LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 379 | Comandantul forțelor terestre ucrainene: Apărarea Bahmutului, din ce în ce mai importantă

Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei nu au făcut față unora dintre rachetele Kinjal lansate de Rusia, în timpul bombardamentelor de amploare efectuate joi de Moscova, afirmă un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

În total, 84 de rachete au fost lansate asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv șase rachete hipersonice Kinjal, care au capacitatea de a eluda apărarea aeriană a Kievului, a anunțat anterior în cursul zilei de joi armata ucraineană.

„Ei (rușii, n.r.) folosesc rachete hipersonice. Folosesc noi tipuri de arme și urmăresc cum pot face față sistemele noastre de apărare antiaeriană”, a declarat Alexander Rodnyansky, consilier economic al lui Zelenski. „Nu fac față suficient de bine”, a recunoscut acesta.

Rodnyansky a subliniat că Moscova are obiective tactice, economice și politice pentru care a efectuat atacurile de joi cu rachete și drone, consilierul lui Zelenski vorbind inclusiv despre „terorism economic”.

Rușii „trimit un semnal foarte puternic tuturor celor din Ucraina – și poate și unora dintre refugiații noștri din afara Ucrainei – că viața este foarte departe de a reveni la normal, în ciuda faptului că în ultimele săptămâni a fost mai multă liniște”, a spus el.

Acest lucru ar putea determina refugiații să stea departe și companiile să nu mai investească în Ucraine, a spus Rodnyansky.

„Este o chestiune de gestionare a așteptărilor și de a arăta că acesta este un joc de lungă durată, că acest război va dura ani de zile”, a adăugat Rodnyansky.

Rusia a mai folosit racheta Kinjal, pe care a descris-o ca fiind o armă hipersonică, în câteva ocazii în primele săptămâni ale invaziei sale de anul trecut. Dar puternica armă a fost de atunci rar văzută pe cerul Ucrainei. Prima utilizare cunoscută a rachetei Kinjal a avut loc în martie anul trecut, iar apoi în luna mai, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

Directorul CIA, William Burns, a subliniat joi că războiul Rusiei în Ucraina ar putea reconfigura planurile Chinei în ceea ce priveşte Taiwanul. El a declarat, în faţa unei comisii a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, că „nimeni nu a urmărit mai atent” ceea ce s-a întâmplat în Ucraina decât preşedintele chinez Xi Jinping, informează CNN, potrivit news.ro.

„Cred că nimeni nu a urmărit cu mai multă atenţie experienţa lui Vladimir Putin în Ucraina decât Xi Jinping şi cred că a fost trezit, într-o oarecare măsură, cel puţin aşa reiese din analiza noastră, de măsura în care Occidentul a fost capabil să-şi menţină solidaritatea şi să absoarbă unele costuri economice pe termen scurt, pentru a impune Rusiei costuri economice şi mai mari pe termen lung”, a declarat Wiliam Burns în cadrul unei audieri în Comisia pentru informaţii din Camera Reprezentanţilor pe tema ameninţărilor mondiale.

„Acesta este un lucru pe care preşedintele Xi trebuie să îl cântărească pe măsură ce iese din politica zero-COVID, încearcă să restabilească creşterea economică chineză şi încearcă să se conecteze cu restul economiei globale”, a adăugat Burns.

Susţinătorii din Congres ai continuării sprijinului SUA pentru Ucraina au reluat comentariile lui Burns despre China, argumentând în faţa colegilor lor sceptici că o contracarare a Beijingului este unul dintre motivele cheie pentru care Ucraina trebuie ajutată mai departe să se apere împotriva Rusiei.

Este „destul de realist” ca Ucraina să primească garanții internaționale de securitate la următorul summit NATO, care va avea loc în această vară, a declarat joi Andrii Yermak, șeful biroului preșesintelui Ucrainei, citat de European Pravda.

„Cu siguranță vor exista garanții de securitate, nu mai auzim «nu» atunci când vorbim despre ele. Acum întrebarea este cine va fi primul care le va semna cu noi”, le-a spus Yermak reporterilor.

Șefii de stat și de guvern din cadrul NATO se vor reuni la Vilnius, în Lituania, pe 11 și 12 iulie, pentru a „consolida apărarea alianței, postura de descurajare și pentru a continua sprijinul acordat Ucrainei”.

În septembrie anul trecut, Yermak și fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, au prezentat primul document care conținea recomandări privind garanțiile internaționale de securitate pe care ar trebui să le primească Ucraina.

Potrivit lui Yermak, documentul prevede semnarea Înțelegerii de Securitate de la Kiev, un „acord comun privind un parteneriat strategic care va lega Ucraina de statele garante”.

Se așteaptă ca printre garanții Ucrainei să se afle SUA, Marea Britanie, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia și alte țări.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, într-un interviu acordat CNN pe 5 martie, că Occidentul este pregătit să ofere garanții de securitate Ucrainei după ce războiul cu Rusia se va încheia.

Inginerii au restabilit alimentarea cu energie electrică în majoritatea regiunilor în care instalațiile energetice au fost avariate de bombardamentul masiv al Rusiei de joi, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Halușcenko a spus că Rusia a folosit o nouă tactică în cel mai recent asalt al său de amploare, lansând diferite tipuri de rachete și drone în același timp.

„Din nefericire, există pagube atât la instalațiile de generare, cât și la cele de transport, adică la substațiile de energie. Situația nu este ușoară, dar putem spune deja că alimentarea cu energie electrică, care a fost joi limitată în 14 regiuni, a fost restabilită. Lucrările de reparații sunt în desfășurare și vor continua non-stop până când alimentarea cu energie electrică va fi complet restabilită”, a declarat oficialul guvernamental ucrainean.

Anterior în cursul zilei de joi, primarul Kievului a anunțat că echipele de utilități au restabilit complet alimentarea cu energie electrică în capitala ucraineană, dar aproximativ o treime din locuințele din oraș au rămas în continuare fără căldură.

Halușcenko a mai afirmat că acesta a fost al 15-lea bombardament masiv al Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean.

Noul val de atacuri cu rachete și drone a forțat centrala nucleară de la Zaporojie să treacă la energia de rezervă procurată de generatoarele diesel.

„Întreaga lume vede că rușilor nu le pasă de niciun risc al unui posibil accident nuclear. Iar astăzi, datorită faptului că Ucraina a sprijinit întotdeauna sistemele de siguranță ale centralei, toate generatoarele diesel care asigură energia de rezervă pentru ZNPP (centrala de la Zaporojie, n.r.) au fost folosite. În prezent, alimentarea cu energie electrică a centralei, care a fost asigurată de Ucraina timp de mai bine de un an de ocupație a ZNPP, a fost restabilită”, a mai declarat ministrul ucrainean.

