Război în Ucraina, ziua 385 | Forțele ruse au lovit regiunea Herson de 78 de ori, în ultimele 24 de ore

Canada trimite mai mult ajutor militar Ucrainei, a declarat ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, în cadrul unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, scrie Al Jazeera.

Canada va livra Kievului aproximativ 8.000 de cartușe de 155 mm, precum și 12 rachete de apărare antiaeriană provenite din inventarul Forțelor Armate Canadiene (CAF), se arată într-un comunicat al Ministerului canadian al Apărării.

Livrările a patru tancuri de luptă Leopard 2 sunt, de asemenea, în desfășurare, menționează comunicatul.

Canada a promis Ucrainei, în total, opt tancuri de luptă principale Leopard 2, dintre care patru au fost deja livrate în Polonia, o echipă din cadrul CAF instruindu-i pe soldații ucraineni în utilizarea acestor tancuri, a precizat ministerul canadian.

Toate tancurile – precum și vehiculul blindat de recuperare anunțat anterior, echipamentele auxiliare și muniția donată de Canada – sunt așteptate să ajungă în Ucraina în următoarele săptămâni.

16 mart. 2023 - Acum 2 ani

16-03-2023

Șoigu: Spionajul american este una din cauzele incidentului cu drona americană interceptată în Marea Neagră

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, miercuri, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american, că intensificarea operaţiunilor de spionaj desfăşurate de Statele Unite a fost una din cauzele incidentului din Marea Neagră dintre aviaţia rusă şi o dronă americană MQ-9 Reaper, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Cauzele incidentului sunt nerespectarea de către Statele Unite a zonei de zbor restricţionate (…) din cauza desfăşurării operaţiunii militare speciale (în Ucraina), precum şi a intensificării activităţilor de informaţii împotriva intereselor Rusiei”, a spus Serghei Şoigu, citat într-un comunicat de presă al Ministerului rus al Apărării.

Șoigu a dat asigurări că Moscova „va reacţiona proporţional” la viitoarele „provocări” americane.

„S-a remarcat că zboruri ale unor drone americane strategice letale în apropierea coastei Crimeei aveau o natură provocatoare şi au creat precondiţii pentru o escaladare a situaţiei din zona Mării Negre”, mai scrie în comunicatul transmis de ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Reuters.

Ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat miercuri că a negat toate acuzațiile aduse Rusiei după ce a fost convocat la Departamentul de Stat al SUA în legătură cu doborârea dronei americane MQ-9 Reaper, incident care a avut loc marți deasupra Mării Negre, informează CNN.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Antonov a precizat că a fost invitat la Departamentul de Stat pentru a discuta cu Karen Donfried, adjuncta secretarului de stat pentru afaceri europene. Antonov fusese convocat pentru a i se „transmite obiecțiile noastre puternice”, declarase marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Timp de 15 minute am vorbit direct despre această problemă, iar în celelalte 15 minute am vorbit despre îngrijorările Rusiei cu privire la diverse aspecte ale activității SUA”, a declarat Antonov, într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat Rossiya-1.

Conversația a fost „foarte calmă” și „respectuoasă” și „am negat categoric toate acuzațiile la adresa forțelor armate ruse”, a adăugat el.

„Nimeni nu a lovit masa, amenințând cu ceva”, a mai spus diplomatul rus.

Un soldat din Brigada 93 Mecanizată din Ucraina a distrus un avion rusesc Su-25 deasupra Bakhmut, potrivit unui comandant ucrainean de rang înalt, relatează CNN.

Anunțul vine după ce șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Yermak, a afirmat anterior în cursul zilei de miercuri că forțele Brigăzii 93 Mecanizate au doborât, de asemenea, un avion militar rusesc lângă Bahmut – de data aceasta un Su-24.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Comandantul Oleksandr Syrskyi, din cadrul Forțelor Terestre ale armatei ucrainene, a declarat că armata rusă „continuă fără succes să încerce să încercuiască orașul și să avanseze”.

„Soldații Brigăzii 93, împreună cu alți apărători, rezistă acolo în fața presiunii acerbe a inamicului. Datorită muncii lor, tancurile inamice, vehiculele de luptă ale infanteriei, MLRS (sistemele de lansatoare multiple de rachete, n.r.) și depozitele de muniții sunt aruncate în aer”, a afirmat Syrskyi, într-o postare pe Telegram.

„Ocupanții pun presiune și pe direcțiile Kupiansk și Lîman”, a mai spus el, adăugând că soldații din Brigada 92 au reușit să distrugă sistemele radar rusești și centrele de comandă din aceste direcții.

CNN notează că nu a reușit să confirme în mod independent afirmațiile ucrainenilor.

Statele Unite au șters de la distanță software-ul cu date importante de pe drona MQ-9 Reaper înainte ca aceasta să se prăbușească în Marea Neagră, pentru a împiedica Rusia să colecteze informații secrete, susțin doi oficiali americani citați de CNN.

Măsurile de ștergere a software-ului au fost luate după intercepterea dronei de cele două avioane rusești de vânătoare Su-27. Avioanele rusești au aruncat combustibil în fața dronei de supraveghere americane, în primele ore ale dimineții de marți, iar apoi unul dintre avioanele rusești s-a ciocnit cu drona, avariindu-i elicea și forțând SUA să o doboare în Marea Neagră, potrivit oficialilor americani.

Mai multe detalii: SUA au șters de la distanță software-ul de pe drona MQ-9 Reaper, înainte să se prăbușească în Marea Neagră. Precizările șefului armatei americane

Bombardamentele rusești au ucis miercuri cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a anunțat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhaneț, a precizat el. Potrivit primelor informații, un bărbat și trei femei au fost spitalizați, iar o altă femeie rănită va fi tratată în regim ambulatoriu, a adăugat guvernatorul.

Peste 12 clădiri cu mai multe etaje și mai multe case din Marhaneț au fost avariate din cauza bombardamentelor, a precizat administrația regională, într-o postare separată.

„Una dintre ele a luat foc – salvatorii au stins deja flăcările. Un magazin, un centru cultural și un cămin au fost avariate”, a precizat administrația regională.

Mai puțin de 3.000 de persoane – inclusiv 33 de copii – au rămas în orașul Bahmut, aflat în centrul luptelor dintre forțele ucrainene și cele ruse, potrivit lui Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, informează CNN.

„Evacuarea continuă, și nu doar în Bahmut, lucrăm de-a lungul întregii linii de front”, a declarat Kirilenko miercuri, la televiziunea națională.

Evacuarea este obligatorie în regiune, dar unii oameni încă refuză să plece, a spus el.

„Există încă oameni care cu siguranță nu vor să plece și este o sarcină foarte dificilă să îi convingem. Peste 1.100.000 de persoane din 1.670.000 au părăsit regiunea Donețk începând din 24 februarie 2022”, a adăugat guvernatorul.

Turcia va continua discuțiile pentru a prelungi acordul care permite exportul cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră cu 120 de zile, în loc de 60 de zile, a declarat miercuri ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, potrivit Reuters.

