Război în Ucraina, ziua 384 | Kievul anunță că va continua să apere Bahmut. Este „cheia stabilității întregului front”

Comandamentul militar suprem al Ucrainei este în unanimitate în favoarea apărării sectorului de front din estul Ucrainei, inclusiv a orașului asediat Bahmut, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

Liderul ucrainean a mai afirmat că liderii militari s-au pronunțat, astfel, și în favoarea provocării de pierderi maxime inamicului prin continuarea rezistenței în acest sector.

„Accentul principal a fost pus pe (…) Bahmut”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat marți noapte națiunii.

„A existat o poziție clară a întregului comandament: consolidarea acestui sector și distrugerea la maximum a ocupanților”, a susținut liderul de la Kiev.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți, 14 martie, că răspunsul Berlinului la exploziile care au avariat gazoductele din Marea Nordului arată că Germania a rămas „ocupată” și incapabilă să acționeze independent deși au trecut zeci de ani de la capitularea acesteia la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Reuters.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Putin, intervievat la televiziunea rusă, a mai spus că liderii europeni au fost intimidați, astfel încât aceștia șă-și piardă simțul suveranității și al independenței.

Țările occidentale, inclusiv Germania, au reacționat cu prudență la investigațiile privind exploziile care au avariat anul trecut gazoductele rusești Nord Stream, transmițând că ele consideră că este vorba despre un act deliberat, dar au refuzat să indice vreun vinovat.

„Problema este că politicienii europeni au spus ei înșiși în mod public că, după cel de-al Doilea Război Mondial, Germania nu a fost niciodată un stat pe deplin suveran”, a declarat Putin pentru postul de televiziune de stat Rossiya-1, citat de agențiile ruse de știri.

„La un moment dat, Uniunea Sovietică și-a retras forțele și a pus capăt a ceea ce a echivalat cu o ocupație a țării. Dar acest lucru, după cum se știe, nu a fost înțeles de americani. Ei continuă să ocupe Germania”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Putin afirmă că americanii continuă să „ocupe” Germania și că tot ei aveau interesul să arunce în aer gazoductele Nord Stream

14 mart. 2023 - Acum 2 ani

14-03-2023

SBU a reținut un suspect rus care complota să asasineze oficiali ucraineni

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat marți că a reținut o persoană care complota să-l asasineze pe șeful serviciilor militare de informații, Kirilo Budanov, pe ministrului apărării, Oleksii Reznikov, și pe un activist ucrainean, informează The Kyiv Independent.

Acuzatul este din regiunea ocupată Luhansk și avea asupra lui un pașaport rusesc, potrivit SBU. De asemenea, el a luat parte la acțiuni militare împotriva forțelor ucrainene în estul Ucrainei.

Potrivit SBU, el a fost recrutat de serviciile de informații militare rusești după începerea invaziei pe scară largă.

Suspectului i s-a promis o „recompensă” între 100.000 și 150.000 de dolari pentru uciderea fiecăreia din cele trei ținte, a precizat SBU.

SBU ia acum „măsuri cuprinzătoare” pentru a-i aduce în fața justiției pe complicii ruși ai acuzatului care se află în Federația Rusă.

Forțele de ocupație ruse își intensifică eforturile de mobilizare în întreaga peninsulă Crimeea, a anunțat marți Centrul Național de Rezistență din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Peninsula Crimeea se află sub ocupație rusă din 2014, în urma unui referendum de „fațadă” organizat de Rusia pentru anexarea acestui teritoriu.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

De atunci, numeroși localnici au fost încarcerați pentru că s-au opus ocupației, în timp ce mulți cetățeni ruși au fost aduși în peninsulă. De asemenea, armata rusă a stabilit acolo o bază militară.

În prezent, în Crimeea ocupată se află 180 de prizonieri politici, potrivit declarațiilor făcute pe 26 februarie de Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț.

Potrivit raportului de marți al Centrului Național de Rezistență, mulți cetățeni ruși se pregătesc să părăsească peninsula, având în vedere că afaceri precum restaurantele și hotelurile s-au prăbușit practic în ultimul an din cauza războiului.

Centrul Național de Rezistență a făcut apel la populația locală din peninsula Crimeea să raporteze, prin canalele corespunzătoare stabilite de guvernul ucrainean, orice apariție a ofițerilor ruși, recent mobilizați.

Familiile rezidenților ucraineni care au fost deja mobilizați în armata rusă au făcut apeluri publice către Ministerul rus al Apărării cu privire la maltratarea și încălcarea drepturilor persoanelor dragi, a anunțat, pe 19 februarie, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

O mașină a explodat marți în centrul orașului Melitopol, aflat sub ocupația rușilor, iar proprietarul vehiculului a murit la spital din cauza rănilor suferite, a anunțat administrația regională susținută de Moscova, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Alte două persoane, o femeie și un copil, au fost de asemenea rănite, potrivit lui Vladimir Rogov, membru al consiliului principal al administrației militar-civile pro-ruse din regiunea Zaporojie.

Toate cele trei persoane au fost duse la spital, a precizat el.

Explozia a fost produsă de un dispozitiv exploziv improvizat, potrivit lui Rogov, și a avut loc în apropierea unei piețe.

Rogov a precizat că un antreprenor local pro-rus a fost ținta atacului.

CNN notează că a putut să verifice în mod independent aceste afirmații.

Mai multe detalii: O mașină a explodat în centrul orașului Melitopol, aflat sub ocupația rușilor. În interiorul ei s-ar fi aflat un oficial instalat de Moscova

Intensitatea bombardamentelor în bătălia pentru orașul Bahmut din estul țării a crescut, dar infanteria rusă „nu poate depăși redutele noastre”, a declarat marți, la televiziunea națională ucraineană, un soldat ucrainean care luptă în prezent în acest oraș, relatează CNN.

