Război în Ucraina, ziua 375 | Armata ucraineană anunță că rușii desfășoară ofensive spre 5 orașe, deși la Bahmut ar pierde zilnic 500 de soldați

Kraken, unitatea specială a Serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a anunțat că a distrus turnul autonom de observație Grenadier din regiunea rusă Briansk, folosind o dronă kamikaze, informează Ukrainska Pravda.

„După ce au folosit o dronă kamikaze, forțele ale unității speciale Kraken au distrus turnul autonom de observație Grenadier din regiunea Briansk”, a transmis unitatea, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Kraken a postat o înregistrare video cu operațiunea. Imaginile arată că turnul a fost distrus din a doua încercare.

Unitatea nu a precizat când a efectuat atacul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că armata sa este angajată într-o luptă „dureroasă şi dificilă” împotriva forţelor ruse în regiunea Donbas, din estul țării, unde se află oraşul Bahmut, informează Agerpres preluând AFP.

„Aş dori să aduc un omagiu special curajului, puterii şi rezistenţei soldaţilor care luptă în Donbas”, a spus Zelenski în discursul său video de duminică seară, adresat națiunii.

Potrivit liderului de la Kiev, bătălia din Donbas este „una dintre cele mai dificile bătălii”. „Dureroasă şi dificilă”, a punctat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski afirmă că lupta pentru Donbas drept este „una dintre cele mai dificile și dureroase bătălii”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, într-un discurs video, că „lumea este suficient de puternică pentru a pedepsi Rusia pentru războiul” declanșat împotriva Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

„Pas cu pas, ne îndreptăm spre a ne asigura că statul terorist este considerat pe deplin vinovat pentru ceea ce a fost comis împotriva statului nostru, împotriva poporului nostru”, a declarat Zelenski în cadrul conferinței „United for Justice”, la care au participat mai mulți avocați și magistrați din Ucraina, Europa și alte țări.

El a adăugat că toți rușii implicați în crimele și agresiunile împotriva Ucrainei trebuie pedepsiți.

„Vom oferi lumii suficient curaj și instrumente pentru ca această tragere la răspungere să fie pusă în practică. Încrederea în acest lucru crește în fiecare săptămână”, a adăugat liderul de la Kiev.

Consiliul municipal din orașul Zaporojie, din sudul Ucrainei, a declarat luni zi de doliu după ce 13 persoane au fost ucise de o rachetă care a lovit, săptămâna aceasta, un bloc rezidențial, a anunțat secretarul consiliului, Anatoliy Kurtiev, potrivit CNN.

„Aceasta este o mare durere pentru întregul (oraș) Zaporojie. De aceea, mâine este declarată zi de doliu în orașul nostru. Împreună, să onorăm memoria prețioasă a tuturor celor a căror viață a fost curmată pentru totdeauna în acea noapte tragică din martie”, a afirmat Kurtiev, într-un mesaj publicat duminică pe Telegram.

Salvatorii de la Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență au căutat supraviețuitori timp de patru zile după atacul de joi. Echipele de salvatori au găsit bărbați, femei și un copil mic decedați.

Nouă persoane – inclusiv o femeie însărcinată – au fost salvate de sub dărâmături joi dimineață, a precizat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. Alte cinci persoane sunt în continuare date dispărute, a mai anunțat Kurtiev.

„Să le mulțumim, de asemenea, salvatorilor Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, care au îndepărtat molozul timp de aproape patru zile, zi și noapte, fără pauză. Ei sunt eroii noștri. Ne înclinăm în fața lor”, a spus el.

Kurtiev a adăugat că luni va avea loc o întâlnire a consiliului municipal cu cei care locuiau în clădirea lovită și care au supraviețuit atacului.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat că forțele ruse desfășoară ofensive în direcțiile orașelor Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk, informează The Kyiv Independent.

În alte două direcții, în părțile ocupate din regiunile Zaporojie și Herson, trupele ruse își mențin pozițiile de apărare, potrivit actualizării de duminică seară a informațiilor operaționale de pe front pe care a publicat-o Statul Major General ucrainean.

În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au lovit două posturi de comandă și control și zece zone de concentrare a soldaților și echipamentelor militare rusești, a precizat Statul Major General.

Potrivit actualizării, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a ordonat lui Rustam Muradov, care a fost numit comandant al Districtului Militar de Est al Rusiei în octombrie anul trecut, să cucerească orașul Vuhledar din regiunea Donețk „cu orice preț”.

Statul Major General ucrainean susține că soldații ruși refuză să se supună ordinelor deoarece consideră ofensiva ca fiind lipsită de sens.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a confirmat duminică, 5 martie, că Rusia a folosit pentru prima dată noile bombe ghidate UPAB-1500B de 1,5 tone, concepute pentru a lovi obiective foarte bine protejate la o distanță de până la 40 de kilometri, relatează The Kyiv Independent.

Într-o intervenție în direct la televiziunea națională, Ihnat a subliniat că este crucial ca Ucraina să primească avioane de vânătoare moderne, precum aparatele americane F-16, pentru a putea „contracara această amenințare, pentru a ne proteja orașele și satele”.

Utilizarea noilor bombe rusești ghidate a fost anunțată pentru prima dată sâmbătă, 4 martie, de către Defense Express, un post de televiziune ucrainean axat pe armată, care a afirmat că acestea au fost lansate, în urmă cu câteva săptămâni înainte, asupra unor ținte din regiunea ucraineană nordică Cernihiv.

Mai multe detalii: Forțele aeriene ucrainene confirmă că rușii folosesc noi bombe ghidate și cer avioane moderne de luptă pentru a le contracara

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică, pentru CNN, că orice negociere pentru a pune capăt războiului din Ucraina va începe doar atunci când președintele rus Vladimir Putin va înțelege că nu va câștiga.