„Am început negocierile în conformitate cu versiunea inițială a acordului. Continuarea acordului este importantă. Vom continua contactele noastre (cu privire la prelungirea acestuia pentru) 120 de zile în loc de două luni”, a declarat Akar, potrivit unui comunicat al Ministerului turc al Apărării.

Părțile din acord vor evalua și decide cu privire la o nouă prelungire a înțelegerii, a mai spus Akar, adăugând că Ankara speră într-un rezultat pozitiv.

Acordul încheiat în luna iulie a anului trecut a creat un coridor de tranzit maritim protejat și a fost conceput pentru a atenua penuria mondială de alimente, permițând reluarea exporturilor din trei porturi de la Marea Neagră ale Ucrainei, un important producător de cereale și semințe oleaginoase.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat miercuri cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, iar Moscova a precizat că se bazează pe elaborarea unui acord „global” care să țină cont de îngrijorările legate de propriile sale exporturi de produse agricole și de îngrășăminte.

Statele Unite vor continua să desfășoare zboruri acolo unde legea internațională o permite, le-a spus miercuri șeful Pentagonului, Lloyd Austin, reporterilor, după ce a discutat cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, relatează CNN.

„Tocmai am vorbit la telefon cu omologul meu rus, ministrul Șoigu”, a declarat Austin în cadrul unei conferințe de presă, la Pentagon. „Așa cum am spus în repetate rânduri, este important ca marile puteri să fie modele de transparență și comunicare, iar Statele Unite vor continua să zboare și să opereze acolo unde dreptul internațional o permite”, a adăugat el.

Statele Unite au anunțat că lucrează la desecretizarea imaginilor surprinse de camera de supraveghere a dronei, care ar arăta prăbușirea acesteia de marți.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat miercuri că aplaudă „vitejia” și „persistența” soldaților ucraineni care luptă în Bahmut, informează CNN.

„Ei au făcut lucruri uimitoare. (…) Cred că rușii se străduiesc să cucerească Bahmutul de vreo șapte luni și ceva și nu au avut prea mult succes – și asta datorită sârguinței, angajamentului, concentrării soldaților ucraineni”, a declarat Austin.

El a adăugat că orice decizie cu privire la faptul dacă forțele ucrainene ar trebui să rămână în orașul din regiunea Donețk sau să fie repoziționate va fi luată de președintele Volodimir Zelenski.

„Ceea ce aș vrea să subliniez este că, dacă el va face un apel de repoziționare la un moment dat, nu înseamnă că războiul este pierdut. Poate însemna, și probabil va însemna, că se poziționează pentru a-și menține avantajul”, a adăugat șeful Pentagonului.

Rusia face „mici progrese tactice” în jurul orașului ucrainean Bahmut, dar „cu costuri mari”, a declarat miercuri președintele Statului Major Interarme al armatei SUA, generalul Mark Milley, potrivit CNN și Al Jazeera.

În acest moment se duc lupte intense în interiorul și în jurul orașului din estul țării, a spus Milley, potrivit căruia și în alte locuri de pe linia frontului au avut loc „schimburi semnificative de (tiruri de) artilerie, dar niciuna dintre părți nu a înregistrat câștiguri semnificative”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că preluarea orașului Bahmut de către ruși le-ar oferi acestori un „drum deschis” pentru a cuceri alte orașe ucrainene cheie din estul țării.

La mai bine de un an după începutul invaziei din Ucraina, Milley a precizat că soldații ruși au fost aruncați în război fără „niciun fel de coordonare și direcție sincronizate”.

„Rusia continuă să plătească un cost sever, în termeni de vieți și echipamente militare, pentru războiul său intenționat, care continuă”, a mai spus șeful armatei americane.

Un număr mic de luptători afgani colaborează cu compania militară privată Wagner, care luptă în Ucraina, potrivit șefului acestei organizații paramilitare, Evgheni Prigojin, relatează CNN.

„Luptătorii afgani din cadrul PMC Wagner colaborează cu noi într-un număr mic”, a afirmat Prigojin, într-o declarație publicată de compania sa, Concord. El a mai spus că grupul Wagner are acum și o unitate de artilerie. CNN notează că nu este în măsură să verifice în mod independent aceste afirmații.

La începutul lunii martie, Prigojin a declarat că în prezent nu există cetățeni sârbi printre luptătorii Wagner din Ucraina, după ce „ultimul” a plecat cu câteva luni mai devreme. Prigojin răspundea atunci la acuzațiile președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, potrivit cărora grupul de mercenari Wagner a încercat să recruteze sârbi care să lupte în Ucraina.

Șeful Statului Major General Interarme al armatei SUA, generalul Mark Milley, a declarat că Statele Unite nu știu dacă avionul de vânătoare rusesc a lovit intenționat drona americană MQ-9 Reaper în incidentul de marți care s-a produs deasupra Mării Negre, relatează CNN.

Acesta este un aspect pe care oficialii americani îl analizează, a declarat Milley miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că are programată o convorbire telefonică cu omologul său rus pentru a discuta acest aspect, printre altele.

„Știm că interceptarea a fost intenționată, știm că comportamentul agresiv a fost intenționat, știm, de asemenea, că a fost foarte neprofesionist și foarte nesigur”, a declarat Milley.

În ceea ce privește contactul fizic dintre avion și dronă, „rămâne de văzut”, a spus șeful armatei americane.

Cu toate acestea, Milley a declarat că SUA au „dovezi absolute în privința contactului și a interceptării”.

Mai multe detalii: Mark Milley, șeful armatei americane, nu este sigur dacă a avut loc un contact fizic între drona americană doborâtă și avionul rusesc de luptă

Cel mai important general american este așteptat să discute miercuri cu omologul său rus, a declarat un oficial american din domeniul apărării pentru CNN, la o zi după ce un avion rusesc s-a ciocnit cu o dronă americană deasupra Mării Negre, în spațiul aerian internațional.

Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, este așteptat să vorbească miercuri la telefon cu șeful Statului Major rus, generalul Valeri Gherasimov, după ce SUA și Rusia au prezentat relatări diferite despre incidentul de deasupra Mării Negre.

Cei doi lideri militari nu au mai vorbit de la sfârșitul lunii decembrie 2022.

Statele Unite „ignoră” faptul că Rusia a stabilit restricții privind spațiul aerian din jurul Mării Negre, a declarat miercuri Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, potrivit Al Jazeera.

Într-un interviu acordat televiziunii de stat, Lavrov a declarat că Rusia a stabilit limitări ale zborurilor în regiune după începerea campaniei militare rusești în Ucraina, fapt pe care SUA îl cunoșteau foarte bine.

Comentariul său a venit după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a forțat prăbușirea uneia dintre dronele sale de supraveghere militară – un caz despre care secretarul de stat american Antony Blinken a spus că este investigat.

Parlamentul European a cerut miercuri adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko pentru reprimarea opoziţiei din Belarus şi pentru sprijinul acordat războiului declanşat de Rusia în Ucraina, scrie Agerpres preluând AFP.

