, a adăugat Reznikov.

Presa a relatat recent că la nivelul UE au loc discuții despre un plan pentru furnizarea de muniție pentru Ucraina, iar, conform unui document consultat de Bloomberg, este vorba despre trimiterea imediată de muniție, mai ales obuze de artilerie de 155 mm din stocurile existente sau din comenzile în curs, precum și despre folosirea unui sistem comun de achiziții.

Oficialii de la Kiev discută cu reprezentanții producătorului german de armament Rheinmetall despre construirea unei fabrici de tancuri în Ucraina, a relatat revista germană Der Spiegel pe 4 martie, relatează The Kyiv Independent.

Estimată la aproximativ 200 de milioane de euro, uzina ar putea produce până la 400 de tancuri de luptă principale Panther pe an.

Panther este un nou concept de model de tanc bazat pe Leopard-2, care ar putea oferi Ucrainei un avantaj semnificativ în materie de echipamente, precizează sursele citate.

„Ucraina are nevoie de 600 până la 800 de tancuri pentru o victorie. Chiar dacă Germania ar renunța la toate cele 300 de tancuri Leopard 2 disponibile pentru Bundeswehr (armata germană – n.r.), tot ar fi mult prea puține”, a declarat Armin Papperger, șeful Rheinmetall.

Papperger a descris negocierile cu guvernul ucrainean ca fiind „promițătoare”, precizând că speră ca o decizie va fi luată în următoarele două luni.

Germania a acceptat, pe 25 ianuarie, să transfere tancuri Leopard 2 Ucrainei și a permis reexportul acelorași modele din alte țări.

În timpul întâlnirii care a avut loc în orașul Liov, din vestul Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski i-a mulțumit șefei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru rolul de lider în susținerea Ucrainei și pentru decizia Legislativului UE de a adopta o rezoluție de susținere a țării și de a-i acorda statutul de candidată la aderarea la UE, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina își propune să finalizeze punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene și să înceapă negocierile de aderare la UE în acest an”, a scris Zelenski pe Telegram.

Ucraina a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, după ce a depus cererea de aderare la câteva zile de la declanșarea invaziei ruse.

Aceasta este a doua vizită a Robertei Metsola în Ucraina de la începutul războiului.

În vizita sa la Bahmut, pe 4 martie, comandantul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei, Viktor Khorenko, a inspectat pozițiile unităților sale și a lăudat dedicarea și munca soldaților, în ciuda condițiilor dificile cu care se confruntă, relatează The Kyiv Independent.

Forțele pentru Operațiuni Speciale reprezintă o ramură a forțelor armate ucrainene care desfășoară operațiuni secrete și misiuni de recunoaștere în spatele liniilor inamice.

„Toate unitățile Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei implicate în apărarea Bahmut își îndeplinesc în mod clar sarcinile care le-au fost atribuite. Soldații noștri lucrează continuu în condiții extrem de dificile și fac totul pentru a reduce zilnic numărul forțelor inamice”, a declarat Khorenko.

Vizita a avut loc după ce fondatorul grupului de mercenari Wagner Group, susținut de Rusia, Evgheni Prigojin, a afirmat că Bahmut a fost „practic înconjurat” și a cerut trupelor ucrainene să se retragă din oraș.

Potrivit sursei citate, armata ucraineană ia în calcul opțiunea de a se retrage din Bahmut, pentru că menținerea apărării orașului este din ce în ce mai dificilă.

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est, Serhii Cherevati, a declarat pe 2 martie că decizia de retragere va fi luată doar dacă este „absolut necesar”.

„Apărarea ucraineană a orașului Bahmut din Donbas se află sub o presiune din ce în ce mai mare, lupte intense având loc în interiorul și în jurul orașului”, scrie în cel mai recent raport al Ministerului britanic al Apărării, unde se precizează și că atât forțele armate ale Rusiei, cât și mercenarii din gruparea Wagner au continuat să avanseze în suburbiile nordice ale orașului.

„Ucraina consolidează zona cu unități de elită, iar în ultimele 36 de ore au fost distruse două poduri cheie din Bahmut, inclusiv un pod vital care leagă orașul de ultima rută principală de aprovizionare din Bahmut către orașul Ceasiv Iar”, precizează instutuția britanică.