„În opinia mea, este necesar ca Putin să înțeleagă că nu va reuși cu această invazie și cu agresiunea sa imperialistă – că trebuie să își retragă trupele. Aceasta este baza pentru negocieri” de pace, a declarat Scholz.

Șeful guvernului german a adăugat că el crede că Ucraina este „pregătită pentru pace”.

Mai multe detalii: Olaf Scholz anunță condiția pe care trebuie să o îndeplinească Vladimir Putin pentru a începe negocierile de pace privind Ucraina

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a anunțat că negocierile pentru a readuce centrala nucleară Zaporojie ocupată sub control ucrainean au ajuns într-un „punct mort”, iar situația de la centrală se „deteriorează semnificativ”, informează The Kyiv Independent.

Duminică, într-o intervenție la televiziunea națională, Halușcenko a cerut din nou demilitarizarea celei mai mari centrale nucleare din Europa, precum și ca toți angajații operatorului rus de stat Rosatom să părăsească teritoriul sitului nuclear. El a subliniat că personalul ucrainean ar trebuie să fie lăsat să opereze instalația nucleară „fără presiuni”.

Apelurile repetate ale lui Halușcenko pentru ca trupele ruse să părăsească teritoriul centralei vine la câteva luni după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care a ordonat transferul instalației din sud-estul Ucrainei în proprietatea Rusiei.

Personalul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) lucrează la fața locului din septembrie pentru a urmări îndeaproape evoluția situației din centrala aflată sub ocupația trupelor Moscovei.

„Misiunea AIEA confirmă faptul că rușii operează centrala în așa fel încât starea echipamentelor și instalațiilor de la ZNPP (centrala nucleară de la Zaporojie, n.r.) se deteriorează semnificativ”, a declarat Halușcenko.

„Există sentimentul că unul dintre obiectivele invadatorilor este să ne-o lase într-o stare nefuncțională după eliberare”, a adăugat oficialul guvernamental ucrainean.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a postat pe Twitter două imagini dramatice din Marinka, oraș situat în regiunea Donețk din estul Ucrainei, relatează Sky News.

Acestea par să arate că orașul a fost distrus în totalitate – „ras de pe fața pământului”, așa cum s-a exprimat ministerul condus de Dmitro Kuleba, în postare.

Mai multe detalii: Cum arată în prezent Marinka, oraș ucrainean pe care rușii l-au „ras de pe fața pământului”

Moscova a anunțat că va fi de acord cu prelungirea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră numai dacă se va ține cont de interesele propriilor producători agricoli, relatează agenția Reuters.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a reiterat poziția Moscovei.

„Dacă acest acord este egal, atunci noi ne-am îndeplinit întotdeauna partea noastră și o vom îndeplini în toate acordurile”, a declarat ea, potrivit agenției ruse de presă TASS, adăugând că Rusia se va opune „ghionturilor și mașinațiunilor”.

Exporturile agricole ale Rusiei nu au fost vizate în mod explicit de sancțiunile occidentale, dar Moscova spune că restricțiile asupra plăților, logisticii și industriilor de asigurări reprezintă o „barieră” în calea exportului său de cereale și îngrășăminte.

Intermediată de Națiunile Unite și de Turcia în iulie anul trecut, Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele a permis exporturile de cereale prin trei porturi ucrainene. Acordul a fost prelungit în noiembrie și, dacă nu se convine asupra unei noi prelungiri, va expira pe 18 martie.

Un bărbat și o femeie, care erau căsătoriți, au fost uciși după ce mașina în care se aflau a fost lovită de un obuz rusesc, a anunțat duminică biroul procurorului general ucrainean, potrivit Sky News și Ukrainska Pravda.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Procuratura a precizat că atacul a avut loc în regiunea nord-estică Harkov.

Procuratura a deschis o anchetă privind atacul.

„Ocupanții au lovit mașina în care se afla cuplul. Bărbatul și femeia au murit pe loc din cauza rănilor suferite”, scrie în mesajul publicat de Procuratura ucraineană.

Luptele intense continuă în orașul Bahmut din estul Ucrainei și în jurul acestuia, în timp ce atât Kievul, cât și Moscova par să se confrunte cu lipsa de muniție și cu numărul tot mai mare de victime înregistrate, relatează The Guardian.

Oligarhul rus Evgheni Prigojin, fondatorul și șeful grupului de mercenari Wagner, organizație paramiliatară care conduce ofensiva rusă în Bahmut, a avertizat sâmbătă, într-o înregistrare video, că, dacă oamenii lui ar fi forțați să se retragă, atunci acest lucru ar putea duce la prăbușirea întregii linii de front rusești.

Prigojin s-a plâns, din nou, că Ministerul rus al Apărării nu sprijină eforturile grupului Wagner în ceea ce privește oamenii și muniția.

„Dacă forțele Wagner se retrag din Bahmut, întregul front se va prăbuși (…) până la granițele rusești și poate chiar mai departe”, a afirmat Prigojin, într-un discurs video. „Wagner este baza (ofensivei ruse, n.r.). Atragem întreaga armată ucraineană asupra noastră, îi rupem și îi distrugem”, a adăugat cel poreclit „Bucătarul lui Putin”.

Mai multe detalii: Luptele intense pentru orașul Bahmut continuă, în timp ce Evgheni Prigojin lansează un avertisment fără precedent la adresa Moscovei

Oamenii din două orașe ucrainene, Bahmut, din est, și Liov, din vest, încep fiecare dimineață în mod diferit. La Liov, oamenii beau liniștit cafea, iar la Bahmut se ascund în adăposturi de teama bombardamentelor. Asta arată un reportaj video realizat de jurnalistul și militarul Pavlo Kazarin, care e din Lvov, dar luptă pentru respingerea ofensivei Rusiei în Bahmut.