Într-o rezoluţie adoptată cu o foarte largă majoritate (557 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 40 de abţineri), eurodeputaţii cer UE „să extindă şi să întărească” sancţiunile împotriva responsabililor de represiunea împotriva opoziţiei. Europarlamentarii vor în special sancţionarea judecătorilor, procurorilor, membrilor forţelor de ordine şi responsabililor de închisori.

Ei denunţă dorinţa regimului „de a reduce la tăcere vocile independente şi de a suprima libertatea de expresie” prin noile condamnări aplicate la începutul lui martie militantului Ales Bialiaţki, co-laureat al Premiul Nobel pentru Pace în 2022, şi jurnalistului Andrzej Poczobut, ambii închişi în Belarus.

Eurodeputaţii deplâng de asemenea faptul că Belarusul nu figurează în a zecea serie de sancţiuni europene împotriva Rusiei. UE a sancţionat în special mai multe companii iraniene acuzate că furnizează drone Moscovei.

„Nu cred într-o contraofensivă mare. Mi-ar plăcea să cred în ea, dar mă uit la resurse și mă întreb: Cu ce?”, a declarat pentru Washington Post un oficial guvernamental de la Kiev, sub acoperirea anonimatului. Poziția sa este susținută de unii militari ucraineni și vine în contrast cu optimismul public exprimat de Volodimir Zelenski, dar și de cei mai mulți oficiali și experți, în acest moment. Un lucru ce pare cert este că această contraofensivă va avea loc, într-un fel sau altul.

Calitatea forței militare ucrainene are de suferit după un an de pierderi care i-au scos din luptă pe mulți dintre cei mai experimentați soldați, iar asta îi determină pe unii oficiali de la Kiev să pună sub semnul întrebării capacitatea armatei de a organiza cu succes mult-așteptata ofensivă din primăvară.

Mai multe detalii: O evaluare pesimistă: în criză de muniție și fără soldați experimentați, după pierderile suferite, Ucraina va avea greutăți în așteptata contraofensivă

Rusia „își epuizează capacitățile” de luptă după ce a invadat Ucraina în urmă cu mai bine de un an, a declarat miercuri secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în urma unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, relatează CNN.

„Rusia a fost nevoită să depindă de Iran și Coreea de Nord și a trebuit să folosească echipamente care datează din cel de-a al Doilea Război Mondial”, a declarat Austin.

„Așadar, Rusia este în criză de capacități și a rămas fără prieteni”, a mai susținut șeful Pentagonului.

Mai multe detalii: Șeful Pentagonului a discutat cu Serghei Șoigu, în urma doborârii dronei americane. Austin: „Rusia e în criză de capacități și a rămas fără prieteni”

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că a discutat la telefon cu omologul său rus, ministrul Serghei Șoigu, în urma incidentului care a dus la prăbușirea unei drone americane de supraveghere MQ-9 Reaper în Marea Neagră, informează CNN.

Austin nu a dezvăluit niciun detaliu despre conversație pe care a purtat-o cu Șoigu.

Oficialul american a declarat că două avioane rusești au aruncat combustibil asupra dronei americane MQ-9 care „efectua operațiuni de rutină” marți, în spațiul aerian internațional. Apoi, unul dintre avioane „a lovit aparatul nostru MQ-9, ceea ce a dus la prăbușirea” acestuia. Rusia a negat că avioanele sale ar fi intrat în contact direct cu drona militară americană.

Avioanele rusești au avut „un comportament periculos și nechibzuit și neprofesionist în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre”, a punctat secretarul american al Apărării.

Incidentul face parte dintr-un model de comportament „agresiv, riscant și nesigur” din partea Rusiei, a adăugat Austin.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a discutat la telefon cu omologul său american, Lloyd Austin, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit agenției de stat Interfax, preluată de Al Jazeera.

Conversația a avut loc „la inițiativa părții americane”, a precizat ministerul rus al Apărării.

Deși nu au fost oferite detalii despre ce s-a discutat, convorbirea a avut loc în contextul în care Washingtonul și Moscova își intensifică retorica de confruntare după ce o dronă de supraveghere americană s-a prăbușit în marți în Marea Neagră, în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea – pe care Kremlinul a anexat-o ilegal în 2014.

SUA susțin că avioanele rusești au lovit elicea dronei, în timp ce Moscova afirmă că nu a existat niciun contact și a dat vina pentru incident pe „manevrele bruște” ale aparatului american de zbor.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat miercuri că doborârea de către Rusia a unei drone americane MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre „este investigată”, relatează CNN și The Guardian.

În cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o la Addis Abeba, în Etiopia, Blinken a refuzat să vorbească despre motivul sau intenția din spatele incidentului, spunând că va lăsa ancheta să continue.

„Ceea ce pot spune foarte clar este că aceasta a fost o acțiune nesăbuită și nesigură”, a spus Blinken.

Șeful diplomației americane a precizat că SUA se află în această chestiune „în strânsă coordonare” cu aliații din cadrul NATO și cu partenerii internaționali.

Agenția de Securitate Internă din Polonia a reținut șase persoane care făceau parte dintr-o rețea de spionaj rusă și care ar fi spionat punctele de transfer al armamentului către Ucraina și ar fi planificat acte de sabotaj, relatează RMF24, potrivit The Kyiv Independent.

Autoritățile poloneze i-au reținut pe suspecți după ce au descoperit „zeci” de camere video ascunse în noduri de cale ferată, la aeroport și pe alte rute importante, care înregistrau și transmiteau mișcările vehiculelor.

Potrivit RMF24, sarcina principală a suspecților era de a colecta informații de pe camerele video ascunse. Cu toate acestea, este posibil ca aceștia să fi plănuit, de asemenea, să comită acte de sabotaj.

Maciej Matysiak, fost șef adjunct al Serviciului de contrainformații militare din Polonia, a declarat pentru RMF24 că este posibil ca rețeaua de spionaj să fi căutat informații privind numărul de transporturi către Ucraina, nivelul măsurilor de securitate aplicate și tipul de echipament.

Ambasadorul rus în SUA afirmă că a transmis Washingtonului că Rusia „nu va mai permite nimănui să ne încalce apele”, relatează agenția de presă de stat TASS, potrivit Al Jazeera.

Anatoli Antonov a fost convocat de Departamentul de Stat al SUA după doborârea dronei americane MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre, marți.

Oficialii americani și ruși au oferit relatări contradictorii cu privire la întâlnirea dintre drona MQ-9 Reaper și două avioane de vânătoare rusești Su-27 desfășurate pentru a intercepta aparatul american de zbor.

Washingtonul a susținutcă unul dintre avioanele de luptă a lovit elicea dronei, în timp ce Rusia a negat că ar fi avut loc un contact și a afirmat că drona începuse să aibă mișcări necontrolate.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că personalul său a purtat discuții productive cu oficialii ucraineni la Varșovia și au înregistrat „progrese foarte bune” în ceea ce privește un set de politici care ar putea sta la baza unui nou program de împrumut al FMI pentru țara devastată de război, informează Al Jazeera.

