LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 38 | Forțele ucrainene susțin că au preluat controlul în toată regiunea Kiev. Peste 1.200 de civili din Mariupolul asediat au fost evacuați sâmbătă

Negociatorul-şef ucrainean în discuţiile de pace cu Rusia, David Arahamia, a declarat sâmbătă că Moscova a acceptat „verbal” principalele propuneri ale părții ucrainene, adăugând că liderii de la Kiev aşteaptă în prezent o confirmare scrisă, relatează Agerpes citând AFP.

David Arahamia a dat de înţeles, într-o emisiune la televiziunea națională, că discuţiile menite să pună capăt ostilităţilor au făcut progrese semnificative.

„Federaţia Rusă a dat un răspuns oficial tuturor poziţiilor (ucrainene), şi anume că le acceptă, cu excepţia chestiunii Peninsulei Crimeea”, anexată de Moscova în 2014, a afirmat Arahamia.

Negociatorul ucrainean a adăugat că nu a există „o confirmare oficială în scris”, partea rusă dându-şi acceptul „verbal”.

David Arahamia a anunțat, tot la televiziunea națională că, dacă în cele din urmă, va avea loc o întâlnire între preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi cel rus, Vladimir Putin, „cel mai probabil” aceasta ar avea loc în Turcia.

Pe lângă o groapă comună cu aproape 300 de oameni, multe cadavre rămase pe străzi și civili uciși aparent în stilul unor execuții (cu mâinile legate și cu pungi peste cap), Ministerul ucrainean al Apărării a găsit dovezi că trupele ruse au încercat să incinereze și cadavrele unor civili morți, scrie The Guardian.

„Civili morți au fost găsiți în apropierea unei autostrăzi situate la 20 km în afara Kievului. Sub pătură, sunt 4-5 femei goale moarte pe care barbarii (rușii, n.r.) au încercat să le ardă chiar acolo, pe marginea drumului”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării, pe Twitter.

O rachetă rusească a lovit o instalație industrială din apropierea orașului Șepetivka, situat în regiunea Hmelnîțkîi, relatează publicația The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului Serhiy Hamaliy, 15 persoane se aflau la fața locului în momentul atacului, dar niciuna nu a fost rănită.

Un atac aerian rusesc a avariat sâmbătă o pistă de aterizare a aerodromului și un depozit de combustibil din apropierea orașului Mirhorod din regiunea Poltava, situată în partea central-estică Ucrainei, a anunțat guvernatorul Dmytro Lunin, într-o postare online, potrivit Reuters.

Până în prezent, nu au fost raportate victime.

Aproape 300 de persoane au trebuit înhumate „în gropi comune” la Bucha – oraş situat la nord-vest de capitala ucraineană Kiev -, teatru al unor lupte feroce, recucerit de soldaţi ucraineni, a declarat sâmbătă pentru AFP primarul localității, Anatoli Fedoruk, potrivit Agerpres.

„La Bucha, am înhumat deja 280 de persoane în gropi comune”, deoarece este imposibil să se facă acest lucru în cele trei cimitire ale municipalităţii, sub tirurile militarilor ruşi, a declarat prin telefon edilul oraşului.

„Pe unele străzi, am văzut 15 sau 20 de cadavre pe sol”, dar „nu pot spune câte mai sunt în curţi, în spatele gardurilor”, a adăugat el.

„Câtă vreme geniştii nu au trecut să le verifice, sfatul este ca (aceste cadavre) să nu fie ridicate”, pentru că ar putea fi minate, a mai spus el. „Acestea sunt consecinţele ocupaţiei ruse, acţiunile” duşmanului, a acuzat Fedoruk.

Forţele ucrainene nu au putut pătrunde decât în urmă cu două zile în oraşul Bucha, care era inaccesibil de aproape o lună.

Militarii ucraineni prezenţi în oraş au distribuit ajutoare populaţiei pentru prima dată de când acest oraş a reintrat sub controlul guvernului de la Kiev.

Afirmațiile primarului vin după ce o echipă AFP a constatat sâmbătă că pe o stradă din Bucha zăceau cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile.

Mai multe detalii: Imagini cutremurătoare, surprinse în Bucha, lângă Kiev. Cel puțin 20 de cadavre găsite pe o stradă din oraș. Aproape 300 de oameni au fost înmormântați în gropi comune

Statele Unite vor ajuta la facilitarea transferului tancurilor din epoca sovietică în Ucraina, susține o sursă familiară cu acest plan, potrivit CNN.

Tancurile pe care SUA le vor transfera în Ucraina vor fi modele T-72 din era sovietică, pe care personalul militar ucrainean a fost instruit să le folosească, a declarat un înalt oficial american pentru CNN.

Aceste tancuri vor fi livrate „în câteva zile, nu în săptămâni”, din țările partenere NATO, a precizat oficialul.

Președintele ucrainean Volodmir Zelenski a cerut în repetate rânduri ca țările NATO să livreze Ucrainei mai multe tancuri.

Publicația americană The New York Times a relatat pentru prima dată despre transferul acestor tancuri.

Agenţia Interfax Ukraina relatează, citându-l pe negociatorul ucrainean David Arahamia, că Turcia va fi, cel mai probabil, locul unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Președintele turc Tayyip Erdogan i-a sunat vineri pe Putin și Zelenski „și părea să confirme, din partea sa, că aceștia sunt gata să stabilească o întâlnire în viitorul apropiat”, a spus negociatorul David Arakhamia, potrivit The Guardian.

„Nici data, nici locul nu sunt cunoscute, dar credem că cel mai probabil ar putea fi Istanbul sau Ankara”, a mai afirmat Arahamia.

Mai multe detalii: Negociator ucrainean: Întâlnirea dintre Putin și Zelenski va avea loc, „cu mare probabilitate”, în Turcia

Infrastructura militară a Ucrainei a fost practic distrusă, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la postul de televiziune Belarus-1, potrivit portalului rus de știri Ura.ru.

„Demilitarizarea Ucrainei este în plină desfășurare. Infrastructura militară a fost în mare măsură distrusă în timpul operațiunii speciale a Federației Ruse”, a afirmat Dmitri Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina nu merg foarte bine.

„Important este că acestea continuă, important este că operațiunile militare din Ucraina se vor opri prin negocieri”, a conchis Peskov.

Mai multe detalii: Peskov susține că infrastructura militară a Ucrainei a fost, în mare măsură, distrusă. Ce spune despre negocierile de pace

Rada Supremă – Parlamentul ucrainean – a anunțat sâmbătă pe Twitter că, de la începutul invaziei ruse, 274 de centre medicale au fost avariate, 70 de ambulanțe au fost distruse, nouă lucrători din domeniul sanitar au fost uciși, iar alți 30 răniți, potrivit The Guardian.

Trupele ruse au bombardat un spital din orașul ocupat Balaklia, din regiunea Harkov, pentru a da vina pentru acest atac pe forțele armate ucrainene, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Oleh Synehubov, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Conform guvernatorului, clădirea unității medicale a fost parțial distrusă, iar aproximativ 70 de angajați ai spitalului și pacienți necesită să fie evacuați imediat.