„Pe flancul nostru, intensitatea luptelor a crescut semnificativ în ultimele zile – periferia sudică a orașului Bahmut, Ivanivske. Inamicul încearcă să ajungă în zona așa-numitului «avion» din Bakhmut și să taie drumul Kosteantînivka-Bahmut”, a declarat Iurii Syrotiuk, un grenadier din Brigada a 5-a Separată de Asalt a Forțelor Armate ale Ucrainei, referindu-se la monumentul avionului din Bahmut, acum distrus, care era un simbol al orașului.

„Acesta este motivul pentru care luptele extrem de intense se desfășoară în mod constant. Dar de fiecare dată când inamicul încearcă să ne atace, noi contraatacăm. Totuși, acesta a început să folosească multă artilerie, MLRS (sisteme de lansare multiplă de rachete, n.r.) și avioane. Aviația inamică lucrează de dimineața până seara”, a declarat el.

Syrotiuk a precizat că forțele ruse nu au reușit până acum să ajungă în zona în care se află monumentul avionului.

„Din păcate, frontul a avansat deja destul de aproape de intrarea în Bahmut. Inamicul încearcă să atace din direcția Ivanivske, dar fără succes; noi îi respingem (pe ruși) în mod constant cu contraatacurile noastre, inamicul încearcă să taie cu orice preț drumul Kosteantînivka-Bahmut – pentru a înconjura Bahmutul”, a mai spus el.

Syrotiuk a susținut că infanteria rusă care nu poate depăși redutele ucrainene „se retrage, își cheamă artileria, își cheamă aviația”. „Și acest lucru se întâmplă 24 de ore din 24, 7 zile din 7. În urmă cu aproximativ două săptămâni, nu puteam să-mi imaginez că ar putea fi lupte și mai intense, dar, după cum s-a dovedit, sunt”, a adăugat el.

SUA vor continua să opereze deasupra Mării Negre și nu vor fi descurajate de faptul că Rusia a interceptat în spațiul aerian internațional drona MQ-9 Reaper care a fost doborâtă, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby, într-o conferință de presă, potrivit CNN.

„Dacă mesajul este că vor să ne descurajeze sau să ne descurajeze să zburăm și să operăm în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre, atunci acest mesaj va eșua, pentru că nu se va întâmpla acest lucru”, a afirmat John Kirby.

„Vom continua să zburăm și să operăm în spațiul aerian internațional, deasupra apelor internaționale”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Casa Albă anunță, în urma doborârii dronei MQ-9 Reaper, că SUA nu vor înceta să survoleze Marea Neagră

Drona americană Reaper MQ-9 care s-a prăbușit după ce a fost lovită de avionul de vânătoare rusesc încă nu a fost recuperată din apele Mării Negre, a declarat un purtător de cuvânt al Comandamentului European al forțelor americane, potrivit CNN.

Într-o declarație anterioară emisă de armata SUA, comandantul forțelor aeriene americane din Europa, generalul James Hecker, a transmis că drona a fost „lovită de un avion rusesc, ceea ce a dus la prăbușirea și pierderea completă a MQ-9”.

Olanda va trimite Ucrainei două nave de dragare a minelor marine, împreună cu sisteme radar de detectare a dronelor și așa-numitele sisteme de feribot și de construcție de poduri M3, potrivit ministrului olandez al apărării, Kajsa Ollongren, informează CNN.

Într-o declarație făcută marți, Ministerul olandez al Apărării și-a prezentat planurile de a coopera cu Belgia și, eventual, cu alte țări aliate pentru a instrui forțele ucrainene în utilizarea navelor de dragare a minelor marine.

Livrarea acestor nave va „contribui la siguranța Mării Negre, la securitatea Europei și la securitatea alimentară globală”, a declarat Ollongren.

Ministrul olandez al apărării și-a petrecut ultimele zile în Ucraina, vizitând orașele sudice Mikolaiv și Odesa, alături de omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov.

Cei doi miniștri au discutat despre consolidarea apărării de coastă, despre importanța siguranței maritime și despre protejarea navelor care transportă cereale.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a sesizat marţi pe conducătorii ONU şi OSCE cu privire la decizia Ucrainei de a-i expulza pe călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene din sediul său principal din Kiev, ceea ce, în opinia sa, este o încercare de „distrugere” a bisericii subordonate Patriarhiei Mocovei, informează agenția spaniolă de știri EFE.

Într-o scrisoare adresată secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi actualului preşedinte al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Bujar Osmani, Lavrov denunţă ceea ce Rusia consideră a fi „încălcări flagrante ale drepturilor universale şi constituţionale ale credincioşilor ortodocşi din Ucraina”. „Aceste încălcări se bazează pe politica represivă a regimului de la Kiev, al cărui scop este de a distruge Biserica Ortodoxă Ucraineană” (Ukrainska Pravoslavna Terkva, UPT), subordonată Patriarhiei Moscovei, susţine ministrul de externe rus, potrivit Agerpres.

Serghei Lavrov dă ca exemplu exproprierea „masivă” a UPT, lichidarea „forţată ilegală” a parohiilor acesteia, sub masca transferurilor voluntare către o altă jurisdicţie, sancţiuni împotriva episcopilor Bisericii Ortodoxe canonice şi „presiunea morală şi fizică” asupra preoţilor şi enoriaşilor. Șeful diplomației ruse face apel către liderii internaţionali să ceară Kievului să pună capăt „arbitrariului şi represiunii împotriva Bisericii Ortodoxe canonice şi să împiedice evacuarea forţată a călugărilor de la Lavra Peşterilor din Kiev” (Pecerska Lavra din Kiev).