Vahram Stepanyan, reprezentantul FMI în Ucraina, a afirmat că oficialii FMI s-au întâlnit cu oficialii ucraineni la Varșovia, în perioada 8-15 martie, cu privire la cererea acestora pentru un program sprijinit de Fond, iar discuțiile ar trebui să se încheie în „zilele următoare”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că doborârea dronei americane MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre de către un avion de vânătoare rusesc era ceva „inevitabil”, relatează CNN.

„Atâta timp cât Rusia controlează Crimeea, acest tip de incidente vor fi inevitabile, iar Marea Neagră nu va fi un loc sigur”, a declarat Kuleba într-un interviu acordat BBC, adăugând că „singura modalitate de a preveni astfel de incidente este de fapt să scoatem Rusia din Crimeea”.

Întrebat dacă nu crede că incidentul ar putea face ca SUA să devină mai prudente în abordarea conflictului, Kuleba a precizat că nu crede că acesta este cazul.

„Intenția nu este de a escalada, dar nici de a se apleca sub presiunea – fizică sau retorică – a Rusiei”, a spus șeful diplomației ucrainene.

Ankara şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au luat decizia privind aprobarea aderării Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez, a anunţat miercuri președintele finlandez, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„Turcii au sperat că voi fi acolo pentru a le primi răspunsul când îşi vor anunţa decizia. Bineînţeles, am acceptat invitaţia şi voi merge pentru a primi expresia intenţiilor lor”, a precizat preşedintele Sauli Niinisto, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Turcia a aprobat cererea Finlandei de aderare la NATO, anunță președintele finlandez Sauli Niinisto

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat miercuri pentru MSNBC, că prăbușirea dronei militare de supraveghere americane MQ-9 Reaper în Marea Neagră a fost probabil un act neintenționat din partea Rusiei, relatează Al Jazeera și The Guardian.

Moscova a avertizat miercuri Washingtonul să stea departe de spațiul său aerian după incidentul de deasupra Mării Negre.

Forțele terestre ucrainene au doborât un avion de luptă rusesc Su-24 în apropierea orașului asediat Bahmut, situat în estul țării, a anunțat miercuri Andrii Yermak, un oficial ucrainean, potrivit The Guardian.

Воїни 93-Ї бригади знищили бомбардувальник
РФ су-24 pic.twitter.com/8OCtDdL9fJ

— NV (@tweetsNV) March 15, 2023

Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a declarat, de asemenea, că forțele Kievului au înregistrat succese în părțile de nord ale orașului.

Între timp, Evgheni Prigojin, șeful grupului rus de mercenari Wagner, a declarat miercuri, într-o postare pe rețelele de socializare, că forțele ruse au preluat controlul așezării Zaliznianske și că extind încercuirea orașului Bahmut.

Afirmațiile celor două părți cu privire la avansul în Bahmut, oraș pentru care se duce cea mai lungă bătălie de la începutul războiului, nu au putut fi verificate în mod independent.

Marți, președintele Volodimir Zelenskii și comandanții militari ucraineni au fost de acord să continue apărarea Bahmutului. Generalul Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a declarat că apărarea orașului este de „importanță strategică capitală”.

Orașul „este esențial pentru stabilitatea apărării întregului front”, a susținut Zajujnîi.

Evgheni Prigojin, fondatorul și șeful grupului de mercenari Wagner care luptă în Ucraina alături de trupele regulate ruse, a apreciat miercuri, în pofida introducerii unei noi legislaţii represive în Federația Rusă, că cetățenii ruşi trebuie să aibă dreptul de a-i critica pe responsabilii militari de ofensiva din țara vecină, pe care el însuşi îi critică adeseori, informează Agerpres citând AFP.

Deputaţii ruşi au votat marţi un text care sancţionează cu pedepse grele de închisoare faptul de a „discredita” grupări armate ca Wagner, măsură deja în vigoare privind armata rusă şi utilizate pentru a înăbuşi vocile disidente.

„Apreciez că legea asupra «discreditării» nu trebuie să se extindă la comandament, adică la mine însumi, la ministrul apărării şi la alţi responsabili care fac sau pot face erori în cursul operaţiunii militare speciale (din Ucraina)”, a afirmat Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. „Cu privire la ei, trebuie să se poată spune ceea ce societatea consideră indispensabil. Doar soldatul este sacru. Soldatul nu trebuie atins”, a susținut liderul organizației paramilitare.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, afirmă că ruşii trebuie să aibă dreptul de a-i critica pe comandanții care se ocupă de invazie

Ministerul de Externe de la Kiev l-a invitat miercuri pe guvernatorul statului american Forida, Ron DeSantis, să viziteze Ucraina pentru a „înţelege” invazia rusă, după ce politicianul american ce se profilează drept aspirant la candidatura pentru Casa Albă din partea Partidului Republican a apreciat că apărarea Ucrainei nu face parte din „interesele vitale” ale SUA şi că Washingtonul nu ar trebui să se implice şi mai mult în „disputa teritorială” dintre Ucraina şi Rusia, scrie Agerpres, care preia agenţia spaniolă de știri EFE.

„Suntem convinși că, în calitate de fost militar trimis într-o zonă de luptă, guvernatorul DeSantis cunoaşte diferenţa între o «dispută» şi un război. Îl invităm să viziteze Ucraina pentru a avea o înţelegere mai profundă a invaziei pe scară largă a Rusiei şi a ameninţărilor pe care aceasta le reprezintă pentru interesele SUA”, a scris miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Mai multe detalii: Ucraina îl invită pe Ron DeSantis să vină să vadă invazia rusă, după ce guvernatorul Floridei a spus că războiul este doar „o dispută teritorială”

Procurorii ruși cer o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru un soldat rus care a recunoscut într-un interviu că a comis crime de război în Ucraina, relatează miercuri publicația independentă de investigații iStories, potrivit The Moscow Times.

Daniil Frolkin riscă până la șase ani de închisoare sub acuzația de răspândire a așa-numitelor „știri false” despre activitățile armatei ruse în Ucraina, precizează iStories, citând o sursă implicată în cazul acestui soldat.

„Eu (…) Frolkin Daniil Andreevici, mărturisesc toate crimele pe care le-am comis în Andriivka. (Mărturisesc) că am împușcat civili, că am jefuit civili, că le-am confiscat telefoanele și (mărturisesc) că comandamentului nostru nu-i pasă de luptătorii noștri, de întreaga infanterie care luptă pe linia frontului”, le-a spus Frolkin reporterilor de la iStories, într-o convorbire video în august anul trecut.

Mai multe detalii: Rusia distopică: Procurorii cer închisoarea pentru un soldat care a recunoscut că a comis crime de război în Ucraina, acuzându-l că a răspândit „știri false”

Președintele Vladimir Putin le-a cerut miercuri procurorilor ruși să sporească presiunea asupra celor care „încearcă să destabilizeze” situația internă din Rusia pe fondul ofensivei din Ucraina, scrie The Moscow Times, preluând AFP.

Moscova și-a intensificat represiunea asupra vocilor critice după lansarea invaziei din Ucraina, anul trecut, introducând o nouă legislație, draconică, pentru a reduce la tăcere disidența.

