Război în Ucraina, ziua 383 | Viitorul Ucrainei și al tuturor ucrainenilor depinde de rezultatul bătăliilor din estul țării, afirmă Zelenski

Șeful prorus al mănăstirii ortodoxe Pechersk Lavra din Kiev a declarat luni că el și alți călugări ai mănăstirii nu au intenția de a părăsi incinta clădirii, scrie The Kyiv Independent.

Pe 10 martie, Ministerul ucrainean al Culturii a publicat o declarație potrivit căreia călugării din ramura ucraineană a Bisericii Ortodoxe Ruse trebuie să părăsească Lavra Pechersk din Kiev, cea mai importantă mănăstire ortodoxă din Ucraina, până pe data 29 martie. Ramura se numește oficial Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei.

„Noi nu suntem colaboraționiști”, a spus, într-o declarație video, mitropolitul Pavlo Lebid, șeful mănăstirii Lavra Pechersk din Kiev.

„Suntem cetățeni ai statului nostru, oameni care au trăit (în mănăstire) din 1988. Mulți dintre noi nu au alt loc decât aici. Nimeni nu ne poate smulge de la dragostea lui Dumnezeu”, a precizat mitropolitul Lebid.

13 mart. 2023 - Acum 2 ani

13-03-2023

Zelenski: Peste 170.000 de kilometri din Ucraina reprezintă un pericol din cauza minelor rusești și a munițiilor neexplodate

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai vorbit, în discursul său video de luni seară, despre eforturile de deminare și problemele din agricultură, spunând că a discutat despre ambele subiecte cu mai mulți experți în timpul zilei, relatează Sky News.

El a afirmat că peste 170.000 de kilometri din Ucraina reprezintă în continuare un pericol din cauza minelor rusești plantate și a munițiilor neexplodate. O mare parte din aceste terenuri sunt folosite de agricultori.

„Al doilea sezon de însămânțare, din timpul războiului pe scară largă, a început deja „, a spus liderul ucrainean.

„Anul trecut, eforturile eroice ale fermierilor noștri și ale tuturor lucrătorilor din sectorul agricol au făcut posibilă păstrarea producției agricole ucrainene și a rolului global al Ucrainei ca garant al securității alimentare”, a afirmat acesta.

Zelenski a vorbit, de asemenea, despre situația energetică din Ucraina. Din octombrie anul trecut, infrastructura energetică a țării a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești cu drone și rachete, existând îngrijorări puternice în ceea ce privește siguranța centralelor nucleare.

Zelenski a spus în discursul său de luni adresat națiunii că sectorul energetic „a fost normalizat”, adăugând: „De fapt, satisfacem nevoile energetice ale ucrainenilor pe întreg teritoriul liber al statului, în conformitate cu capacitățile de generare”.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„Continuăm să ne pregătim pentru următorul sezon de încălzire, atât în ceea ce privește acumularea de resurse, cât și în ceea ce privește protejarea instalațiilor noastre energetice”, a adăugat liderul de la Kiev.

Guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, a anunțat luni că în regiunea Herson va fi introdusă starea de asediu, care va dura cinci zile, informează The Kyiv Independent.

Starea de asediu va dura între orele 17:00 și 6:30, în perioada 13-17 martie, în acest interval locuitorii neavând voie să iasă din case.

Potrivit lui Prokudin, autoritățile au primit informații despre posibila prezență a unor grupuri ruse de sabotaj-reconoaștere în regiune.

Starea de asediu are ca scop prevenirea victimelor în rândul populației civile în timpul acțiunilor subversive.

„Îi rog pe toți cei care trebuie să părăsească regiunea astăzi să o facă imediat, iar în viitor să își planifice șederea în oraș și în regiune”, a declarat guvernatorul.

După ce mai multe părți ale regiunii Herson au fost eliberate de către forțele ucrainene în noiembrie 2022, orașul Herson și alte zone de pe malul vestic al râului Nipru au fost bombardate continuu de forțele ruse.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Ambasadorul Germaniei în Marea Britanie afirmă că instruirea soldaților ucraineni pentru a folosi tancurile Leopard 2 este aproape finalizată, relatează Sky News.

„După mai multe săptămâni, instruirea soldaților ucraineni în utilizarea tancurilor de luptă Leopard 2 la Munster, în Germania, se apropie de finalizare. Soldații sunt acum capabili să folosească tancurile de luptă principale moderne, dintre care Germania va trimite 18 în Ucraina în zilele următoare”, a scris luni, într-un mesaj publicat pe Twitter, ambasadorul Miguel Berger.

After several weeks, the training of Ukrainian soldiers in the use of Leopard 2 battle tanks in Munster in Germany is nearing completion.
The soldiers are now able to use the modern main battle tanks, 18 of which Germany is sending to Ukraine in the coming days. pic.twitter.com/qymXHzNbuk

— Miguel Berger (@GermanAmbUK) March 13, 2023

În ianuarie, Germania a anunțat că va trimite Ucrainei o parte din tancurile sale Leopard, după săptămâni întregi de apeluri din partea aliaților internaționali ai Kievului în acest sens.

