Război în Ucraina, ziua 378 | Bahmut ar putea cădea în mâinile rușilor în câteva zile, spune secretarul general NATO

După întâlnirea de miercuri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președintele Volodimir Zelenski a declarat că viitorul Națiunilor Unite se decide acum în Ucraina, deoarece Kievul „apără obiectivele și principiile Cartei ONU”, relatează The Kyiv Independent.

La Kiev, Zelenski și Guterres au discutat probleme de securitate, implementarea formulei de pace propuse de Ucraina, modalități de returnare a miilor de ucraineni mutați cu forța în Rusia în timpul războiului și crearea unui tribunal special pentru crima de agresiune rusă, potrivit cancalariei președintelui ucrainean.

Aceștia au discutat și despre prelungirea acordului pentru exportul de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, pe care Zelenski l-a numit „crucial pentru întreaga lume”.

Acordul privind cerealele, mediat de Națiunile Unite și Turcia, urmează să expire pe 18 martie. Acesta a fost semnat pentru în iulie 2022, pentru a debloca exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, pe fondul invaziei pe scară largă a Rusiei.

În calitate de semnatari ai acordului, atât Ucraina, cât și Rusia trebuie să fie de acord cu reînnoirea acestuia. Moscova a amenințat, însă, că se va retrage din acord dacă nu îi sunt îndeplinite cererile.

Președintele Zelenski și șeful ONU au mai discutat și despre „șantajul” rușilor din domeniul energiei nucleare, precum și despre restabilirea siguranței tuturor centralelor nucleare ucrainene.

Potrivit lui Guterres, ONU poate oferi mediere pentru a obține demilitarizarea completă a centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub ocupația rușilor.

De asemenea, Guterres s-a angajat ca ONU să continue să se implice în problemele umanitare, inclusiv în ceea ce privește schimbul de prizonieri de război.

„Recentele imagini șocante cu uciderea unui militar ucrainean reprezintă o altă amintire tragică a faptului că legile războiului trebuie aplicate cu strictețe”, a declarat Guterres, referindu-se la înregistrarea video care arată cum un presupus prizonier ucrainean de război neîmarmat ar fi împușcat mortal de către ruși după ce a spus „Glorie Ucrainei”.

Dificultățile de alimentare cu energie electrică au fost depășite pentru moment, cu excepția cazului în care noi atacuri rusești vor afecta sistemul, a declarat miercuri șeful companiei naționale de utilități Ukrenergo, Volodimirr Kudrytskyi, la televiziunea ucraineană, potrivit CNN.

„Cea mai grea iarnă din istoria noastră s-a încheiat”, a declarat el la Kiev. „Sistemul energetic este acum capabil să facă față consumului existent, iar acesta este un semn foarte bun pentru noi toți”, a precizat directorul Ukrenergo.

În ultimele 25 de zile, nu a mai existat niciun deficit de energie electrică, iar momentan nu este previzibil niciunul, a adăugat el.

Potrivit lui Kudrytskyi, îmbunătățirea situației se datorează reparațiilor la rețeaua electrică care au reușit și finalizării mentenanței centralelor nucleare din Ucraina.

Este posibil ca forțele ucrainene să fi reparat un pod de pe drumul principal care leagă localitatea Chasiv Yar de orașul Bahmut, potrivit unei înregistrări video și a unei imagini statice geolocalizate de CNN.

Podul fusese lovit de artileria rusă, ceea ce a lăsat în urmă un crater mare care a făcut ca drumul să fie inutilizabil și a obligat forțele ucrainene să folosească drumuri de pământ pentru a-și aproviziona trupele care apără orașul intens disputat.

Imaginile arată că un pod temporar a fost amplasat deasupra craterului, iar un vehicul este văzut trecând peste el.

CNN notează că nu a putut verifica în mod independent momentul în care a fost filmat videoclipul, dar potențiala reparare a podului ar putea însemna redeschiderea unei linii de aprovizionare vitale pentru forțele ucrainene din Bahmut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulțumit protestatarilor georgieni pentru că au fluturat steagul țării sale în timpul demonstrațiilor de marți și miercuri, informează CNN.

„Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au ținut drapelele ucrainene în piețele și pe străzile din Georgia în aceste zile. Vreau să vă mulțumesc pentru imnul nostru național care a fost intonat la Tbilisi. Acesta este respect pentru Ucraina și vreau să îmi exprim respectul sincer pentru Georgia”, a declarat miercuri seară Zelenski, în discursul video adresat zilnic națiunii. „Nu există niciun ucrainean care să nu ureze succes Georgiei noastre prietene. Succes democratic. Succes european”, a precizat liderul ucrainean.

Georgienii au ieșit în stradă în forță, protestând împotriva unei legi privind agenții străini introdusă de partidul de guvernământ al țării, care este considerată în general ca fiind foarte asemănătoare cu legislația aflată în prezent în vigoare în Rusia.

Protestatarii spun că legea va îndepărta Georgia de aderarea la Uniunea Europeană și de cea la NATO.

„Vrem să fim în Uniunea Europeană și vom fi. Vrem ca Georgia să fie în Uniunea Europeană și sunt sigur că va fi”, a mai spus Zelenski. „Vrem ca Republica Moldova să fie în Uniunea Europeană și sunt sigur că va fi. Toate popoarele libere din Europa merită acest lucru”, a punctat președintele Ucrainei.

Rusia ar putea trece la o strategie de menținere și apărare a pozițiilor existente, deoarece nu dispune de muniție și de trupe pentru a obține câștiguri teritoriale semnificative în Ucraina anul acesta, a declarat miercuri Avril Haines, directoarea Serviciului Național de Informații al SUA, citată de The New York Times.

Potrivit lui Haines, după recentele eșecuri pe câmpul de luptă, președintele rus Vladimir Putin a început să realizeze provocările cu care se confruntă forțele ruse și ar putea să-și ajusteze strategia pe termen scurt.

Moscova ar putea decide să prelungească războiul împotriva Ucrainei, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea pentru mai mult timp a acțiunilor ofensive, ca fiind cea mai bună posibilitate de a-și atinge obiectivele strategice, a declarat Haines în fața Comisiei pentru Informații a Senatului american.