„Este imposibil să te pregătești din timp pentru ceea ce are loc aici”, povestește Max din Brigada 125 de Apărare Teritorială. Pe fundalul imaginilor se aud bombardamentele necontenite de la Bahmut. Aici este epicentrul morții, și pentru ucraineni, și pentru ruși”, mărturisește soldatul ucrainea, fost programator.

Mai multe detalii: În loc de Bali, a ajuns la Bahmut. Mărturiile unui militar ucrainean din linia întâi, fost programator. „E imposibil să te pregătești din timp pentru ce e aici” | VIDEO

Armata ucraineană consolidează zona de apărare a orașului Bahmut, din regiunea estică Donețk, trimițând acolo unități de elită, în timp ce armata regulată rusă și forțele grupului de mercenari Wagner au continuat să avanseze în suburbiile nordice ale orașului, relatează Al Jazeera.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW, un think tank american) afirmă că forțele ruse par să-și fi securizat suficient teren pentru a „efectua o mișcare de întoarcere” împotriva unor părți din orașul Bahmut controlate de trupele ucrainene, relatează Al Jazeera.

Acest lucru „este diferit de scopul unei încercuiri, care este de a prinde și distruge forțele inamice”. În schimb, scopul acestei mișcări este de a forța inamicul să abandoneze pozițiile defensive pregătite.

Comandamentul ucrainean a semnalat că probabil se va retrage mai degrabă decât să riște o încercuire, precizează think tank-ul cu sediul la Washington, DC.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, s-a întâlnit cu comandanții armatei sale în zona de război din Ucraina, a anunțat Moscova, potrivit Al Jazeera.

Șoigu a fost informat cu privire la situația actuală și la planurile viitoare de pe front, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

O înregistrare video fără sunet îl arată pe acesta alături de șeful Statului Major General al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov, care este și comandantul trupelor ruse din Ucraina, precum și de adjunctul acestuia, generalul Serghei Surovikin.

Cei aproximativ 3.000 de civili rămași în Bahmut – oraș care cândva se mândrea cu o populație de peste 73.000 de locuitori – trăiesc acum în adăposturi subterane, fără acces la gaz, electricitate sau apă, relatează Al Jazeera.

Trupele ucrainene se confruntă cu o presiune din ce în ce mai puternică din partea forțelor rusești, lupte intense având loc în interiorul și în jurul orașului din estul Ucrainei.

Forțele ucrainene mențin controlul asupra unei autostrăzi-cheie din orașul Bahmut, care face obiectul unor lupte aprige, potrivit unui comandant adjunct al Gărzii Naționale Ucrainene, relatează CNN.

„Forțele armate ale Ucrainei păstrează autostrada Bahmut-Kosteantînivka, aceasta este destul de stabilă”, a declarat Volodimir Nazarenko, comandant adjunct al batalionului Svoboda. „Situația din jurul Bahmutului, precum și de la periferia orașului, este foarte asemănătoare cu cea din iad, la fel ca pe întregul front de est”, a mai spus ofițerul ucrainean.

Autostrada Bahmut-Kosteantînivka este o rută crucială pentru livrarea de provizii în oraș.

Nazarenko a mai spus că nu au existat „schimbări tactice” efectuate de forțele ucrainene din oraș, adăugând că „menținem apărarea”.

„Inamicul caută puncte slabe, încearcă să distragă atenția forțelor noastre prin lupte, încercând să țină la distanță rezervele trimise în sprijinul nostru, încercând să combine diferite metode și tactici. Cu toate acestea, ei nu reușesc”, a spus el.

Nazarenko a respins speculațiile din ce în ce mai mari privind o posibilă retragere a soldaților ucraineni din oraș.

„Nu există nicio retragere. Dimpotrivă, rezerve noi vin ca întărire pentru a menține apărarea. Întreaga zonă de luptă se află sub un bombardament haotic, dar există o legătură cu orașul, există rute care nu sunt tăiate”, a susținut el.

„În acest infern, fiecare zi pare o eternitate. Este foarte greu de numărat câte luni a rezistat Bahmutul. Cu toate acestea, ei (rușii) nu pot cuceri orașul”, a mai spus comandantul adjunct.

Rusia a „irosit cantități uriașe de resurse umane, armament și materiale” în timpul războiului din Ucraina și probabil că va rămâne fără potențial ofensiv până la sfârșitul primăverii, a declarat șeful serviciilor militare ucrainene de informații, Kirilo Budanov, într-un interviu acordat USA Today și publicat duminică, scrie The Kyiv Independent.

Budanov a estimat că nici economia și nici complexul militar industrial intern nu vor putea ajuta Rusia, iar aceasta va fi lipsită de resurse pentru a purta în continuare războiul împotriva Ucrainei dacă „nu-și va atinge obiectivele în această primăvară”.

Budanov a declarat că „o bătălie decisivă” va avea loc în această primăvară și a prezis că „această bătălie va fi ultima înainte de încheierea acestui război”, potrivit USA Today.

Mai multe detalii: Generalul Kirilo Budanov, șeful spionajului ucrainean: Rusia riscă să rămână fără „instrumente militare” până la finalul primăverii

Turcia „lucrează din greu” pentru a prelungi inițiativa susținută de ONU care a permis Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, blocate de Rusia în urma invaziei sale, a declarat duminică ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, potrivit agenției oficiale de presă din această țară, Anadolu, relatează CNN.

