Război în Ucraina, ziua 386 | Bombardamente în Donețk și explozii la un depozit de muniții rusesc din estul Ucrainei

Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Yuriy Ignat, a transmis, joi, că apărarea antiaeriană nu poate lovi rachetele rusești care zboară de-a lungul unei traiectorii balistice.

„Este extrem de greu pentru Forțele de Apărare să lovească rachetele balistice care se deplasează cu viteză foarte mare. Este vorba despre: 9M723 – rachetă balistică „Iskander-M”; 9M79M – Rachetă Point-U; lansatoare de rachete; Kh-22 este o rachetă de croazieră antinavă supersonică cu rază lungă de acțiune lansată aerian; R-800 – rachetă de croazieră terestră „Onyx”; Kh-47 – rachetă aerobalistică hipersonică Dagger; Kh-31P este o rachetă antiradar de aviație”, a spus Yuriy Ignat.

„Toate aceste rachete zboară rapid – pe o traiectorie balistică și cad efectiv asupra țintei cu o viteză uriașă. Pentru a doborî ceea ce cade deja, sunt necesare sisteme speciale de rachete antiaeriene”, a explicat Yuriy Ignat.

Oficialul militar ucrainean a remarcat că și procentul de 30% dintre rachetele de croazieră rusești doborâte reprezintă o dovadă a succesului apărării aeriene. 

Procuratura Regională Donețk a anunțat într-o postare Telegram că, în urma bombardamentelor rusești de joi, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte șapte au fost rănite în regiunea Donețk.

Forțele ruse au tras asupra orașului Kostiantinivka și a mai multor sate cu artileria și cu lansatoarele de rachete multiple Uragan, a declarat procuratura, adăugând că bombardamentele au lovit „gara, piața și casele private”.

Femeia care a murit avea 50 de ani și locuia în Pivdenne, unde o altă persoană a fost rănită, potrivit parchetului. Celelalte șase persoane care au fost rănite se aflau în Kostiantinivka, inclusiv un cetățean polonez.

Fragmentele de obuze au deteriorat peste 30 de clădiri rezidențiale, a precizat procuratura ucraineană. 

John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă,  a anunțat că SUA pregătesc un nou pachet de sprijin pentru apărare pentru Ucraina, care va fi anunțat în viitorul apropiat.

„În zilele următoare, veți vedea un alt anunț de asistență de securitate din partea Statelor Unite. Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina nu are egal în întreaga lume în ceea ce privește oportunitățile și sumele pe care am convenit să le oferim”, a sps John Kirby.

Preşedintele rus Vladimir Puțin spune că Rusia ar trebui mai degrabă să vadă care sunt „elitele neprietenoase” faţă de ea, nu „ţările neprietenoase”, întrucât nu atât ţările în sine ar merita, din punctul de vedere al Moscovei, să fie incluse într-o asemenea categorie, ci elitele lor sau politicienii care le conduc,

„Fraza „ţări neprietenoase” a intrat aici în conştiinţa publică şi în limbajul comun. Dar ea nu reflectă cu acurateţe realităţile existente. Am putea chiar spune că nu reflectă realitatea deloc, întrucât ceea ce avem într-un anumit număr de ţări sunt elite neprietenoase, conducători neprietenoşi”, a declarat Vladimir Putin.

„În multe ţări, sistemele politice permit adesea ascensiunea unor oameni care au un nivel oarecum redus de educaţie şi cultură generală, uneori ei nu înţeleg ce spun sau ce fac. Rezultatul, cum este binecunoscut, îl vedem clar toţi. Activităţile lor sunt dăunătoare propriului lor popor şi propriilor lor afaceri”, a susținut Vladimir Putin.

Pe lista „țărilor neprietenoase”, Rusia a trecut SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie, dar şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor împotriva Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat premii de stat pentru 159 de militari ucraineni, dintre care 57 post-mortem.

Potrivit unui decret publicat pe site-ul șefului statului, militarii au fost decorați pentru curajul și sacrificiul manifestate în apărarea suveranității statului și integrității teritoriale a Ucrainei, loialitatea față de jurământul militar.

Aceştia au primit ordinele „Pentru curaj”, „Pentru serviciul militar în Ucraina” și „Apărătorul patriei”.

Rusia a comis crime de război de amploare în Ucraina, omoruri intenţionate şi tortură, însă anchetatorii ONU nu au observat un genocid în Ucraina după invazia rusă în această ţară, au declarat joi experţii Naţiunilor Unite.