The Kyiv Independent precizează că nu poate confirma veridicitatea informațiilor în acest moment.

Echipa Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), care a plecat sâmbătă dimineața din Zaporojie, într-o nouă încercare de a oferi ajutor civililor blocați în Mariupol, nu a ajuns încă în orașul-port asediat, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al CICR.

Echipa „își petrece noaptea în drum spre Mariupol și nu a ajuns încă în oraș”, a spus purtătorul de cuvânt al CICR.

Vineri seara, Crucea Roșie a anunțat că echipa sa – nouă persoane și un convoi de trei vehicule – nu a putut ajunge în oraș, motivând că „acordurile și condițiile au făcut imposibil acest lucru”.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina a anunțat că forțele armate ale țării au preluat controlul asupra întregii regiuni Kiev, potrivit BBC.

„Irpin, Bucha, Hostomel și întreaga regiune Kiev au fost eliberate din mâinile invadatorilor”, a scris Hanna Malyar pe Facebook.

BBC precizează că nu a putut să-i verifice afirmația, dar notează că, în ultimele zile, forțele ucrainene au reluat controlul asupra teritoriului din jurul capitalei, pe măsură ce forțele ruse se retrag.

Câteva imagini filmate în Borodyanka, unul dintre orașele recucerite de trupele ucrainene, surprind dezastrul lăsat în urmă de ruși, scrie The Guardian.

Clădirile bombardate, pe jumătate arse, și dărâmăturile omniprezente arată distrugerile pe scară largă pe care le-au făcut trupele ruse.

Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a acuzat și el trupele ruse că au plantat mine în timp ce se retrăgeau din jurul orașului Cernihiv, capitala regională, potrivit Reuters.

„Sunt o mulțime de mine. Satele sunt împânzite cu ele”, a spus Viacheslav Chaus la televiziunea națională. Afirmațiile acestuia vin după ce președintele Volodimir Zelenski a acuzat că forțele ruse plantează intenționat mine în zonele din nordul Ucrainei, pe măsură ce se retrag sau sunt alungate de trupele ucrainene.

Reuters precizează că Ministerul rus al Apărării nu a comentat încă aceste acuzații.

Sâmbătă, serviciul de urgență le-a transmis oamenilor din zonele recent eliberate din regiunea Kiev să fie atenți, precizând că peste 1.500 de explozibili au fost găsiți într-o singură zi în timpul unei misiuni în satul Dmytrivka, situat la vest de capitală.

4.217 civili au fost evacuați, în total, sâmbătă din zonele estice ale Ucrainei, aflate în prima linie a războiului, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk la televiziunea națională, potrivit The Guardian și CNN.

Într-o declarație publicată pe Telegram, Vereșciuk a precizat că 1.263 de persoane din orașul asediat Mariupol și din orașul Berdiansk, ocupat de ruși, au ajuns în orașul Zaporojie, aflat sub controlul guvernului ucrainean, folosind propriile vehicule.

Un convoi de evacuare din orașul Berdiansk, format din 10 autobuze, în care se află 300 de locuitori ai Mariupolului, a trecut pe lângă Vasylivka și se îndreaptă spre Zaporojie, a precizat vicepremierul ucrainean.

Evacuările au continuat și în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, un total de 2.650 de persoane reușind să părăsească orașele Severodonețk, Rubijne, Lysychansk, Kreminna, Popasna și Nyjne, a adăugat Iryna Vereșciuk.

Potrivit acesteia, 17 autobuze cu civili evacuați au ajuns în orașul Berdiansk din regiunea Zaporojie.

De asemenea, este de așteptat ca duminică dimineață să continue evacuarea locuitorilor din Mariupol. Unele dintre autobuze vor încerca să ajungă mai aproape de orașul-port asediat, a adăugat vicepremierul ucrainean.

Mariupol, care este înconjurat de puncte de control rusești, este bombardat de câteva săptămâni de trupele Moscovei. Oficialii ucraineni au descris situația locuitorilor rămași acolo ca fiind o urgență umanitară majoră.

Un miting de protest din orașul ocupat Enerhodar a fost dispersat sâmbătă în mod violent de trupele ruse, care au deschis focul asupra participanților.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Lyudmila Denisova, a anunțat că patru persoane au fost rănite, unele având arsuri grave, în urma incidentului, relatează BBC.

Denisova a scris, într-o actualizare a unei postări pe Facebook, că forțele ruse au folosit explozibili ușori și că au deschis focul asupra locuitorilor orașului.

„Astăzi (sâmbătă – n.r.) la Energodar, locuitorii oraşului s-au reunit din nou pentru o manifestaţie în sprijinul Ucrainei şi au cântat imnul naţional. Ocupaţii au recurs la grenade asurzitoare şi au deschis focul de mortiere asupra locuitorilor, patru persoane suferind arsuri grave”, a declarat Denisova.

De asemenea, aceasta a mai afirmat că unii rezidenți au fost reținuți.

„Mai mulţi manifestanţi au fost băgaţi cu forţa în dube ale poliţiei şi duşi într-un loc necunoscut”, a adăugat Denisova, care a acuzat trupele ruse că „terorizează populaţia” după capturarea oraşului. 

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile Lyudmilei Denisova.

Imagini filmate la Enerhodar, oraș din sudul Ucrainei în care se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, arată cum oamenii dintr-o piață fug din calea exploziilor.

Cadavrele a cel puțin 20 de bărbați îmbrăcați în civil au fost găsite sâmbătă zăcând pe o stradă din Bucha, după ce forțele ucrainene au recucerit orașul situat în apropierea Kievului, relatează AFP, potrivit The Guardian și Agerpres.

AFP scrie că unul dintre bărbații decedați avea mâinile legate, iar cadavrele erau împrăștiate pe o distanță de câteva sute de metri, pe un drum rezidențial al orășelului din nord-vestul capitalei.

Cauza morții acestora nu a putut fi imediat stabilită, deși cel puțin o persoană avea ceea ce părea a fi o rană extinsă în zona capului.

Şaisprezece din cele 20 de cadavre erau întinse pe trotuar sau pe bordură. Trei se aflau în mijlocul drumului, iar un altul în curtea unei case. Doi se aflau lângă nişte biciclete, un altul – lângă o maşină abandonată.

Un paşaport ucrainean deschis se afla pe pământ lângă persoana care avea mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă.

Toţi bărbaţii morţi purtau geci de iarnă, veste sau hanorace, blugi sau pantaloni de trening şi încălţăminte sport sau bocanci.

Unii dintre ei erau întinşi pe spate, în timp ce alţii zăceau cu faţa în jos. După aspectul pielii, cadavrele se aflau acolo de mai multe zile, notează AFP.

În ultimele zile, forţele ruse s-au retras din mai multe localităţi situate în apropierea capitalei ucrainene, după eşecul tentativelor lor de încercuire.

Ucraina a anunţat că Bucha a fost eliberat, dar oraşul este distrus de lupte. Jurnaliştii AFP au văzut spărturile provocate de obuze în clădiri şi în numeroase caroserii de maşini.