„Chiar dacă ofensiva rusă continuă, ei (rușii, n.r.) se confruntă cu rate ridicate de pierderi”, a declarat oficialul de top al serviciilor americane de informații, potrivit The Kyiv Independent. Pe lângă pierderile de personal, armata rusă se pare că suferă de un moral scăzut și de lipsă de muniție.

„Dacă Rusia nu inițiază o mobilizare obligatorie și nu identifică rezerve substanțiale de muniție de la terți, va fi din ce în ce mai dificil pentru ei să mențină nivelul actual al operațiunilor ofensive în lunile următoare”, a adăugat Haines.

Ea a mai spus că forțele ruse înregistrează „progrese graduale” în orașul Bahmut din regiunea ucraineană Donețk, precizând nu este un „obiectiv deosebit de strategic”.

Cuvintele lui Haines au reluat remarcile recente ale secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, potrivit cărora căderea orașului Bahmut nu ar reprezenta un regres semnificativ pentru armata ucraineană.

Unul dintre cei mai importanți comandanți militari ucraineni a vizitat pozițiile armatei sale din orașul Bahmut pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână, arată o înregistrare video publicată miercuri pe contul oficial al acestuia de Telegram, informează CNN.

Generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, care este al doilea general cu cel mai înalt rang din armata ucraineană, a declarat că oamenii săi fac tot ce pot pentru a se asigura că forțele ruse vor face o mișcare greșită, făcând referire la o strategie de șah.

„Zugzwang în șah este o situație în care orice mișcare a unui jucător duce la o deteriorare a poziției sale. Facem tot ce putem pentru a ne asigura că inamicul se află în această situație în acest război”, scrie în postarea de pe Telegram.

Generalul Oleksandr Syrskyi afirmă că forțele ucrainene își mențin poziția în Bahmut. Alți lideri militari au afirmat anterior că este o prioritate pentru Ucraina să continue apărarea frontului de la Bahmut, unde luptele s-au intensificat.

CNN notează că nu a putut verifica în mod independent unde au fost înregistrate imaginile, dar metadatele din fișierul video sugerează că acesta a fost într-adevăr înregistrat miercuri.

Syrskyi a organizat și condus apărarea Kievului, reușind să respingă cu succes forțele ruse care aproape încercuiseră capitala ucraineană la începutul invaziei, anul trecut. El a făcut vizite regulate la unitățile de pe linia frontului din Donbas și din alte părți ale țării, inclusiv la Bahmut. Precedenta vizită a generalului-colonel în oraș a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.

Comunitatea serviciilor americane de informații consideră că Rusia „nu dorește, cel mai probabil, un conflict militar direct cu forțele SUA și NATO, dar există potențialul ca acest lucru să se întâmple”, arată raportul anual neclasificat de evaluare a amenințărilor din întreaga lume la adresa securităţii Statelor Unite întocmit de serviciile secrete din această țară și publicat miercuri, potrivit căruia președintele rus Vladimir Putin ia în calcul să continue războiul din Ucraina „ani de zile”, informează CNN.

„Până acum, liderii ruși au evitat să întreprindă acțiuni care ar extinde conflictul din Ucraina dincolo de granițele Ucrainei, dar riscul de escaladare rămâne semnificativ”, scrie în raportul comunității serviciilor americane de informații.

Directoarea Serviciului Național de Informații, Avril Haines, a declarat în fața Congresului american că războiul din Ucraina a devenit un „război de uzură în care niciuna dintre părți nu are un avantaj militar definitiv”, dar a afirmat că președintele Vladimir Putin va continua, cel mai posibil, conflictul timp de ani de zile.

Mai multe detalii: Cel mai probabil, Vladimir Putin va prelungi ani de zile războiul din Ucraina, avertizează șefa serviciilor secrete americane

Rebeca Grynspan, înalt funcționar comercial al ONU, se va întâlni săptămâna viitoare la Geneva cu oficialii ruși pentru a discuta despre prelungirea acordului care permite exportul de cereale din Ucraina prin porturile acesteia de la Marea Neagră, a anunțat miercuri un purtător de cuvânt al Organizației Națiunilor Unite, potrivit Al Jazeera.

„Acesta este următorul pas și vom vedea dacă este nevoie de ceva mai mult decât atât”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq.

„Secretarul general va continua să facă tot ce poate pentru a elimina obstacolele din calea exportului de îngrășăminte rusești”, a precizat Haq.

Armata ucraineană a recunoscut miercuri că trupele ruse continuă să avanseze în orașul Bahmut din estul țării, care a devenit epicentrul războiului, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei, într-o actualizare de seară a informațiilor operaționale de pe front, informează CNN.

„Inamicul continuă să avanseze în sectorul Bahmut. Ei (rușii, n.r.) nu se opresc din asaltul asupra orașului Bahmut”, precizează actualizarea.

De asemenea, armata ucraineană a precizat că a reușit să blocheze forțele Moscovei în mai multe zone din oraș și din jurul acestuia.

„Apărătorii noștri au respins atacurile în zonele Orikhovo-Vasîlivka, Dubovo-Vasîlivka, Bahmut și Ivanivske”, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

Mai multe detalii: Armata ucraineană admite că forțele ruse continuă să avanseze în Bahmut, cel mai disputat oraș la ora actuală: „Nu se opresc din asalt”

Este puţin probabil ca Rusia să cucerească semnificativ mai multe teritorii din Ucraina în acest an, potrivit directorului Serviciului american de Informații Naționale, Avril Haines, relatează The Guardian.

Avril Haines a declarat în cadrul unei audieri în Senatul SUA că armata rusă va fi probabil incapabilă să continue nivelul actual de luptă, chiar şi cu posibila capturare a Bahmutului, în condiţiile în care luptele acerbe continuă în oraşul din estul Ucrainei, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, estima miercuri că acest bastion ar putea cădea în câteva zile.

După eşecuri majore şi pierderi mari pe câmpul de luptă, „nu prevedem că armata rusă îşi va reveni suficient de mult în acest an pentru a obţine câştiguri teritoriale majore”, a declarat Avril Haines, în timpul audierii din Senatul american.

Cu toate acestea, Vladimir Putin „cel mai probabil îşi face socoteala că timpul lucrează în favoarea sa”, a atras atenţia Haines, potrivit agenției France Presse, citată de news.ro.