Inițiativa de la Marea Neagră privind Cerealele, negociată de ONU și Turcia în iulie anul trecut la Istanbul, permite exportul de cereale din porturile ucrainene.

Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat la începutul acestei săptămâni că actualul acord urmează să expire pe 18 martie, iar Moscova nu a fost de acord să prelungească această înțelegere vitală.

„Lucrăm din greu pentru implementarea fără probleme și prelungirea ulterioară a acordului privind exportul cerealelor prin Marea Neagră”, a declarat Cavusoglu într-un discurs susținut la Conferința Națiunilor Unite privind țările cel mai puțin dezvoltate, care se desfășoară la Doha, în Qatar, potrivit Anadolu.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că peste 22 de milioane de tone de alimente au fost trimise în peste 43 de țări prin intermediul acestei inițiative.

Rusia a transmis miercuri că va fi de acord cu o prelungire a acordului doar dacă se va ține cont de interesele propriilor producători agricoli, potrivit Reuters.

Prelungirea acordului este vitală pentru lanțul global de aprovizionare cu alimente. În vremuri normale, Ucraina – unul dintre cei mai importanți producători agricoli ai lumii – ar exporta aproximativ trei sferturi din cerealele pe care le produce. Exporturile din Rusia și Ucraina au reprezentant, împreună, aproximativ un sfert din exporturile globale de grâu în 2019.

Armata rusă a lovit un centru de comandă al Regimentului Azov al forțelor ucrainene din regiunea sud-estică Zaporojie, a anunțat duminică Ministerul rus al Apărării, potrivit agenției Reuters, preluată de The Guardian.

Ministerul de la Moscova nu a oferit detalii despre atac, în cadrul actualizării sale zilnice privind „operațiunea militară specială” din Ucraina.

The Guardian notează că nu a putut verifica în mod independent afirmația ministerului condus de Serghei Șoigu.

Regimentul Azov, care a avut origini de extremă dreapta și ultranaționaliste, iar acum este o unitate din cadrul Gărzii Naționale ucrainene, a atras atenția internațională prin rezistența acerbă pe care a opus-o asediului rușilor asupra Azovstal, un uriaș combinat siderurgic din Mariupol, anul trecut.

Mai multe detalii: Armata rusă anunță că a lovit centrul de comandă al Regimentului Azov din Ucraina

Evacuările din orașul ucrainean estic Bahmut, aflat în prima linie de front, au încetinit foarte mult, a declarat duminică viceprimarul orașului, Oleksandr Marchenko, pentru CNN.

Într-o intervenție prin telefon dintr-un oraș vecin, Marchenko a precizat că între cinci și zece persoane sunt evacuate în fiecare zi, comparativ cu cele până la 600 de persoane care părăseau orașul când evacuările erau la apogeu.

„Inamicul doboară totul, bombardează clădirile cu mai multe etaje și sectorul rezidențial. Sunt raiduri aeriene, bombardamente de artilerie, bombardamente cu mortiere. Inamicul lovește orașul cu tot ce poate”, a declarat viceprimarul orașului Bahmut.

„Nu avem cum să ajungem acolo”, pentru a evacua mai mulți oameni, a subliniat Marchenko.

Aproximativ 4.000 – 4.500 de persoane se află încă în Bahmut, dar Marchenko a precizat că este dificil să-i convingă pe cei rămași acolo să plece.

Cei mai mulți, a spus el, „se tem să nu aibă unde să se ducă și cu cine să plece”.

Viceprimarul a adăugat că patru lucrători din domeniul medical au rămas în oraș și că există puncte de încălzire disponibile pentru locuitori.

Armata rusă depune eforturi mari de luni de zile pentru a cuceri Bahmutul și pare că acum se apropie de pozițiile trupelor ucrainene din oraș.

Un soldat aflat în interiorul orașului a declarat duminică pentru CNN că situația rămâne „dificilă”, în timp ce asaltul rușilor continuă să provoace „multe distrugeri” și pierderi pentru partea ucraineană.

Armata rusă suferă pierderi colosale în lupta pentru Bahmut, oraş din estul Ucrainei, a declarat duminică ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, potrivit agenției germane de știri DPA, preluată de Agerpres.

„Pierderile ruşilor sunt de ordinul a 500 de morţi şi răniţi în fiecare zi”, a spus oficialul guvenrmental ucrainean pentru cotidianul german Bild am Sonntag adăugând că militarii ruşi nu sunt altceva decât „carne de tun” în „tacticile de tip tocător de carne” folosite de către Moscova.

Numărul nu a putut fi verificat independent, notează DPA.

Mai multe detalii: Kievul susține că armata ucraineană elimină zilnic 500 de soldați ruși în „tocătorul de carne” de la Bahmut

Atacul a avut loc în satul Poniativka din regiunea din sudul Ucrainei, a precizat duminică, 5 martie, șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Iermak, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian. O femeie și doi copii și-au pierdut viața.

„Bombardament cu mortiere asupra satului Poniativka din regiunea Herson. O casă privată a fost lovită. Teroriștii ruși continuă să ucidă civili”, a scris oficialul pe Telegram.

Cu o zi în urmă, pe 4 martie, un bărbat în vârstă de 57 de ani a fost ucis în locuința sa în urma unui atac asupra satului Lvove din aceeași regiune, notează The Kyiv Independent.

Două ambulanțe care ar fi trebuit să fie trimise în Ucraina au fost incendiate la Radłów în sudul Poloniei, în seara zilei de 3 martie, a relatat postul de știri polonez TVN 24, citat de The Kyiv Independent.

Un suspect în vârstă de 35 de ani a fost arestat și urmează să fie interogat iar, potrivit poliției, dovezile arată că a fost vorba despre un incendiu premeditat.