„Rutele de aprovizionare din oraș, aflate în mâinile ucrainenilor, sunt din ce în ce mai limitate”, se mai menționează în raport.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 04 March 2023

Find out more about Defence Intelligence: https://t.co/ujfolFp8zj pic.twitter.com/76A97lCWK3

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 4, 2023

Procurorul general Andrii Kostin a declarat că Ucraina face demersuri pentru deschiderea unui birou al Curții Penale Internaționale (CPI), relatează The Guardian.

Autoritățile de la Kiev încearcă să înființeze un tribunal special pentru a urmări în justiție conducerea Rusiei.

„Cabinetul de miniștri al Ucrainei a aprobat un memorandum între guvernul ucrainean și Curtea Penală Internațională, care va permite deschiderea în viitorul apropiat a biroului procurorului Curții Penale Internaționale în Ucraina”, a declarat Andrii Kostin.

Acest lucru „va permite procurorului CPI să investigheze mai pe deplin crimele internaționale comise în Ucraina”, a spus Kostin în cadrul unei conferințe la Liov.

„Cu toate acestea, în prezent nu există mecanisme juridice care să permită CPI să îi aducă în fața justiției pentru crima de agresiune pe cei care au planificat și lansat acest război brutal și neprovocat. Acest lucru necesită înființarea unui tribunal internațional special”, a adăugat procurorul general al Ucrainei.

Curtea Penală Internațională investighează, în prezent, posibile crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele Rusiei în Ucraina, dar nu are mandat pentru a urmări infracțiunea mai largă de agresiune.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, în mesajul pe care l-a transmis vineri seară către națiune, că autoritățile de la Kiev încearcă să strângă „cât de mult sprijin pentru tribunalul pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, relatează News.ro.

În acest context, Zelenski a vorbit despre faptul că în orașul vestic Liov a avut loc Conferinţa Uniţi pentru Justiţie, unde au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor europene, ai țărilor membre UE, precum și ai Marii Britanii și Statelor Unite.

„Principala temă la toate aceste întâlniri şi la conferinţa de la Liov este tragerea la răspundere. Tragerea la răspundere a Rusiei şi a conducerii sale este personală. Pentru agresiune şi teroare împotriva statului şi poporului nostru. Şi când va exista tragerea lor la răspundere justiţia va fi restabilită. Strângem cât de mult sprijin pentru tribunalul pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru draftul rezoluţiei noastre privind protecţia dreptului internaţional, care va fi supus la vot în Adunarea Generală a ONU”, a spus Zelenski.

„Facem totul pentru a ne asigura că Curtea Penală Internaţională reuşeşte să îi pedepsească pe criminalii de război ruşi. Şi că instituţiile noastre naţionale de impunere a legii şi judiciare asigură sentinţe corecte pentru toţi criminalii şi călăii ruşi”, mai spus președintele Ucrainei.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vizitat trupele care luptă în estul Ucrainei, relatează The Guardian.

Potrivit unor informații publicate pe canalul de Telegram al ministerului, Șoigu „a inspectat postul de comandă înaintat al uneia dintre formațiunile grupului de trupe Vostok din direcția Donețk Sud, în timp ce lucra în zona operațiunii militare speciale”.

Șefii militari de top ai Rusiei nu au vizitat foarte des linia frontului din Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Șoigu a fost criticat de mai multe ori de susținătorii războiului, inclusiv de șeful mercenarilor Wagner Group, Evgheni Prigojin, în legătură cu prestația sa.

Mai multe detalii: Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers pe linia frontului în Ucraina

Rusia a atacat comunitățile Nikopol și Marhanets în noaptea de 4 martie, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lysak, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

În orașul Nikopol, în care locuiesc peste 115.000 de persoane, o fabrică, patru locuințe private, depozite și linii electrice au fost avariate de bombardamente. O clădire a luat foc din cauza atacului.

Nu au fost raportate victime.