Putin crede probabil că prelungirea războiului, cu pauze intermitente în lupte, „poate fi cea mai bună cale care i-a mai rămas pentru a-şi asigura în cele din urmă interesele strategice în Ucraina, chiar dacă va dura ani de zile”, a mai spus şefa comunităţii de informaţii din Statele Unite.

Ea a rezumat opiniile existente în comunitatea largă a serviciilor de informaţii din SUA, potrivit cărora, la un an după ce a invadat Ucraina, dar a eşuat în obiectivele sale principale pe care le avea cu această operaţiune, Putin probabil că acum înţelege mai bine limitele forţelor sale. Puterea militară a Moscovei este acum limitată în mod semnificativ de pierderile de trupe şi de epuizarea armamentului, la care se adaugă restricţiile comerciale şi sancţiunile impuse de Statele Unite şi de aliaţi, a precizat Haines.

Putin „pare să se concentreze acum asupra unor obiective militare mai modeste”, a declarat ea în faţa Comisiei de informaţii a Senatului. „Dacă ruşii nu iniţiază o mobilizare obligatorie şi nu identifică provizii substanţiale de muniţie de la terţi, va fi din ce în ce mai dificil pentru ei să susţină chiar şi nivelul actual de operaţiuni ofensive”, a mai arătat Haines.

Pe măsură ce Rusia se va confrunta cu „pierderi mari” în urma războiului din Ucraina, Moscova va deveni tot mai dependentă de capacitățile sale nucleare, cibernetice și spațiale, au precizat agențiile anericane de informații în raportul lor anual neclasificat de evaluare a amenințărilor, relatează CNN.

Pierderile grele de pe câmpul de luptă din Ucraina „au degradat capacitățile convenționale terestre și aeriene ale Moscovei și au sporit dependența sa de armele nucleare”, a transmis biroul directorului Serviciilor Naționale de Informații din SUA în raportul pe care mai mulți oficiali din domeniul agențiilor secrete l-au prezentat miercuri în fața Comisiei pentru informații a Senatului american.

„Deși activitatea sa cibernetică legată de război nu a fost la nivelul ritmului și impactului la care ne așteptam, Rusia va rămâne o amenințare cibernetică de top, deoarece își rafinează și își folosește capacitățile de spionaj, influență și atac”, mai aratp raportul.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk afirmă că mai puțin de 4.000 de civili – inclusiv 38 de copii – au rămas în orașul Bahmut, devenit epicentrul luptelor din Ucraina, dintr-o populație de aproximativ 70.000 de locuitori pe care o avea înainte de război, relatează Al Jazeera.

Un polițist de frontieră ucrainean a declarat, într-o înregistrare video difuzată de Serviciul de Stat al Frontierelor, că „situația din oraș este dificilă”.

„Inamicul ia cu asalt în mod activ pozițiile noastre. Cu toate acestea, ei nu au niciun succes și suferă pierderi colosale. Orașul rămâne în picioare pentru că Bahmut a fost, este și va fi Ucraina”, se afirmă în înregistrarea video.

Mai mulți sportivi de top ai Ucrainei i-au adus, în urma unor imagini care au șocat națiunea, un omagiu prizonierului ucrainean de război despre care se presupune că a fost executat de trupele ruse, informează miercuri BBC, potrivit news.ro.

În imaginile apărute pe rețelele de socializare, soldatul neînarmat luat prizonier este văzut fumând, iar apoi spune „Glorie Ucrainei!”, după care este împuşcat cu brutalitate.

Jucătoarea de tenis Elina Svitolina, fotbalistul echipei Chelsea, Mihailo Mudrik, şi alte vedete ale sportului au reacţionat cu sloganul: „Glorie eroilor!”, într-un omagiu video adus militarului.

Sportivii Oleksandr Zincenko, Taras Stepanenko şi Serghei Rebrov apar și ei în filmuleț.

Mai multe detalii: Mai multe detalii: Omagiul adus de sportivii ucraineni prizonierului de război pe care rușii l-ar fi executat brutal: „Nu mai exiști, dar amintirea ta este eternă”

Miniştrii apărării din statele membre ale UE au discutat miercuri la Stockholm un plan de achiziţii şi livrări de obuze destinate Ucrainei care ar putea ajunge la suma de două miliarde de euro, dar Ucraina avertizează că tot este insuficient pentru a putea rezista agresiunii Rusiei şi a lansa contraofensive, informează Agerpres citând agenţiile de știri AFP şi DPA.

Conform planului avansat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, statele UE ar urma să contribuie cu un miliard de euro la fondul denumit „Facilitatea europeană pentru pace” (FEP) pentru rambursarea acelora dintre ele care pot pune urgent la dispoziţia Ucrainei obuze din propriile lor stocuri, în special obuze de calibrul 155 mm.

O contribuţie ulterioară a statelor membre de încă un miliard de euro ar urma să fie folosită pentru achiziţii comune de obuze tot de calibrul 155 şi destinate de asemenea Ucrainei, adică aproximativ 250.000 de obuze, dar care urmează să fie fabricate de industria de apărare europeană şi/sau să fie cumpărate din state terţe.

O asemenea contribuţie financiară de două miliarde de euro se adaugă ajutorului militar de circa 3,6 miliarde de euro pe care statele UE l-au oferit Ucrainei prin contribuţiile la fondul FEP de când Rusia a declanşat războiul contra acesteia în urmă cu un an. Ajutorul militar total al statelor UE pentru Ucraina însumează până în prezent circa 12 miliarde de euro.

Dar ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prezent la reuniunea de la Stockholm, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de planul european, considerându-l în continuare insuficient. El a subliniat că Ucraina are nevoie de măcar un milion de obuze de calibrul 155 mm, al căror cost ar fi de circa 4 miliarde de euro, aşadar cel puţin dublu faţă de planul discutat.

Armata ucraineană are nevoie lunar de 90.000-100.000 de obuze pentru „a descuraja inamicul” şi a putea lansa contraofensive împotriva trupelor ruse, a indicat ministrul ucrainean.