„Vă cer să reacționați cu asprime la încercările de destabilizare a situației socio-politice din țară”, a declarat Putin, în timpul unei reuniuni cu Procuratura Generală a Rusiei.

Mai multe detalii: Vladimir Putin le cere procurorilor ruși să înăsprească represiunea împotriva celor care „destabilizează” țara: opoziția, ONG-urile și criticii regimului

Rusia a anunțat miercuri că va încerca să recupereze rămășițele dronei militare americane de supraveghere MQ-9 Reaper care a căzut în Marea Neagră în urma incidentului în care au fost implicate două avioane de luptă rusești, acuzând Washingtonul de „participare directă” la războiul din Ucraina, informează Reuters.

„Nu știu dacă vom reuși să o recuperăm sau nu, dar că trebuie să se facă acest lucru. Și cu siguranță vom depune eforturi pentru asta. Sper, bineînțeles, cu succes”, a declarat miercuri secretarul Consiliului de Securitate de la Kremlin, Nikolai Patrușev, pentru canalul de televiziune de stat Rossiya-1.

„În al doilea rând, în ceea ce privește drona – americanii continuă să spună că nu iau parte la operațiuni militare. Aceasta este cea mai recentă confirmare că ei participă direct la aceste activități – la război”, a adăugat Patrușev.

Mai multe detalii: Rusia anunță că va încerca să recupereze rămășițele dronei americane din Marea Neagră și acuză SUA că „participă direct” la războiul din Ucraina

Președintele sirian Bashar al-Assad și-a exprimat sprijinul pentru Rusia în războiul din Ucraina, în timpul discuțiilor cu președintele Vladimir Putin, relatează Sky News.

În timpul unei întâlniri televizate, Assad a declarat că Rusia luptă împotriva neonaziștilor și a „vechilor naziști” pe care Occidentul i-a primit și pe care acum îi susține.

Atât Kievul, cât și Occidentul spun că acuzațiile Rusiei că Ucraina a devenit un focar de nazism și „rusofobie” sunt un pretext nefondat pentru un război de agresiune neprovocat.

Rusia este unul dintre principalii susținători ai lui Assad și are o prezență extinsă în Siria, unde războiul civil a ucis aproape 500.000 de persoane.

Cu sprijinul armatei ruse, Assad a reușit să schimbe cursul războiului civil care a început în 2011 ca o revoltă pro-democrație.

Kremlinul a negat miercuri, 15 martie, că Rusia ia în considerare o a doua rundă de mobilizare militară pentru războiul din Ucraina, deși birourile de înrolare din mai multe regiuni au început să le ceară rezerviștilor să își actualizeze datele personale, informează The Moscow Times.

Comisariatele militare din regiunile Voronej și Lipețk au anunțat că vor trimite somații bărbaților eligibili pentru încorporare pentru a-și „clarifica” datele de înregistrare militară. „Autoritățile țării și Ministerul Apărării au stabilit sarcina de a menține registrele militare în format digital. (…) Îi chemăm pe cetățenii din regiunea noastră care sunt înregistrați în armată pentru a-și clarifica datele personale”, a declarat Valeri Gerasimenko, comisarul militar al regiunii Lipețk, precizând că nu au existat „activități de mobilizare”.

Întrebat de reporteri despre actualizarea registrelor militare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Este o practică obișnuită. Toate datele trebuie să fie clarificate și actualizate”. Cu toate acestea, birourile de înrolare din Rusia le-ar fi propus oamenilor să meargă să lupte în Ucraina în timpul acestor verificări, scrie site-ul independent de știri Verstka, citând surse militare din regiunea Voronej și din Districtul Federal Siberian.

Mai multe detalii: Centrele de înrolare din Rusia „actualizează” datele bărbaților eligibili pentru recrutare. Ce spune Kremlinul despre o a doua mobilizare

Nouă țări și-au anunțat intenția de a trimite, începând de astăzi, peste 150 de tancuri Leopard în Ucraina, a anunțat Lloyd Austin, citat de European Pravda.

„Doar în ultimele trei luni, membrii acestui grup de contact au dat dovadă de un mare spirit de conducere în construirea capacităților de care Ucraina are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și pentru a crea un impuls pe câmpul de luptă, inclusiv mai mult de nouă brigăzi de tancuri și alte vehicule blindate”, a anunțat Lloyd Austin, secretarul american al apărării, înainte de cea de-a zecea reuniune de la Ramstein.

„Coaliția de țări care donează tancuri Leopard Ucrainei continuă să crească. Iar nouă țări s-au angajat acum să furnizeze peste 150 de tancuri Leopard”, a subliniat Austin.

Șeful Pentagonului nu a menționat numele țărilor.

Până acum doar Polonia a livrat Ucrainei 14 tancuri Leopard.

Între timp, pregătirea operațională a ucrainenilor pe tancurile de luptă Leopard a fost finalizată în Germania.

De asemenea, primele zece echipaje militare ucrainene au finalizat un antrenament de patru săptămâni pe tancuri Leopard în Zaragoza, Spania.

Grupul de mercenari ruşi Wagner a cucerit miercuri localitatea Zaliznianske, la nord de Bahmut, strângând şi mai mult cercul în jurul acestui bastion ucrainean din Donbas, transmite EFE, care-l citează pe şeful formaţiunii paramilitare, Evgheni Prigojin, informează Agerpres.

Acesta afirmă că „în ciuda lipsei de muniţie”, a „foamei de provizii”, în urma unor lupte aprige, unităţile de asalt „strâng cercul în jurul localităţii Bahmut”. „Astăzi dimineaţă, Zaliznianske a fost cucerită de Wagner”, a informat Prigojin, pe contul său de Telegram.

El a descris luni ca „foarte dificilă” situaţia din Bahmut şi a declarat că trupele ucrainene luptă „pentru fiecare metru”.

Potrivit grupului Wagner, Forţele Armate Ucrainene trimit din ce în ce mai multe rezerve în această localitate, pe care ruşii încearcă să o captureze de vara trecută.

La rândul său, Prigojin a precizat că unităţile Wagner „avansează” în oraş, considerat de ambele părţi ca fiind important pentru viitorul bătăliei finale pentru Donbas.

Şeful Wagner, care a criticat aspru Ministerul rus al Apărării pentru lipsa de sprijin pentru gruparea sa, principala forţă de asalt a Rusiei pe front, a indicat că a primit în sfârşit o parte din muniţia pe care o ceruse.

În acest weekend, grupul de mercenari a primit 27 de camioane încărcate cu muniţie.

„La finalul săptămânii, luptătorii grupului paramilitar ar fi ocupat poziţii favorabile în zona industrială a uzinei metalurgice AZOM din Bahmut, conform lui Andrei Marociko, reprezentant al autorităţilor impuse de Rusia în Lugansk.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat un efort pe scară largă de creștere a capacităților pentru a produce mai multe arme pentru războiul din Ucraina, transmite CNN.

Putin a declarat miercuri că o producție sporită de arme este „urgent necesară” și a dat asigurări că se va acorda o atenție deosebită legalității și alocării de fonduri pentru această inițiativă.