Confruntându-se cu atacurile regulate ale Rusiei asupra instalațiilor energetice ucrainene, inginerii energeticieni din țară au dezvoltat o serie de mecanisme care îi ajută să restabilească rapid alimentarea, în ciuda condițiilor extreme, a precizat ministrul.

„În această perioadă, am dezvoltat soluții tehnice care ne permit să menținem sistemul intact. Iar astăzi am demonstrat acest lucru: în ciuda unui alt atac masiv pe timp de noapte, sistemul energetic ucrainean a rămas intact dimineața”, a mai susținut Halușcenko.

Președintele belarus Alexander Lukașenko a promulgat joi legea care introduce pedeapsa cu moartea pentru „trădarea de stat” comisă de oficiali guvernamentali și militari, anunță agenția de presă de stat Belta, potrivit CNN.

În plus, legea introduce răspunderea penală pentru „propagandă” făcută terorismului, discreditarea forțelor armate ale țării, a altor trupe și formațiuni militare, a organizațiilor paramilitare și pentru încălcarea obligațiilor privind protejarea secretelor de stat.

Parlamentul belarus a adoptat anul trecut un proiect de lege care prevedea pedeapsa cu moartea pentru înaltă trădare, menită să prevină posibilele acțiuni ale „elementelor distructive” din țară, proiect pe care Lukașenko l-a promulgat joi.

Grupul pentru drepturile omului Amnesty a numit anul trecut legea „cea mai recentă manifestare a disprețului profund al autorităților belaruse față de drepturile omului”.

Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat în februarie că „în niciun caz nu ne vom trimite trupele în Ucraina dacă nu veți comite o agresiune împotriva Belarusului”.

„Dar nu uitați că Rusia este aliatul nostru – din punct de vedere legal, moral și politic”, a adăugat el.

Guvernul lui Lukașenko a afirmat în numeroase ocazii că drone și rachete ucrainene au intrat pe teritoriul său, uneori fără a furniza dovezi.

Belarusul a ajutat Rusia să lanseze invazia inițială din Ucraina, în februarie 2022, permițând trupelor Kremlinului să intre în Ucraina prin frontiera ucraineano-belarusă de la nord de Kiev.

Armata ucraineană a publicat joi actualizări de pe mai multe fronturi privind apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, relatează CNN.

Bătălia pentru Bahmut: Forțele ruse depun în continuare eforturi intense pentru a încercui orașul Bahmut din estul țării, căutând să obțină „acces la granițele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk”, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, în actualizarea de seară.

Armata ucraineană a precizat că a „respins numeroase atacuri” în jurul orașului, afirmând că cel puțin 12 sate din nord-vestul, vestul și sud-vestul Bahmutului, în regiunea Donețk, au fost recent ținta tirului inamic.

În altă parte pe frontul de est: La nord de Bahmut, în estul Ucrainei, forțele ruse încearcă să străpungă apărarea Ucrainei în orașele Kupiansk și Lîman, potrivit Statului Major General.

La sud de Bahmut, forțele ruse au desfășurat ofensive nereușite asupra mai multor localități din apropierea orașelor Avdiivka și Șahtarsk din estul Ucrainei, a precizat armata ucraineană.

În sudul Ucrainei: Forțele ruse se află în defensivă în regiunile sudice Zaporojie și Herson, potrivit Ucrainei.

Statul Major General a afirmat că în unele așezări ocupate din regiunea Herson, „invadatorii ruși au intensificat jafurile”, folosind camioanele de livrare a muniției pentru a scoate în mod clandestin aparate de uz casnic și alte bunuri.

CNN menționează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile Ucrainei.

Atacuri ucrainene: În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au efectuat șapte lovituri asupra zonelor în care se adună personal și echipament militar rusesc.

Trupele de rachete și unitățile de artilerie au lovit un post de comandă al rușilor, șase zone în care erau concentrate trupe ale Moscovei, două centre logistice, trei depozite de muniție, o stație de război electronic și un sistem de rachete antiaeriene, a adăugat Statul Major General.

Rusia plănuiește o „provocare pe scară largă” la granița dintre Belarus și Ucraina „în viitorul apropiat”, care ar putea implica distrugerea unor facilități de infrastructură și victime în rândul civililor, a anunțat joi, 9 martie, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

„Mai multe grupuri de ruși” vor sosi în Belarus pentru a desfășura presupusa provocare, care ar avea ca scop formarea unei opinii publice negative despre Ucraina în rândul belarușilor și asigurarea participării depline a Minskului la războiul Moscovei împotriva Kievului, afirmă GUR.

Serviciile secrete militare ucrainene mai susțin că unul dintre cei mai influenți propagandiști ai Kremlinului, realizatorul de televiziune Vladimir Soloviov, ar trebui, de asemenea, să vină în Belarus pentru a relata despre ceea ce se va întâmpla.

Mai multe detalii: Rusia pregătește o „provocare pe scară largă” la granița dintre Ucraina și Belarus, susține Kievul. Vladimir Soloviov ar urma să relateze evenimentul

Atacurile masive cu rachete şi drone ruseşti în care au fost ucise joi cel puţin 11 persoane, în Ucraina, sunt „brutale” şi „nejustificate”, a denunţat Casa Albă, scrie Agerpres citând AFP.

Este „covârşitor să vedem aceste atacuri brutale, nejustificate asupra infrastructurilor civile din Ucraina”, a declarat Olivia Dalton, purtătoare de cuvânt a executivului american.

Atacurile de joi au cauzat întreruperea alimentării cu energie a unei părţi din populaţie precum şi temporar a centralei nucleare din Zaporojie.

Bilanțul morților a crescut de la trei la patru persoane după ce forțele ruse au bombardat joi orașul Herson din sudul Ucrainei, a anunțat postul de televiziune Suspilne Herson, potrivit The Kyiv Independent.

O altă persoană a fost, de asemenea, rănită, a mai relatat Suspilne Kherson. Acest lucru duce numărul total de civili răniți la trei, față de cei doi răniți anunțați inițial de către Biroul Procurorului General.

Două dintre victime așteptau într-o stație de transport public. O femeie aflată într-un magazin a fost ucisă de obuzele de artilerie.

Așezările ucrainene de pe malul vestic al râului Nipru, inclusiv orașul Herson, au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de pe cealaltă parte a râului după ce au fost eliberate de forțele ucrainene, în noiembrie 2022.