În Zaporojie continuă îndepărtarea molozului după atacul cu rachetă din 2 martie care a vizat bloc rezidențial. Salvatorii au scos încă trei oameni morți de sub dărâmături, astfel că numărul deceselor a ajuns la 10, printre care și un copil, relatează Ukrainska Pravda.

Salvatorii precizează că până acum au fost îndepărtate peste 333 de tone de moloz din clădire.

Angajații Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență au salvat 11 persoane, precum și două pisici și un câine.

Operațiunea este în desfășurare.

Artileria rusă bombardează ultimele rute de ieșire din Bahmut, pentru a finaliza încercuirea orașului asediat din estul Ucrainei, relatează The Guardian.

Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, a declarat că orașul este „practic înconjurat” și i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să ordone retragerea trupelor sale. Pe de altă parte, armata ucraineană transmite că încă deține controlul în orașul din regiunea Donețk.

Potrivit Reuters, bombardamentele intense ale Rusiei vizează rutele care duc spre vest în afara orașului, o încercare aparentă de a bloca accesul forțelor ucrainene în și dinspre Bahmut.

Un pod din orașul adiacent Khromove a fost avariat de bombardamentele tancurilor rusești.

Soldații ucraineni lucrau la repararea drumurilor avariate și mai multe trupe se îndreptau spre linia de front, într-un semn că Ucraina nu este încă pregătită să renunțe la oraș, mai notează sursele citate. Iar la vest, ucrainenii săpau noi tranșee pentru poziții defensive.

Denis Iaroslavski, comandatul unei unități a armatei ucrainene din Bahmut, a declarat pentru Espreso TV că părți ale unor unități au primit ordin să se rotească pe poziții mai sigure, descriind situația de vineri ca fiind „un abator pentru ambele părți”.

În ultima zi, forțele ucrainene au respins peste 150 de atacuri inamice în cinci direcții, precizează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a desfășura operațiuni ofensive în direcțiile Kupians, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Miner. În cursul zilei trecute, apărătorii noștri au respins peste 150 de atacuri inamice asupra lor”, scrie în raportul armatei ucrainene.

„Continuând agresiunea, armata rusă de ocupație suferă zilnic pierderi semnificative în efective. Anterior, am raportat despre instituțiile medicale supraaglomerate din așezările ocupate temporar din regiunea Donețk. Tendința nu a dispărut – recent, unul dintre spitalele din orașul Gorlovka a primit ordinul de a mări numărul de paturi pentru primirea răniților invadatorilor”, se mai precizează în raport.

Forțele ruse au lovit vineri, 3 martie, șase comunități din Sumî, avariind mai multe case, a anunțat administrația militară din regiune, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Un civil a fost ucis în bombardarea satului Starikove. Mai multe reședințe private și linii electrice au suferit distrugeri.

Aflată în nord-estul Ucrainei, lângă granița cu Rusia, regiunea Sumî a fost supusă zilnic bombardamentelor rusești de când armata ucraineană a eliberat zona în aprilie 2022.

„Mă simt bine că m-am întors în Ucraina”, a scris vineri seară pe Twitter, Roberta Metsola.

„Pentru acești oameni curajoși care au inspirat lumea. Pentru eroii care refuză să renunțe. Pentru cei care au sacrificat totul pentru valorile noastre. Pentru europenii a căror casă este în Uniunea noastră europeană”, a continuat șefa Parlamentului European, publicând mesajul atât în limba engleză, cât și în ucraineană.

Good to be back in Ukraine.

With those brave people who inspired the world.
With those heroes who refuse to give in.
With those who sacrificed everything for our values.
With Europeans whose home is in our European Union.

🇪🇺🇺🇦 pic.twitter.com/i5S15DqQtp

— Roberta Metsola (@EP_President) March 3, 2023

Roberta Metsola a fost primită de Ruslan Stefanchuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei.

„Am discutat, de asemenea, despre sancțiunile împotriva Federației Ruse. Trebuie să stopăm toate posibilitățile de ocolire a acestor sancțiuni! Am abordat propunerile Chinei cu privire la așa-numitul «tratat de pace»”, a precizat oficialul ucrainean, într-un mesaj pe Facebook, adăugând că există o formulă de pace propusă și de președintele Volodimir Zelenski, propunere pentru care se cere sprijin internațional.