„În primul rând, în ceea ce privește îndeplinirea la timp a obligațiilor de furnizare a armelor, echipamentelor, munițiilor necesare pentru nevoile operațiunii militare speciale, pentru implementarea exactă a tuturor sarcinilor ordinului de apărare a statului și utilizarea eficientă a resurselor bugetare”, a spus el în fața consiliului de administrație al Procuraturii Generale a Rusiei.

Potrivit lui Putin, guvernul alocă multe resurse pentru nevoile de apărare „fără a aduce atingere altor domenii”. Dar fondurile „trebuie să fie cheltuite rațional, în strictă conformitate cu legea”, a adăugat el.

„În plus, procurorii ar trebui să supravegheze modernizarea întreprinderilor din industria de apărare, inclusiv crearea de capacități pentru producerea unui volum suplimentar de arme. Aici sunt în curs de desfășurare multe eforturi”, a spus Putin.

Varșovia a primit „declarații clare” din partea mai multor țări dispuse să furnizeze Ucrainei avioane de luptă MiG-29, a declarat miercuri, 15 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, citat de Bloomberg, transmite The Kyiv Independent.

Muller nu a numit aceste țări.

Cu o zi înainte, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Varșovia ar putea transfera Ucrainei „un număr limitat” de avioane din epoca sovietică în următoarele patru până la șase săptămâni.

Anterior, ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, și-a exprimat disponibilitatea de a livra în comun cu Polonia avioane MiG-29. Cu toate acestea, o decizie corespunzătoare a guvernului slovac a fost întârziată de luptele politice interne înainte de alegerile anticipate din septembrie din țară, potrivit Bloomberg.

Publicația slovacă Pravda a relatat la 15 martie că guvernul țării a început deja să discute despre livrarea de avioane MiG-29 către Ucraina, iar negocierile cu aliații internaționali sunt în curs de desfășurare.

Vicepremierul slovac Veronika Remišová a declarat, citată de Pravda, că Slovacia nu mai are nevoie de cele zece avioane MiG-19 pe care se gândește să le trimită Ucrainei. „Cel mai bine ar fi ca Slovacia să le dea Ucrainei”, a adăugat ea.

Statele membre NATO Bulgaria, Croația și România au, de asemenea, avioane de luptă MiG-29 în stocurile lor.

La 14 martie, Statele Unite au afirmat în repetate rânduri că nu se vor opune deciziei altor țări de a transfera avioane de luptă Ucrainei. Între timp, aliații Kievului, inclusiv SUA, au refuzat până acum să furnizeze Ucrainei avioane de luptă occidentale, precum F-16, construit în SUA, în serviciu din anii 1970 și operat de peste 20 de națiuni.

Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, Typhoon, Dassault și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune va împiedica Kievul să lanseze o contraofensivă și să elibereze restul teritoriului ucrainean. Lipsa Ucrainei de avioane și rachete avansate va prelungi probabil războiul de agresiune al Rusiei și se va solda cu mii de morți.

Drona americană de supraveghere MQ-9 care s-a prăbușit în Marea Neagră nu a fost recuperată și s-ar putea să nu fie recuperată niciodată, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, potrivit The Guardian.

„Nu a fost recuperată”, a declarat Kirby într-un interviu pentru CNN.

”Nu sunt sigur că vom putea să o recuperăm. Apa este foarte adâncă în locul în care a căzut în Marea Neagră. Încă evaluăm dacă se poate face vreun efort de recuperare. S-ar putea să nu existe”, a spus Kirby.

”Am făcut tot ce am putut pentru a minimiza orice valoare informativă care ar putea fi obținută dacă altcineva ar pune mâna pe acea dronă”, a adăugat acesta.

Departamentul de Stat al SUA l-a convocat pe ambasadorul rus, Anatoli Antonov, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la acest incident, primul de la începutul războiului din Ucraina.

Oficialii americani i-au spus lui Antonov că Moscova trebuie să fie mai atentă atunci când zboară în spațiul aerian internațional, a declarat Kirby.

Mesajul pe care i l-am transmis ambasadorului rus este că trebuie să fie mai atenți atunci când zboară în spațiul aerian internațional în apropierea activelor americane care, repet, zboară în mod complet legal, desfășurând misiuni în sprijinul intereselor noastre de securitate națională.

Ministerul rus al Apărării va începe o nouă campanie de recrutare la 1 aprilie, urmând să încheie contracte cu 400.000 de soldați profesioniști, a anunțat serviciul rusesc al Radio Free Europe/Radio Liberty, citând mai multe instituții media regionale, informează The Kyiv Independent.

Ministerul a trimis ordine către regiunile Rusiei, indicând numărul de persoane cu care trebuie semnate contractele militare, a scris RFE/RL pe 14 martie.

Potrivit publicației, locuitorii din regiunea rusă Voronej au început să primească citații la birourile de înrolare militară, așa cum s-a întâmplat în septembrie anul trecut, în urma așa-numitei mobilizări parțiale anunțate de dictatorul rus Vladimir Putin.

Autoritățile locale susțin că rezidenții sunt chemați la birourile de înrolare doar pentru „actualizarea datelor din contul militar”.

La sfârșitul lunii octombrie 2022, Putin și ministrul rus al Apărării, Șoigu, au susținut că mobilizarea pentru războiul împotriva Ucrainei s-a încheiat, dar decretul privind „mobilizarea parțială” a rămas în vigoare.

Potrivit rapoartelor întocmite de Statul Major General al Ucrainei și de Institutul pentru Studiul Războiului, Kremlinul a continuat mobilizarea în mod ascuns. Șeful serviciilor de informații din Estonia, Margo Grosberg, a declarat că mobilizarea în Rusia nu s-a oprit niciodată de fapt.

O publicație de știri rusă independentă Verstka a scris la 14 martie, citată de RFE/RL, că birourile de înrolare militară din țară încercau să compenseze pierderile Rusiei în specialități militare rare, și anume șoferi de vehicule blindate și artileriști. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat planurile Moscovei pentru un al doilea val de mobilizare.

Centrul Național de Rezistență al Ucrainei a raportat la 14 martie că forțele de ocupație rusești își intensificau eforturile de mobilizare în întreaga peninsulă Crimeea.

Kremlinul a declarat miercuri că relațiile cu Statele Unite se află într-o „stare lamentabilă” și la cel mai scăzut nivel, după ce Washingtonul a acuzat Rusia că a doborât una dintre dronele sale de recunoaștere deasupra Mării Negre, relatează The Guardian.

Potrivit Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că nu a existat niciun contact la nivel înalt cu Washingtonul în legătură cu incidentul, dar a precizat că Rusia nu va refuza niciodată să se angajeze într-un dialog constructiv.

Volodimir Zelenski a mulțumit Danemarcei pentru înființarea unui nou fond de sprijin pentru Ucraina.

”Sincere mulțumiri pentru parlamentul și guvernul Danemarcei pentru înființarea fondului de sprijin pentru Ucraina. Mai mult de 1 miliard de dolari în ajutor militar, umanitar și economic pentru Ucraina reprezintă o garanție a apropierii victoriei noastre comune asupra agresorului și a revenirii păcii în Europa!”, a transmis Zelenski.