Armata ucraineană a împiedicat trupele ruse să încercuiască orașul Bahmut din regiunea Donețk, dar situația de pe câmpul de luptă din zonă rămâne „foarte dificilă”, a declarat joi generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

„Aici, fiecare mișcare și decizie poate schimba radical situația. Fiecare zi are cea mai mare valoare”, a adăugat Syrskyi. „Apreciez viteza de gândire a comandanților de brigadă cu care lucrez”, a precizat generalul ucrainean.

Anterior în cursul zilei de joi, Forțele Terestre ale Ucrainei l-au citat pe acesta afirmând că importanța de a menține pozițiile de apărare din Bahmut „nu face decât să crească”.

Bătălia pentru Bahmut, un oraș industrial cândva prosper din estul Ucrainei, se duce de șapte luni. Armata rusă încearcă să își sporească controlul asupra întregii regiuni, din care ocupă în prezent aproximativ jumătate. În ciuda luptelor grele, Ucraina nu și-a retras soldații din oraș.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a transmis, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale, că armata rusă „nu încetează să încerce să încerce să înconjoare Bahmutul și să obțină acces în continuare la frontierele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk”.

Forțele ruse își concentrează eforturile pentru a desfășura ofensive spre Kupiansk, în regiunea Harkov, și spre Lîman, Bakhmut, Avdiivka și Șahtarsk, în regiunea Donețk, a adăugat Statul Major General al Ucrainei.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că Bahmutul ar putea cădea în mâinile rușilor „în zilele următoare”, dar că pierderea orașului nu ar reprezenta un punct de cotitură în război. Pe 6 martie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a remarcat, de asemenea, că pierderea Bahmutului nu ar reprezenta un regres semnificativ pentru armata ucraineană, adăugând că orașul are mai degrabă o valoare „simbolică” decât „strategică”.

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est, Serhii Cherevaty, a răspuns la aceste comentarii joi, într-o intervenție la televiziunea națională, spunând că apreciază perspicacitatea acestora, dar că NATO nu a înțeles pe deplin situația de pe teren din Bahmut.

Retailerul francez Auchan intenţionează să deschidă un nou magazin în Rusia în care să vândă aproape exclusiv produse sub marca proprie, dublându-și astfel prezența pe o piață de pe care multe companii occidentale au ieşit după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina, informează joi agenția presă Reuters, preluată de Agerpres.

Auchan Retail Russia a anunțat că noul magazin „My Auchan” va oferi un sortiment de aproximativ 900 produse, din care 90% vor fi produse alimentare comercializate sub marca proprie Auchan.

Mai multe detalii: Auchan deschide un nou lanț de magazine în Rusia. Retailerul spune că vrea să ofere populației produse de calitate la prețuri accesibile

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat cel mai recent val de atacuri cu rachete al rușilor asupra Ucrainei în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează CNN.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, von der Leyen a afirmat că „țintirea deliberată de către Rusia a civililor și a rețelei energetice este o crimă de război”.

Zelenski a precizat că, în timpul convorbirii, „am salutat noul pachet de sancțiuni ale UE și am convenit pentru continuarea presiunii puse asupra agresorului. De asemenea, am discutat în detaliu despre progresele înregistrate de Ucraina în punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei (la UE, n.r.) în acest an”.

Rusia a lansat joi unul dintre cele mai mari atacuri aeriene ale sale din acest an, cu 84 de rachete care au vizat infrastructura ucraineană din întreaga țară. Printre acestea au fost și șase rachete balistice Kinjal care au eludat apărarea antiaeriană a Kievului, a anunțat armata ucraineană. Cel puțin 11 persoane au fost ucise.

Rusia și Națiunile Unite vor purta luni, la Geneva, discuții cu privire la reînnoirea acordului privind exporturile de cereale din Ucraina, ONU afirmând că soarta a milioane de oameni depinde de prelungirea acestuia, scrie Al Jazeera.

Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele (BSGI), mediată de ONU și Turcia, care a contribuit la atenuarea crizei alimentare mondiale provocate de invazia rusă, se va prelungi automat pe 18 martie, dacă Moscova sau Kievul nu se opun.

Însă ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că prelungirea acordului a devenit „complicată”, afirmând că acordul paralel privind exporturile rusești nu este respectat.

În timp ce BSGI se referă la exportul de cereale ucrainene, cel de-al doilea acord, încheiat între Moscova și ONU, urmărea să faciliteze exportul de alimente și îngrășăminte rusești, care sunt scutite de sancțiunile occidentale impuse Moscovei.

„Dacă pachetul este îndeplinit pe jumătate, atunci problema prelungirii devine destul de complicată”, a declarat Lavrov, în timpul unei conferințe de presă la Moscova.

„Colegii noștri occidentali, Statele Unite și Uniunea Europeană, declară patetic (…) că nu se aplică sancțiuni pentru alimente și îngrășăminte, dar această poziție nu este onestă”, a spus Lavrov. „De fapt, sancțiunile interzic navelor rusești care transportă cereale și îngrășăminte să intre în porturile corespunzătoare și le interzic navelor străine să intre în porturile rusești pentru a prelua aceste încărcături”, a mai susținut șeful diplomației ruse.

Ucraina îşi mobilizează serviciile juridice şi diplomatice pentru a avansa împreună cu partenerii săi internaționali către crearea unui tribunal special pentru invazia rusă inspirat de cel stabilit de aliaţi, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în oraşul german Nurnberg pentru judecarea responsabililor nazişti după, scrie joi agenţia spaniolă de presă EFE, preluată de Agerpres.

Partea cea mai vizibilă a acestor eforturi a fost desfăşurarea săptămâna trecută în oraşul ucrainean Liov a unei întâlniri internaţionale ce a reunit reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi ai Uniunii Europene, precum şi procurorii generali din SUA şi din mai multe ţări europene.

„Va veni ziua când (preşedintele rus Vladimir) Putin şi aliaţii lui vor plăti pentru faptele lor într-un tribunal special”, crede ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

Mai multe detalii: „Va veni ziua când Putin și aliații lui vor plăti pentru faptele lor”. Ucraina încearcă să înființeze un „Nurnberg” pentru invazia rusă

Rusia a lansat în total 84 de rachete în ultimele 24 de ore, iar apărarea antiaeriană a Ucrainei a interceptat 34 dintre ele, a anunțat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de joi seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit CNN.