La acea vreme, Sky News relata că întârzierea deciziei cancelarului german Olaf Scholz a fost determinată de temerile că livrarea acestor tancuri ar putea duce la escaladarea războiului sau că Germania ar putea deveni o țintă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că intrarea țării sale în UE și NATO nu ar trebui să fie văzută ca o „pomană” sau o „răsplată”, ci ca ceva în „cel mai bun interes pragmatic al comunității europene”, informează Al Jazeera.

„Aderarea Ucrainei la UE și NATO va garanta pacea și stabilitatea pe termen lung. Pe de altă parte, o mai mare ambiguitate (privind primirea Ucrainei în cele două organizații internaționale, n.r.) ar fi incredibil de nechibzuită. Soluțiile pe jumătate pregătite, cum ar fi menținerea Ucrainei în fundal sau în sala de așteptare, ar avea ca rezultat invariabil o nouă agresiune rusă, ceea ce nu este în interesul Europei”, a declarat Kuleba, în cadrul unui discurs susținut la Summitul Oxford-Ucraina din Marea Britanie.

În discursul său, Kuleba a mai spus că nu este necesar să se țină cont de ceea ce spune Rusia, deoarece președintele Vladimir Putin este „terminat” și „și-a pus toate cărțile pe masă”, menționând că Ucraina trebuie să triumfe, astfel încât să se asigure faptul că Moscova nu va fi recompensată pentru „ceea ce a făcut”.

Viitorul Ucrainei depinde de rezultatul bătăliilor care se dau în punctele-cheie din estul țării, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Al Jazeera și Sky News.

„Este foarte greu în est – foarte dureros. Trebuie să distrugem puterea militară a inamicului. Și o vom distruge”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat luni seară națiunii.

„Bilohorivka și Marinka, Avdiivka și Bahmut, Vuhledar și Kamianka – și în alte locuri se decide ce fel de viitor vom avea. Acolo se luptă pentru viitorul tuturor ucrainenilor”, a punctat liderul de la Kiev.

Zelenski a continuat spunând că este recunoscător fiecărui soldat care își pune viața în pericol în aceste bătălii, relatează CNN.

„Le mulțumesc tuturor celor care își apără pozițiile și luptă pentru Ucraina și pentru frații lor”, a spus el. „Mulțumesc tuturor celor care nu îi dezamăgesc niciodată pe cei care sunt alături de ei, pe linia de front!”, a adăugat președintele ucrainean.

„Astăzi, aș dori să recunosc meritul soldaților Brigăzii 92 Mecanizate Separate și să le mulțumesc pentru acțiunile lor de succes în zona Bahmut”, a mai afirmat Zelenski.

Organizaţia non-guvernamentală Human Rights Watch (HRW) a denunțat luni consecinţele „devastatoare” ale invaziei ruse asupra orfanilor şi copiilor ucraineni aflați în plasament, afirmând că mii dintre aceștia au fost „transferaţi cu forţa” în Rusia sau în teritoriile ucrainene aflate sub ocupaţie rusă, informează AFP.

„Rusia trebuie să pună capăt acestor deportări”, a transmis, într-un comunicat de presă, organizația pentru apărarea drepturilor omului.

„Reptrierea copiilor care au fost luaţi ilegal de către forţe ruse trebuie să fie o prioritate internaţională”, a precizat HRW.

Organizația a îndemnat Kievul să reformeze de urgenţă sistemul ucrainean de luare în grijă a acestor copii, în contextul în care Ucraina avea înaintea invaziei ruse peste 105.000 de copii plasaţi în instituţii – majoritatea acestora cu dizabilităţi.

Grupul rus de mercenari Wagner desfășoară, mai nou, o campanie de recrutare în liceele din Moscova, distribuind chestionare și colectând datele de contact ale elevilor interesați care ar putea dori să devină „tineri războinici”, afirmă Ministerul britanic al Apărării, potrivit Euronews.

De asemenea, există informații potrivit cărora organizația paramilitară duce o campanie de recrutare și în zeci de centre sportive din Rusia.

În cea mai recentă actualizare a informațiilor sale privind invazia din Ucraina, Ministerul Apărării de la Londra afirmă că fondatorul și șeful grupului Wager, Evgheni Prigojin, „a pierdut probabil accesul la recrutarea în închisorile rusești”, din cauza disputelor pe care le are cu conducerea militară de la Kremlin.

Mai multe detalii: Grupul Wagner recrutează în liceele din Moscova „tineri războinici” pentru conflictul din Ucraina, după ce a pierdut accesul la deținuții ruși

Rusia a recurs la recrutarea unor deținute din închisorile pentru femei care să servească în armata rusă, în încercarea de a compensa pierderile tot mai mari din Ucraina, potrivit atât oficialilor ucraineni, cât și unui organism independent de supraveghere a închisorilor rusești, scrie luni The Moscow Times.