Sincerely grateful to 🇩🇰 @folketinget, PM @Statsmin and Government for establishing 🇺🇦 Support Fund. More than $1 billion in military, humanitarian & economic aid to Ukraine is a guarantee of bringing our common victory over the aggressor and the return of peace to Europe closer!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 15, 2023

„Guvernul a convenit să stabilească un fond pentru Ucraina, cu un cadru total de circa 7 miliarde de coroane în 2023”, a anunţat într-un comunicat ministrul danez al finanţelor, Nicolai Wammen, citat de Agerpres

Proiectul a fost susţinut de 159 dintre cei 179 de deputaţi în Folketing (Parlamentul danez) şi urmează să fie finanţat în special prin relaxarea politicii fiscale şi reorientarea unei părţi din ajutor spre dezvoltarea daneză, potrivit executivului.

Acest nou fond are trei paliere. Pentru cel mai important în termeni de subvenţii, sprijinul militar, vor fi alocate circa 5,4 miliarde de coroane (725 de milioane de euro) în 2023.

Sprijinul civil în favoarea operaţiunilor umanitare şi reconstrucţiei va primi 1,2 miliarde de coroane (161 de milioane de euro), iar 400 de milioane de coroane (54 de milioane de euro) vor fi distribuite în susţinerea iniţiativelor comerciale.

„Nu putem aştepta ca ultimul glonţ să fie tras”, a subliniat şeful diplomaţiei daneze, Lars Lokke Rasmussen, în timpul unei conferinţe de presă, prezentând proiectul.

Secretarul Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, a declarat că incidentul cu dronele arată că Rusia este dispusă să își extindă războiul, potrivit The Guardian.

„Incidentul cu drona americană MQ-9 Reaper, provocat de Rusia în Marea Neagră, este semnalul lui Putin că este pregătit să extindă zona de conflict cu implicarea altor părți”.

Інцидент з американським БПЛА MQ-9 Reaper, спровокований росією в Чорному морі, – це сигнал путіна про готовність до розширення зони конфлікту із втягуванням інших сторін. Тактика ва-банк – постійне підвищення ставок в умовах стратегічного програшу в надії на зміну обставин.

— Oleksiy Danilov (@OleksiyDanilov) March 15, 2023

O alertă de raid aerian a fost în vigoare în Ucraina, după ce un avion rusesc MiG-31K – posibil înarmat cu rachete supersonice Kinjal – a decolat de pe un aerodrom din Belarus, potrivit Ukrainska Pravda.

La ora 09:44, au fost emise avertizări de raid aerian în regiunile Poltava, Dnipropetrovsk și Zaporojie, iar câteva minute mai târziu în restul regiunilor din Ucraina.

Belaruski Hajun, un canal independent de monitorizare militară din Belarus, a raportat că un MiG-31K rusesc a decolat de pe aerodromul Machulishchy din Belarus la ora 09:40. Avionul ar putea fi înarmat cu rachete supersonice Kinjal. Alerta aeriană a fost valabilă până la 11:27, mai transmite sursa citată.

Atacurile rusești au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Cernihiv, Sumî, Mikolaiv, Zaporojie și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei, informează The Kyiv Independent.

Potrivit autorităților locale, trei persoane au fost ucise și cel puțin 20 au fost rănite pe teritoriul Ucrainei în ultimele 24 de ore.

Trupele ruse au lovit infrastructura civilă din orașul Harkov, situat în estul Ucrainei, în dimineața zilei de 15 martie, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov. Potrivit datelor preliminare, nu s-au înregistrat victime.

La începutul aceleiași zile, Siniehubov a raportat că armata rusă a atacat trei districte din regiunea Harkov, ucigând două persoane și rănind două. Atacurile au avariat, de asemenea, o stație de pompieri și magazine în Vovchansk, precum și case și zone de infrastructură în localitatea Kolodiazne, potrivit lui Siniehubov.

Atacurile rusești au ucis un civil în Kramatorsk și au rănit alți 16 în regiunea Donețk, a raportat guvernatorul Pavlo Kirilenko în raportul său de dimineață. Rusia a lovit 18 așezări din regiune, avariind peste 20 de case, zece clădiri înalte, întreprinderi agricole și o școală, a declarat Kirilenko.

Forțele ruse au lovit regiunea Herson de 78 de ori, trăgând aproape 400 de proiectile din mortiere, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), artilerie, tancuri și drone, potrivit Administrației militare din regiunea Herson. Atacurile ar fi rănit patru persoane din regiune și au avariat o instalație de infrastructură critică, o întreprindere, case și blocuri din orașul Herson.

Peste noapte, forțele ruse au bombardat comunitatea Znob-Novhorodske din regiunea Sumî, la granița cu Rusia, potrivit administrației regionale. Anterior, pe 14 martie, Rusia a lovit de 51 de ori alte trei comunități din regiune, avariind o casă, a scris administrația.

Administrația militară din regiunea Zaporojie a raportat că Rusia a lovit infrastructura civilă din 14 localități din regiune. Autoritățile locale au primit nouă rapoarte privind daune aduse gospodăriilor cetățenilor și site-urilor de infrastructură din cauza atacurilor rusești.

În regiunea Cernihiv, trupele ruse au lovit patru așezări în ultimele 24 de ore, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Acesta nu a furnizat informații privind victimele sau pagubele.

Comunitatea Ochakiv din sudul Oblastului Mikolaiv a fost sub tirul rusesc pe 14 martie, a declarat Vitalii Kim, guvernatorul regiunii. Nu s-au înregistrat victime sau pagube.

De asemenea, Rusia a bombardat șapte așezări din regiunea Luhansk, a declarat administrația regională pe Telegram. Aceasta nu a furnizat informații despre victime sau pagube.

Experții au declarat că Rusia a reușit să crească suprafața teritorială pe care o controlează în Ucraina cu mai puțin de 0,04% în februarie, transmite Sky News.

În luna în care a lansat noua sa ofensivă mult așteptată, Rusia a reușit să captureze doar aproximativ 90,3 mile pătrate de teritoriu, au declarat pentru Insider analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului.

Această creștere este similară cu cea raportată de grupul War Mapper, care a spus că a existat o creștere de 0,01%.

„Rusia a declarat că lansează o nouă ofensivă. Ei bine, dacă asta este, este foarte patetic”, a declarat un diplomat american de rang înalt.

În ciuda faptului că a avansat doar puțin, Moscova pare să fi pierdut mulți oameni și multe echipamente.

Aproximativ 1.200 de soldați au fost uciși într-o singură zi de lupte în Bahmut, a declarat la sfârșitul lunii februarie președintele Statului Major Interarme al SUA, Mark Milley, pentru Politico.

În aceeași lună, Institutul Internațional pentru Studii Strategice a estimat că Rusia a pierdut jumătate din principalele sale tancuri de luptă de la începutul invaziei.

Ministerul britanic al Apărării a raportat, de asemenea, săptămâna aceasta, că Rusia suferă de un deficit sever de muniție.