Ucraina, prin intermediul Procuraturii sale Generale, a acuzat doi soldaţi ruşi că au agresat sexual o fetiţă de 4 ani şi au violat-o în grup pe mama acesteia, sub amenințarea armei, în fața tatălui copilei, scrie marţi agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

În timpul ofensivei nereuşite a Rusiei pentru ocuparea capitalei ucrainene, la câteva zile după 24 februarie anul trecut, când a început invazia, soldaţii ruşi au ajuns în Brovari, unde au jefuit şi au folosit violenţa sexuală ca o tactică intenţionată de terorizare a populaţiei, afirmă procurorii ucraineni.

Cele mai multe din atrocităţile descoperite au avut loc în 13 martie, când militari ruşi „în stare de ebrietate au pătruns cu forţa în curtea casei unde locuia o tânără familie”, l-au bătut pe tată cu o oală de metal, apoi l-au forţat să îngenuncheze, în timp ce îi violau în grup soţia. Înainte de a o agresa sexual şi pe fetiţa de 4 ani, unul dintre soldaţi i-a spus că „o va face femeie”. Familia a supravieţuit.

Mai multe detalii: Doi lunetiști ruși, acuzați de Ucraina că au abuzat sexual o fetiță de 4 ani și că au violat-o în grup pe mama acesteia, după ce l-au bătut pe tată

Lituania a prelungit marţi starea de urgenţă în regiunile sale de la frontierele cu Rusia şi Belarus până la 2 mai din cauza războiului din Ucraina şi migraţiei ilegale, relatează Agerpres, care preia agenția germană de știri DPA.

Parlamentul ţării baltice membre a UE a aprobat o decizie în acest sens a guvernului de la Vilnius. Regimul special, care a fost deja prelungit de mai multe ori, a fost impus imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie anul trecut.

Lituania, membru NATO, se învecinează cu exclava Kaliningrad a Rusiei şi cu aliatul acesteia Belarus. Împreună cu vecinii săi Estonia şi Letonia – ambele de asemenea foste republici sovietice şi actuali membri NATO -, Lituania a adoptat o poziţie dură faţă de acţiunile Moscovei în Ucraina.

Aplicată iniţial la nivel naţional, reglementarea a fost recent limitată la regiunile de frontieră şi alte puncte de control precum aeroporturi şi gări. Măsura permite autorităţilor să oprească şi să percheziţioneze vehicule şi oameni în zona de frontieră şi să întărească protecţia obiectivelor strategice şi infrastructurii.

Un avion de luptă rus a forțat marți doborârea unei drone a forțelor aeriene americane deasupra Mării Negre, după ce a avariat elicea aparatului de zbor fără pilot MQ-9 Reaper, potrivit unui oficial american, citat de CNN.

Drona Reaper și două avioane SU-27 Flanker operau peste apele internaționale deasupra Mării Negre, când unul dintre avioanele rusești a zburat intenționat și a aruncat combustibil în fața dronei, potrivit oficialului. Unul dintre avioane a deteriorat apoi elicea Reaper-ului, care este montată pe spatele dronei. Avariile aduse elicei au forțat SUA să doboare drona în apele internaționale din Marea Neagră, precizează sursa citată.

Avioanele rusești și americane au operat deasupra Mării Negre de la timpul războiului, dar aceasta este prima interacțiune de acest tip cunoscută.

SUA operează drone Reaper peste Marea Neagră încă de dinainte de invazia rusă din Ucraina, folosind drona spion pentru a monitoriza zona.

Mai multe detalii: Un avion de vânătoare rusesc a lovit o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre. Reacția armatei SUA

Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze bugetul fondului său pentru pace cu două miliarde de euro, a anunțat marți de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, citat de BBC Rusia.

„Decizia de astăzi crește bugetul Fondului European de Pace la peste 7,9 miliarde de euro. Asigurarea sustenabilității financiare a acestui instrument este esențială pentru sprijinirea nu numai a Ucrainei, ci și a partenerilor din alte părți ale Europei, Africa și Orientul Mijlociu”, a precizat Borrell.

Fondul European pentru Pace a fost creat în martie 2021 și finanțează tot sprijinul pentru Ucraina.

Ucraina a lansat producția de obuze de 125 mm pentru tunurile de tancuri, a anunțat marți, 14 martie, concernul de stat Ukroboronprom, relatează BBC Rusia.

„Acesta este al doilea tip de muniție, a cărui producție a fost lansată de întreprinderile concernului în strânsă cooperare cu o țară NATO din străinătate. La ordin al Ministerului Apărării al Ucrainei, primul lot de obuze de 125 mm pentru tancurile T-64, T-72 și T-80 a fost deja livrat”, a precizat Ukroboronprom.

Reprezentanții concernului au menționat că este prima dată de la obținerea independenței țării, când Ucraina începe propria producție de muniție de acest fel, precum minele cu un calibru de 82 și 120 mm, obuzele de artilerie cu calibru de 122 și 152 mm, iar acum obuze pentru tancuri.

Ukroboronprom a mai precizat că din motive de securitate, producția de muniție a fost stabilită într-o țară NATO.

Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, consideră că apărarea orașului Bahmut descurajează forțele ruse și este cheia stabilității întregului front, relatează Ukrainska Pravda.