36 de persoane au fost ucise, în total, în urma atacului rusesc de marți asupra clădirii în care funcționa biroul guvernatorului militar regional al regiunii Mikolaiv, din sud-vestul Ucrainei, a anunțat sâmbătă guvernatorul Vitalii Kim, pe Telegram, potrivit CNN.

Kim a precizat că printre victimele atacului se numără și secretara sa.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki face presiuni pentru o înăsprire a sancţiunilor UE care vizează Rusia, apreciind că măsurile adoptate până acum nu sunt nici pe departe suficiente, relatează Agerpres, citând agențiile DPA și EFE.

Morawiecki s-a întâlnit sâmbătă cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la Varşovia, la un centru de primire a refugiaţilor de război din Ucraina.

Politicianul conservator a remarcat că rata de schimb a rublei a revenit la nivelul de dinaintea invaziei ruse din Ucraina, semn că Moscova reuşeşte să evite sancţiunile.

„Aceasta înseamnă că toate măsurile economice – microeconomice, macroeconomice, financiare, bugetare şi monetare – nu au funcţionat aşa cum şi-ar fi dorit-o unii politicieni”, a apreciat Morawiecki, care a atras atenţia că oficiali din unele ţări ale UE vorbesc ca şi cum relaţiile cu Rusia ar putea reveni la situaţia de dinainte de război.

Morawiecki a insistat că „nu va exista o întoarcere la normalitate” atâta vreme cât suveranitatea Ucrainei este ameninţată şi a făcut apel la „sancţiuni reale” impuse Rusiei.

În opinia lui Morawiecki, preşedintele rus, Vladimir Putin, „a dat foc întregii Ucraine, iar Europa încă se mai întreabă dacă este suficient (să stingă focul doar cu) un extinctor”. Însă „dacă Europa dă dovadă de slăbiciune, va fi umilită şi va rămâne fără apărare”, a avertizat şeful guvernului de la Varşovia.

Peste 170 de persoane au fost arestate, sâmbătă, în 15 orașe din Rusia, pentru că au protestat faţă de ofensiva armată în Ucraina, a anunţat ONG-ul OVD-Info, potrivit Le Figaro.

La Moscova au fost arestați cel puțin 20 de oameni, la un protest de tip sit-in, desfășurat în apropierea Kremlinului.

Arestări au avut loc și la Sankt Petersburg, la un miting similar, ca parte a unei acțiuni la nivel național anunțată pe rețelele de socializare.

Manifestațiile au fost anunțate pe rețelele de socializare de activiști care se opun ofensivei rusești în aproximativ treizeci de orașe din Rusia, de la Vladivostok (estul îndepărtat) până la Soci (sud).

Mai multe detalii: VIDEO | Noi proteste împotriva războiului în Rusia. Mai mulți participanți au fost arestați

Consilierul prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici a declarat sâmbătă că vor urma lupte grele în estul Ucrainei, lângă Mariupol, și în sudul țării, potrivit CNN.

Acesta a avertizat că efortul militar „nu va fi ușor” în acele regiuni.

„Cred că vom lua înapoi Mariupolul, estul Ucrainei și sudul. Dar – ascultați cu atenție – nu va fi ușor acolo”, a afirmat consilierul.

Arestovici și alți înalți oficiali ucraineni au intensificat, în ultimele zile, apelurile pentru ca SUA și aliații săi să livreze Ucrainei mai mult armament greu. Vorbind în timpul briefingului său zilnic, Arestovici a spus că principalele eforturi ale armatei, în ultimele 24 de ore, au vizat regiunea Kiev, unde trupele ucrainene au recuperat peste 30 de așezări care se aflau sub controlul Rusiei.

„Punem stăpânire pe o mulțime de echipamente (militare, n.r.) care sunt goale, fără combustibil și le transferăm Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus el. „Cu alte cuvinte, ofensiva merge bine”, a susținut Arestovici.

Arestovici – care organizează în mod regulat briefinguri de presă ce sunt transmise de televiziunea de stat – i-a îndemnat pe ucraineni să revină la viața normală, spunând: „În acele zone care sunt eliberate și cu atât mai mult în orașele din centrul și vestul Ucrainei, chiar și în partea est-centrală a țării, unde nu există nicio amenințare imediată, redresarea economică este esențială pentru restabilirea vieții sociale și politice normale, chiar și a vieții psihologice”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe cei care colaborează cu ruşii în zonele aflate sub controlul Moscovei din sudul Ucrainei să nu accepte locurile de muncă oferite de ocupanţi, relatează DPA, preluată de Agerpres.

În mesajul său video înregistrat difuzat zilnic, Zelenski a insistat că aceştia „nu vor putea evita” să răspundă pentru o astfel de colaborare și că sistemul de justiție va fi, mai devreme sau mai târziu, restaurat.

Potrivit Ucrainei, Rusia încearcă să înfiinţeze administraţii pro-Moscova în zonele ocupate.

Totodată, Zelenski s-a adresat în limba rusă părinţilor tinerilor ruşi care au fost recrutaţi la 1 aprilie pentru efectuarea serviciului militar.

„Protejaţi-vă copiii! Părinţii trebuie să facă totul pentru a-şi proteja fiii de armată. Riscul ca ei să fie trimişi la război în Ucraina este uriaş. Este moarte garantată pentru mulţi dintre aceşti puşti foarte tineri”, a avertizat liderul ucrainean.

Critici la adresa Europei, pentru „tăcerea” față de catastrofa din Mariupol

Totodată, Zelenski a criticat Europa pentru că „a reacţionat în tăcere” faţă de catastrofa umanitară din oraşul Mariupol, din sudul ţării, provocată de asediul şi bombardamentele ruseşti, transmite EFE, care aminteşte că, potrivit estimărilor, 160.000 de locuitori trăiesc în condiţii îngrozitoare de mai bine de o lună în Mariupol, oraş-port la Marea Azov care a devenit principalul obiectiv al trupelor ruse din Ucraina, datorită poziţiei sale strategice între peninsula Crimeea şi Donbas.

„Europa nu are dreptul să reacţioneze în tăcere faţă de ceea ce se întâmplă în Mariupolul nostru. Întreaga lume trebuie să reacţioneze în faţa acestei catastrofe umanitare”, a insistat Zelenski.

Mariupol, unde au avut loc atacuri pe care organizaţii pentru apărarea drepturilor omului le-au denunţat drept posibile crime de război, este lipsit de săptămâni întregi de apă şi alimente, iar furnizarea de electricitate şi căldură a fost sistată.

Șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, aflată în partea centrală Ucrainei, a anunțat că atacurile rusești au întrerupt traficul feroviar și au provocat un incendiu, potrivit CNN.

Valentyn Reznichenko a precizat că o rachetă a lovit calea ferată din districtul Pavlohrad, ceea ce a dus la suspendarea traficului feroviar.

„O rachetă a lovit calea ferată. Liniile ferate și liniile electrice sunt grav avariate. Vagoanele de tren au explodat. Traficul feroviar este suspendat. Salvatorii sting incendiul”, a transmis Reznichenko.

Acesta a mai spus că nimeni nu a fost ucis, conform primelor informații, dar o a doua repriză de atacuri a lovit o zonă deschisă, provocând un incendiu. O persoană a fost rănită, a precizat oficialul ucrainean.