Alte opt rachete din asalt nu și-au atins țintele, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Inamicul a efectuat, de asemenea, 12 atacuri aeriene, folosind 8 drone de atac Shahed-136”, a precizat Statul Major General, referindu-se la dronele de atac de fabricație iraniană. „Jumătate dintre ele au fost doborâte”, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

„Nivelul de amenințare cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicat”, a adăugat Statul Major General ucrainean.

Inițial, autoritățile ucrainene anunțaseră că forțele ruse au lansat 81 de rachete în cadrul valului de atacuri de joi.

SUA au impus o serie de sancțiuni împotriva membrilor unei rețele cu sediul în China care furnizează piese esențiale pentru dronele de atac pe care Iranul le exportă către Rusia și pe care Moscova le folosește în invazia sa din Ucraina, informează CNN.

Trezoreria SUA a emis sancțiunile joi, în cea mai recentă încercare a sa de a submina sprijinul acordat mașinăriei de război a Kremlinului și finanțarea regimului iranian, în contextul în care cele două țări stabilesc legături mai strânse.

Sancțiunile emise joi vizează o rețea de cinci companii cu sediul în China și un angajat care sprijină rețeaua iraniană de achiziții de drone și care au vândut și expediat „mii de componente aerospațiale”, potrivit Trezoreriei americane.

Mai exact, rețeaua aprovizionează Iran Aircraft Manufacturing Industrial Company, despre care guvernul SUA spune că ajută la producerea modelului de dronă Shahed-136 care a fost exportat în Rusia pentru a fi folosit în invazia acesteia.

„Iranul are o vină directă față de victimele civile ucrainene care rezultă din utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene în Ucraina”, a declarat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, cel mai important oficial al departamentului american în materie de sancțiuni.

Posturile de radio și canalele de televiziune din Moscova au difuzat joi alerte false de raiduri aeriene după ce serverele lor au fost atacate de hackeri, a precizat Ministerul pentru Situații de Urgență din capitala rusă, pentru agenția de presă de stat TASS, potrivit CNN.

„Ca urmare a unui atac de piraterie informatică asupra serverelor posturilor de radio și ale canalelor de televiziune, a fost emisă o alertă falsă de raid aerian la Moscova. Biroul din Moscova al Ministerului pentru Situații de Urgență informează că alerta este falsă și nu este reală”, a transmis ministerul, citat de TASS.

Un incident similar a avut loc pe 28 februarie, când au fost emise alerte false de raid aerian în 15 regiuni din Rusia, potrivit aceleiași agenții de presă de stat.

Anterior în cursul zilei de joi, o alertă falsă de raid aerian a fost difuzată, de asemenea, la radio și televiziune în regiunea rusă Sverdlovsk, după ce serverele folosite de radiodifuzorii din această regiune au fost și ele atacate de hackeri, a anunțat presa de stat.

Rusia a introdus sancțiuni împotriva a 144 de oficiali guvernamentali, jurnaliști, legiuitori și alte personalități publice din cele trei state baltice, considerate „cele mai ostile” Moscovei, a anunțat joi Ministerul rus de Externe, potrivit Al Jazeera.

Estonia, Letonia și Lituania – foste republici sovietice în timpul Războiului Rece, dar care acum sunt membre ale Uniunii Europene și NATO – au fost printre cei mai puternici critici ai invaziei Rusiei în Ucraina.

Ministerul condus de Serghei Lavrov a precizat că demersul de a introduce aceste sancțiuni este un răspuns la ceea ce a numit „lobby-ul activ” din partea celor trei republici baltice pentru mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și la „interferența lor în afacerile noastre interne, incitând la sentimente rusofobe”.

Anul trecut, Estonia, Letonia și Lituania au început să restricționeze intrarea cetățenilor ruși care vin din Rusia și Belarus ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina.

Echipele de utilități au restabilit complet alimentarea cu energie electrică în capitala ucraineană, dar aproximativ o treime din locuințele din oraș sunt încă fără căldură, a anunțat joi primarul Kievului, Vitali Klitschko, potrivit CNN.

„Lucrările pentru restabilirea furnizării de căldură sunt în desfășurare”, a precizat edilul, într-o actualizare pe Telegram. „Compania de utilități intenționează să restabilească complet căldura în termen de 24 de ore”, a adăugat el.

Rusia a lansat joi unul dintre cele mai mari atacuri aeriene ale sale, cu 81 de rachete care au vizat infrastructura ucraineană din întreaga țară. La Kiev, o alertă de raid aerian a durat aproape 7 ore în timpul nopții, iar oficialii au implementat întreruperi de energie electrică ca măsură preventivă, au anunțat autoritățile regionale.

Într-o postare anterioară, Klitschko a afirmat că atacurile Rusiei au scos din funcțiune alimentarea cu căldură și serviciul de apă caldă la Spitalul Clinic Oleksandrivska. Aproximativ 700 de pacienți internați primesc tratament în acest spital, a precizat el.

Boilere mobile, motorină și generatoare au fost livrate acestui spital, în timp ce echipele au făcut reparații, potrivit primarului.

Cancelarul Olaf Scholz, a declarat, pentru grupul german de presă NBR, că nu poate detecta nicio dorință din partea lui Putin de a negocia încetarea războiului din Ucraina, scrie Al Jazeera citând Reuters.

„Din păcate, nu văd nicio voință în acest moment” din partea liderului de la Kremlin, a declarat Scholz, adăugând că Ucraina trebuie să decidă ce condiții este gata să accepte pentru încheierea păcii.

Scholz a precizat că aprovizionarea cu energie în cea mai mare economie europeană va fi suficientă iarna viitoare și că economia germană se îndreaptă spre rate de creștere care nu au mai fost văzute din anii 1950 și 1960, datorită investițiilor masive în protecția climei.

Ucraina va lua parte la schema UE de a achiziţiona gaze în comun de pe pieţele globale, pentru a se aproviziona cu două miliarde de metri cubi (bcm) de combustibil înaintea iernii viitoare, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, relatează Reuters.

Statele membre UE ar urma să semneze în următoarele luni primele contracte comune de achiziţionare a gazelor, pentru a umple depozitele înaintea iernii viitoare, în contextul în care Europa înlocuieşte gazele din Rusia. Achiziţiile comune de gaze sunt un nou instrument pe care blocul comunitar îl va folosi pentru a limita creşterea costurilor cu energia, declanşată de întreruperea livrărilor ruseşti, după invadarea Ucrainei.

„Ucraina a indicat că, pe lângă producţia sa internă de gaze, ar putea avea nevoie, pentru o iarnă sigură, de încă două miliarde de metri cubi”, a declarat Simson, la o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care coordonează achiziţiile comune de gaze la nivelul UE, a avut miercuri o discuţie cu furnizorii internaţionali de gaze.