„Săptămâna trecută, un tren cu vagoane de dormit pentru transferul deținuților a fost reperat deplasându-se spre regiunea Donețk. Unul dintre vagoane avea femei condamnate (în el)”, a susținut Ministerul ucrainean al Apărării, într-o actualizare a informațiilor despre conflict, publicată luni.

Olga Romanova, cofondatoarea organizației pentru drepturile deținuților „Russia Behind Bars”, a confirmat afirmațiile ministerului ucrainean pentru publicația rusă independentă de știri iStories, menționând că Moscova a folosit probabil deținuți de sex feminin pentru a-și suplimenta trupele din Ucraina cel puțin de la sfârșitul anului trecut încoace.

Mai multe detalii: Moscova ar fi ajuns să recruteze femei din coloniile penitenciare din sudul Rusiei pentru a le trimite să lupte pe frontul din Ucraina

Rusia a propus luni prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării, relatează France Presse.

„Acordul asupra +Iniţiativei cerealiere din Marea Neagră+ implică prelungirea cu cel puţin 120 de zile, poziţia Rusiei de a-l prelungi cu doar 60 de zile, prin urmare, contrazice documentul semnat de Turcia şi ONU”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, precizând că Ucraina aşteaptă „poziţia oficială” a Naţiunilor Unite şi Ankarei, ca „garanţi ai iniţiativei”.

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin s-a declarat luni deschisă discuţiilor cu privire la posibilitatea de a dona Ucrainei avioane de luptă F-18 care urmează să fie înlocuite în curând cu avioane F-35 mai moderne, relatează France Presse.

„Vin noile F-35 (…). Când aceste vechi Hornet-uri vor fi casate, putem discuta despre utilizarea lor viitoare”, a declarat Marin luni reporterilor.

Kievul, care a obţinut recent livrarea de tancuri occidentale, în special Leopard 2 de concepţie germană, cere şi avioane de luptă moderne pentru a apăra spaţiul aerian ucrainean împotriva atacurilor Rusiei.

Armata ucraineană a sugerat să-i fie furnizate F-16, avioane de fabricaţie americană.

Finlanda în special, care operează o flotă de F/A-18 Hornet, a anunţat în decembrie 2021 că a făcut o comandă de 64 F-35A la producătorul american Lockheed Martin.

Forțele ruse au bombardat luni Avdiivka și Kostyantynivka în regiunea Donețk cu mai multe lansatoare de rachete și artilerie Uragan, a informat Procuratura din regiunea Donețk, citată de Kyiv Independent.

În urma atacului, o femeie de 46 de ani din Avdiivka a murit, iar alți cinci locuitori din Kostyantynivka cu vârste cuprinse între 25 și 73 de ani au fost răniți.

De asemenea, mai multe case, mașini, drumuri și alte bunuri au fost avariate în urma atacului, potrivit parchetului.

Zeci de soldaţi ucraineni au încheiat luni în Spania un program de instruire cu o durată de patru săptămâni pentru folosirea tancurilor germane Leopard 2A4, din care Spania va oferi Ucrainei şase bucăţi, relatează Reuters.

Un grup de 40 de tanchişti şi 15 mecanici au desfăşurat programul de instruire la o bază militară din apropierea oraşului Zaragoza. „A fost un program intens”, iar militarii ucraineni vor reveni acasă „cu cunoştinţe foarte acceptabile” pentru utilizarea tancurilor Leopard, a declarat un căpitan spaniol jurnaliştilor, cărora li s-a permis luni prima dată accesul în poligonul militar unde s-a desfăşurat pregătirea militarilor ucraineni.

Marea Britanie cataloghează China ca reprezentând o „provocare care definește o epocă” pentru ordinea mondială și a spus, de asemenea, că securitatea Regatului Unit depinde de rezultatul războiului din Ucraina, relatează Reuters.

Actualizarea planului Marii Britanii pentru securitate și politică internațională, publicată luni, a avertizat asupra aprofundării parteneriatului Chinei cu Rusia și a cooperării tot mai mari a Moscovei cu Iranul după invazia Ucrainei.

Rusia și China s-au aliniat „în mod clar” la propaganda și dezinformarea cu privire la războiul din Ucraina, iar Statele Unite și Occidentul nu au investit suficient de-a lungul anilor în contracararea unei astfel de dezinformari, a declarat luni un înalt oficial al Departamentului de Stat, citat de CNN.

„Statele Unite ca țară, Occidentul ca societate, au întârziat să accepte și să realizeze măsura în care China și Rusia au făcut operațiuni în spațiul informațional parte integrantă a obiectivelor lor naționale”, a declarat oficialul reporterilor.

Oficialul a spus că China și Rusia „au cheltuit zeci de miliarde de dolari” pe dezinformare de-a lungul anilor.