Turcia s-a oferit să evacueze cu bărcile civilii blocați în orașul-port asediat Mariupol, a anunțat sâmbătă ministrul turc al Apărării al țării, potrivit CNN.

„Putem oferi sprijin cu nave pentru evacuările din Mariupol, în special în ceea ce privește civilii, persoanele rănite, dar și cetățenii turci și cetățenii altor țări”, a declarat reporterilor ministrul Hulusi Akar.

Orașul-port de la Marea Azov, situat pe coasta de sud a Ucrainei, a suferit pagube pe scară largă din cauza bombardamentelor rusești și, până sâmbătă, planurile de evacuare a civililor pe rute sigure nu au putut fi puse în aplicare.

Ministerul turc al Apărării a transmis „cererea de sprijinire a evacuărilor” atașatului militar rus la Ankara și atașatului militar turc la Moscova, care au trimis mesajul autorităților ruse. Atașatul militar ucrainean la Ankara a transmis și el mesajul autorităților ucrainene, potrivit ministrului Akar.

La începutul acestei săptămâni, Turcia a găzduit la Istanbul negocierile de pace dintre delegația rusă și cea ucraineană.

Șeful administrației militare a regiunii Luhansk a anunțat că 2.700 de civili au fost evacuați sâmbătă din regiune, dar spune că forțele ruse au atacat, cu obuze, oamenii care erau scoși din orașele în care au avut loc lupte grele, relatează CNN.

„Este imposibil să negociezi cu «Orcii»”, a spus Serhiy Haidai. „Rușii lovesc în mod deliberat în timpul evacuărilor. Au fost obuze care au căzut în apropierea locurilor de întâlnire. Din fericire, toată lumea este în viață”, a precizat acesta.

O serie de oficiali ucraineni s-au referit la soldații ruși numindu-i „orci” – armata diabolică și monstruoasă din celebrul roman „Stăpânul inelelor”, de J. R. R. Tolkien. De asemenea, „orcii” sunt una dintre cele trei rase care se confruntă în popularul joc video „WarCraft”, lansat de Blizzard Entertainment.

Haidai a adăugat că au fost livrate câteva tone de ajutor umanitar pentru cei rămași în urmă, iar ofițerii de poliție au început deja să transporte ajutoarele la adăposturile antiaeriene.

„Permiteți-mi să vă reamintesc că evacuarea continuă”, a spus Haidai. „Autobuzele vă așteaptă în fiecare dimineață”, a precizat oficialul regional, adresându-se civililor care încă nu au fost evacuați din zonele în care se dau lupte.

Militarii ceceni au început să atace o uzină din Mariupol, locul în care s-ar fi retras și baricadat trupele „naționaliste” ucrainene, a anunțat sâmbătă liderul autoritar al Republicii Cecenia, Ramzan Kadîrov, potrivit portalului rus de știri Ura.ru.

„Vitejii luptători au început să ia cu asalt uzina de la Mariupol. Oamenii aflați sub conducerea comandantului de regiment Zamid Chalaev sunt hotărâți să alunge toată această mizerie Bandera (referire la liderul naționalist ucrainean Stepan Bandera, n.r.) din întreprindere. Naziștii, Bandera și alte persoane nu au nicio șansă de salvare. Se apropie ora când vor da socoteală pentru mulții ani de abuzuri asupra civililor din Donbas. Nimeni nu va ieși viu, pentru că acest rău trebuie distrus de la rădăcină”, a scris Kadîrov.

Cel mai probabil, liderul cecen se referă la membrii Batalionului Azov, o grupare de luptători care a apărut ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia în 2014, cu viziuni de extremă dreapta, și care a devenit una dintre motivațiile folosite de propaganda Kremlinului pentru invazia din Ucraina.

De altfel, luptătorii Batalionului Azov reprezintă puțina rezistență ucraineană care se mai opune cuceririi totale a orașului-port Mariupol, asediat de săptămâni bune de către forțele ruse, potrivit agențiilor internaționale de presă. Luptătorii batalionului s-au retras în uzina metalurgică Azovstal, situată în estul Mariupolului.

Mai multe detalii: „Nimeni nu iese viu de acolo”. Kadîrov anunță că luptătorii ceceni iau cu asalt locul în care s-ar fi retras rezistența din Mariupol

Primarul orașului Brovari a declarat că orașul a fost eliberat, iar forțele ucrainene lucrează pentru a alunga ultimele trupe ruse și pentru a curăța zona de mine, transmite The Guardian. Preşedintele Zelenski a avertizat că forțele ruse au creat „un dezastru” lăsând mine pe case și cadavre în timp ce se retrăgeau.

„Ei minează casele, echipamentele, chiar și cadavrele oamenilor care au fost uciși. Există o mulțime de fire de declanșare, o mulțime de alte pericole”, a susţinut acesta. Potrivit preşedintelui ucrainean, rușii se retrag „încet, dar vizibil”.

Acesta a făcut apel la familiile din Rusia să nu-și lase tinerii să se înroleze în armată. „Nu avem nevoie de mai mulți oameni morți aici. Nu-i trimiteți în armată. Faceți tot ce puteți pentru a-i ține în viață”.

Armata ucraineană a declarat vineri că a recucerit 29 de așezări din regiunile Kiev și Cernihiv.

O echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a plecat sâmbătă spre Mariupol, într-o nouă încercare de a facilita evacuarea civililor din orașul asediat din sudul țării, transmite CNN.

Un ofițer de presă al CICR a declarat sâmbătă pentru CNN că echipa „a plecat din Zaporojie în această dimineață spre Mariupol”.

Vineri seară, CICR a anunțat într-un comunicat că echipa sa de trei vehicule și nouă persoane nu a reușit să ajungă în oraș „după ce aranjamentele și condițiile au făcut imposibilă deplasarea”.

„Pentru ca această operațiune să reușească, este esențial ca părțile să respecte acordurile și să ofere condițiile și garanțiile de securitate necesare. Rolul CICR ca intermediar este să însoțească convoiul de la Mariupol în alt oraș din Ucraina”, a mai transmis vineri Crucea Roșie.

Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că autorităţile nu se aşteaptă la o „afganizare” a războiului cu Rusia şi nici ca acest conflict să devină „de durată şi epuizant” pentru Moscova, transmite EFE, potrivit Agerpres.

„Rusia se va retrage din toate teritoriile (ucrainene – n.r.), cu excepţia sudului şi estului”, a apreciat Podoliak, într-o postare pe contul său de Twitter. El a adăugat că duşmanul va încerca „să se baricadeze” în aceste regiuni, să-şi reducă pierderile şi „să dicteze condiţiile”.

„Nu ne putem lipsi de armament greu dacă vrem să-i alungăm pe ruşi”, a avertizat Podoliak.

După ce Moscova a realizat în această săptămână o aparentă schimbare de strategie şi a început să-şi regrupeze trupele, mulţi analişti internaţionali au prezis „un război de uzură” care s-ar putea prelungi pe câteva luni, aminteşte EFE.