„Nu am constatat că a existat un genocid în Ucraina, însă anumite aspecte pot ridica întrebări cu privire la această crimă”, a declarat Erik Mose, unul dintre cei trei comisari însărcinaţi cu ancheta.

Raportul afirmă că forţele ruse au efectuat atacuri „nediscriminatorii şi disproporţionate” asupra Ucrainei şi cere ca autorii să fie traşi la răspundere.

„Conflictul armat în curs de desfăşurare din Ucraina a avut efecte devastatoare la diferite niveluri”, a declarat Erik Mose, în cadrul unei conferinţe de presă. „Pierderile umane şi nepăsarea generală faţă de viaţa civililor sunt şocante”, a mărturisit el.

Raportul arată că cel puţin 13 valuri de atacuri ruseşti din octombrie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, precum şi utilizarea de către aceasta a torturii „pot constitui crime împotriva umanităţii”. Raportul constată, de asemenea, că aproximativ 16.000 de copii au fost transferaţi şi deportaţi ilegal din Ucraina, citând o cifră a guvernului ucrainean. Rusia neagă acuzaţia, spunând că a evacuat persoane în mod voluntar din Ucraina.

Alţi copii au fost forţaţi să asiste la violarea celor dragi sau, într-un caz, au fost reţinuţi în subsolul unei şcoli alături de cadavrele celor decedaţi, se arată în raport.

Victimele din centrele de detenţie ruseşti au fost supuse la şocuri electrice cu ajutorul unui telefon militar – un tratament cunoscut sub numele de „apel către Putin” – sau au fost atârnate de tavan în „poziţia papagal”, se arată în raport.

Forțele aeriene americane au publicat, joi, o hartă grafică cu locațiile și orele aproximative ale coliziunii dronei MQ-9 Reaper cu un avion de luptă rusesc.

Potrivit graficului, sunt prezentate locațiile și orele aproximative când drona MQ-9 Reaper se ciocnește și se prăbușește în Marea Neagră.

Mai multe detalii: HARTĂ: Unde s-a prăbușit drona americană interceptată de avioane rusești deasupra Mării Negre

Ministrul suedez al apărării, Paul Jonson, a anunțat că executivul a decis joi să transfere în Ucraina opt sisteme de artilerie autopropulsată Archer.

„Tunurile autopropulsate Archer vor permite ucrainenilor să învingă sistemele de artilerie ruse. Se poate spune că sistemul Archer este mai mult o pușcă cu lunetă decât o pușcă. Are abilitatea de a lovi sistemele de artilerie inamice adânc în spate ceea ce îl face pe Archer unic”, a explicat Paul Jonson.

Moscova consideră că este necesară menținerea deschisă a canalelor de comunicare cu Statele Unite și nu urmărește o confruntare cu SUA, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

„Credem că este important să lăsăm deschise liniile de comunicare, de fapt, le lăsăm. Nu căutăm confruntare (n.r. – cu SUA), susținem o cooperare pragmatică în interesele popoarelor țărilor noastre, dar în același timp suntem capabile să protejeze aceste interese”, a spus Maria Zakharova

Oficialul rus a menționat că, la inițiativa părții americane, au avut loc contacte pe tema dronei americane prăbușită în Marea Neagră între miniștrii apărării din Rusia și Statele Unite, precum și șefii Statului Major General ale celor două țări.

Purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, colonelul Serhiy Cherevaty, a transmis, joi, că apărarea de la Bahmut prevestește o viitoare ofensivă ucrainerană în această direcție.

„Acum acolo (n.r. – în Bahmut) are loc o operațiune defensivă. Iar sarcina principală este de a reține inamicul, provocându-i în același timp pierderi colosale. Acesta prevesteștel viitoarelor acțiuni pe care le așteaptă întreaga societate ucraineană. Ei (n.r. – armata ucraineană) epuizează și provoacă pierderi inamicului, pe lângă puterea de luptă, distrugându-i starea morală și psihologică”, a precizat Serhiy Cherevaty.  

„Inamicul, prin propaganda rusă, credea că „granițele Rusiei nu se termină nicăieri”, iar aici este centrul raionului, pe care nu îl pot captura timp de 8 luni. Dacă nu iau Bahmut, toată „mitologia” se va rupe. În timp ce băieții noștri din această zonă sunt în defensivă, armata noastră studiază cele mai recente tactici în străinătate pentru ca brigăzile noastre să poată ataca cu încredere pe direcția Bahmut și să alunge inamicul din Ucraina”, a spus Serhiy Cherevaty.