Moscova nu se opune prelungirii acordului cu cereale de la Marea Neagră, dar doar pentru o perioadă de 60 de zile, a declarat luni adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Serghei Verșinin, relatează Reuters.

Acordul, care a fost prelungit cu 120 de zile în noiembrie 2022, expiră pe 18 martie.

Inițiativa privind exportul de cereale de la Marea Neagră, intermediată între Rusia și Ucraina de către Națiunile Unite și Turcia în iulie 2022 și-a propus să prevină o criză alimentară globală, permițând ca cerealele ucrainene blocate de invazia Rusiei să fie exportate în siguranță din trei porturi ucrainene.

Curtea Penală Internațională (CPI) intenționează să deschidă două cazuri de crime de război care au legătură cu invazia rusă din Ucraina și va solicita mandate de arestare pentru mai multe persoane, potrivit unor actuali și foști oficiali care cunosc decizia și care nu au fost autorizați să vorbească public, scrie luni, 13 martie, The New York Times.

Mai multe detalii: Curtea Penală Internațională va deschide două dosare de crime de război împotriva Rusiei, anunță presa americă. Ce fapte sunt vizate

Consiliul Uniunii Europene a anunțat luni că a prelungit cu încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei, potrivit CNN.

Sancțiunile, care vor rămâne în vigoare până la 15 septembrie 2023, îi vizează „pe cei responsabili pentru subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”, a transmis consiliul într-un comunicat.

Sancțiunile actuale se aplică pentru 1.473 de persoane fizice și 205 de entități și includ restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziție fonduri sau alte resurse economice persoanelor și entităților enumerate.

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a declarat luni, la televiziunea ucraineană, că forțele Wagner au început să recruteze rezidenți pentru a participa la luptele pentru Bahmut, transmite Kyiv Independent.

Fedorov, care se află în zona controlată de ucraineni, a declarat că trupele ruse oferă locuitorilor din Melitopol 200.000 de ruble (2.650 de dolari) pe lună pentru a lupta pentru Rusia în Bahmut.

Armata rusă a tras asupra unei echipe de ingineri energetici în timpul efectuării lucrărilor de urgență în Dariivka, regiunea Herson. Un inginer electrotehnic a fost rănit și a fost dus la un spital local, potrivit Administrației Militare Herson, citate de Kyiv Independent.

Obiectivele Rusiei în Ucraina pot fi atinse doar prin mijloace militare, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că „până acum, nu există premise pentru tranziția procesului la un curs pașnic”, relatează CNN.

„Pentru noi, prioritatea absolută continuă să fie și va rămâne întotdeauna atingerea obiectivelor noastre. Acum ele pot fi atinse doar prin mijloace militare”, a continuat Peskov.

La sfârșitul lunii februarie, China a publicat un „plan de pace” pentru Ucraina, dar reprezentantul Kremlinului a spus că nu există nicio perspectivă de pace.

„Operațiunea militară specială (sintagma folosită de Rusia pentru invazia din Ucraina – n.r.) continuă, ne îndreptăm spre atingerea obiectivelor care au fost stabilite”, declara Dmitri Peskov la acea vreme.

Luptele continuă în Bahmut fără încetare, existând inclusiv confruntări corp la corp între militarii ucraineni și cei ruși, spune maiorul Rodion Kudriashov, comandantul adjunct al Brigăzii 3 detașate de asalt a Ucrainei, citat de CNN.

„Situația de la Bahmut este extrem de tensionată. Inamicul încearcă să asalteze pozițiile Forțelor Armate ale Ucrainei și face tot ce poate pentru a avansa”, a declarat, luni, maiorul Kudriashov, adăugând că „situația este tensionată, dar pe deplin sub controlul” forțelor ucrainene.

„În timpul bătăliilor de infanterie, când ne recâștigăm propriile poziții și le asaltăm pe cele ale inamicului, unitățile noastre sar literalmente cu picioarele în tranșeele inamice și îl alungă pe inamic”, a spus Kudriashov.

Un blogger militar pro-rus precizează că luptătorii Wagner și-au început asaltul asupra părții subterane a unei mari fabrici metalurgice din Bahmut, uzina de prelucrare a metalelor Artiomovsk, informații pe care CNN menționează că nu le-a putut verifica în mod independent.

Discuțiile cu privire la o posibilă extindere a acordului care să permită exportul în siguranță al cerealelor din porturile Ucrainei de la Marea Neagră au început luni, 13 martie, între oficiali ai ONU și ministrul adjunct de Externe al Rusiei, relatează The Guardian.

Acordul privind cerealele din Marea Neagră, încheiat de Rusia și Ucraina cu intermedierea ONU și a Turciei, în iulie 2022, a fost prelungit cu 120 de zile în noiembrie și urmează să fie reînnoit pe 18 martie, relatează Reuters.

Înțelegerea a urmărit să prevină o criză alimentară globală, permițând ca cerealele ucrainene blocate de invazia rusă să fie exportate în siguranță din trei porturi ucrainene.