„Suntem în vremuri de război şi trebuie să avem, îmi pare rău s-o spun, o mentalitate de război”, a declarat Josep Borrell la Stockholm la o conferinţă de presă unde şi-a prezentat planul asupra căruia sunt aşteptaţi să decidă miniştrii europeni de externe la reuniunea lor din 20 martie.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Kevin McCarthy, să viziteze Ucraina pentru a vedea la fața locului situația de de pe teren – o invitație care survine în contextul în care Partidul Republican este divizat în ceea ce privește întrebarea dacă Statele Unite ar trebui să continue să ofere ajutor țării atacate de Rusia, relatează CNN.

„Domnul McCarthy trebuie să vină aici să vadă cum lucrăm, ce se întâmplă aici, ce ne-a cauzat războiul, ce oameni luptă acum, cine luptă acum. Și apoi, după aceea, să facă presupuneri”, a declarat Zelenski, într-un interviu acordat postului american de televiziune.

Însă, atunci când i s-a comunicat invitația, McCarthy a declarat pentru CNN că nu intenționează să viziteze Ucraina și a susținut că președintele Joe Biden nu a acționat suficient de rapid pentru a ajuta Kievul. McCarthy, un republican din California, a declarat că susține Ucraina, dar că nu își dorește „un cec în alb” pentru guvernul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski l-a invitat pe liderul republican al Camerei Reprezentanților din SUA să vină în vizită în Ucraina, însă Kevin McCarthy a refuzat

Guvernul german a anunțat miercuri că a trimis Ucrainei încă două tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard, informează The Kyiv Independent.

De asemenea, Berlinul a mai livrat încă două vehicule de protecție a frontierelor și șase sisteme de antene mobile, potrivit guvernului german.

Mai mult, Executivul condus de Olaf Scholz a anunțat că 13 sisteme de tancuri pentru traversarea podurilor BEAVER și 500 de pistoale SFP9 sunt pregătite pentru a fi trimise Ucrainei.

În total, Germania a furnizat Ucrainei 34 de sisteme antiaeriene Gepard, inclusiv aproximativ 6.000 de cartușe, de la începutul războiului declanșat de Rusia, în februarie anul trecut.

Pe 14 februarie, Germania a semnat un contract cu Rheinmetall pentru reînnoirea producției de muniție pentru tunurile Gepard, pe care a început să le furnizeze Ucrainei în vara anului trecut. Ucraina înerca de luni de zile să găsească muniții suplimentare pentru aceste tancuri antiaeriene, pe care propria armată le-a scos din uz în 2010.

Tunurile Gepard au fost o apărare eficientă împotriva dronelor Shahed-136 de fabricație iraniană pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca infrastructura Ucrainei, a precizat Ambasada Germaniei în Ucraina, în noiembrie anul trecut.

Un raport al serviciilor americane de informaţii arată că reacţiile internaţionale de după invadarea Ucrainei de către Rusia nu au determinat Beijingul să renunţe la cooperarea cu Moscova, informează miercuri agenţia de presă Reuters, preluată de Agerpres.

„În ciuda reacţiei globale la invazia Rusiei în Ucraina, China îşi va menţine cooperarea diplomatică, de apărare, economică şi tehnologică cu Rusia, pentru a continua să încerce să concureze Statele Unite, chiar dacă îşi va limita susţinerea publică”, arată un document legat de audierea anuală a Comisiei pentru Informaţii Secrete a Senatului american privind ameninţările din întreaga lume la adresa securităţii Statelor Unite.

Mai multe detalii: China va continua să coopereze cu Rusia, în ciuda reacțiilor negative apărute după invazia din Ucraina, consideră serviciile secrete americane

Șeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat miercuri că nu va face apel la sancțiunile UE împotriva sa și că acestea sunt justificate, scrie AFP, preluată de The Guardian și Al Jazeera.

„În ceea ce privește contestarea sancțiunilor împotriva mea și a sancțiunilor împotriva PMC (compania privată de securitate, n.r.) Wagner, nu le voi contesta și cred că, în acest moment, ele sunt impuse în mod rezonabil”, a declarat Prigojin, prin intermediul serviciului de presă al companiei sale, Concord.

Prigojin este un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, iar recruții săi luptă de luni de zile pentru a cuceri orașul Bahmut din estul Ucrainei, care în prezent a devenit epicentrul războiului.

El a făcut această declarație după ce, anterior în cursul zilei de miercuri, Tribunalul UE a anulat sancțiunile europene impuse împotriva mamei sale, Violeta Prigozhina, curtea hotărând că Bruxellesul nu a dovedit că aceasta are legătură cu acțiunile din Ucraina ale fiului ei.

Antrenarea piloților ucraineni pentru a opera avioane de luptă F-16 este „necesară”, a declarat miercuri președintele Poloniei, Andrzej Duda, pentru CNN.

Președintele polonez a declarat că el crede că forțele armate ucrainene vor dori să fie „la nivelul standardelor NATO” și, prin urmare, vor dori să folosească avioane de luptă F-16.

„Pregătirea Ucrainei în materie de piloți este importantă și este destul de necesară”, a spus Duda.

În prezent, Statele Unite lucrează cu piloți ucraineni, în SUA, pentru a determina cât timp ar fi necesar pentru a-i antrena să piloteze avioane de luptă F-16, au declarat pentru CNN trei surse informate în acest sens. Doi piloți ucraineni se află în prezent la o bază militară din SUA, unde le sunt testate abilitățile în simulatoare de zbor pentru a vedea de cât timp ar avea nevoie pentru a învăța să piloteze diverse avioane militare americane, inclusiv F-16.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri că a blocat 26 de canale Telegram care i-au ajutat pe unii bărbați care aveau vârsta necesară recrutării să se sustragă de la mobilizare, informează The Kyiv Independent.

Într-un comunicat, SBU a precizat că aceste canale ofereau informații despre locul unde se aflau ofițerii de înrolare militară din regiunile Ivano-Frankivsk, Cerkasî, Vinnița, Cernăuți, Kiev, Liov și Odesa, astfel încât bărbații puteau evita să primească citații de înrolare.

Aceste canale se bazau pe faptul că utilizatorii lor trimiteau informații cu locul în care se aflau ofițerii de înrolare, pe care le distribuiau online.

Șase administratori ai unor canale au fost identificați și au fost înștiințați că sunt suspectați de activități infracționale, a precizat SBU. Dacă vor fi condamnați, aceștia riscă până la 10 ani de închisoare.