Sefcovic a declarat că Europa este în grafic pentru a-şi extinde capacitatea de a regazifica gazele naturale lichefiate la 227 miliarde de metri cubi până în 2024, de la 178 bcm în prezent.

Estimările iniţiale ale companiei de stat Naftogaz sugerează că producţia de gaze a Ucrainei s-a situat anul trecut la aproximativ 18 bcm.

Polonia va transfera Ucrainei un număr limitat de avioane de luptă MiG-29, potrivit lui Paweł Szrot, șeful cancelariei președintelui polonez, scrie The Kyiv Independent.

„Din câte știu, nu va fi un număr mare de avioane”, a declarat Szrot, citat de Agenția poloneză de presă (PAP). „Numărul (de avioane MiG-29) nu va corespunde cu siguranță numărului de tancuri (transferate)”, a precizat acesta.

Cu toate acestea, Szrot a adăugat că tancurile vor fi trimise Ucrainei de către o coaliție internațională, astfel încât Kievul să poată „simți” acest sprijin.

Și ministrul slovac al apărării Jaroslav Nad a confirmat, joi, că țara sa este pregătită să ofere Ucrainei avioane de luptă MiG-29, într-un efort comun cu Polonia.

Nad a declarat, pentru The Associated Press, pe data de 1 martie, că țara sa are în vedere transferul a 10 din cele 11 avioane de vânătoare MiG-29 din epoca sovietică, ultimul urmând să ajungă la un muzeu.

„Cred că este timpul să luăm o decizie. Oamenii din Ucraina mor”, a afirmat Nad, adăugând că este „inuman și iresponsabil” ca războiul să devină politizat.

Importanța apărării orașului Bakhmut „nu face decât să crească”, a declarat joi generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Syrskyi, principalele motive care stau la baza acestui fapt sunt că orașul permite Ucrainei să își pregătească trupele de rezervă pentru viitoare contraofensive și epuizează resursele armatei ruse – și anume soldații „cei mai pregătiți și capabili de luptă” din grupul de mercenari Wagner.

Bătălia pentru Bahmut, un oraș industrial odinioară prosper din regiunea Donețk, se duce de șapte luni. Armata rusă încearcă să își sporească controlul asupra întregii regiuni, din care ocupă în prezent aproximativ jumătate.

În ciuda luptelor grele, Ucraina nu și-a retras soldații din oraș.

Miercuri, 8 martie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că Bahmutul ar putea cădea „în zilele următoare” în mâinile rușilor, dar că pierderea orașului nu ar reprezenta un punct de cotitură în război.

Pe 6 martie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a remarcat, de asemenea, că preluarea Bahmutului de către trupele ruse nu ar reprezenta un regres semnificativ pentru armata ucraineană, adăugând că orașul are mai degrabă o valoare „simbolică” decât „strategică”.

Mai multe detalii: Rezistența ucraineană de la Bahmut devine tot mai importantă pe zi ce trece, spune un general de rang înalt de la Kiev

Atacul masiv al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat joi instalațiile de generare și distribuție a energiei din opt regiuni ucrainene, a anunțat premierul Denis Șmîhal, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

În unele regiuni sunt posibile întreruperi de energie electrică, dar sistemul energetic al țării „rămâne intact” după cel mai mare atac cu rachete al Rusiei din ultimele luni, a adăugat Șmîhal.

Potrivit premierului ucrainean, lucrările de reparații sunt în desfășurare la instalațiile avariate, o „atenție specială” fiind acordată restabilirii energiei electrice în regiunea Harkov, pe care forțele ruse au atacat-o de 15 ori în cursul nopții.

Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone pe teritoriul Ucrainei la primele ore ale dimineții de 9 martie, ucigând cel puțin 11 persoane și rănind cel puțin alte 22. Au fost vizate numeroase situri de infrastructură energetică, ceea ce a dus la pene de curent la nivel național.

Începând din octombrie, Rusia a efectuat atacuri repetate împotriva Ucrainei, care au afectat grav 40% din infrastructura energetică critică a țării.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că Uniunea Europeană ignoră complet orice discuții privind necesitatea de a efectua o anchetă privind exploziile de la gazoductele Nord Stream, relatează Reuters.

Rusia a cerut în repetate rânduri să i se permită să se alăture anchetei privind exploziile, care au spart trei dintre cele patru gazoducte Nord Stream 1 și 2 care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.

Anterior în cursul zilei de joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „de neînțeles” faptul că Rusia și-ar arunca în aer propria infrastructură.

Când Rusia a lansat în total în primele ore ale dimineții de joi 81 de rachete asupra unor orașe importante din Ucraina, printre acestea s-au numărat șase rachete balistice Kinjal care au trecut de apărarea antiaeriană a Kievului, a anunțat armata ucraineană, potrivit CNN.

„Atacul este cu adevărat pe scară largă și pentru prima dată (Rusia) folosește astfel de tipuri diferite de rachete. Vedem că de data aceasta au fost utilizate nu mai puțin de șase (rachete) Kinjal. Este un atac cum nu-mi amintesc să mai fi văzut până acum”, a declarat joi, la televiziunea ucraineană, Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din Ucraina.

„Până în prezent, nu avem capacități pentru a contracara aceste arme”, a adăugat el, referindu-se la rachetele Kinjal și la cele șase rachete de croazieră X-22 lansate din aer care au fost trimise asupra Ucrainei tot de forțele ruse.

Mai multe detalii: Rusia a lansat, în atacul masiv de joi, 6 rachete hipersonice Kinjal asupra Ucrainei. „Nu avem capacități pentru a contracara aceste arme”

Comandamentul de sud al forțelor armate ucrainene afirmă că a distrus o instalație de artilerie autopropulsată a rușilor din zona Kinburn Spit, din regiunea sudică Mikolaiv, a anunțat joi Suspilne, radiodifuzorul ucrainean de stat, potrivit The Guardian.

Afirmația comandamentului ucrainean de sud nu a putut fi verificată în mod independent.

Kinburn Spit este o fâșie de teritoriu care se întinde din regiunea Herson spre vest și se află vizavi de coasta sudică a Ucrainei, care se întinde de la Odesa la Mikolaiv. În prezent, este ocupată de forțele ruse. Singurul său acces terestru este prin regiunea Herson. De altfel, Herson este una dintre regiunile din Ucraina pe care Rusia le ocupă parțial și pe le-a anexat ilegal în toamna anului trecut.