Moscova a semnalat deja că va fi de acord cu o prelungire numai dacă restricțiile care îi afectează propriile exporturi vor fi ridicate, dar mulți diplomați și înalți oficiali, inclusiv ministrul turc al Apărării Hulusi Akar, sunt optimiști că acordul va fi reînnoit.

Oficialii ruși spun că, deși exporturile agricole ale țării nu au fost vizate în mod explicit de Occident, sancțiunile asupra industriilor sale de plăți, logistică și asigurări au creat o barieră pentru ca aceasta să-și poată exporta propriile cereale și îngrășăminte.

Vizat de atac a fost satul ucrainean Znob-Novgorodskoie din regiunea Sumî, aflată lângă granița ruso-ucraineană, potrivit șefului biroului președintelui Zelenski, Andrii Yermak, relatează Ukrainska Pravda.

„În regiunea Sumî, rușii au tras asupra satului Znob-Novgorodskoie. A fost efectuat un atac cu rachete în zona liceului vocațional-agrar local”, a anunțat oficialul, precizând și că patru persoane au fost rănite.

Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, președintele chinez Xi Jinping plănuiește să poarte o discuție cu omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski, relatează Wall Street Journal, care citează persoane familiarizate cu situația.

Discuția ar urma să aibă loc probabil după ce liderul de la Beijing se va întâlni săptămâna viitoare cu președintele rus Vladimir Putin, întâlnire despre care a relatat anterior Reuters, de asemenea, citând surse sub protecția anonimatului.

Întâlnirea față în față cu Putin și cea virtuală cu Zelenski reflectă efortul Beijingului de a juca un rol mai activ în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, au spus sursele pentru cotidianul american de afaceri.

Mai multe detalii: WSJ: Xi Jinping vrea o întâlnire virtuală cu Zelenski, după întrevederea cu Putin de săptămâna viitoare

Autoritățile ucrainene au confirmat că soldatul care apare într-un videoclip în timp ce spune ”Glorie Ucrainei”, după care este executat s-a născut la Chișinău, în 1980, iar în 2008 s-a mutat împreună cu familia în Ucraina, relatează Ziarul de Gardă.

În urma confirmării venite de la Kiev, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova transmite luni, 13 martie, printr-un comunicat, că uciderea soldatului „poate fi calificată drept crimă de război”.

„Ca urmare a confirmării de către partea ucraineană a faptului că soldatul ucrainean executat de către soldații ruși este Alexandr Mațievschii, MAEIE condamnă cu vehemență uciderea cetățeanului moldovean, faptă care poate fi calificată drept crimă de război și încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar”, au transmis autoritățile de la Chișinău.

Mai multe detalii: Reacția Chișinăului după ce Kievul a confirmat că soldatul executat după ce a spus „Glorie Ucrainei” era cetățean moldovean

Atacurile au avut loc în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Zaporojie și Luhansk, din estul, sudul și nordul Ucrainei, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent.

Două persoane au fost ucise, iar 11 au fost rănite în ultimele 24 de ore.

În dimineața zilei de luni, 13 martie, a fost atacat un sat din regiunea sudică Mikolaiv, în urma căruia un cuplu a fost ucis, iar copilul celor doi, în vârstă de 7 ani, a fost rănit, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

În urma atacului a fost distrusă o casă, iar alte două persoane au fost rănite.

Tot luni dimineață, un atac a vizat o comunitate din regiunea Sumî, la granița cu Rusia, potrivit administrației militare regionale. Anterior, pe 12 martie, armata rusă a lovit comunitatea Bilopillia de 18 ori, au precizat autoritățile locale, adăugând că nu au existat victime sau pagube.

De asemenea, în ultimele 24 de ore, au fost lovite mai multe zone din regiunea Donețk, patru civili fiind răniți în Bahmut, doi în Krasnohorivka și unul în Kostiantinivka.

Trupele rusești au lovit de 56 de ori și regiunea Herson, precizează administrației militară. O persoană a fost rănită și mai multe case și apartamente, avariate, în orașul Herson.

Atacuri au avut loc și în Harkov, Luhansk și Zaporojie, fiind lovită infrastructura civilă.

Comisia Europeană va prezenta prima evaluare a progresului Ucrainei în îndeplinirea „criteriilor de candidată” la aderarea la UE în luna mai, iar până atunci Kievul va finaliza implementarea celor mai multe dintre condiții, a anunțat viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olga Ștefanișina, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit acesteia, o evaluarea orală interimară este de așteptat să aibă loc la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale al UE, urmând a avea eventual discuții preliminare la Kiev.

Ucraina a primit în luna iunie statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a atinge acest obiectiv, țara trebuie să îndeplinească condițiile Comisiei Europene în chestiuni legate de justiție, statul de drept și lupta anticorupție și apoi să continue procesul de negociere privind aderarea la UE.