„Respect puterea, curajul și invincibilitatea soldaților noștri din Bahmut. O operațiune defensivă în această direcție este de cea mai mare importanță strategică pentru descurajarea inamicului. Este cheia pentru stabilitatea apărării întregului front”, a transmis comandantul, printr-un mesaj publicat pe Facebook.

Mesajul său vine în contextul în care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit marți cu comandamentul Statului Major al Forțelor Armate iar decizia comună a fost aceea ca apărarea orașului Bahmut să continue.

Miza campaniei militare din Ucraina o reprezintă „însăşi existenţa Rusiei ca stat”, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, în timpul vizitei la o uzină aeronautică din estul țării, relatează EFE și Reuters, citate de Agerpres.

„Pentru noi aceasta nu este o misiune geopolitică, ci o misiune pentru supravieţuirea Rusiei ca stat, pentru crearea condiţiilor dezvoltării viitoare a ţării şi a copiilor noştri”, a spus Putin în fața angajaților uzinei în care se fabrică elicoptere pentru armata rusă.

De asemenea, liderul de la Kremlin a acuzat Occidentul că poartă un război împotriva țării sale, folosindu-se de Ucraina, și că obiectivul este de a-i provoca Rusiei o „înfrângere strategică”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin susține că Rusia luptă în Ucraina „pentru propria existență”

Reprezentanții instalaţi de Moscova în regiunea sudică Herson se pregătesc să părăsească zona, precizează forțele ucrainene, care vorbesc despre un început de retragere, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Interpușii Rusiei părăsesc zona „luând cu ei toată documentaţia şi lucrurile pe care le-au jefuit” în timpul ocupaţiei, a declarat Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operativ Sud al forţelor de apărare ucrainene.

Humeniuk nu a dat detalii despre motive posibilei retrageri a rușilor, dar a mai precizat că forțele Moscovei folosesc pe post de „scuturi umane” populaţia civilă care trăieşte pe coasta Mării Negre în Herson.

Mai multe detalii: Rușii se pregătesc să se retragă din regiunea Herson ocupată, susține Kievul. „Un alt «gest de bunăvoinţă»” al interpușilor Moscovei

Videoclipurile și imaginile apărute marți pe rețelele sociale par să confirme că luptele din Bahmut au loc în jurul uzinei metalurgice AZOM, un complex întins într-un cartier de nord al orașului, relatează CNN.

Luptătorii din gruparea Wagner apar în fotografii în ceea ce pare a fi unul dintre atelierele fabricii, iar într-un videoclip, unul dintre ei a spus că sunt loviți în mod persistent de artileria ucraineană, precizează postul american.

„Zeci de proiectile lovesc aici în fiecare zi. Au o cantitate enormă de muniție și este reaprovizionată zilnic. Nu îi lasă pe luptătorii noștri să ridice capul”, a spus soldatul.

Bloggerii militari ruși au afirmat, luni, că luptătorii Wagner au lansat atacuri asupra secțiunilor subterane ale complexului AZOM.

Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene din est, Serhii Cherevatii, a precizat tot luni că au avut loc aproximativ 40 de ciocniri în Bahmut în ultimele 24 de ore, iar într-un raport de marți, Statul Major ucrainean a declarat că forțele ruse încearcă să avanseze în mai multe părți ale regiunii Donețk, „în ciuda pierderilor grele”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit marți cu comandamentul Statului Major al Forțelor Armate cu care a discutat despre situația de la Bahmut, orașul din regiunea Donețk, unde se poartă acum unele dintre cele mai grele lupte ale războiului.

„După ce au analizat cursul operațiunii de apărare în sectorul Bahmut, toți membrii Statului Major și-au exprimat o poziție comună cu privire la continuarea rezistenței și apărării orașului Bahmut”, se precizează într-un comunicat al președinției Ucrainei.

Alarmele de raid aerian au început să sune la Kiev și în regiunea Vinița, la ora locală 16.26 (aceeași oră la București – n.r.) și s-au răspândit apoi rapid în toată țara, relatează Ukrainska Pravda.

După aproximativ o jumătate de oră, sirenele s-au oprit.

Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că Varșovia ar putea să ofere Kievului avioane de luptă MiG în următoarele patru până la șase săptămâni, relatează The Guardian.

Țările occidentale care au furnizat arme Ucrainei au refuzat până acum să trimită avioane de luptă Kievului, însă Polonia a spus că ar fi dispusă să facă acest lucru în cadrul unei coaliții de țări.

Până acum, angajamentul Varșoviei față de Kiev a cântărit în eforturile de a-i convinge pe aliații europeni să doneze Ucrainei arme grele, inclusiv tancuri, amintește sursa citată.

Legislativul unicameral al Lituaniei, cunoscut drept Seimas, a aprobat marți o rezoluție prin care recunoaște grupul de mercenari Wagner, susținut de Rusia, ca fiind o organizație teroristă, relatează Baltic News Service, citat de The Kyiv Independent.

În rezoluție se precizează că Wagner este o organizație teroristă, membrii grupului reprezentând o amenințare la adresa securității statului și a societății lituaniene.

„De la începutul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, militari ai Federației Ruse și mercenari ai companiei militare private Wagner, care participă activ la ostilitățile din partea a agresorului, au comis crime sistematice grave de agresiune – uciderea și torturarea populației civile din Ucraina, bombardarea clădirilor rezidențiale și a altor bunuri civile, ceea ce echivalează cu terorism”, se mai menționează în document.

De asemenea, în rezoluție li se cere și altor țări să se alăture Lituaniei în recunoașterea grupului Wagner ca organizație teroristă.