SUA și aliații lor au blocat sau confiscat active în valoare de peste 58 de miliarde de dolari deținute sau controlate de cetățeni ruși incluși în ultimul an pe lista sancțiunilor internaționale, în timp ce guvernele occidentale continuă să intensifice presiunea asupra invaziei Kremlinului în Ucraina, reiese dintr-o declarație comună a unui grup de lucru multinațional pentru aplicarea sancțiunilor, informează CNN.

Grupul operativ „Elitele rusești, intermediarii și oligarhii” (REPO) a organizat joi dimineață cea de-a șasea reuniune multilaterală a deputaților pentru a discuta despre activitatea continuă a grupului și a promis să își „dubleze” eforturile pentru a-i pedepsi pe președintele rus Vladimir Putin și pe asociații acestuia. Grupul operativ este un efort comun al SUA, Australiei, Canadei, Germaniei, Italiei, Franței, Japoniei, Regatului Unit și Comisiei Europene.

„REPO va dubla eforturile de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său nedrept, contracarând eforturile Rusiei de a submina, eluda sau sustrage sancțiunile colective ale REPO”, potrivit unei declarații comune publicate în urma reuniunii și obținute de postul american de televiziune.

„REPO va continua să identifice, să localizeze și să înghețe activele rușilor sancționați, cu scopul de a priva Kremlinul de fondurile de care are nevoie pentru a-și duce războiul ilegal”, precizează declarația.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a calificat joi drept „complicate” negocierile pentru prelungirea acordului care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, în ciuda ofensivei Moscovei, susținând că înțelegerea mediată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) și de Turcia nu este implementată în mod corespunzător relatează Agerpres, care preia AFP.

Lavrov a declarat că, „dacă acordul este aplicat pe jumătate, atunci chestiunea prelungirii sale devine mai degrabă complicată”, precizând că prevederile înţelegerii care trebuiau să fie în favoarea Rusiei nu au fost „deloc” aplicate.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov afirmă că prelungirea acordului privind exportul de cereale din Ucraina este „complicată”

Varșovia a livrat „deja” Ucrainei cele 10 tancuri Leopard 2A4 suplimentare care îi fuseseră promisese, a anunțat joi ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

„Vorbim de un batalion de tancuri grele care, în cazul Poloniei, au fost deja livrate, iar în cazul aliaţilor noştri, vor fi livrate Ucrainei foarte curând”, a declarat Blaszcak presei.

Polonia a promis la sfârşitul lunii ianuarie să trimită Kievului, în total, 14 tancuri Leopard 2, iar primele patru au fost livrate pe 24 februarie, fix la un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.

„Pe lângă cele 14 tancuri poloneze Leopard, în acest batalion mai intră opt tancuri canadiene, opt tancuri norvegiene şi, de asemenea, şase tancuri spaniole”, a precizat oficialul guvernamental polonez.

Mai multe detalii: Kievul a primit deja un batalion de tancuri Leopard 2, iar pregătirea tanchiștilor ucraineni pe aceste blindate s-a încheiat, anunță Polonia

Într-o declarație publicată joi dimineață cu privire la situația de la centrala nucleară din Zaporojie, Rafael Grossi, șeful organismului de supraveghere nucleară din cadrul ONU, a transmis consiliului său de guvernatori că este nevoie de acțiuni urgente pentru a proteja siguranța și securitatea sitului, scrie The Guardian.

„Aceasta este a șasea oară – permiteți-mi să repet, a șasea oară – când centrala ZNPP (centrala de la Zaporojie, n.r.) a pierdut toată energia din afara amplasamentului și a trebuit să funcționeze în acest mod de urgență. Permiteți-mi să vă reamintesc – aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa”, a afirmat Grossi.

El a adăugat: „Ce facem? Cum putem să stăm aici, în această dimineață, în această sală și să permitem ca acest lucru să se întâmple? Acest lucru nu mai poate continua. Sunt uimit de această complăcere. Ce facem pentru a împiedica acest lucru să se întâmple? De fiecare dată aruncăm un zar, iar dacă permitem ca acest lucru să continue, într-o zi norocul nostru se va termina”, a adăugat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Ukrenergo, operatorul ucrainean al rețelei de energie, a anunțat în cursul zilei de joi că centrala nucleară de la Zaporojie, din sud-estul țării, a fost reconectată la rețeaua de energie a Ucrainei.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a afirmat joi că rușii au „revenit la vechea lor schemă”, după ce un val masiv de rachete a lovit Ucraina la primele ore ale dimineții de joi și s-a soldat cu cel puțin 11 morți și 22 de răniți, scrie Al Jazeera.

„Rușii s-au întors la vechea lor schemă – atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei noaptea, în timp ce oamenii dorm. Au fost înregistrate explozii în majoritatea regiunilor – au fost lovite facilități de infrastructură și zone rezidențiale. Centrala nucleară ZNPP (centrala de la Zaporojie, n.r.) este lipsită de energie. Ucraina este parțial fără apă și electricitate”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Între timp, autoritățile ucrainene au anunțat că centrala nucleară din Zaporojie a fost reconectată la rețeaua de energie a Ucrainei.

Centrala nucleară de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost reconectată joi la rețeaua de energie a Ucrainei, a anunțat operatorul ucrainean al rețelei, Ukrenergo, potrivit Reuters.

Energoatom, compania de stat ucraineană de energie nucleară, anunțase anterior în cursul zilei de joi că alimentarea cu energie electrică a centralei ocupate de trupele Moscovei – cea mai mare centrală nucleară din Europa – a fost pierdută în urma atacurilor aeriene masive efectuate de ruși.

Kremlinul a transmis joi că se îndoieşte că atacurile din septembrie anul trecut asupra gazoductelor Nord Stream anul trecut ar fi putut avea loc fără sprijinul statului, relatează Reuters.

Afirmațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, vin după ce The New York Times a relatat în această săptămână că oficiali americani cercetează dacă un grup nonguvernamental pro-ucrainean este responsabil pentru explozii.

„Cât despre punctul de vedere pro-ucrainean, ştiţi, ideea că un anume «Doctor Evil» («Doctor Rău», n.r.) le-a organizat este greu de crezut. Era o sarcină prea dificilă, de care probabil doar un serviciu special de stat bine pregătit ar fi fost capabil – şi nu sunt prea multe dintre acestea în lumea noastră”, a spus Peskov, întrebat pe această temă, potrivit Agerpres.