După evaluarea din această primăvară, Comisia Europeană va veni cu una oficială în luna octombrie.

Ștefanișina a spus că Ucraina va termina de implementat aproape toate „criteriile de candidat” înainte de evaluarea intermediară.

„Câteva părți au fost deja finalizate din punct de vedere politic, rămân probleme tehnice. Sarcinile legate de implementarea legii minorităților naționale vor rămâne (de finalizat)”, a explicat aceasta.

Proiectul de lege privind minoritățile etnice, care a fost adoptat de Parlamentul ucrainean pe 13 decembrie, a stârnit critici din partea autorităților române și a comunității române din Ucraina, care acuză că legea nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română.

„Inamicul continuă să crească prezența trasnportoarelor de rachete în Marea Neagră, anunță Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

Există, de asemenea, o activitate sporită a aviației tactice ruse în direcția estică și deasupra apelor Mării Azov și nu este exclusă activitatea dronelor de recunoaștere, mai precizează sursa citată.

Potrivit autorităților ucrainene, „amenințarea unui atac cu rachete este extrem de mare”, astfel că oamenii sunt sfătuiți să nu neglijeze măsurile de siguranță și alertele care anunță iminența unor lovituri.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat luni, 13 martie, că Rusia a pierdut 159.800 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei lansate pe 24 februarie 2022, relatează The Kyiv Independent.

Acets bilanț include 710 soldați ale forțele rusești care au murit doar în ultima zi.

Potrivit estimărilor Ucrainei, printre pierderile suferite de Rusia se numără și: 3.474 de tancuri, 6.774 de vehicule blindate de luptă, 5.354 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.503 sisteme de artilerie, 493 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 259 de sisteme de apărare aeriană, 304 avioane, 289 de elicoptere, 2.109 drone și 18 ambarcațiuni.

Președintele chinez Xi Jinping plănuiește să călătorească în Rusia pentru a se întâlni cu omologul său, Vladimir Putin, săptămâna viitoare, relatează Reuters care citează surse familiarizate cu această chestiune.

Planurile lui XI Jinping pentru o astfel de vizită vin în contextul în care China s-a oferit să medieze negocierile de pace cu Ucraina, un efort care a fost întâmpinat cu scepticism de Occident, având în vedere sprijinul diplomatic al Chinei pentru Rusia.

Agenția rusă de știri Tass a relatat pe 30 ianuarie că Putin l-a invitat pe Xi să viziteze Rusia în primăvară, iar Wall Street Journal nota luna trecută că o vizită la Moscova a liderului de la Beijing ar putea avea loc în aprilie sau la începutul lunii mai.

China și Rusia au încheiat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul cu ocazia ceremoniei de deschidere Jocurilor Olimpice de iarnă, care a avut loc cu câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

De când a devenit președinte, Xi Jinping s-a întâlnit personal cu Vladimir Putin de 39 de ori, cel mai recent în septembrie 2022.

Unul dintre principalii aliați ai președintelui Vladimir Putin, Nikolai Patrușev, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat luni că se îndoiește că gazoductele Nord Stream au fost aruncate în aer de un grup pro-ucrainean și a precizat că Moscova încă nu știe cine anume a fost în spatele incidentelor, relatează agenția rusă Interfax, citată de Reuters.

Oficialul rus a spus că Ucraina nu a câștigat nimic din distrugerea conductelor.

Presa germană și cea din Statele Unite au relatat recent că membrii comunității americane de informații cred că un grup pro-ucrainean s-a aflat în spatele exploziilor din septembrie care au afectat grav gazoductele Nord Stream. Rusia a calificat incidentul drept un atac terorist și a sugerat că în spatele acestuia s-ar afla țări occidentale.

Teritoriile ucrainene ocupate de forțele ruse se află sub controlul direct al Kremlinului, a relatat luni cotidianul rus Kommersant, citând surse din administrația prezidențială.

Potrivit cotidianului economic rus, citat de The Moscow Times, asta înseamnă că regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson nu sunt incluse în niciunul dintre cele opt districte federale ale Rusiei și nu au propriul lor emisar prezidențial.

Totodată, autorităților controlate de Moscova din aceste regiuni nu li s-a transmis să pună bazele administrative ale încorporării lor în Federația Rusă, mai precizează Kommersant.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna trecută că administrația „studiază diverse opțiuni” de încorporare a regiunilor ucrainene în ierarhia administrativă regională a Rusiei.

Moscova nu controlează în totalitate cele patru teritorii pe care a anunțat că le-a anexat anul trecut în urma unor referendumuri care nu sunt recunoscute de comunitatea internațională.

Mai multe detalii: Teritoriile ucrainene ocupate sunt conduse direct de la Kremlin. Rusia ar vrea să le încorporeze în federație anul acesta

Unitățile de asalt Wagner suferă „pierderi semnificative” în timp ce avansează din mai multe direcții în jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei, a declarat luni generalul-colonel Oleksandr Sirskyi, citat de CNN.