Cele două ambulanțe ar fi trebuit să plece spre Ucraina pe 4 martie, ca parte a unui convoi umanitar organizat de Fundația Moc Przyszłości. În total, din convoi făceau parte șase ambulanțe și două camionete.

În cele din urmă, spre Ucraina au mai plecat doar patru ambulanțe și două camionete. De asemenea, o a doua parte a transportului, formată din două camioane cu echipamente medicale, a rămas intactă și a fost trimisă cu succes în Ucraina.

Una dintre ambulanțele distruse urma să ajungă la un spital din Harkov, iar președinta fundației poloneze, Diana Dembicka-Mączka, a precizat că directorul unității medicale din Ucraina a început să plângă când a aflat că nu va mai primi vehiculul.

Fundația strânge acum bani pentru o nouă ambulanță pentru spitalul din Harkov.

Forțele ruse au pierdut, de la începutul războiului din Ucraina, 153.120 de soldați, potrivit unui raport publicat duminică, 5 martie, de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

930 de militari ruși au murit doar în ultima zi, potrivit sursei citate.

Printre pierderile suferite de Moscova, conform autorităților de la Kiev, se numără și: 3.414 tancuri, 6.692 de vehicule blindate de luptă, 5.299 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.426 de sisteme de artilerie, 488 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 248 de sisteme de apărare aeriană, 302 avioane, 289 de elicoptere, 2.071 de drone și 18 ambarcațiuni.

Cel mai recent raport de informații al Ministerului britanic al Apărării afirmă că dovezile recente sugerează o creștere a „luptelor corp la corp” în Ucraina, probabil din cauza lipsei de „muniții” cu care se confruntă Rusia, relatează The Guardian.

Totodată, se face referire la faptul că rezerviștii ruși mobilizați au primit ordin să atace un punct de rezistență din beton al ucrainenilor, înarmați doar cu „arme de foc și lopeți”.

Probabil ca aceste lopeți să fie uneltele depășite de încastrare MPL-50 folosite în lupta corp la corp, mai precizează sursa citată, adăugând că utilizarea lor continuă evidențiază „luptele brutale și cu tehnologie redusă” care au caracterizat o mare parte din război.

Mai multe detalii: Rezerviștii ruși, obligați să lupte cu „lopețile” în timpul asaltului asupra unui bastion ucrainean, din cauza lipsei de muniții

Statului Major General al forțelor armate ucrainene precizează, într-un raport din 5 martie, că Rusia folosește în prezent cartierele rezidențiale din orașul Nova Kakhovka, aflat în regiunea sudică Herson, ca „scut uman” pentru a-și plasa sistemele de apărare antiaeriană, relatează The Kyiv Independent.

Nova Kakhovka se află la 50 de kilometri nord-est de orașul Herson, capitala regiunii, și este situat pe malul estic al fluviului Nipru, care îl desparte de teritoriile controlate de ucraineni de pe malul vestic.

De asemenea, Statul Major General a adăugat că Rusia încearcă să își îmbunătățească pozițiile tactice în direcțiile Zaporojie și Herson pentru a relua ofensiva.

De la eliberarea sa, în noiembrie 2022, Herson a fost supus zilnic bombardamentelor trupelor rusești, amintește sursa citată.

Ucraina este, la finalul sezonului de încălzire 2022-2023, complet aprovizionată cu combustibil, a anunțat ministrul Energiei, German Galushchenko, în timpul unei reuniuni a autorităților locale și regionale, relatează publicația Pravda.

„Ieșim dintr-o iarnă dificilă aprovizionați complet cu combustibil. La data de 3 martie 2023, rezervele de cărbune la centralele de producere a energiei electrice și centralele de cogenerare au fost de 1.160.000 de tone. Aceasta este cu 375.000 de tone mai mult decât la aceeași dată a anului trecut. Rezervele de gaze naturale din depozitele subterane din Ucraina se ridică la 9,7 miliarde de m3 (aproape de volumele de anul trecut)”, a declarat German Halushchenko.

Ministrul Energiei a subliniat că pregătirile pentru următorul sezon de încălzire au început deja, fiind reparate, printre altele, sistemele de transport și distribuție a energiei.

Începând din octombrie 2022, au avut loc 31 de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dintre care 14 au fost atacuri masive cu rachete și 17 atacuri cu drone kamikaze, precizează publicația citată. Au fost lovite instalații energetice-cheie – centrale termice, centrale de cogenerare, stații hidro și de stocare a energiei hidroelectrice, substații ale sistemului de transport.

În perioada cea mai critică, au fost afectați de întreruperile de alimentare cu energie peste 80% din abonați, a mai spus Halushchenko.

În ultimele 21 de zile, însă, nu a existat niciun deficit de energie în sistemul Ucrainei, ca urmare a finalizării rapide a reparațiilor la unitățile nucleare, a restabilirii prompte a unui număr de unități de generare a energiei termice, a condițiilor meteorologice favorabile, a creșterii producției de energie electrică la centralele hidroelectrice și a creșterii producției la centralele solare.

Forțele ruse au lovit orașul Kupiansk din regiunea Harkov sâmbătă seara și duminică dimineața, un bărbat în vârstă de 65 de ani fiind ucis, a anunțat șeful administrației regionale, Oleg Sinegubov, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

În urma atacurilor au fost avariate clădirile unei instituții de învățământ și ale unei maternități.

„Dimineața, inamicul a bombardat din nou Kupiansk. O instalație de infrastructură de transport a fost avariată. A avut loc un incendiu. Ieri (4 martie – n.r.), după ora 23.00 (aceeași oră în România – n.r.), ca urmare a bombardamentelor inamice în Kupiansk, au fost distruse cel puțin cinci clădiri rezidențiale și anexe, au izbucnit incendii”, a precizat oficialul.