La un an de la începutul războiului declașat de Rusia, platforma Gen, Știri a realizat o hartă care arată cât de mare este invazia din țara vecină, prezentând cât ar rămâne din România dacă teritoriul din Ucraina, ocupat de ruși sau eliberat între timp de forțele Kievului, ar fi suprapus peste țara noastră.

Suprafețele colorate pe această hartă sunt egale în kilometri pătrați cu cele din Ucraina: 42.000 de kilometri pătrați controlați de ruși din 2014, când a început conflictul din Donbas între forțele proruse și cele guvernamentale (roșu închis), 49.000 de kilometri pătrați controlați de ruși începând din februarie 2022, când a debutat invazia pe scară largă a Rusiei (roșu deschis) și 75.000 de kilometri pătrați recuceriți de ucraineni (albastru).

Mai multe detalii: Pierderile și victoriile Ucrainei în război, raportate la România: a pierdut 25 de județe, a recucerit 10 dintre ele

Justiţia europeană a anulat miercuri sancţiunile impuse de Uniunea Europeană (UE) împotriva mamei şefului organizației paramilitare rus Wagner, prima într-o serie serie de decizii referitoare la măsurile punitive în contextul războiului din Ucraina, scrie Agerpres, care preia AFP.

„Chiar dacă (şeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin) este responsabil de acţiuni ce au compromis integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, legătura dintre doamna (Violeta) Prigojina şi fiul său, stabilită la momentul adoptării de măsuri restrictive, nu se bazează decât pe legătura lor de rudenie şi prin urmare nu este suficientă pentru a justifica înscrierea ei pe listele litigioase”, a explicat Tribunalul UE, într-un comunicat de presă.

Violeta Prigojina se află sub incidenţa unei interdicţii de intrare în UE şi a îngheţării activelor sale de pe 23 februarie 2022, la scurt timp după recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste proruse din estul Ucrainei şi cu o zi înainte de declanşarea invaziei ruse asupra acestei ţări.

Mai multe detalii: Sancțiunile europene impuse împotriva mamei lui Evgheni Prigojin, anulate de justiție. Cum și-a motivat Tribunalul UE decizia

Statele membre NATO au furnizat Ucrainei ajutoare în valoare de 150 de miliarde de euro de la începutul războiului Rusiei împotriva acestei țări, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit The Kyiv Independent.

Această sumă include 65 de miliarde de euro furnizate Kievului sub formă de ajutor militar, a precizat Stoltenberg.

Înaintea întâlnirii sale de miercuri cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, Stoltenberg a subliniat necesitatea ca Alianța Nord-Atlantică să-și crească producția de muniție.

El a adăugat că, în timpul reuniunii, aliații au planificat să convină asupra unor noi standarde privind stocurile de muniție, atât pentru a putea să își refacă propriile stocuri, cât și pentru a sprijini Ucraina.

„Statele NATO au semnat contracte (…) cu industria de apărare pentru a crește producția, având în vedere semnalele de cerere pe termen lung, iar mai mulți aliați din cadrul NATO au intrat, de asemenea, în proiecte sau achiziții comune pentru diferite tipuri de muniție, dar și pentru depozitarea muniției”, a mai declarat Stoltenberg.

Secretarul general al ONU a apreciat miercuri că este „capital” să fie prelungit acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene încheiat cu Rusia, acord vital pentru aprovizionarea alimentară mondială şi care expiră pe 18 martie, relatează AFP.

„Ţin să subliniez importanţa capitală a prelungirii (acordului cerealier) pe 18 martie şi crearea de condiţii care să permită o cât mai bună utilizare a infrastructurilor de export”, a declarat Antonio Guterres, în timpul unei vizite la Kiev, în cadrul căreie a fost primit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Guterres, acordul a permis exportarea a 23 de milioane de tone de cereale ucrainene, care erau până atunci blocate în porturi din cauza invaziei ruse.

„El a contribuit la scăderea costului mondial al alimentelor şi a adus un ajutor crucial populaţiilor ce plătesc de asemenea un greu tribut acestui război, în special în ţările în curs de dezvoltare”, a subliniat șeful ONU.

Guterres a amintit că cerealele şi îngrăşămintele ucrainene, dar şi cele ruse, erau „esenţiale pentru securitatea alimentară mondială şi preţurile la alimente”, pe fondul inflaţiei generalizate în numeroase ţări ale lumii.

„Suntem interesați să ne asigurăm că nu există foamete în lume, iar politica noastră comună este de a extinde coridorul Inițiativei privind Cerealele. Am ridicat, de asemenea, problema prelungirii viitoare a acordului”, a declarat, la rândul său, Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă comună cu Antonie Guterres, potrivit CNN.

„Este foarte important că discutăm la Kiev despre cum să restabilim pacea, securitatea internațională și deplina forță a Cartei ONU – aceste norme care sunt la fel de importante pentru toate națiunile de pe pământ”, a mai spus Zelenski.

Ucraina ceruse marţi eforturi internaţionale pentru a menţine deschise căile maritime din Marea Neagră utilizate pentru transportul cerealelor sale, iar secretarul de stat american Antony Blinken a cerut la summitul G20 de la începutul lui martie ca Rusia să reînnoiască acordul. Rusia se plânge că partea din acest acord ce ar fi trebuit să-i permită să exporte îngrăşăminte fără sancţiuni occidentale nu este, în opinia sa, respectată în totalitate.

Armata ucraineană are nevoie rapid de muniţiile pe care statele membre ale Uniunii Europene le au în rezervele lor, pentru a putea face faţă agresiunii ruse, a insistat miercuri, 8 martie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor europeni ai apărării desfăşurate la Stockholm, informează Agerpres preluând agențiile de știri AFP și EFE.

„Ucrainenii au nevoie de ele (de muniții, n.r.) acum. Statele membre, din fericire pentru ele, nu sunt în război, aşa că mai pot să aştepte” livrări pentru a-şi completa stocurile diminuate în urma ajutorului militar oferit Ucrainei, a declarat șeful diplomației europene.

Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), condus de Josep Borrell, a cerut statelor membre să contribuie cu încă un miliard de euro la aşa-numita „Facilitate europeană pentru pace” (FEP) pentru a finanţa achiziţia a circa 250.000 de obuze de artilerie de calibrul 155 mm pentru Ucraina – cele mai utilizate muniții de artileria armatei ucrainene -, propunere discutată la reuniunea de la Stockholm.