The New York Times a relatat marţi că noi informaţii analizate de oficiali americani sugerează că un grup pro-Ucraina – probabil compus din ucraineni sau ruşi – a atacat gazoductele Nord Stream, dar că nu există concluzii ferme. Rusia a cerut în mod repetat să i se permită să se alăture investigaţiilor asupra exploziilor, care au rupt trei dintre cele patru conducte de gaze Nord Stream 1 şi 2 ce fac legătura din Rusia până în Germania pe sub Marea Baltică.

Anchetatori din Suedia, Danemarca şi Germania efectuează în prezent investigaţii separate.

„Continuăm să cerem o investigaţie rapidă şi transparentă, continuăm să cerem să ni se permită să luăm parte la această anchetă”, a mai declarat Peskov reporterilor într-un briefing regulat la Kremlin. „Este necesar să se identifice cine a executat şi cine a comandat. Comiterea unui atac terorist împotriva unei piese din infrastructura energetică internaţională critică este un precedent prea periculos”, a adăugat el.

Peskov a negat din nou ca „ipoteză absurdă” că Rusia însăşi ar fi putut fi în spatele atacurilor asupra propriei infrastructuri.

Cel puţin 11 persoane au fost ucise, iar alte 22 au fost rănite în atacurile aeriene masive efectuate de ruși în noaptea de miercuri spre joi potrivit unui nou bilanţ anunţat joi de către autorităţile regionale, informează CNN.

Un bilanţ anterior anunţa cel puţin cinci morţi şi trei răniţi.

Atacul a continuat joi dimineaţă, iar armata rusă a lansat 81 de rachete spre numeroase regiuni ucrainene, inclusiv spre Kiev, trei persoane fiind rănite.

În Liov, cel puţin trei clădiri rezidenţiale au fost distruse în aceste atacuri, iar cel puţin cinci persoane au fost ucise. Salvatori căutau alte eventuale victime printre dărâmături.

Cel puţin trei persoane au fost ucise în Herson, iar alte trei au fost rănite, în bombardamente efectuate asupra unor zone rezidenţiale şi blocuri. În Harkov, o regiune care a rămas fără curent în urma atacului, o rachetă a rănit două femei bătrâne.

În regiunea Dnipopetrovsk, o persoană a fost ucisă, iar alte două au fost rănite, potrivit unor informaţii preliminare. Armata rusă a bombardat, de asemenea, regiunile Luhansk, Mikolaiv, Odesa, Ivano-Frankivsk, Cernihiv, Sumî, Zapopojie şi Vinniţa.

Obuzele ruseşti au lovit un spital şi cel puţin nouă clădiri rezidenţiale în Doneţk, unde au fost ucişi doi civili.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat joi aceste atacuri, într-o postare pe Facebook, susținând că „Rusia nu va scăpa de responsabilitatea pentru tot ceea ce a făcut”.

Rusia are suficiente resurse pentru a continua războiul în Ucraina „la intensitatea actuală” încă doi ani, a declarat joi şeful serviciului de informaţii militare lituaniene, Elegijus Paulavicius, scrie Agerpres preluând Reuters.

„Cât timp va putea Rusia să poarte războiul va depinde şi de sprijinul faţă de armata rusă al unor state precum Iran, Coreea de Nord. Dar dacă priviţi la ce are Rusia astăzi, adică rezerve strategice, echipamente, muniţii, armament, ea îl poate duce la intensitatea actuală doi ani”, a estimat în faţa presei responsabilul lituanian.

Tot potrivit serviciilor secrete din Lituania, sisteme informatice ale acestei ţări au fost ţinta unor tentative de intruziune efectuate de hackeri cu legături cu Rusia şi China.

Aceleaşi servicii mai susţin că Moscova îşi va prioritiza eforturile pentru reconstruirea rapidă a capabilităţilor sale militare în zona baltică, unde se regăseşte şi Lituania, şi că Rusia se transformă într-un stat totalitar unde războiul îi permite preşedintelui Vladimir Putin să-şi consolideze puterea.

De asemenea, evaluarea serviciilor de informaţii lituaniene arată că Rusia foloseşte „lanţuri lungi de intermediari” pentru a achiziţiona tehnologii occidentale destinate unor scopuri militare.

Ministerul rus al Apărării a anunțat joi că forțele sale au efectuat atacuri aeriene „masive” asupra infrastructurii ucrainene „ca răspuns” la incursiunea recentă în regiunea rusă Briansk, pe care o atribuie unor „sabotori” ai Kievului, transmite Reuters.

Ministerul rus a spus că au fost distruse ținte, inclusiv baze de drone și uzine care produc muniție, și că a întrerupt transportul feroviar de provizii străine de arme în Ucraina.

Premierul ucrainean Denis Șmihal le-a cerut aliaților occidentali să furnizeze mai multe arme Ucrainei și să impună mai multe sancțiuni Rusiei, în urma atacurilor rusești de joi, transmite CNN.

„Clădiri de locuințe au fost lovite. Sunt victime. Avem nevoie de mai multe arme și de mai multe sancțiuni pentru a-l opri pe agresor”, a spus el într-o postare pe Twitter.

Menționând că Centrala Nucleară Zaporojie a fost, de asemenea, afectată de lovituri – a șasea oară de când Rusia și-a lansat invazia – Șmihal a cerut AIEA să „acționeze decisiv” pentru a opri „terorismul nucleul al Rusiei”.

Alarmele de raid aerian sunt în vigoare joi pe întreg teritoriul Ucrainei, transmite CNN. Măsura vine după ce cel puțin 11 persoane au fost ucise și peste 20 au fost rănite în urma unui atac masiv cu peste 80 de rachete lansat de Rusia, joi dimineață.

Loviturile de peste noapte sunt „un atac de care nu-mi amintesc să fi văzut înainte”, a declarat joi un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene.

Kievul a anunțat că bombardamentele rusești au ucis trei persoane în orașul Herson, din sudul Ucrainei, transmite The Guardian.

„Teroriștii ruși au bombardat Herson dimineața. Au lovit o stație de autobuz. Trei persoane au murit în urma bombardamentelor”, a transmis șeful de cabinet prezidențial al Ucrainei, Andriy Yermak, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis joi că „a fost o noapte grea” după ce Rusia a tras 81 de rachete asupra Ucrainei.

„Un atac masiv cu rachete în toată țara. Regiunile Kiev, Kirovohrad, Dnipro, Odesa, Harkov, Zaporojie, Liov, Ivano-Frankivsk, Jitomir, Vinița. Atacurile asupra infrastructurii critice și clădirilor rezidențiale. Din păcate, există răniți și morți. Condoleanțe familiilor. Toate serviciile functioneaza. Sistemul energetic este în curs de restabilire. Au fost impuse restricții în toate regiunile”, a transmis Zelenski.