Sancțiunile impuse de Occident la adresa Rusiei după invadarea Ucrainei sunt motivul invocat de Dmitri Rogozin, șeful Roscosmos, atunci când avertizează că ar putea opri colaborarea cu Stația Spațială Internațională (ISS), relatează Reuters.

Practic, Rogozin afirmă că restabilirea legăturilor normale între partenerii de la ISS va fi fi posibilă numai după ce vor fi ridicate sancțiunile occidentale la adresa Moscovei.

El spune că scopul sancțiunilor este de a „ucide economia rusă și de a arunca poporul rus în disperare și foamete” și că Occidentul ”nu va reuși acest lucru, dar intențiile sunt clare”.

„De aceea, cred că restabilirea relațiilor normale între partenerii de la Stația Spațială Internațională (ISS) și din alte proiecte este posibilă doar cu eliminarea completă și necondiționată a sancțiunilor ilegale”, a spus Rogozin.

Mai mult informații: Șeful agenției spațiale ruse amenință că rupe colaborarea cu ISS din cauza sancțiunilor Occidentului împotriva Rusiei

Max Levin era dispărut din data de 13 martie când a călătorit în districtul Vîșhorod din regiunea Kiev pentru a documenta ostilitățile de acolo. Fotoreporterul a fost găsit decedat pe 1 aprilie în apropierea localității Guta Mezhyhirska, din regiunea capitalei ucrainene, relatează publicațiile Ukrainska Pravda și Kyiv Independent.

Levin avea 40 de ani și ar fi murit în urma unei răni provocate de schije la cap.

De-a lungul carierei sale, Max Levin a lucrat cu normă întreagă sau ca independent pentru diverse instituții de presă: de la agenția ucraineană Unian și publicația Lb.ua, până la Associated Press, Reuters sau BBC.

Din 2020 era videograf la hromadske.

Până la anunțul morții lui Max Levin, bilanțul indica șapte decese în rândul jurnaliștilor aflați în Ucraina pentru a relata despre războiul început pe 24 februarie.

Energoatom, Compania Națională de Generare a Energiei Nucleare din Ucraina, anunță că sâmbătă, 2 aprilie, steagul Ucrainei a fost arborat la centrala nucleară de la Cernobîl și s-a cântat imnul de stat. Totul după ce, în urmă cu două zile aceeași instituție transmitea că cele mai multe dintre forțele ruse care au ocupat zona au părăsit complexul dezafectat.

„Întregul personal al centralei nucleare de la Cernobîl, care a lucrat eroic în condițiile grele de ocupație din 24 februarie și a asigurat siguranța nucleară (…) la stație și la instalațiile din apropiere, s-a adunat pentru o ceremonie. Lasă steagul ucrainean să fluture și mâna ocupantului să nu-l mai atingă!”, este mesajul publicat pe contul de Telegram al Energoatom.

Trupele ruse au preluat controlul sitului nuclear chiar la începutul invaziei ruse în Ucraina. Timp de câteva săptămâni, personalul ucrainean al centralei a lucrat fără oprire continuând să supravegheze depozitarea combustibilului nuclear și rămășițele îngropate în beton ale reactorului care a explodat în 1986.

Pe 31 martie, Energoatom anunța că forțele ruse intenționează să părăsească zona.

„Informația potrivit căreia ocupanții, care au confiscat centrala nucleară de la Cernobîl și alte instalații din zona de excludere, au pornit în două coloane spre frontiera ucraineană cu Republica Belarus se confirmă”, precizau atunci reprezentanții Energoatom, într-un comunicat de presă, preluat de Nexta.

Ulterior a apărut informația conform căreia, în momentul retragerii, trupele ruse au luat cu ele soldați ai Gărzii Naționale Ucrainene care păzeau zona, care ar fi fost captivi încă de pe 24 februarie, mai notează Nexta.

Consiliul local din Kiev anunță sâmbătă, 2 aprilie, că de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în capitala țării au fost avariate 154 de clădiri rezidențiale, 20 de proprietăți private, 27 de grădinițe și 44 de școli.

”Capitala are un grup de experți care evaluează pagubele cauzate infrastructurii orașului, clădirilor rezidențiale și proprietăților private. Este format din constructori, reprezentanți ai institutelor și economiști”, se mai precizează în mesajul publicat pe canalul oficial de Telegram și citat de Kyiv Independent.

Compania aeriană Wizz Air anunță că toate zborurile sale către sau dinspre Federația Rusă vor fi anulate până în data de 30 octombrie.

”Dorim să vă informăm că Wizz Air monitorizează în mod constant situația în desfășurare, prin urmare toate zborurile către/din Rusia vor fi anulate pentru întregul program al sezonului de vară (până la 30 octombrie). Zborurile sunt eliminate din sistemul de rezervare”, au anunțat reprezentanții companiei, vineri, 1 aprilie, printr-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Mai mulți locuitori ai orașului Enerhodar, din regiunea Zaporojie, s-au adunat sâmbătă, 2 aprilie, la un protest față de forțele ruse care au ocupat orașul în urmă cu aproape o lună. Potrivit Ukrainska Pravda, era vorba despre un protest pașnic.

În timpul manifestației organizate în zona Palatului Culturii Suchasnyk au fost auzite mai multe explozii, iar într-un videoclip publicat de canalul Nexta se vede cum oamenii au început imediat să fugă de la locul de întâlnire, încercând să se pună la adăpost.

Patru persoane ar fi fost rănite, potrivit sursei citate, care adagă că în Enerhodar liniile de comunicații au început să nu mai funcționeze. Internetul prin cablu este blocat, iar apelurile telefonice nu sunt posibile.

Trupele ruse au cucerit centrala nucleară de la Zaporojie pe 4 martie, iar o zi mai târziu au preluat controlul asupra consiliului orașului Enerhodar.

Mai multe detalii: Protest cu zeci de ucraineni în Enerhodarul ocupat. În replică, forțele ruse au tras asupra oamenilor

Suveranul Pontif a anunțat sâmbătă, 2 aprilie, că are în vedere o călătorie în capitala ucraineană Kiev, potrivit Reuters.

Întrebat de un jurnalist, la bordul avionului cu care a zburat astăzi de la Roma în Malta, pentru o vizită de două zile, dacă ia în considerare invitația făcută de autoritățile politice și religioase din Ucraina, Papa Francisc a răspuns: „Da, este pe masă”.

Suveranul Pontif nu a dat alte detalii despre intenția sa de a merge în Ucraina.

Papa Francisc a fost invitat în Ucraina de președintele Volodimir Zelenski, de primarul Kievului, Vitali Kliciko, de Sviatoslav Șevciuk, arhiepiscopul major al Bisericii Catolice de rit bizantin a Ucrainei, și de ambasadorul Ucrainei la Vatican, Andrii Yurash.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe care Moscova o numește „operațiune militară specială”, Papa a condamnat în repetate rânduri ceea ce a catalogat drept o „agresiune nejustificată” și a denunțat „atrocitățile” comise în acest conflict. În această perioadă, Suveranul Pontif s-a referit direct la Rusia doar în timpul rugăciunilor.