Mai multe detalii: Josep Borrrell le cere țărilor UE să trimită Kievului cât mai rapid munițiile promise: „Ucrainenii au nevoie de ele acum”

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat, miercuri, că tancurile Leopard promise de Germania și Portugalia vor fi livrate Ucrainei până la sfârșitul lunii martie.

„Pot să vă spun că tocmai am aflat că cele 18 tancuri germane Leopard 2A6 și cele trei din Portugalia vor ajunge în Ucraina în această lună”, a afirmat Boris Pistorius.

Ivan Fedorov, primarul ucrainean din Melitopol, a transmis miercuri, pe Telegram, despre o explozie lângă Energodar, în timp ce autoritățile ruse de ocupație au raportat un incendiu puternic pe o suprafață de 4 hectare în apropierea unui terasament de cale ferată.

Potrivit administrației ruse din Energodar, incendiul se extinde de-a lungul liniilor electrice care alimentează orașul și stația de pompare. Pe lângă salvatori, în stingerea incendiului au fost implicate Garda Rusă și armata.

Rușii au acuzat Forțele Armate ale Ucrainei că au folosit drone cu muniție incendiară.

 Pierderile trupelor ucrainene în luna februarie 2023 au depășit 11.000 de militari, ceea ce reprezintă cu 40% mai mult decât pierderile înregistrate în ianuarie, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu.

„Sprijinul de către țările NATO a regimului de la Kiev nu duce la succesul trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Dimpotrivă, există o creștere semnificativă a pierderilor în rândul personalului Forțelor Armate ale Ucrainei. Numai în februarie, acestea au crescut cu peste 40% față de ianuarie și s-au ridicat la peste 11 mii de militari”, a spus Serghei Șoigu.

Vorbind despre pierderile de personal ale forțelor armate ale Ucrainei, Serghei Șoigu a menționat că „în acest sens, este surprinzătoare indiferența regimului de la Kiev față de oamenii săi, care nu ține cont de pierderile umane uriașe în favoarea curatorilor occidentali”.

Irina Vereșciuk, ministrul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar, a anunțat, miercuri, că în urma unui mecanism aprobat de Cabinetul de Miniștri, copiii vor putea fi evacuați forțat din Bahmut.

Irina Vereșciuk a explicat cum vor fi evacuați copiii din Bahmut și dacă vor fi separați de familiile lor dacă părinții refuză să plece.

„Avem un sistem de gradație: teritorii care sunt încercuite și blocate; zone în care se desfășoară acțiuni de luptă activă și zone în care sunt posibile acțiuni de luptă. Toate acestea sunt reținute de Statul Major și Ministerul Apărării pentru supunerea la Militarul Oblast. Administrație”, a precizat Irina Vereșciuk.

„Evacuarea obligatorie a copiilor se va efectua în prezența unuia dintre părinții acestora, a unei persoane în care ține locul părinților sau a altui reprezentant legal. În niciun caz nu vom separa un copil de familia lui. Dacă un adult ia decizia, acesta trebuie să semneze formularul corespunzător și să refuze evacuarea. Dacă există un copil mic aflat în întreținere, această opțiune nu funcționează pentru unul dintre adulți. Ei sunt obligați să însoțească copilul la locul de evacuare”, a spus Irina Vereșciuk.

Întrebat ce se va întâmpla cu copiii în cazul în care părinții lor refuză categoric să plece, oficialul ucrainean a precizat că, din experiența acumulată în timpul războiului, oamenii nu sunt reticienți să-și părăsească domiciliul.

„Experiența lunii trecute arată că, dacă Poliția noastră națională sau echipele noastre de evacuare ajung într-un loc în care un copil este cu un adult, oamenii de obicei nu refuză. Principalul lucru pentru noi este să găsim aceste locații”.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ilva Johansson, a declarat, miercuri că, pe parcursul anului trecut, în Uniunea Europeană au ajuns aproximativ 16 milioane de ucraineni, dintre care 11 milioane s-au întors ulterior acasă.

„16 milioane de ucraineni au ajuns pe teritoriul Uniunii Europene anul trecut. 11 milioane dintre ei s-au întors. Au mai rămas patru milioane. Încă un milion au mers mai departe, de exemplu, în Canada, SUA și Marea Britanie”, a spus Ilva Johansson.

Potrivit oficialului european, întoarcerea ucrainenilor acasă nu este legată de dorința lor de a face parte din rezistența la agresiunea rusă și de a continua să lucreze în Ucraina.

„Am vorbit cu cei care s-au întors și, prin urmare, nu există niciun motiv să spun că nu sunt fericiți aici. Ei simt că sunt bineveniți aici (n.r. – în Uniunea Europeană). Dar mulți, poate lăsându-și copiii aici cu rudele, s-au întors să lupte, să muncească sau faceți parte din rezistența la agresiunea rusă”, a precizat Ilva Johansson.

Jens Stoltenberg a estimat că forțele ruse vor reuși să cucerească orașul Bahmut din estul Ucrainei în termen de câteva zile, într-un interviu acordat înainte de reuniunea miniștrilor apărării din UE, la care participă și Ucraina.

„Vedem în prezent că Rusia aruncă mai multe trupe și ceea ce îi lipsește Rusiei în calitate încearcă să compenseze în cantitate”, a precizat Stoltenberg. „Au suferit pierderi mari, dar, în același timp, nu putem exclude că Bahmut ar putea cădea în cele din urmă în zilele următoare”.

El a atras atenția că „este, de asemenea, important să subliniem că acest lucru nu reflectă neapărat vreun punct de cotitură al războiului”. „Evidențiază doar că nu ar trebui să subestimăm Rusia. Trebuie să continuăm să oferim sprijin Ucrainei”, a spus el.

Orașul este aprig disputat în acest moment, la capătul a șapte luni de atacuri rusești. Gruparea de mercenari Wagner a anunțat miercuri că a capturat partea estică a orașului.

Anunțul a venit la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că pierderea Bahmut va oferi Moscovei „drum liber” pentru a avansa prin estul Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a reluat miercuri teoria potrivit cărora Rusia se confruntă cu „amenințări directe” la adresa securității sale și i-a lăudat pe cei care sunt gata să „protejeze poporul și chiar viitorul statului nostru”, în timpul unui eveniment la Kremlin de marcare a Zilei Internaționale a Femeii.