Orașul Kupiansk a fost cucerit de forțele ruse în primele zilei ale invaziei din Ucraina și a fost eliberat de armata Kievului în luna septembrie. Acum există temeri că trupele ruse îl pot captura din nou, motiv pentru care autoritățile au ordonat recent evacuarea familiilor cu copii și persoanele „cu mobilitate limitată”.

Citește și: Ucraina a ordonat evacuarea parțială a unui oraș eliberat după 7 luni de ocupație. Oamenii se tem că rușii îl vor recuceri. „Ne vor trata și mai rău”

Doi piloți ucraineni se află în prezent în Statele Unite pentru a fi supuși unei evaluări care să determine cât timp ar putea dura pregătirea lor pentru a pilota avioane de atac, inclusiv avioane de luptă F-16, potrivit unor oficiali americani, citați de NBC News.

Abilitățile ucrainenilor sunt evaluate pe simulatoare la o bază militară americană din Tucson, Arizona, au declarat oficialii, iar acestora li s-ar putea alătura în curând și alți colegi piloți. Autoritățile americane au aprobat aducerea a încă zece piloți ucraineni în SUA pentru o evaluare suplimentară.

Cei doi piloți ucraineni sunt primii care au călătorit în SUA pentru a le fi evalaute abilitățile de către instructori militari americani. Potrivit oficialilor din Statele Unite, scopurile deplasării sunt îmbunătățirea abilităților piloților și evaluarea perioadei necesare pentru un program de pregătire adecvat.

Doi oficiali ai administrației SUA au subliniat că nu este vorba despre un program de pregătire și au spus că ucrainenii nu vor pilota niciun avion în timpul șederii lor în Statele Unite.

Piloții vor folosi un simulator care poate imita pilotarea diferitelor tipuri de aeronave, au mai spus oficialii, adăugând că nu există nicio actualizare privind decizia SUA de a furniza avioane F-16 Ucrainei, dincolo de ceea ce a declarat săptămâna trecută în fața Congresului cel mai important oficial politic al Pentagonului. Colin Kahl a precizat în cadrul Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților că SUA nu au luat decizia de a furniza F-16 Ucrainei, și nici aliații și partenerii americani.

Numărul persoanelor care și-au pierdut viața în urma loviturii asupra unei clădiri din Zaporojie, care a avut loc pe 2 martie, a ajuns la 13, relatează Ukrainska Pravda.

Serviciile publice au îndepărtat peste 853 de tone de moloz după distrugerea clădirii.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a precizat și că 11 persoane au fost salvate.

Specialiștii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează, în raportul din 4 martie, că trupele ruse au un avantaj din punctul de vedere al poziției în zona Bahmut, dar „nu au forțat încă forțele ucrainene să se retragă și probabil că nu vor reuși să încercuiască în curând orașul”, notează The Kyiv Independent.

În timp ce ofensivele rusești în Bahmut au fost „lente și graduale”, acestea au reușit, totuși, „să se apropie suficient de mult de liniile de comunicații terestre critice din nord-est pentru a amenința rutele de retragere ucrainene într-o mișcare clasică de întoarcere”, scrie în raportul think-thank-ului din SUA.

Tot pe 4 martie, Serhii Cherevatii, un purtător de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate Ucrainene, a declarat că forțele rusești nu au cucerit Bahmut, iar luptele continuă la periferia orașului.

Cu o zi în urmă, ISW a sugerat că forțele ucrainene păreau să pregătească condițiile pentru o retragere planificată din oraș. Cu toate acestea, atunci când a fost întrebat despre retragerea anumitor unități, Cherevatii a declarat că trupele ucrainene se rotesc în interiorul și în afara pozițiilor lor într-un mod planificat.

Forțele rusești încearcă să cucerească Bahmut din mai 2022.

Administrația militară din regiune nord-estică Sumî anunță că sâmbătă, 4 martie, zona a fost atacată de 117 ori de forțele ruse, fiind lovite șapte comunități, relatează The Kyiv Independent.

Au fost atacate comunitățile Bilopillia, Esman, Șalîhîne , Novoslobidske, Znob-Novhorodske, Miropillia și Iunakivka.

În Bilopillia a fost avariat centrul cultural al comunității și mai multe linii electrice.

Nu au fost înregistrate victime.

Procuratura Generală a Ucrainei a identificat 171 de victime ale violențelor sexuale comise de trupele rusești, a declarat prima doamnă Olena Zelenska la Conferința „Uniți pentru Justiție” de la Liov, sâmbătă, 4 martie, relatează The Kyiv Independent.

Soția lui Volodimir Zelenski a precizat că numărul actelor de violență sexuală comise de trupele rusești în Ucraina indică faptul că astfel de infracțiuni reprezintă o politică deliberată a armatei ruse.

„Aceasta este arma lor conștientă și psihologică împotriva ucrainenilor”, a spus prima doamnă a Ucrainei.

Din cele 171 de cazuri înregistrate, au fost raportate 119 cazuri de violență sexuală împotriva femeilor, 39 împotriva bărbaților și 13 împotriva minorilor, a adăugat Olena Zelenska.

„Condamnarea violului și a altor crime de război trebuie să creeze un precedent, astfel încât orice potențial agresor să știe că acest lucru nu va rămâne nepedepsit”, a insistat prima doamnă.

Procurorul general al Ucrainei declarase pe 20 februarie că „Rusia folosește violența sexuală ca armă de război” și că sunt înregistrate astfel de cazuri „oriunde este staționată armata rusă”.