Pe 26 ianuarie, Departamentul de Trezorerie al SUA a desemnat grupul Wagner drept „organizație criminală transnațională semnificativă” și a impus sancțiuni rețelei sale de sprijin din întreaga lume.

Ministrul Serghei Şoigu a ordonat dublarea producţiei de arme ghidate de precizie în timpul unei vizite la producătorul rus de armament Tactical Missiles Corporation, a anunţat marţi ministerul, printr-un comunicat citat de CNN.

Şoigu „a remarcat că Tactical Missiles Corporation îndeplineşte în mod adecvat ordinul de apărare a statului. Cu toate acestea, chiar şi ţinând cont de creşterea producţiei din acest an, el a ordonat dublarea producţiei de arme de înaltă precizie”, se precizează în comunicat.

Ministrul rus a vorbit despre „o sarcină foarte serioasă” cu care se confruntă corporația, care are însă „specialişti înalt calificaţi şi facilităţi de producţie”, astfel că „sarcina este grea, dar realizabilă”:

Potrivit oficialului de la Moscova, unele dintre cele mai recente arme prezentate de corporație „lipsesc nu numai de la inamicul de astăzi, ci și de la forțele armate ale altor țări”.

Federația Rusă nu recunoaște Curtea Penală Internațională de la Haga și nici competența acesteia, a anunțat marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de presă Interfax.

Chestionat în legătură cu faptul că instanța internațională se pregătește să deschidă două dosare penale împotriva Rusiei, reprezentantul Kremlinului a precizat: „Nu recunoaștem această instanță, nu recunoaștem competența acestei instanțe. Așa o tratăm”.

Potrivit presei, cele două dosare pe care Curtea Penală Internațională intenționează să le inițieze împotriva Rusiei sunt legate de faptul că Moscova ar fi atacat infrastructura civilă a Ucrainei și ar fi dus copii ucraineni în lagăre.

Mai multe detalii: Kremlinul transmite că Rusia nu recunoaște jurisdicția Curţii Penale Internaţionale de la Haga

Forțele ruse au lansat, în dimineața zilei de marți, 14 martie, un atac cu rachete asupra regiunii Odesa folosind avioane tactice, anunță Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

În timpul atacului aerian de dimineață, venit dinspre mare, aeronavele Su-24 au tras patru rachete antiradar, probabil Kh-31P, spre coastă, precizează sursa citată.

Rachetele au fost distruse deasupra mării, dar o grădiniță de pe litoral și mai multe case private din jur au fost avariate de resturi și de „valurile explozive”.

Nu au fost înregistrate victime în urma atacului.

„Inamicul a reamintit încă o dată că zona de coastă este încă o linie de ostilități și este extrem de periculoasă. Prin urmare, respectarea restricțiilor legii marțiale este justificată și oportună, în special, pentru a salva vieți”, au avertziat autoritățile militare.

De la începutul războiului din Ucraina, și-au pierdut viața 160.540 de militari ruși au murit, potrivit unui raport de marți, 14 martie, al Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Bilanțul include 740 de soldați ale forțelor ruse care au murit doar în ultima zi.

Potrivit estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Rusia în peste un an de la declanșarea invaziei se numără și: 3.484 de tancuri, 6.789 de vehicule blindate de luptă, 5.367 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.519 de sisteme de artilerie, 495 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 260 de sisteme de apărare aeriană, 304 de avioane, 289 de elicoptere, 2.120 de drone și 18 ambarcațiuni.

Amendamentul prin care sunt predepsiți cei care discreditează grupurile de „voluntari” care luptă în Ucraina este o mișcare ce include și luptătorii care lucrează pentru grupul privat de mercenari Wagner, relatează The Guardian, care citează Reuters.

Susținut de Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, amendamentul va trebui aprobat de camera superioară a Legislativului, înainte de a fi transmis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală.

Conform legislației actuale, „discreditarea” armatei ruse poate fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare, în timp ce răspândirea de informații false cu bună știință despre aceasta poate atrage o pedeapsă de 15 ani de închisoare.

Mai multe detalii: Parlamentul de la Moscova aprobă pedepsirea cu ani grei de închisoare a criticilor aduse mercenarilor care luptă pentru ruși

Trupele ruse au lovit o stație de pompieri în orașul Vovchansk din regiunea Harkov, în dimineața zilei de 14 martie, a anunțat guvernatorul Oleh Sinehubov, citat de The Kyiv Independent.

Unul dintre proiectilele rusești a lovit o mașină civilă din apropiere, ucigând o femeie de 55 de ani care se afla înăuntru, spune oficialul.

Anterior, guvernatorul a precizat că luni, 13 martie, forțele ruse au atacat mai mult de șase așezări din regiunea Harkov, distrugând cel puțin patru case, o clădire a Serviciului de Stat de Urgență și vehiculele acesteia.

Regiunea Harkov se află în estul Ucrainei, lângă frontiera cu Rusia, și este fracvent ținta atacurilor. Potrivit lui Dmitro Chubenko, purtător de cuvânt al parchetului regional, în 2022, cel puțin 1.600 de civili au fost uciși în regiune, iar aproape 3.300 de clădiri înalte au fost avariate în urma loviturilor rusești.

„În ultimele săptămâni, deficitul de muniție de artilerie rusă s-a agravat probabil, astfel încât raționalizarea extrem de punitivă a obuzelor este în vigoare în multe părți ale frontului”, precizează Ministerul britanic al Apărării în raportul de marți, 14 martie, despre evoluția războiului din Ucraina.

Potrivit specialiștilor de la Londra, acesta a fost „aproape sigur un motiv cheie pentru care nicio formațiune rusă nu a reușit recent să genereze acțiuni ofensive semnificative din punct de vedere operațional”.