„Acum, când Rusia se confruntă din nou cu amenințări directe la adresa securității și suveranității sale, vedem multe exemple de curaj și hotărâre, de disponibilitate de a lupta pentru adevăr și de a proteja oamenii și chiar viitorul statului nostru, viitorul pe care ni-l dorim pentru noi înșine”, a spus Putin.

Fondatorul grupului de mercenari Wagner s-a filmat în fața monumentului unui tanc din partea estică a orașul Bahmut, pe care Wagner a anunțat dimineață că a cucerit-o. Cu această ocazie, el a precizat că îi transmite un mesaj președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Vom cuceri această frontieră cu demnitate”, a spus el. „Ministrul [rus] al Apărării v-a spus că, după capturarea Bahmut, spațiul operațional se va deschide. Și lumea nu s-a confruntat încă cu armata rusă, care este bine pregătită, cu acele unități care nu au intrat încă în luptă, cu toate posibile arme moderne, inteligență, ideal pregătite”, a adăugat el.

„Ei își așteaptă timpul. Imediat după deschiderea spațiului operațional de către PMC Wagner după Bahmut. Atunci întreaga lume se va înfiora.”

Apoi, el a avut o solicitare directă lui Zelenski. „Singura cerere – scoateți bătrânii, copiii. Și (trimiteți) aici unități normale pregătite pentru luptă. Trebuie să avem de-a face cu tine aici acum”, a încheiat el.

La ședința miniștrilor apărării din statele UE de la Stockholm se va discuta despre furnizarea a un milion de muniție de artilerie de 155 mm și alte echipamente grele necesare unei contraofensive, a precizat ministrul ucrainean al apărării.

Potrivit lui Oleksi Reznikov, la reuniune se va discuta despre prioritățile actuale pentru sprijinirea militară pentru Ucraina.

„Sistemele de apărare aeriană sunt prioritatea numărul unu. Și muniție, muniție și mai multă muniție. De aceea susțin inițiativa prietenului meu Hanno Pevkur (nr. ministrul apărării din Estonia) de aproximativ 1 milion de cartușe de muniție de 155 mm”, a spus ministrul.

El a subliniat de asemenea importanța livrării de vehicule blindate și tancuri, în special Leopard.

Guvernul ucrainean nu a fost implicat în sabotarea gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, care a avut loc anul trecut, a declarat miercuri ministrul apărării de la Kiev.

„Aceasta nu este activitatea noastră”, a spus Oleksi Reznikov la Stockholm înainte de o întâlnire cu miniștrii apărării din UE, potrivit AFP

New York Times a relatat marți că oficialii americani au obținut noi informații care indică faptul că un „grup pro-ucrainean” este responsabil pentru sabotaj.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sosit în cursul nopții la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și a discuta despre extinderea „Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră”, potrivit purtătorului său de cuvânt, Stéphane Dujarric.

Reînnoirea acordului este o temă critică, având în vedere că Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Acordul a fost semnat pentru prima dată în iulie 2022 pentru a debloca exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră.

Acordul, intermediat de Națiunile Unite și Turcia, urmează să expire pe 18 martie. În calitate de semnatari ai acordului, atât Ucraina, cât și Rusia trebuie să fie de acord să-l reînnoiască. Cu toate acestea, Rusia a amenințat că se va retrage din acord dacă condițiile lor nu sunt îndeplinite.

Armata Ucrainei a respins peste 100 de atacuri rusești în cinci zone în ultima zi, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizare publicată pe 8 martie.

Potrivit actualizării, forțele ruse își concentrează eforturile pe desfășurarea ofensivelor către Kupiansk în regiunea Harkov și Lîman, Bahmut, Avdiivka și Shakhtarsk în regiunea Donețk.

În ultimele 24 de ore, Rusia a efectuat 24 de lovituri aeriene asupra Ucrainei și au tirmis o rachetă și o dronă Shahed, de fabricație iraniană, care a fost doborâtă. De asemenea, forțele ruse au lansat peste 60 de atacuri folosind mai multe lansatoare de rachete.

Rusia a bombardat, de asemenea, zeci de comunități din regiunile Sumî, Cernihiv și Harkov în ultima zi.

Relatările conform cărora un „grup pro-ucrainean” este responsabil de exploziile care au distrus conductele Nord Stream, anul trecut, fac parte dintr-o „campanie de dezinformare”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„În mod clar, autorii atacului vor să distragă atenţia. Aceasta este o campanie evidentă de dezinformare coordonată de mass-media”, a declarat Peskov pentru agenţia de stat RIA Novosti.

Comentariile sale vin după ce New York Times, care citează noi informații analizate de oficiali americani, a relatat că un „grup pro-ucrainean” ar putea fi în spatele atacului din septembrie 2022, care au afectat livrările de gaze din Rusia în Europa.

Ucraina a negat orice implicare în sabotaj.

Peskov a „exprimat de asemenea nedumerire” cu privire la modul în care oficialii americani ar putea „face presupuneri despre atacurile teroriste” asupra conductelor fără o investigație. El a cerut o „investigație urgentă, transparentă” asupra incidentului.

Mercenarii din gruparea Wagner au obținut controlul asupra părții estice a orașului Bahmut, a anunțat miercuri Evgheni Prigojin. „Unități ale companiei militare private Wagner au preluat controlul asupra părții de est a orașului Bahmut”, precizează Prigojin într-o înregistrare vocală pe platforma de Telegram a serviciului său de presă.

„Totul la est de râul Bakhmutka este complet sub controlul Wagner”, a subliniat el.

Rusia „nu are capacitatea de a exploata tactică capturarea Bahmut pentru a genera efecte operaționale”, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza sa zilnică.

Potrivit ISW, forțele ruse ar putea să sufere, de asemenea, de o lipsă a „forțele mecanizate necesare pentru a avansa dincolo de Bahmut, iar „detașamentele de asalt” tactice utilizate în atacurile împotriva orașului sunt probabil incapabile să conducă un război de manevră”.

Grupul de reflecție american a remarcat că numărul de victime în creștere din rândul trupelor ruse, precum și „involuția structurii forțelor ruse către detașamente mici de asalt” ar putea împiedica avansul forțelor ruse în cazul în care capturează Bahmut.