Mai mult informații: Papa Francisc anunță că ia în calcul să meargă la Kiev

33 de persoane au murit și 34 au fost rănite în urma atacului cu rachetă de marți, 29 martie, care a vizat o clădire guvernamentală din portul Mikolaiv de la Marea Neagră, anunță Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, potrivit BBC și Ukrainska Pravda.

La patru zile de la atac, echipajele de salvare caută în continuare printre dărâmături și găsesc trupurile victimelor.

35 de salvatori de la 9 unități participă la operațiune.

Primarul din Mikolaiv, Oleksandr Senkevych, spunea, la o zi după atac, că aproximativ 80 de civili au fost uciși, iar alți 450 au fost răniți în oraș de la începutul războiului. Edilul a acuzat forțele ruse că au folosit bombe cu dispersie în jurul orașului, fără să ofere dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.

Forțele Moscovei au lansat sâmbătă dimineață o serie de atacuri care au vizat rafinăria din Kremenciuk, oraș aflat în centrul Ucrainei, anunță un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de CNN.

Rafinăria din Kremenciuk a fost lovită cu „arme cu rază lungă de înaltă precizie, din aer și de pe mare”, a declarat generalul-maior Igor Konașenkov, într-un briefing de presă.

Purtătorul de cuvânt a precizat că Armata rusă a distrus depozitele de benzină și motorină de unde se alimentează trupe ucrainene din estul și centrul țării.

De asemenea, Rusia a atacat aerodromuri militare din Poltava și Dnipro, orașe aflate la est de Kremenciuk, folosind rachete aeriene de înaltă precizie, a anunțat generalul.

Guvernatorul regiunii ucrainene Poltava, Dmitro Lunin, care anunțase că în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc bombardamente în zona pe care o conduce, a precizat că trei avioane rusești au atacat în jurul orei locale 6.00 (aceeași oră la București – n.r.). Oficialul a adăugat că nu știe dacă există victime, dar serviciile de urgență au stins un incendiu sâmbătă dimineață.

Patru rachete rusești au lovit alte ținte în Poltava în jurul orei 2.00, a adăugat Lunin.

Atacul asupra rafinăriei are loc la o zi după ce Kremlinul a acuzat Kievul că a atacat un depozit civil de combustibil din orașul rus Belgorod. Imagini cu unitatea cuprinsă de flăcări au apărut pe rețelele sociale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să discute despre acest subiect când a primit o întrebare în timpul unui interviu pentru Fox News. CNN precizează că nu a putut verifica informația în mod independent.

Un total de 2.437.000 de persoane au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, a anunțat sâmbătă, 2 aprilie, poliția de frontieră poloneză, potrivit BBC.

Instituția anunță totodată că numărul celor care au traversat granița din Ucraina în Polonia a scăzut semnificativ, în cursul zilei de vineri, 1 aprilie, când a fost înregistrat al doilea cel mai mic număr de treceri de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

În același timp, crește numărul celor care decid să se întoarcă în Ucraina. Aceeași sursă precizează că de la începutul războiului, 421.000 de persoane au trecut granița din Polonia înapoi în țara afectată de război, dintre care doar vineri au fost înregistrate 15.000 de treceri.

Cel mai recent bilanț anunțat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați arată că peste 10 milioane de oameni și-au părăsit locuințele din Ucraina de la debutul conflictului. Dintre ei, 4 milioane au plecat în țările vecine, cei mai mulți în Polonia, iar 6,5 milioane de persoane au fost strămutate pe teritoriul ucrainean.

Obuzele rusești au lovit în noaptea de vineri spre sâmbătă mai multe clădiri rezidențiale din orașele Lisichansk și Toșkivka, din regiunea estică Luhansk, potrivit guvernatorului Serghei Haidai, relatează BBC.

Oficialul local a precizat că numărul victimelor este în curs de evaluare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că ”bătălii grele” ar urma să aibă loc în estul țării în zilele viitoare.

Totodată, Zelenski a precizat că forțele ruse se retrag ”încet, dar vizibil” din nordul Ucrainei.

Administrația Biden va colabora cu aliații pentru a transfera tancuri de fabricație sovietică pentru a consolida apărarea ucraineană în regiunea Donbas din estul țării, a anunțat vineri, 1 aprilie, un oficial american, citat de New York Times.

Decizia Washingtonului de a acționa ca intermediar, pentru a ajuta la transferul acestui tip de tancuri, vine ca răspuns la o solicitare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski al Ucrainei, a precizat oficialul, sub protecția anonimatului. Este prima dată de la începutul războiului din Ucraina, când SUA se implică în transferul unor tancuri către Ucraina.

Fără a menționa câte tancuri vor fi trimise sau din ce țări vor veni acestea, oficialul a anunțat că transferul va începe în curând.

De asemenea, el a precizat că tancurile vor permite Ucrainei să efectueze lovituri de artilerie cu rază lungă de acțiune asupra țintelor rusești din Donbas.

Sursa citată notează că transferul acestor tancuri ar putea fi un semnal al unei noi etape a războiului, care se desfășoară deja de cinci săptămâni și a fost dominat de atacurile aeriene rusești asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, în timp ce avansul la sol al trupelor Moscovei este blocat.

În urmă cu o săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut aliaților NATO să furnizeze țării sale tancuri și avioane, pe lângă armele antitanc și antiaeriene care au devenit un element de bază al transferurilor de arme către Ucraina din Occident.

O altă sursă de tancuri pentru Ucraina sunt cele capturate de la forțele ruse, cel puțin 161 până acum, potrivit site-ului de analiză militară Oryx, citat de New York Times. La rândul său, Rusia a capturat 43 de tancuri ucrainene, conform analiștilor care studiază fotografii și videoclipuri publicate pe rețelele sociale.

Oficialii ruși au anunțat recent că își reorientează eforturile de luptă spre estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Moscova se confruntă cu soldații ucraineni din 2014.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat că pentru ziua de sâmbătă, 2 aprilie, sunt planificate șapte culoare umanitare prin care să fie evacuați civilii din regiunile asediate ale Ucrainei, relatează Reuters.

Coridoarele includ unul destinat persoanelor care pot părăsi orașul-port Mariupol cu vehicule private și locuitorilor din Mariupol care au ajuns în Berdiansk, un alt port la Marea Azov, și vor pleca de acolo cu autobuzele.

Cel puțin 158 de copii au fost uciși și alți 254, răniți, în cele peste cinci săptămâni de război din Ucraina, potrivit Procuraturii Generale a țării, relatează The Guardian.

Două dintre victime se numără printre cele 13 persoane ucise când forțele ruse au tras în mașini civile pe o autostradă din Cernihiv în jurul datei de 18 martie.

Instituția ucraineană precizează că bilanțul victimelor nu este unul exact pentru că luptele se desfășoară în continuare, iar datele nu pot fi verificate complet mai ales în locuri precum Mariupol, oraș sudic, aflat sub asediu de săptămâni la rând.

Mai multe informații: Ucraina anunță că peste 400 de copii au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei ruse

Imagini din satelit arată că trupele ruse s-au retras de pe aeroportul Antonov din Hostomel, situat la 20 de kilometri nord-vest de Kiev, relatează CNN.

Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat, joi, pentru CNN că crede că armata rusă probabil a părăsit aeroportul, date confirmate ulterior de imaginile din satelit publicate de Maxar Technologies.

O confirmare a venit sâmbătă dimineață și de la Ministerul britanic al Apărării, care citează serviciile de informații de la Londra.

Trupele „ucrainene continuă să avanseze împotriva retragerii forțelor ruse în vecinătatea Kievului. De-a lungul axei de vest continuă încercările forțelor ucrainene de a avansa de la Irpin către Bucha și Hostomel”, anunță instituția britanică, citată de BBC.

Oraș mic, dar important din punct de vedere strategic, Hostomel a fost scena unor lupte grele încă din 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina. Atunci a fost capturat aerodromul Antonov, ceea ce a reprezentat prima victorie majoră a rușilor în războiul din Ucraina.

Înainte de război, aici se afla cel mai important aeroport internațional de marfă al Ucrainei și o bază aeriană militară cheie.

Mai multe informații: Forțele ruse s-au retras de pe aeroportul Antonov, prima victorie rusă din război. Ce a rămas în urma lor

Guvernul Chinei nu ignoră intenționat sancțiunile împotriva Rusiei în contextul războiului din Ucraina, a declarat sâmbătă, 2 aprilie, Wang Lutong directorul general pentru afaceri europene la Ministerul de Externe de la Beijing, relatează The Guardian.

„China nu este o parte afiliată la criza din Ucraina. Nu credem că comerțul nostru normal cu orice altă țară ar trebui să fie afectat”, a spus Wang, precizând că țara sa contribuie la economia globală prin desfășurarea comerțului normal cu Rusia.

Declarația înaltului oficial de la Beijing vine la o zi după summitul în format online dintre China și Uniunea Europeneană, prima astfel reuniune dintre cele două părți din ultimii doi ani.

„Ne opunem sancțiunilor, dar efectele acestor sancțiuni riscă să se răspândească și în restul lumii, ducând la războaie valutare, războaie comerciale și financiare și, de asemenea, riscă să pună în pericol lanțul de aprovizionare și lanțul industrial și globalizarea și chiar ordinea economică”, a mai spus Wang.

Uniunea Europeană a cerut Chinei să ajute la încheierea războiului din Ucraina și să nu interfereze cu sancțiunile occidentale, apel în urma căruia oficialii de la Beijing au precizat că încearcă să obțină pacea între Moscova și Kiev „prin propriile mijloace”.

Mai multe informații: Oficial chinez: China nu ocolește intenționat sancțiunile împotriva Rusiei

Rachetele rusești au lovit sâmbătă dimineața două orașe ale regiunii Poltava, din centrul Ucrainei, distrugând părți din infrastructură și clădiri rezidențiale, a anunțat liderul regiunii, Dmitri Lunin, citat de Reuters.

„Poltava. O rachetă a lovit peste noapte un obiectiv de infrastructură. Kremenciuk. Multe atacuri asupra orașului, dimineața”, a scris Lunin într-o postare online, adăugând că încă nu există date despre posibile victime.

Informațiile nu au putut fi verficate independent.

Poltava este capitala regiunii cu același nume, aflată la est de Kiev, iar Kremenchuk este unul dintre marile orașe ale zonei.

Președintele Ucrainei vorbește despre un ”dezastru total” lăsat în urmă de forțele ruse care se retrag ”încet, dar vizibil” din unele zone. Zelenski spune că rușii plasează explozibili în case și chiar în trupurile victimelor, existând oricând riscul ca acestea să fie detonate.

„Lasă explozibili pe întreg teritoriul. Minează case, echipamente, chiar și trupurile oamenilor care au fost uciși. Există o mulțime de fire de declanșare, o mulțime de alte pericole”, a acuzat Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

În cel mai nou mesaj video adresat Ucrainei, Zelenski a precizat că forțele ruse se retrag ”încet, dar vizibil” din jurul Kievului și din orașul Cernihiv, din nord, dar a făcut apel la locuitorii din aceste zone să fie prudenți în continuare.

”Așteptați ca pământul nostru să fie curățat. Așteptați până când puteți fi siguri că un nou bombardament nu poate avea loc”, a spus Zelenski.

Mai multe informații: „Un dezastru total”. Zelenski acuză forțele ruse că minează case și trupurile victimelor, în timp ce se retrag

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o consolidare a sancțunilor occidentale despre care a afirmat într-un interviu pentru Fox News că scot Rusia din zona de confort, relatează CNN.

„Sancțiunile funcționează cu certitudine, iar Rusia se teme cu siguranță de sancțiuni. O scoate din zona confort. Îi slăbește economia. Dar se pune întrebarea cum funcționează sancțiunile”, a declarat președintele ucrainean, cerând liderilor din SUA și UE ”să lucreze împreună rapid”.

Potrivit lui Zelenski, sancțiunile ”trebuie să aibă un impact asupra oligarhilor, asupra președintelui Rusiei și asupra tuturor partidelor și asupra țării în general”.

”Statele Unite ar trebui să continue să lucreze la asta dacă își doresc să aibă negocieri de succes”, a adăugat Zelenski.

În cadrul interviului, președintele ucrainean a răspuns acuzațiilor Moscovei, conform cărora Kievul a organizat vineri un atac cu elicopterul asupra unui depozit de combustibil din Belgorod, un oraș rusesc de lângă granița cu Ucraina.

„Trebuie să înțelegi că pe acel teritoriu despre care ai menționat își plasau sistemele de tragere și trăgeau ei înșiși cu rachete”, a răspuns Zelenski întrebării unui jurnalist, referindu-se la Rusia.

„Sunt lucruri pe care le împărtășesc doar cu forțele armate militare ale Ucrainei”, a mai spus liderul ucrainean.

Un incendiu puternic a izbucnit vineri, 1 aprilie, la un depozit de combustibil din Belgorod. Rusia acuză că acesta a fost provocat de un atac aerian al elicopterelor ucrainene.

Informația nu a putut fi verificată independent.

Pachetul de finanțare anunțat vineri, 1 aprilie, de Pentagon pentru Ucraina include, printre altele, drone sinucigașe Switchblade, sisteme anti-drone, vehicule blindate, echipamente de vedere pe timp de noapte și muniţie, relatează CNN.

Noul pachet înseamnă că, de la începutul administrației Biden și până acum, Statele Unite s-au angajat să ofere peste 2,3 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina, după cum a declarat secretarul de presă de la Pentagon, John Kirby.

Ucraina a solicitat în repetate rânduri SUA și statelor europene să-i furnizeze armament avansat. Potrivit sursei citate, unele dintre echipamentele oferite îndeplinesc acest criteriu. SUA însă nu au răspuns pozitiv până acum la una dintre cele mai mari solicitări ale Kievului, aceea de a-i furniza avioane.

Anunțul Pentagonului este considerat o abatere de la practica obișnuită, prin faptul că de data aceasta, SUA au menționat ce fel de echipamente vor livra Ucrainei.

„Ocupanții își retrag forțele din nordul țării noastre. Retragerea este lentă, dar vizibilă. În unele zone sunt îndepărtați în urma bătăliilor. În alte zone își abandonzează pozițiile singuri”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un nou mesaj video publicat pe rețelele sociale în noaptea de vineri spre sâmbătă, relatează CNN.