„Situația din jurul Bahmut rămâne dificilă. Unitățile de asalt ale lui Wagner avansează din mai multe direcții, încercând să străpungă apărarea trupelor noastre și să avanseze spre cartierele centrale ale orașului. În cursul luptelor aprige, apărătorii noștri îi provoacă inamicului pierderi semnificative. Toate încercările inamicului de a captura orașul sunt respinse de artilerie, tancuri și alte mijloace de foc”, a spus comandantul ucrainean, potrivit pe canalului Telegram al Centrului Militar Media al Ucrainei.

Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că forțele ucrainene luptă cu înverșunare pentru orașul din Donețk, unde, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, forțele ruse nu au avansat în ultimele zile.

În urma asistenței militare occidentale, după invazia rusă, Ucraina a devenit în 2022 al treilea cel mai mare importator de arme din lume, potrivit unui studiu al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), relatează Ukrainska Pravda.

„Datorită asistenței militare din partea Statelor Unite și a multor state europene, după invazia rusă în Ucraina în februarie 2022, această țară a devenit al treilea cel mai mare importator de arme principale în 2022 (după Qatar și India) și al 14-lea cel mai mare importator în periaoda 2018-2022”, scrie în studiul citat.

Peter D. Weseman, cercetător senior pentru Programul SIPRI privind transferul de arme, precizează că „din cauza îngrijorărilor că furnizarea de avioane de luptă cu rază lungă de acțiune și rachete ar putea duce la o nouă escaladare a războiului din Ucraina, țările NATO au respins cererile Ucrainei pentru acestea în 2022. În același timp, acestea au furnizat astfel de arme altor state implicate în conflicte, în special în Orientul Mijlociu și Asia de Sud”.

Pe 8 martie, la Stockholm, miniștrii apărării din UE au convenit să accelereze livrarea de obuze de artilerie și să cumpere mai multă muniție pentru a ajuta Ucraina, dar nu au decis încă cum să pună în aplicare aceste planuri.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, le-a cerut atunci miniștrilor să sprijine planul estonian, potrivit căruia țările UE ar trebui să își unească forțele pentru a achiziționa un milion de obuze de 155 mm în acest an, în valoare de 4 miliarde de euro.

Întreruperi de energie electrică din mai multe zone ale Kievului au loc luni dimineață din cauza deteriorării unor echipamente, anunță compania energetică DTEK, citată de publicația Pravda.

Patru districte din Kiev sunt afectate. Este vorba despre cartierele Holosiivskyi, Sviatoshynskyi, Șevcenko și Solomianskyi.

Statului Major al forțelor armate ale Ucrainei precizează, în raportul său de luni dimineață, că, în ultima zi, forțele ucrainene au respins 102 atacuri rusești în cinci zone, relaetază The Kyiv Independent.

Rusia a efectuat duminică, 12 martie, trei atacuri cu rachete, opt atacuri aeriene și 49 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

De asemenea, armata ucraineană precizează că forțele rusești își refac trupele afectate de pierderile grele de pe câmpul de luptă, citând rapoarte despre trenul rusesc cu mașini de prizonieri care se îndrepta spre regiunea Donețk săptămâna trecută.

Forțele aeriene ucrainene au lovit șase baze temporare rusești, un complex de rachete antiaeriene și au vizat, de asemenea, două baze temporare, un post de comandă, două depozite de muniții și o instalație de depozitare a combustibilului, mai notează sursa citată.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de duminică seară că peste 1.000 de militari ai forțelor ruse au fost uciși și 1.500, răniți în luptele de la Bahmut.

„În mai puțin de o săptămână, începând cu 6 martie, am reușit să ucidem peste 1.100 de soldați inamici numai în sectorul Bahmut, pierderea ireversibilă a Rusiei, chiar acolo, lângă Bahmut”, a spus Zelenski.

„În plus, încă cel puțin 1.500 de pierderi sanitare ale inamicului – acestea sunt răni incompatibile cu continuarea luptei. Au fost distruse și zeci de unități de echipament inamic. În plus, au fost arse mai mult de zece depozite de muniții rusești”, a mai precizat liderul de la Kiev.

Cel puțin o persoană a fost rănită în regiunea Belgorod din sudul Rusiei, de la granița cu Ucraina, după ce apărarea aeriană a doborât luni patru rachete, a anunțat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe canalul său Telegram, relatează CNN.

„Sistemul nostru de apărare aeriană a fost activat în Belgorod și în regiunea Belgorod. Patru rachete au fost doborâte. Amploarea pagubelor la sol este în curs de stabilire. Se știe deja că o persoană este rănită”, a precizat oficialul rus.

„Un echipaj de ambulanță a fost trimis la fața locului. Există, de asemenea, pagube provocate de resturi de rachete în două case particulare”, a mai spus Gladkov fără să facă vreo mențiune cu privire la sursa rachetelor.