Armata ucraineană continuă să apere orașul Bahmut în regiunea Donețk, dar situația acolo este foarte grea, dar încă sub control, a declarat secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională, Oleksi Danilov, potrivit Ukrinform.

„Bahmut este un punct fierbinte de patru luni. Situația este dificilă, dar înțelegem că acesta este țara noastră, trebuie să o apărăm. Cele mai aprige bătălii sunt acolo. Situația este extrem de grea și dificilă, dar este sub control”, a spus Danilov.

El a subliniat că un număr mare de soldați ruși mor zilnic în această zonă, iar rușii au pierdut mai mulți soldați decât Ucraina.

Salvatorii au recuperat de sub dărâmături trupurile a încă două persoane care au murit în urma unui atac cu rachetă asupra orașului Zaporojie. Astfel, numărul morților a crescut la șapte.

Operațiunile de căutare și salvare și dezmembrarea structurilor clădirilor distruse sunt în desfășurare. Serviciile comunale au îndepărtat deja 333 de tone din rămășițele clădirii.

O rachetă rusească S-300 a lovit joi un bloc rezidențial din Zaporojie. Personalul Serviciului de Stat de Urgență a reușit să salveze 11 persoane și să evacueze alte 20. Șapte răniți au avut nevoie de internare, dintre care doi sunt în stare gravă.

Președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz au purtat vineri la Casa Albă discuții concentrate în mare parte pe războiul din Ucraina, riscurile de securitate puse China, dar și alte chestiuni, relatează Reuters și CNN.

La discuțiile din Biroul Oval, Biden i-a mulțumit cancelarului german pentru sprijinul „profund” oferit Ucrainei, iar Scholz a spus că este important să transmitem mesajul că sprijinul va continua „atâta timp cât va fi nevoie și atâta timp cât este necesar”.

„Ați intensificat și ați oferit sprijin militar critic și știți, aș susține că dincolo de sprijinul vostru militar, sprijinul moral pe care l-ați acordat ucrainenilor a fost profund. Și ați generat schimbări istorice acasă – creșterea cheltuielilor pentru apărare și diversificarea sursele de energie dincolo de cele rusești. Știu că nu a fost ușor, ci a fost foarte dificil pentru dumneavoastră”, i-a transmis Biden lui Scholz, relatează CNN.

Biden a adăugat că cele două state ca „aliați NATO, fac alianța mai puternică și mai capabilă”.

Mai multe informații: Olaf Scholz, primit de Joe Biden la Casa Albă: „Acesta este un an foarte important din cauza amenințării foarte periculoase la adresa păcii”

China ar putea încă ar putea decide să ofere Rusiei ajutor militar letal, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby.

„Nu credem că au luat-o de pe masă (nr. posibilitatea de a oferi sprijin militar)”, i-a spus Kirby într-un interviu pentru CNN.

Kirby a mai spus că avioanele de luptă F-16 nu sunt o „parte cheie” a agendei pentru întâlnirea președintelui american Joe Biden cu cancelarul german Olaf Scholz din această după-amiază, dar cei doi lideri vor vorbi pe larg despre ceea ce va avea nevoie Ucraina în primăvara și vara aceasta.

Fondatorul și finanțatorul grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că forțele sale au înconjurat orașul Bahmut, din regiunea Donețk, și îi cere președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să ordone retragerea din orașul Donețk.

„Unitățile PMC Wagner aproape au înconjurat pe Bahmut, mai rămâne un singur drum”, i-a transmis el lui Zelenski într-un videoclip filmat la periferia de nord a orașului și postat pe canalele sale de socializare. „Funia se strânge”.

„Ei [soldații ucraineni] se luptă, dar viața lor în apropiere de Bahmut este scurtă – o zi sau două. Dă-le șansa să părăsească orașul. Orașul este de fapt înconjurat”, a concluzionat Prigojin.

Încercările rusești de a încercui orașul au părut să fi încetinit de joi până vineri, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, iar atenția s-a mutat către împingerea forțelor ucrainene să se retragă din oraș.

Urmărește-ne pe Google News