„Inamicul a tras 81 de rachete în încercarea de a-i intimida din nou pe ucraineni, revenind la tacticile lor mizerabile. Ocupanții nu pot teroriza decât civilii. Asta este tot ce pot face. Dar nu îi va ajuta. Nu vor scăpa nepedepsiți”, a adăugat liderul ucrainean.

Forțele ruse au lansat 81 de rachete de diferite tipuri în noaptea de miercuri spre joi, în noul atac mortal împotriva Ucrainei, a declarat șeful armatei ucrainene, citat de CNN.

Comandantul șef al Forțelor Armate, generalul Valerii Zaluzhnyi, a declarat că rachetele au vizat infrastructura critică.

Din octombrie 2022, după mai multe eşecuri militare, Rusia bombardează cu regularitate cu rachete şi drone instalaţiile energetice-cheie ale Ucrainei, aruncând milioane de oameni în întuneric şi frig.

În decursul câtorva săptămâni aceste lovituri s-au redus la număr, dar joi, în zorii zilei, autorităţile ucrainene au semnalat explozii în zece regiuni, în est, în sud şi vest, precum şi la Kiev.

Forțele aeriene ucrainene au transmis joi că au distrus 34 de rachete de croazieră, precum și 4 drone „Shahed-136/131”, lansate de ruși noaptea trecută. În total, 48 de rachete de croazieră de tip Kalibr au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei.

Cel puţin patru civili – doi bărbaţi şi două femei – au fost ucişi într-un atac aerian rus în regiunea Liov, a anunțat guvernatorul regiunii Maksim Kozîţki, potrivit Kyiv Independent.

O rachetă rusească a căzut într-un cartier rezidenţial în districtul Zolociv, unde a distrus trei case, a precizatg Maksim Kozîţki.

”Molozul este pe cale să fie înlăturat. Alte persoane s-ar putea afla dedesubt”, a spus acesta, pe Telegram.

Obuzele rusești au vizat instalații energetice în cel puțin șapte regiuni din Ucraina, joi dimineața, a anunțat ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, pe Telegram, citat de CNN.

Halușcenko a spus că Kiev, Mikolaiv, Harkov, Zaporojie, Odesa, Dnipro și Jitomir au fost vizate de atacuri.

Rusia a atacat Kievul cu drone și „aproape toate tipurile” de rachete de croazieră în timpul unui atac în masă în Ucraina, a declarat Serhii Popko, șeful administrației militare a regiunii Kiev.

Joi dimineață, au fost raportate explozii în orașele Kiev, Harkiv, Hmelnîțki, Jitomir, precum și în regiunile Poltava, Liov, Vinițam, Ternopil.

Popko a spus că apărarea antiaeriană a orașului a doborât rachetele de croazieră și dronele, dar că o rachetă aero-balistică aer-solă Kinzhal cu capacitate nucleară rusă a lovit o instalație energetică.

Bombardamentele ruse au deconectat centrala nucleară Zaporojie de la rețeaua electrică ucraineană, a anunțat joi dimineață compania de energie Enerhoatom, citată de CNN.

„Astăzi, ultima linie de comunicație dintre CNE Zaporojie și sistemul energetic ucrainean a fost întreruptă. Combustibilul pentru funcționare rămâne timp de 10 zile”, a transmis compania într-un comunicat.

O explozie a forțele ruse în vestul Kievului a ucis cel puțin două persoane, a declarat joi primarul capitalei, Vitali Klitschko, pe Telegram, citat de CNN.

„Încă o explozie în capitală, în cartierul Svyatoshynskiy. Toate serviciile se îndreaptă spre fața locului. Mașinile au luat foc în curtea unei clădiri rezidențiale. Sunt două victime în districtul Svyatoshynskiy”, a transmis primarul.

Aproximativ 15% din populația Kiev nu are electricitate din cauza unei întreruperi de urgență a alimentării cu energie electrică în urma atacului rusesc de joi cu rachete, a anunțat primarul capitalei Vitali Klitschko, pe Telegram, citat de CNN.

Rusia a bombardat joi dimineața cu rachete mai multe părți ale Ucrainei, vizând infrastructura energetică, potrivit oficialilor ucraineni, citați de CNN.

În regiunea Odesa, în sudul ţării, guvernatorul Maksim Marcenko a raportat că „rachetele au lovit infrastructura energetică regională şi au avariat clădiri rezidenţiale”, vorbind despre o „lovitură masivă de rachete”.

„Din fericire, nu sunt victime, dar curentul a fost oprit în mai multe zone. Conform unităților de apărare aeriană, rachetele au fost doborâte”, a informat Maksim Marcenko.

O serie de explozii au izbucnit şi în Harkov, a informat primarul Ihor Terehov. „Inamicul a efectuat peste 15 lovituri asupra oraşului şi a regiunii Harkov”, a declarat guvernatorul regional Oleg Sinegubov pe reţelele de socializare.

„Ocupanţii ţintesc din nou instalaţii esenţiale”, a adăugat el.

În regiunea Kiev, apărarea aeriană funcţiona, potrivit oficialilor locali. Primarul Vitali Kliciko a confirmat exploziile din cartierul Holosiivskyi al capitalei.

Dificultățile de alimentare cu energie electrică au fost depășite pentru moment, cu excepția cazului în care noi atacuri rusești vor afecta sistemul, a declarat miercuri șeful companiei naționale de utilități Ukrenergo, Volodimirr Kudrytskyi, la televiziunea ucraineană, potrivit CNN.

„Cea mai grea iarnă din istoria noastră s-a încheiat”, a declarat el la Kiev. „Sistemul energetic este acum capabil să facă față consumului existent, iar acesta este un semn foarte bun pentru noi toți”, a precizat directorul Ukrenergo.

Rusia ar putea trece la o strategie de menținere și apărare a pozițiilor existente, deoarece nu dispune de muniție și de trupe pentru a obține câștiguri teritoriale semnificative în Ucraina anul acesta, a declarat miercuri Avril Haines, directoarea Serviciului Național de Informații al SUA, citată de The New York Times.

Potrivit lui Haines, după recentele eșecuri pe câmpul de luptă, președintele rus Vladimir Putin a început să realizeze provocările cu care se confruntă forțele ruse și ar putea să-și ajusteze strategia pe termen scurt.

Moscova ar putea decide să prelungească războiul împotriva Ucrainei, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea pentru mai mult timp a acțiunilor ofensive, ca fiind cea mai bună posibilitate de a-și atinge obiectivele strategice, a declarat Haines în fața Comisiei pentru Informații a Senatului american.