Forțele ruse au atacat comunitățile Bilopillia și Esman din regiunea Sumî, a anunțat administrația militară regională.

Rusia a folosit mortiere și artilerie pentru a ataca așezările. Potrivit oficialilor, au fost înregistrate 45 de atacuri. Nu au fost raportate victime sau pagube.

Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia în nord-est, a fost bombardată zilnic de Rusia de când armata ucraineană a eliberat-o în aprilie 2022.

Trupele ruse vor avea „drum liber” pentru a captura orașe cheie din estul Ucrainei dacă preiau controlul asupra orașului Bahmut, a avertizat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN, în car și-a apărat decizia de a menține soldați ucraineni în orașul asediat.

„Acest lucru este tactic pentru noi”, a spus Zelenski, insistând că liderii armatei ucraineni sunt alături de decizia de a prelungi apărarea orașului, după ce săptămâni de atacuri rusești l-au lăsat l-au adus în pragul de a pica sub controlul rușilor.

„Înțelegem că după Bahmut ar putea merge mai departe. Ar putea merge la Kramatorsk, ar putea merge la Sloviansk, ar fi drum liber pentru ruși după Bahmut către alte orașe din Ucraina, în direcția Donețk”, a spus el pentru CNN într-un interviu exclusiv de la Kiev. „De aceea băieții noștri stau acolo.”

Zelenski a mai precizat că motive sale de a păstra orașul sunt „atât de diferite” de obiectivele Rusiei. „Înțelegem ce vrea Rusia să obțină acolo. Rusia are nevoie de cel puțin o victorie – o victorie mică – chiar și prin distrugerea totală a Bahmut și uciderea tuturor civililor de acolo”, a spus liderul ucrainean.

El a subliniat că dacă Rusia este capabilă să „își pună micul steag” deasupra Bahmut, acest lucru ar ajuta „la mobilizarea societății lor pentru a crea această idee că sunt o armată atât de puternică”.

Departamentul de Stat al SUA este la curent cu „înregistrarea video macabră” a execuției unui soldat ucrainean neînarmat, care s-ar afla în captivitate în Rusia, a declarat marți purtătorul de cuvânt Ned Price, citat de CNN.

„Imaginile sfâșietoare cu acest ucrainean neînarmat executat după ce a făcut o simplă declarație de „Glorie Ucrainei” sunt uluitoare din punct de vedere al barbariei lor”, a declarat Price în timpul unei ședințe a Departamentului de Stat.

„Credem că Rusiei ar trebui să îi fie rușine”, a continuat el. „Ea ignoră regulile de bază ale războiului, umanitatea de bază, decența de bază… atunci când forțele sale iau parte la atrocități ca aceasta”.

Price a adăugat că nu a fost prima dovadă a atrocităților rusești în Ucraina. „Din nefericire, probabil că nu va fi ultima numărătoare pe care partenerii noștri ucraineni o fac cu privire la potențiale atrocități de crime de război având înregistrate acum zeci de mii de cazuri”, a spus el.

Armata ucraineană a precizat că militarul ucis este Timofei Mikolayovici Șadura. Acesta era militar al brigăzii 30 mecanizate. Soldatul era dat dispărut din 3 februarie.

Generalul Valeri Zalujnîi, șeful forțelor armate ucrainene, a discutat situația din Bahmut cu liderii militari din SUA și NATO, notează CNN.

„În primul rând, i-am informat despre situația de pe câmpul de luptă. M-am concentrat pe direcția estică în cel mai detaliat mod. În special, situația din Bahmut”, a declarat generalul ucrainean, pe Telegram.

„Am discutat nu mai puțin detaliat despre furnizarea de ajutor militar, inclusiv arme și muniții. Problemele legate de consolidarea apărării aeriene și furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune rămân cruciale”.

La întâlnire au fost prezenți comandantul Comandamentului European al SUA, generalul Christopher G. Cavoli, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, amiralul Sir Anthony Radakin; șeful Statului Major General al forțelor armate poloneze, generalul Rajmund Andrzejczak și comandantul Grupului de asistență pentru securitate al SUA din Ucraina, generalul-locotenent Antonio Aguto.

Informații examinate de autorităţile americane şi dezvăluite marţi, 7 martie, de cotidianul The New York Times sugerează că un grup pro-ucrainean a fost implicat în exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică în septembrie 2022.

Potrivit informațiilor SUA, persoanele responsabile de sabotaj sunt „opozanți ai președintelui Vladimir Putin”, dar oficialii nu au precizat din ce organizaţie fac parte sau cine a sponsorizat operațiunea. Nu sunt dovezi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sau principalii săi asistenţi au fost implicaţi în operaţiune, ori că autorii au acţionat la comanda unui oficial guvernamental ucrainean, a menţionat cotidianul, citând oficiali americani. Ei au precizat că concluzia nu este una fermă, iar deocamdată nu a fost exclusă posibilitatea ca în spatele atacului să se afle o forță „proxy” ce are conexiuni cu guvernul ucrainean sau serviciile sale de securitate.

După publicarea informațiilor, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, a declarat că Kievul „nu are absolut nicio implicare” în atacurile asupra gazoductului Nord Stream şi nu are informaţii despre ceea ce s-a întâmplat, potrivit Reuters.

Mai multe detalii: Un grup pro-ucrainean, suspectat de exploziile la gazoductele Nord Stream de anul trecut. Reacția Kievului

Președintele rus Vladimir Putin a avut marți o întâlnire cu Evgheni Balițki, guvernatorul interimar instalat de Rusia în regiunea Zaporojie, anexată de Putin în septembrie 2022. Cei doi au discutat despre probleme de securitate și despre un batalion de voluntari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează CNN.

„Au fost discutate diverse probleme legate de dezvoltarea regiunii Zaporojie, de funcționarea economiei entităților de afaceri și de alte aspecte ale situației socio-economice”, a declarat Peskov pentru agenția de presă de stat rusă TASS.

Peskov a mai spus că „Balitsky a ridicat problema statutului Batalionului de voluntari Sudoplatov cu președintele”.

Într-un interviu acordat luni postului de televiziune Crimeea 24, Balitsky a declarat că „problema nerezolvată” a statutului batalioanelor de voluntari face dificilă primirea de