În același raport se precizează că este posibil ca Rusia să fi început să folosească deja stocuri vechi de muniții care au fost clasificate anterior ca improprii pentru utilizare.

„Rusia aplică din ce în ce mai mult principiile unei economii de comandă complexului său industrial militar, pentru că recunoaște că posibilitatea sa de producție de apărare este o vulnerabilitate cheie în «operațiunea militară specială»”, mai precizează ministerul britanic.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 14 March 2023

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/Z5SI6SOzPY

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/1vOoyWCYYD

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 14, 2023

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat marți că probabilitatea ca Finlanda să se alăture alianței militare înaintea Suediei a crescut, însă precizează că aderarea țării sale este doar o chestiune de timp, relatează The Guardian.

Suedia și Finlanda au solicitat să se alăture NATO anul trecut, dar s-au confruntat cu obiecții din partea Turciei, care acuză că cele două țări găzduiesc membri ai ceea ce Ankara consideră grupări teroriste. Discuțiile privind aderarea au fost reluate săptămâna trecută.

Turcia a subliniat în ultimele luni că are obiecții mai mari în privința Suediei decât a Finlandei, iar Kristersson a spus că poziția Ankarei rămâne încă aceeași, ceea ce înseamnă că cele două țări s-ar putea să nu se alăture alianței în același timp.

„Ceea ce am întâlnit în ultimele săptămâni este că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în momente diferite a crescut. În cele din urmă, nu este o chestiune dacă Suedia devine membră a NATO, ci când”, a declarat Kristersson, într-o conferință de presă la Stockholm, înainte de a pleca într-o vizită în Germania.

Cel puțin două persoane au murit și alte nouă au fost rănite marți, după o serie de atacuri rusești împotriva orașelor din regiunea Donețk, din estul Ucrainei, a anunțat pe Telegram Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale Donețk, citat de CNN.

Două persoane au fost ucise și șapte rănite în orașul Kostiantinivka, unde mai multe case au fost avariate.

„În comunitatea Soledar, o persoană a fost rănită în Nikiforivka, 11 case au fost avariate”, a spus Kirilenko.

De asemenea, o persoană a fost rănită în orașul asediat Bahmut, în timp ce orașele Toretsk, Siversk și Kurakhove au fost, de asemenea, atacate.

Trei rachete au lovit orașul Avdiivka peste noapte, distrugând clădiri, inclusiv un bloc rezidențial, a adăugat oficialul.

O rachetă a Rusiei a lovit, marți dimineață, centrul orașului Kramatorsk din regiunea Donețk, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe Telegram, precizând că o persoană a fost ucisă și cel puțin alte trei, rănite, relatează The Guardian.

„Kramatorsk. O rachetă rusă a lovit centrul orașului. Șase clădiri înalte au fost avariate. Cel puțin trei persoane au fost rănite. O persoană a murit. Condoleanțe familiei! Operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare”, a precizat Zelenski.

„Statul rău continuă să lupte împotriva populației civile. Distrugând viața și fără a lăsa nimic uman. Fiecare lovitură care ia o viață nevinovată trebuie să aibă ca rezultat o sentință legală și justă care pedepsește crima. Cu siguranță așa va fi”, a adăugat liderul de la Kiev.

Analiștii Institutului pentru Studierea Războiului sunt convinși că intențiile Dumei de Stat de a crește vârsta de recrutare în Federația Rusă indică faptul că Moscova nu intenționează să efectueze o mobilizare completă.

Pe 13 martie, Duma de Stat a Federației Ruse a înregistrat un proiect de lege privind creșterea vârstei de recrutare. Ei vor să ridice imediat vârsta maximă de recrutare în Rusia de la 27 la 30 de ani și intenționează să crească vârsta minimă de la 18 la 21 de ani în etape, mărind vârsta de recrutare cu un an în fiecare an.

„Creșterea imediată a vârstei maxime de recrutare este probabil menită să extindă intervalul de vârstă pentru stagiul militar pentru a satisface unele dintre nevoile imediate de forță de muncă ale armatei ruse în Ucraina și, ulterior, pentru a reduce cerințele generale ale societății ruse pentru recrutare în anii următor”, precizează ISW.

„Kremlinul încearcă să protejeze o nouă generație de ruși de consecințele demografice și sociale ale conflictului din Ucraina, distribuind aceste consecințe între un grup de ruși”, se mai arată în raportul institutului.

Analiștii ISW consideră că extinderea propusă a intervalului de vârstă de recrutare indică faptul că Kremlinul este încă foarte reticent față de perspectiva unei mobilizări complete.

Armata ucraineană a respins peste 100 de atacuri rusești în cinci zone în ultima zi, a informat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene în actualizarea situației de pe front publicată marți dimineață.

Potrivit raportului, forțele ruse își concentrează eforturile pe ofensive asupra Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Shahtarsk în regiunea Donețk.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat cinci rachete, vizând infrastructura civilă din regiunile Sumî și Donețk, precum și 35 de atacuri aeriene și 76 de atacuri MLRS împotriva Ucrainei.

Amenințarea de atacuri cu rachete rămâne ridicată, avertizează armata.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat 10 lovituri asupra bazelor rusești temporare, fiind folosite rachete și artilerie pentru a lovit cinci baze temporare rusești, trei depozite de muniții și patru sisteme de război electronic, a adăugat Statul Major.

Pe 12 martie, politologul rus Aleksei Mukhin a comentat remarcile sarcastice făcute de Evgheni Prigojin, în care a spus că intenționează să candideze la funcția de președinte al Ucrainei în 2024.