Guvernatorul din Harkov, Oleh Siniehubov, a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi în timpul alertei aeriene, postând pe Telegram că „ocupanții lovesc din nou”, informează The Guardian.

Suspilne, televiziunea de stat din Ucraina, a raportat în ultimele zece minute că „o explozie a răsunat în Harkov”.

Pe rețelele de socializare, utilizatorii anunță că pe cer se poate observa o coloană neagră de fum.

Ulterior, Suspilne a anunțat că orașul ucrainean Harkov a fost lovit de o rachetă S-300 trasă din regiunea Belgorod din Rusia.

Forțele ruse au atacat orașul Kurahove din regiunea Donețk, în seara zilei de 14 martie, întrerupând curentul electric în unele părți ale orașului, a informat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

„Rușii au bombardat Kurahove cu artilerie, seara târziu – conform informațiilor preliminare, nu au existat victime”, a spus el.

Potrivit lui Kirilenko, atacul rusesc a avariat opt clădiri înalte și o stație de transformare.

Peste 1.000 de gospodării au rămas fără energie electrică.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Viacheslav Gladkov, a anunțat că apărarea aeriană a Rusiei a doborât trei rachete deasupra regiunii rusești care se învecinează cu Harkov.

El nu a precizat dacă rachetele erau de origine ucraineană sau armamentul rusesc care a deviat de la curs.

Gladkov a scris pe Telegram că resturi de la o rachetă au căzut într-o zonă rezidențială, ducând la unele pagube în capitala regiunii. Primarul Belgorodului, Valentin Demidov, a declarat că nu au fost victime.

Potrivit acestuia, au fost avariate în principal ferestrele și acoperișurile mai multor case și un bloc de locuințe. De asemenea, mașinile au fost avariate, a adăugat el.

Comandamentul militar suprem al Ucrainei este în unanimitate în favoarea apărării sectorului de front din estul Ucrainei, inclusiv a orașului asediat Bahmut, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

Liderul ucrainean a mai afirmat că liderii militari s-au pronunțat, astfel, și în favoarea provocării de pierderi maxime inamicului prin continuarea rezistenței în acest sector.

„Accentul principal a fost pus pe (…) Bahmut”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat marți noapte națiunii.

„A existat o poziție clară a întregului comandament: consolidarea acestui sector și distrugerea la maximum a ocupanților”, a susținut liderul de la Kiev.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți, 14 martie, că răspunsul Berlinului la exploziile care au avariat gazoductele din Marea Nordului arată că Germania a rămas „ocupată” și incapabilă să acționeze independent deși au trecut zeci de ani de la capitularea acesteia la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Reuters.

Putin, intervievat la televiziunea rusă, a mai spus că liderii europeni au fost intimidați, astfel încât aceștia șă-și piardă simțul suveranității și al independenței.

Țările occidentale, inclusiv Germania, au reacționat cu prudență la investigațiile privind exploziile care au avariat anul trecut gazoductele rusești Nord Stream, transmițând că ele consideră că este vorba despre un act deliberat, dar au refuzat să indice vreun vinovat.

„Problema este că politicienii europeni au spus ei înșiși în mod public că, după cel de-al Doilea Război Mondial, Germania nu a fost niciodată un stat pe deplin suveran”, a declarat Putin pentru postul de televiziune de stat Rossiya-1, citat de agențiile ruse de știri.

„La un moment dat, Uniunea Sovietică și-a retras forțele și a pus capăt a ceea ce a echivalat cu o ocupație a țării. Dar acest lucru, după cum se știe, nu a fost înțeles de americani. Ei continuă să ocupe Germania”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Putin afirmă că americanii continuă să „ocupe” Germania și că tot ei aveau interesul să arunce în aer gazoductele Nord Stream

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat marți că a reținut o persoană care complota să-l asasineze pe șeful serviciilor militare de informații, Kirilo Budanov, pe ministrului apărării, Oleksii Reznikov, și pe un activist ucrainean, informează The Kyiv Independent.

Acuzatul este din regiunea ocupată Luhansk și avea asupra lui un pașaport rusesc, potrivit SBU. De asemenea, el a luat parte la acțiuni militare împotriva forțelor ucrainene în estul Ucrainei.

Potrivit SBU, el a fost recrutat de serviciile de informații militare rusești după începerea invaziei pe scară largă.

Suspectului i s-a promis o „recompensă” între 100.000 și 150.000 de dolari pentru uciderea fiecăreia din cele trei ținte, a precizat SBU.

SBU ia acum „măsuri cuprinzătoare” pentru a-i aduce în fața justiției pe complicii ruși ai acuzatului care se află în Federația Rusă.

Forțele de ocupație ruse își intensifică eforturile de mobilizare în întreaga peninsulă Crimeea, a anunțat marți Centrul Național de Rezistență din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Peninsula Crimeea se află sub ocupație rusă din 2014, în urma unui referendum de „fațadă” organizat de Rusia pentru anexarea acestui teritoriu.

De atunci, numeroși localnici au fost încarcerați pentru că s-au opus ocupației, în timp ce mulți cetățeni ruși au fost aduși în peninsulă. De asemenea, armata rusă a stabilit acolo o bază militară.

În prezent, în Crimeea ocupată se află 180 de prizonieri politici, potrivit declarațiilor făcute pe 26 februarie de Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț.

Potrivit raportului de marți al Centrului Național de Rezistență, mulți cetățeni ruși se pregătesc să părăsească peninsula, având în vedere că afaceri precum restaurantele și hotelurile s-au prăbușit practic în ultimul an din cauza războiului.

Centrul Național de Rezistență a făcut apel la populația locală din peninsula Crimeea să raporteze, prin canalele corespunzătoare stabilite de guvernul ucrainean, orice apariție a ofițerilor ruși, recent mobilizați.

Familiile rezidenților ucraineni care au fost deja mobilizați în armata rusă au făcut apeluri publice către Ministerul rus al Apărării cu privire la maltratarea și încălcarea drepturilor persoanelor dragi, a anunțat, pe 19 februarie, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

O mașină a explodat marți în centrul orașului Melitopol, aflat sub ocupația rușilor, iar proprietarul vehiculului a murit la spital din cauza rănilor suferite, a anunțat administrația regională susținută de Moscova, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Alte două persoane, o femeie și un copil, au fost de asemenea rănite, potrivit lui Vladimir Rogov, membru al consiliului principal al administrației militar-civile pro-ruse din regiunea Zaporojie.

Toate cele trei persoane au fost duse la spital, a precizat el.

Explozia a fost produsă de un dispozitiv exploziv improvizat, potrivit lui Rogov, și a avut loc în apropierea unei piețe.

Rogov a precizat că un antreprenor local pro-rus a fost ținta atacului.

CNN notează că a putut să verifice în mod independent aceste afirmații.

Mai multe detalii: O mașină a explodat în centrul orașului Melitopol, aflat sub ocupația rușilor. În interiorul ei s-ar fi aflat un oficial instalat de Moscova

Urmărește-ne pe Google News