Petr Pavel, președintele ales al Cehiei, ar intenționa să se întâlnească cu Volodimir Zelensi în timpul unei vizite în Ucraina în luna aprilie, împreună cu omologul său slovac, Zuzana Caputova, scrie sâmbătă publicația Ceske Noviny, potrivit The Kyiv Independent.

Vizita va face parte dintr-o călătorie diplomatică mai amplă în străinătate, inclusiv la Bruxelles, după învestirea oficială a lui Pavel în funcție, pe data de 9 martie.

Pavel a declarat anterior că aderarea Ucrainei la NATO trebuie să fie luată în considerare după ce se va încheia războiul cu Rusia.

De la începutul războiulului, Petr Pavel a susținut ferm sprijinul militar acordat Kievului, afirmând în februarie că Ucraina ar trebui să primească toate armele convenționale de care are nevoie pentru a obține victoria.

Într-o discuție cu publicația ucraineană Suspilne, Pavel, general în retragere și fost comandant în cadrul NATO, a declarat că Ucraina „și-a făcut temele” în ceea ce privește valorile comune, interesele pe termen lung și interoperabilitatea tehnică cu Alianța Nord-Atlantică.

Cu toate acestea, primirea Ucrainei la acest moment ar face ca NATO să devină parte a conflictului, ceea ce ar putea duce la un război nuclear, a explicat el. Pavel a adăugat că, în opinia sa, Ucraina merită să fie luată în considerare pentru a deveni țară membră a NATO pentru că îndeplinește standardele alianței și apără valorile comune.

Premierul leton Krisjanis Karins a declarat sâmbătă, pentru publicația germană Der Spiegel, că este sigur că țările occidentale vor livra Ucrainei avioane de luptă, considerând că este „o chestiune de timp” până când decizia va fi luată, scrie The Kyiv Independent.

„Dacă ucrainenii au nevoie de avioane de luptă, ar trebui să le primească”, a spus el, adăugând că militarii Kievului au dovedit în repetate rânduri că învață rapid să opereze echipamente noi.

Livrarea de avioane de luptă moderne este considerată o provocare logistică semnificativ mai dificilă în comparație cu furnizarea de tancuri de fabricație occidentală, din cauza complexității sporite și a dificultăților de instruire și de întreținere.

Berlinul a respins cu fermitate orice posibilitate de a trimite Ucrainei avioane de vânătoare, după ce a promis că va oferi Kievului zeci de tancuri Leopard.

„Problema avioanelor de luptă nu se pune deloc”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, pe 29 ianuarie. Alte țări s-au arătat mai deschise la această idee. Pe 10 februarie, Ucraina a solicitat oficial Olandei avioane de luptă multirol F-16, țară care anunțase anterior că este dispusă să analizeze oportunitatea unei astfel de livrări.

În timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Londra, pe 8 februarie, premierul britanic Rishi Sunak a declarat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina.

Dintre toate modelele disponibile, Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru F-16, un model de avion de luptă construit în SUA, care este folosit încă din anii 1970 și este deținut de peste 20 de națiuni. Alte modele considerate ca fiind potrivite pentru Ucraina sunt avioanele franceze Rafale, cele suedeze, Gripen, precum și aeronavele de vânătoare Eurofighter Typhoon.

Guvernul ucrainean va folosi activele confiscate de la două bănci rusești, MR Bank și Prominvestbank, pentru reconstrucția țării, a declarat sâmbătă premierul Denis Șmîhal, în timpul unei conferințe de presă, potrivit The Kyiv Independent.

Activele celor două bănci, în valoare de 460 de milioane de dolare, fuseseră adăugate la bugetul de stat după lichidarea celor două instituții de credit, care a avut loc pe 25 februarie 2022, a doua zi după începutul invaziei ruse.

La începutul lunii decembrie, Banca Mondială a estimat costurile reconstrucției postbelice a Ucrainei la peste 600 de miliarde de euro.

În urma atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii critice a țării, derulate de la începutul lunii octombrie, estimarea Băncii Mondiale privind costul reconstrucției postbelice a Ucrainei a crescut cu peste 200 de miliarde de euro față de iunie, când prognoza a fost stabilită la 350 de miliarde de euro.

În decembrie 2022, Senatul SUA a aprobat un amendament care permite transferul activelor confiscate aparținând oligarhilor ruși către populația Ucrainei.

Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a anunțat pe 3 februarie că SUA au autorizat „primul transfer de bunuri confiscate, în valoare de 5,4 milioane de dolari, pentru reconstrucția Ucrainei”.

O adolescentă din orașul ucrainean Mariupol a urcat pe scenă și vorbit la mitingul pro-război la care a participat președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 22 februarie. Potrivit unor detalii dezvăluite de CNN, fata a rămas orfană după ce mama ei a murit în timpul bombardamentelor asupra orașului-port Mariupol.

Adolescenta, pe nume Anna, a devenit extrem de emotivă pe scena stadionului Lujniki din Moscova și apoi încurajată de un organizator să-l îmbrățișeze pe un bărbat în uniformă descris ca fiind salvatorul ei.

Jurnalista Melissa Bell, de la CNN, a relatat că mama Annei, mamă care își creștea singură cei trei copii, a fost ucisă în orașul asediat Mariupol, după ce a părăsit un adăpost din subsol.

Mai multe detalii: Rusia susține că a salvat-o pe fata din Mariupol care a vorbit la concertul pro-război al Putin. Cei care o cunosc se tem, însă, că este o victimă

În bătălia pentru orașul Bahmut din Donbas, amenințat cu o încercuire finală de către forțele ruse după șapte luni de lupte crâncene, există „Îngeri Albi” și „Îngeri Întunecați”, „drumul vieții” (autostrada Bahmut-Lisichansk, care a devenit orice altceva decât o autostradă) și „Centrul de Invincibilitate”, scrie sâmbătă The Guardian, notând că războiul a ajuns să genereze eufemisme și metafore.