Autoritățile din Belgorod, care se învecinează cu regiunea ucraineană Harkov, au raportat multiple atacuri de când Rusia a declanșat, anul trecut, invazia în țara vecină. Anterior, Ucraina a refuzat să comenteze atacurile din interiorul teritoriului rus.

Evgheni Prigojin, șeful companiei militare private rusești Wagner, a recunoscut că forțele ucrainene luptă cu înverșunare „pentru fiecare metru” la Bahmut, orașul din regiunea Donețk, unde se dau unele dintre cele mai grele bătălii ale războiului, în acest moment, relatează CNN.

„Situația din Bahmut este foarte dificilă, inamicul luptă pentru fiecare metru. Cu cât ne apropiem mai mult de centrul orașului, cu atât luptele sunt mai grele, cu atât mai multă artilerie lucrează împotriva noastră și mai multe tancuri. Ucrainenii aruncă rezerve nesfârșite”, a declarat Prigojin într-un mesaj publicat duminică, pe Telegram.

Anterior, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, Oleksandr Sirsky, a precizat că armata Kievului pregătește o contraofensivă, iar apărarea de la Bahmut în fața atacurilor rusești este necesară pentru a „câștiga timp”.

Cel puțin trei civili au fost uciși și alți 15 au fost răniți în urma bombardării de către armata ucraineană a unei stații de autobuz din Perevalsk, au anunțat duminică autoritățile ruse din autoproclamata Republica Populară Luhansk.

„Bombardarea unei stații de transport în comun din orașul Perevalsk la ora de vârf a luat viața a trei persoane. Cincisprezece au fost rănite, printre acestea sunt și copii”, a transmis Leonid Pasechnik, așa-numitului șef al Republicii Populare Luhansk.

Potrivit reprezentanților administrației ruse de ocupație, Perevalsk a fost bombardat de armata ucraineană cu sisteme de rachete cu lansare multiplă HIMARS.

Președintele Volodimir Zelenski i-a acordat titlul de „Erou al Ucrainei” militarului ucrainean Oleksandr Matsievski, care a fost împușcat de ruși pentru că a spus „Glorie Ucrainei!”.

„Astăzi (n.r. – duminică) i-am acordat titlul de Erou al Ucrainei lui Oleksandr Matsievskyi. Un soldat. Un om pe care toți ucrainenii îl vor cunoaște. Un om care va fi amintit pentru totdeauna. Pentru curajul său, pentru încrederea în Ucraina – și pentru „Gloria Ucrainei!”. Slavă eroului! Slavă eroilor! Slavă Ucrainei!” – a transmis Volodimir Zelenski.

Purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, Serhiy Cherevaty, a anunțat că În ultima zi, s-au înregistrat 161 de bombardamente și 39 de lupte cu inamicul în direcția Bahmut.

Potrivit oficialilor ucraineni, în timpul luptelor, 239 de militari ruși au murit și alți 293 au fost răniți.

„Bahmut continuă să fie epicentrul ostilităților. Inamicul încearcă să spargă apărarea noastră prin concentrarea celor mai bine pregătite trupe Wagner. În această zi (n.r. – duminică), au avut loc 161 de bombardamente pe toată secțiunea frontului din Bahmut. S-au dat 39 de lupte în care inamicul a pierdut 239 de ocupanți morți, 293 de răniți”, a spus Serhiy Cherevaty.

Autoritățile ucrainene își intensifică eforturile de evacuare a civililor din orașul Kupiansk din regiunea Harkov, pe fondul bombardamentelor rusești necruțătoare.

Oleh Siniehubov, șeful administrației militare regionale ucrainene, a declarat sâmbătă că orașul Kupiansk se confruntă cu cele mai „aprinse” lupte din regiune și a îndemnat toți rezidenții rămași să plece.

„Forțele inamice încearcă neîncetat să atace pozițiile forțelor noastre. De aceea am anunțat evacuarea obligatorie”, a spus Oleh Siniehubov, adăugând că autoritățile locale și grupurile de voluntari încearcă să transfere oamenii în locuri mai sigure în altă parte din regiune.

Mulți ucraineni care locuiesc aproape de linia frontului țării au fugit de lupte, dar alții au sfidat apelurile de evacuare din partea oficialilor, în ciuda pericolului. În multe locuri, cei care au ales să rămână sunt în vârstă și au o sănătate precară. Alții au spus că sunt îngrijorați de insecuritatea economică dacă ar pleca într-o altă regiune.

Forțele ruse nu au făcut sâmbătă niciun progres confirmat în interiorul Bahmut, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului.

Surse ucrainene și rusești continuă să raporteze lupte grele în oraș, dar luptătorii Grupului Wagner sunt probabil din ce în ce mai imobilizați în zonele urbane, cum ar fi complexul industrial AZOM, și, prin urmare, le este greu să facă progrese semnificative, potrivit raportului ISW.

Urmărește-ne pe Google News