Mukhin a scris pe canalul său Telegram că publicul rus a început să interpreteze declarația lui Prigojin ca pe un anunț că va candida la alegerile prezidențiale din Rusia, programate tot pentru 2024. Politologul a întrebat retoric dacă Prigojin l-a înștiințat pe președintele rus Vladimir Putin despre „ambițiile sale prezidențiale”.

În plus, Mukhin a susținut că prezentarea lui Prigojin drept „comandant” al companiei militare private Wagner „afectează direct planificarea și gestionarea operațiunilor de luptă”.

„Atacul lui Mukhin asupra lui Prigojin este în concordanță cu evaluarea ISW din 12 martie, potrivit căreia Ministerul rus al Apărării ar putea utiliza în mod deliberat forțele Wagner în Bakhmut, parțial pentru a deraia aspirațiile politice ale lui Prigozhin”, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului într-o analiză publicată pe 13 aprilie.

„Acuzațiile lui Mukhin susțin, de asemenea, evaluarea ISW conform căreia Kremlinul și Ministerul Apărării Rusiei ar putea încerca să-l învinuiască pe Prigojin pentru ritmul încetinit al avansului în Bahmut și pentru pierderile mari în rândul mercenarilor Wagner”, mai spune analiza.

Declarația lui Mukhin arată modul în care Kremlinul poate percepe declarațiile controversate ale lui Prigojin și amenințarea sa la adresa regimului lui Putin. ISW a observat anterior critici dure la adresa lui Prigojin din partea bloggerilor militari, cum ar fi ofițerul rus în dizgrație Igor Girkin, dar declarația lui Mukhin este notabilă datorită afilierii sale existente la Clubul de discuții Valdai, afiliat la Kremlin.

Rusia a precizat că este de acord cu reînnoirea unui acord crucial pentru a permite exportul în siguranță a cerealelor prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră, dar doar pentru jumătate din durata acordului anterior, relatează Reuters.

Acordul bilateral a fost intermediat de către ONU și Turcia în iulie anul trecut. Fără acest cereale, o serie de țări s-ar confrunta cu o penurie critică de alimente.

În noiembrie, acordul a fost prelungit cu 120 de zile, dar acum este de așteptat să fie reînnoit sâmbătă pentru 60 de zile. Ministrul adjunct de externe rus Serghei Verșinin s-a întâlnit cu oficialii ONU la Geneva pentru a discutat despre prelungirea acordului și s-a plâns de restricții asupra exportatorilor ruși de produse agricole.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a spus că poziția Rusiei a fost împotriva acordului, dar nu a respins propunerea de 60 de zile a Moscovei.

„Acordul [de cereale] implică cel puțin 120 de zile de prelungire, prin urmare poziția Rusiei de a prelungi acordul doar pentru 60 de zile contrazice documentul semnat de Turcia și ONU”, a declarat Kubrakov.

Șeful poliției din Kupiansk, Konstiantin Tarasov, spune că încă de la jumătatea lunii februarie, zgomotul artileriei este din ce în ce mai deranjant. Pozițiile rusești sunt acum la mai puțin de 8 kilometri distanță de un oraș pe care l-au ocupat la începutul invaziei, înainte de a-l pierde din cauza contraofensivei de toamnă a Ucrainei din septembrie, potrivit CNN.

Aproximativ 2.500 de persoane se mai află în oraș, de zece ori mai puțin decât înainte de izbucnirea războiului. Dintre acestea, 350 sunt copii și 363 persoane cu dizabilități.

Piața principală, de asemenea, a fost distrusă de bombardamente, forțând rezidenții rămași ai orașului să cumpere și să vândă tot ce pot pe cutii de carton.

Majoritatea clădirilor poartă urmele atacurilor sau au fost demolate, astfel că pentru ultimii locuitori mai sunt puține locuri în care se pot ascunde.

Șeful prorus al mănăstirii ortodoxe Pechersk Lavra din Kiev a declarat luni că el și alți călugări ai mănăstirii nu au intenția de a părăsi incinta clădirii, scrie The Kyiv Independent.

Pe 10 martie, Ministerul ucrainean al Culturii a publicat o declarație potrivit căreia călugării din ramura ucraineană a Bisericii Ortodoxe Ruse trebuie să părăsească Lavra Pechersk din Kiev, cea mai importantă mănăstire ortodoxă din Ucraina, până pe data 29 martie. Ramura se numește oficial Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei.

„Noi nu suntem colaboraționiști”, a spus, într-o declarație video, mitropolitul Pavlo Lebid, șeful mănăstirii Lavra Pechersk din Kiev.

„Suntem cetățeni ai statului nostru, oameni care au trăit (în mănăstire) din 1988. Mulți dintre noi nu au alt loc decât aici. Nimeni nu ne poate smulge de la dragostea lui Dumnezeu”, a precizat mitropolitul Lebid.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai vorbit, în discursul său video de luni seară, despre eforturile de deminare și problemele din agricultură, spunând că a discutat despre ambele subiecte cu mai mulți experți în timpul zilei, relatează Sky News.

El a afirmat că peste 170.000 de kilometri din Ucraina reprezintă în continuare un pericol din cauza minelor rusești plantate și a munițiilor neexplodate. O mare parte din aceste terenuri sunt folosite de agricultori.

„Al doilea sezon de însămânțare, din timpul războiului pe scară largă, a început deja „, a spus liderul ucrainean.

„Anul trecut, eforturile eroice ale fermierilor noștri și ale tuturor lucrătorilor din sectorul agricol au făcut posibilă păstrarea producției agricole ucrainene și a rolului global al Ucrainei ca garant al securității alimentare”, a afirmat acesta.