Îngerii Albi, un grup de evacuare al poliției ucrainene, străbat cartierele pline de pericole mortale ale orașului distrus de obuze, pentru a scoate copiii și bătrânii din localitate.

În schimb, Îngerii Întunecați, îi transportă în afara orașului pe cei morți. Centrul de Invincibilitate este locul unde cele câteva mii de civili care au rămas pot găsi apă și mâncare caldă gătită de voluntarii care se află în oraș, chiar dacă în ultimele două săptămâni Bahmutul s-a confruntat cu o amenințare tot mai mare de a fi în cele din urmă invadat.

Într-un oraș situat la vest de Bahmut, The Observer s-a întâlnit cu Oleksandra Havrylko, un maior în vârstă de 30 de ani din cadrul poliției ucrainene, care a petrecut recent timp în Bahmut și în satele din jur cu Îngerii Albi, încercând să-i convingă pe adulții care au grijă de ultimii zeci de copii din oraș să îi lase să fie evacuați.

Este o căutare care a dus la zvonuri conform cărora poliția ia copiii de la părinții care refuză să plece, ceea ce a determinat unele familii să își ascundă fiii și fiicele, oricât de inexplicabil ar părea acest lucru. „Din păcate, este adevărat”, a spus ea, cu tristețe. „Au existat cazuri de oameni care și-au ascuns copiii pentru că au auzit zvonuri că poliția le va lua copiii cu forța”, a mărturisit polițista.

„Dar nu este corect. Legea spune că putem lua copiii doar cu permisiunea părinților. În cazul în care copiii nu au părinți, dar au un tutore, putem obține permisiunea serviciilor sociale pentru a-i lua”, a precizat Oleksandra Havrylko.

În schimb, spune ea, voluntarilor li se cere să convingă familiile să plece. Săptămâna trecută, acest lucru a însemnat o vizită într-un sat de lângă Bahmut. „Căutam copii. Aveam o adresă unde ni s-a spus că ar putea locui niște copii. Modul în care abordăm persoanele depinde de situație”, a povestit ea. Uneori, a explicat ea, este nevoie de mai multe vizite și de un sentiment de familiarizare pentru a-i convinge pe oameni să plece.

„A fost o familie care a spus că nu are bani să plece sau să închirieze un loc. Era un copil de șapte ani cu ei. Bunicul a vrut să plece, dar mama nu a vrut. Așa că, în urmă cu două săptămâni, am găsit un apartament în avans și l-am fotografiat pentru a le arăta imaginile. Și le-am spus «uite, aici veți merge»”, a mai povestit polițista.

„Sunt unele cazuri în care oamenii își echipează subsolurile pentru a le face mai mult sau mai puțin locuibile. Într-un caz, am văzut un generator și copii care se jucau jocuri video. Dar o mulțime de subsoluri nici măcar nu au fost proiectate pentru a servi drept adăposturi antiaeriene. Sunt pur și simplu pline cu lucruri pe care oamenii le-au adus jos pentru a nu se deteriora: covoare, frigidere, mașini de spălat – chiar și cuptoare cu microunde, dintre care niciunul nu funcționează. Arată ca un depozit murdar, umed. Nu există electricitate”, a mai spus Oleksandra Havrylko.

Luptele neîncetate care au cuprins Bkhmutul în ultimele săptămâni, după șapte luni de eforturi ale rușilor de a cuceri orașul, nu au făcut decât să se intensifice în ultimele zile, pe măsură ce forțele Moscovei, inclusiv grupul de mercenari Wagner, sunt tot mai aproape de a reuși încercuirea orașului.

Sentimentul că bătălia ar putea intra în ultimele sale zile a fost întărit de pregătirea unor noi linii defensive mai la vest, inclusiv în jurul orașului Kramatorsk, aflat în apropiere, unde noi buncăre și tranșee au fost pregătite rapid. Și, în ciuda sloganului – repetat atât de soldații de pe câmpul de luptă, cât și de politicieni – că „Bahmut rezistă!” -, în ultimele zile, s-a strecurat un sentiment de sumbră inevitabilitate.

Într-o cafenea din Kramatorsk, Bohdan Zuyakov, Denys Kovalenko și Mykola Sidorov, din Uniunea Voluntarilor din Kramatorsk, au descris cea mai recentă misiune a lor. „27 februarie a fost ultima zi în care am putut intra” în oraș, a afirmat Zuyakov, explicând că au livrat combustibil pentru generatoare, alimente, farfurii și tacâmuri. „Situația nu permite acest lucru”, adaugă Sidorov. „Toate drumurile sunt sub tiruri de armă”, a adăugat el.

„A fost o misiune de două zile. În prima zi, 26 februarie, a fost ceață, iar ceața este prietenul nostru. Ziua de 27 (februarie) a fost teribilă. Chiar și localnicii au spus că abia au reușit să treacă cu viață. A fost cea mai rea zi. Când intram, am văzut soldați lângă drum trăgând și ne-am dat seama că nu va fi ușor. În schimb, a fost un coșmar total. Împușcături peste tot și explozii. Am simțit că e iadul pe Pământ. Ca să spun adevărul, ne era teamă că nu vom mai putea ieși”, a povestit Zuyakov.

„Acum”, a spus Sidorov, „autoritățile ucrainene nu vor lăsa voluntarii să intre”. Kovalenko sugerează că poate aceea a fost ultima lor vizită. „Dacă nu va avea loc un contraatac surpriză, probabil că nu vom putea intra din nou” în Bahmut, a adăugat el.