Liderul de la Kiev le-a cerut ucrainenilor din nord să rămână precauți în timp ce trupele ruse se retrag.

”Mergem înainte. Mișcându-ne cu grijă. Și toți cei care se întorc în această zonă trebuie să fie, de asemenea, foarte atenți. Este încă imposibil să revii la viața normală așa cum era. Chiar și în zonele în care ne întoarcem după lupte. Va trebui să așteptați. Așteptați ca pământul nostru să fie curățat. Așteptați până când puteți fi siguri că un nou bombardament nu poate avea loc”, a mai spus Zelenski.

Totodată, președintele Ucrainei a avertizat că sunt în curs de pregătire mai multe atacuri rusești în regiunea Donbas și în Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării.

Zelenski a descris situația din est ca fiind ”extrem de dificilă”.

Potrivit datelor anunțate de Volodimir Zelenski, 6.266 de oameni au fost evacuați prin coridoarele umanitare în Donețk, Luhansk și Zaporojie, vineri, 1 aprilie.

Trei rachete Iskander lansate din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, au lovit, vineri seară, o localitate din regiunea Odesa, a declarat Maksim Marchenko, şeful administraţiei militare a regiunii.

„Sunt victime”, a precizat Maksim Marchenko, care a promis că rușii „vor regreta fiecare lansare de rachete și fiecare atac asupra pământului nostru”.

Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost, vineri, la Kiev, unde s-a întâlnit cu mai multe autorităţi locale, dar şi cu premierul Denis Şmihal și președintele Volodimir Zelenski.

La despărțire, Roberta Metsola a promis în continuare ajutor Ucrainei, inclusiv pentru refacerea localităţilor care sunt afectate de război, după încheierea acestuia.

„Rezistenţa şi curajul ucrainenilor au inspirat lumea. Sunt la Kiev pentru a da un mesaj de speranţă. Suntem cu voi”, a scris Roberta Metsola pe Twitter.

„Dragi prieteni ucraineni, în curând vă vom ajuta să vă reconstruiţi oraşele. Vom continua să avem grijă de familiile dumneavoastră care au fost forţate să fugă, până când se vor putea întoarce în siguranţă”, a transmis Roberta Metsola.

Președintele Volodimir Zelenski a dat asigurări că Ucraina apreciază foarte mult sprijinul Parlamentului European și și-a exprimat recunoștința pentru vizita liderului său la Kiev.

„Vreau să-ți mulțumesc din suflet, Roberta, ție și întregii tale echipe pentru că ați fost aici într-un moment atât de important pentru statul nostru. Astăzi este un moment important în care ucrainenii cred în fapte și pași concreți. În acest moment, dai dovadă de eroism. Astăzi este eroism să vină cineva în Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski.

Anatoli Fedoruk, primarul din orașul Bucha, a anunțat, vineri, că localitatea ucraineană din regiunea Kiev a fost eliberată de ocupanții ruși, joi, 31 martie, informează BBC.

„31 martie va intra în istoria orașului noastre și a întregii comunități teritoriale ca o zi a eliberării de ocupanții ruși de către Forțele noastre armate”, a spus primarul Anatoli Fedoruk.

„Această zi este fericită, o mare victorie a Forțelor noastre Armate în regiunea Kiev. Cu siguranță vom aștepta și vom face totul pentru a avea o mare victorie în toată Ucraina”, a precizat Anatoli Fedoruk.

Potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, înainte de a părăsi orașul Bucha „invadatorii ruși au minat clădirile civile, infrastructura și zonele din cadrul așezării”.

În această săptămână, Rusia s-a angajat să reducă drastic operațiunile militare din jurul Kievului și Cernihivului, în nordul Ucrainei. Forțele ucrainene au contraatacat în mai multe zone din apropierea Kievului și nu numai.

29 de situri religioase, 16 clădiri istorice, patru muzee şi patru monumente au fost avariate în Ucraina de la declanşarea invaziei ruse, potrivit anunțului făcut vineri de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), relatează AFP.

UNESCO a verificat pagubele la acest 53 de siteuri culturale prin imagini din satelit şi persoane aflate la faţa locului, a explicat un purtător de cuvânt al organizaţiei, potrivit căruia această listă „nu este exhaustivă”.

„Experţii noştri continuă să investigheze o serie de indicii”, a continuat el. Cinci dintre aceste situri se află în regiunea Cernigov (nord), un oraş bombardat de armata rusă şi care se află pe o listă a UNESCO.

Alte cinci situri sunt situate în regiunea Kiev şi 18 în cea a oraşului Harkov, de asemenea ţinta unui puternic bombardament rus, potrivit listei UNESCO consultate de AFP.

De asemenea, alte situri avariate se află între regiunile Sumy (nord-est), Jitomir (vest de Kiev), Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est).

Această listă nu conţine informaţii despre oraşul Mariupol, asediat şi bombardat de forţele ruse, sau Herson, ocupat de aceste forţe.

Yuri Fomichev, primarul din Slavutici, orașul în care locuiesc cei mai mulți dintre muncitorii care lucrează la Cernobîl, a declarat, vineri, că 200 de membri ai gărzii naționale ucrainene au fost luați probabil prizonieri de armata rusă, aflată în retragere, potrivit BBC.

„Îi considerăm prizonieri de război. Lucrăm la un schimb de prizonieri”, a spus Yuri Fomichev, care nu știa cu precizie dacă forțele ruse au părăsit întreaga zonă de excludere din Cernobîl sau doar zona din imediata apropiere a centralei nucleare.

„Întreaga zonă Cernobîl este foarte mare. Nu putem monitoriza totul – știm doar ce se întâmplă doar în jurul centralei unde se află muncitorii noștri”, a transmis Yuri Fomichev.

Soldații ucraineni erau captivi încă din 24 februarie, prima zi a invaziei rusești, când rușii au cucerit fosta centrala nucleară de la Cernobîl.

Oficialii ucraineni anunțaseră vineri dimineață că rușii au luat mai mulți prizonieri în momentul în care au început să se retragă din Cernobîl, dar nu se știa numărul lor.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a anunțat, vineri, că a amânat pentru sâmbătă încercarea de evacuare a civililor din orașul asediat Mariupol.

Potrivit CICR, echipa Crucii Roșii care se îndrepta vineri spre Mariupol a fost nevoită să se întoarcă din drum, din cauză că nu ar fi fost respectate acordurile și condițiile dintre părți.

„Echipa CICR, formată din trei mașini și nouă persoane, nu a ajuns la Mariupol și nici nu a facilitat trecerea în siguranță a civililor astăzi (n.r. – vineri). Vor încerca din nou sâmbătă să facilităm evacuarea în siguranță a civililor din Mariupol”, a anunțat CICR.

„Pentru ca această operațiune să reușească, este esențial ca părțile să respecte acordurile și să ofere condițiile și garanțiile de securitate necesare. Rolul CICR ca intermediar este să însoțească convoiul de la Mariupol în alt oraș din Ucraina”, a mai transmis Crucea Roșie.