Zelenski a vorbit, de asemenea, despre situația energetică din Ucraina. Din octombrie anul trecut, infrastructura energetică a țării a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești cu drone și rachete, existând îngrijorări puternice în ceea ce privește siguranța centralelor nucleare.

Zelenski a spus în discursul său de luni adresat națiunii că sectorul energetic „a fost normalizat”, adăugând: „De fapt, satisfacem nevoile energetice ale ucrainenilor pe întreg teritoriul liber al statului, în conformitate cu capacitățile de generare”.

„Continuăm să ne pregătim pentru următorul sezon de încălzire, atât în ceea ce privește acumularea de resurse, cât și în ceea ce privește protejarea instalațiilor noastre energetice”, a adăugat liderul de la Kiev.

Guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, a anunțat luni că în regiunea Herson va fi introdusă starea de asediu, care va dura cinci zile, informează The Kyiv Independent.

Starea de asediu va dura între orele 17:00 și 6:30, în perioada 13-17 martie, în acest interval locuitorii neavând voie să iasă din case.

Potrivit lui Prokudin, autoritățile au primit informații despre posibila prezență a unor grupuri ruse de sabotaj-reconoaștere în regiune.

Starea de asediu are ca scop prevenirea victimelor în rândul populației civile în timpul acțiunilor subversive.

„Îi rog pe toți cei care trebuie să părăsească regiunea astăzi să o facă imediat, iar în viitor să își planifice șederea în oraș și în regiune”, a declarat guvernatorul.

După ce mai multe părți ale regiunii Herson au fost eliberate de către forțele ucrainene în noiembrie 2022, orașul Herson și alte zone de pe malul vestic al râului Nipru au fost bombardate continuu de forțele ruse.

Ambasadorul Germaniei în Marea Britanie afirmă că instruirea soldaților ucraineni pentru a folosi tancurile Leopard 2 este aproape finalizată, relatează Sky News.

„După mai multe săptămâni, instruirea soldaților ucraineni în utilizarea tancurilor de luptă Leopard 2 la Munster, în Germania, se apropie de finalizare. Soldații sunt acum capabili să folosească tancurile de luptă principale moderne, dintre care Germania va trimite 18 în Ucraina în zilele următoare”, a scris luni, într-un mesaj publicat pe Twitter, ambasadorul Miguel Berger.

After several weeks, the training of Ukrainian soldiers in the use of Leopard 2 battle tanks in Munster in Germany is nearing completion.
The soldiers are now able to use the modern main battle tanks, 18 of which Germany is sending to Ukraine in the coming days. pic.twitter.com/qymXHzNbuk

— Miguel Berger (@GermanAmbUK) March 13, 2023

În ianuarie, Germania a anunțat că va trimite Ucrainei o parte din tancurile sale Leopard, după săptămâni întregi de apeluri din partea aliaților internaționali ai Kievului în acest sens.

La acea vreme, Sky News relata că întârzierea deciziei cancelarului german Olaf Scholz a fost determinată de temerile că livrarea acestor tancuri ar putea duce la escaladarea războiului sau că Germania ar putea deveni o țintă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că intrarea țării sale în UE și NATO nu ar trebui să fie văzută ca o „pomană” sau o „răsplată”, ci ca ceva în „cel mai bun interes pragmatic al comunității europene”, informează Al Jazeera.

„Aderarea Ucrainei la UE și NATO va garanta pacea și stabilitatea pe termen lung. Pe de altă parte, o mai mare ambiguitate (privind primirea Ucrainei în cele două organizații internaționale, n.r.) ar fi incredibil de nechibzuită. Soluțiile pe jumătate pregătite, cum ar fi menținerea Ucrainei în fundal sau în sala de așteptare, ar avea ca rezultat invariabil o nouă agresiune rusă, ceea ce nu este în interesul Europei”, a declarat Kuleba, în cadrul unui discurs susținut la Summitul Oxford-Ucraina din Marea Britanie.

În discursul său, Kuleba a mai spus că nu este necesar să se țină cont de ceea ce spune Rusia, deoarece președintele Vladimir Putin este „terminat” și „și-a pus toate cărțile pe masă”, menționând că Ucraina trebuie să triumfe, astfel încât să se asigure faptul că Moscova nu va fi recompensată pentru „ceea ce a făcut”.

Viitorul Ucrainei depinde de rezultatul bătăliilor care se dau în punctele-cheie din estul țării, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Al Jazeera și Sky News.

„Este foarte greu în est – foarte dureros. Trebuie să distrugem puterea militară a inamicului. Și o vom distruge”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat luni seară națiunii.

„Bilohorivka și Marinka, Avdiivka și Bahmut, Vuhledar și Kamianka – și în alte locuri se decide ce fel de viitor vom avea. Acolo se luptă pentru viitorul tuturor ucrainenilor”, a punctat liderul de la Kiev.

Zelenski a continuat spunând că este recunoscător fiecărui soldat care își pune viața în pericol în aceste bătălii, relatează CNN.

„Le mulțumesc tuturor celor care își apără pozițiile și luptă pentru Ucraina și pentru frații lor”, a spus el. „Mulțumesc tuturor celor care nu îi dezamăgesc niciodată pe cei care sunt alături de ei, pe linia de front!”, a adăugat președintele ucrainean.

„Astăzi, aș dori să recunosc meritul soldaților Brigăzii 92 Mecanizate Separate și să le mulțumesc pentru acțiunile lor de succes în zona Bahmut”, a mai afirmat Zelenski.

Urmărește-ne pe Google News