Consilierul primarului ucrainean din Mariupol, Petro Andryushchenko, a transmis, joi, pe Telegram, că un depozit inamic cu muniție a fost aruncat în aer în raionul Mariupol din regiunea Donețk.

„Potrivit localnicilor, un depozit cu muniție a fost aruncat în aer în satul Maloianisol. După explozii, ocupanții au trimis mai multe avioane în direcția impactului”, a notat Petro Andryushchenko.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi, personal, cu cei mai importanți miliardari și cu elita de afaceri din Rusia, pentru prima dată de la începutul invaziei în Ucraina, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Liderul rus i-a îndemnat să investească în noi tehnologii, facilități de producție și întreprinderi pentru a ajuta Rusia să depășească ceea ce el a spus că sunt încercările occidentale de a-i distruge economia, relatează Reuters.

De asemenea, Putin a afirmat că Moscova a sfidat până acum aceste încercări și că firmele occidentale care au decis să rămână în Rusia au luat o decizie inteligentă.

Mulți oligarhi ruși au fost vizați de sancțiunile occidentale începând din februarie anul trecut, când Rusia a invadat Ucraina.

Putin le-a spus miliardarilor că Rusia se confruntă cu un „război al sancțiunilor”, dar că își reorientează rapid economia către țările care nu au impus astfel de măsuri la adresa Moscovei.

Printre participanții la întâlnire s-au numărat Oleg Deripaska, Vladimir Potanin, Alexei Mordashov, German Khan, Viktor Vekselberg, Viktor Rashnikov, Andrei Melnichenko și Dmitri Mazepin, ale căror domenii de interes variază de afaceri bancare, cu metale și până la cele cu îngrășăminte.

Marea Britanie consideră că cel mai bun mod de a proteja Republica Moldova de un atac rusesc nu este de a-i trimite sprijin militar, ci de a proteja Ucraina, potrivit ministrului de externe James Cleverly, relatează CNN.

„Credem cu tărie că una dintre cele mai bune modalități de a proteja Moldova de un atac fizic este să îi ajutăm pe ucraineni să se apere împotriva agresiunii rusești”, a declarat joi Cleverly într-o conferință de presă în timpul unei vizite oficiale de stat în Republica Moldova.

„Puține societăți înțeleg mai bine tacticile subterane ale activității maligne a Rusiei decât Moldova și Georgia”, a declarat Cleverly, adăugând că „Marea Britanie nu va sta cu mâinile în sân în timp ce Moscova le subminează în mod flagrant democrația, suveranitatea și integritatea teritorială”.

Republica Moldova urmează să primească peste 12 milioane de dolari de la Marea Britanie, sub formă de „finanțare pentru reforme economice și de guvernanță, inclusiv în sectorul energetic”.

„Noua promisiune pentru Moldova se adaugă la cele 12 milioane de lire sterline (peste 14 milioane de dolari) care contribuie deja la activități critice de combatere a corupției și de transparență în această țară”, scrie într-un comunicat al guvernului britanic transmis joi.

Cleverly va anunța, de asemenea, o contribuție de peste 600.000 de dolari „menită să creeze un mediu pentru alegeri libere și corecte în 2024, protejându-le de interferențe externe”.

Filmarea publicată joi dimineață de Comandamentul European al SUA cu incidentul dintre o dronă americană și un avion de luptă rusesc deasupra Mării Negre „confirmă în mod absolut” că a avut loc o coliziune fizică și o aruncare de combustibil, a declarat un oficial american de rang înalt pentru CNN.

Cu toate acestea, înregistrarea video nu confirmă intenția pilotului rus, adaugă oficialul, întrebat dacă acesta a vrut să lovească elicea dronei americane.

De asemenea, el a precizat că nu există nicio îndoială că filmarea confirmă faptul că avioanele de luptă rusești s-au angajat în „zboruri agresive” și cu „imprudență”, reluând ceea ce alți oficiali americani au spus în ultimele zile.

Exploziile și incendiul de la clădirea Serviciului de Securitate din orașul rus Rostov au fost provocate de un scurtcircuit electric, a declarat Vasili Golubev, guvernatorul regiunii ruse, citat de CNN.

O persoană a murit și două au fost rănite ca urmare a incendiului, relatează agenția de stat Tass care citează serviciile de urgență.

„Cauza incendiului a fost un scurtcircuit în instalația electrică din interiorul clădirii. Extinderea incendiului a provocat explozii ale containerelor cu combustibil și lubrifianți. Incendiul s-a răspândit pe o suprafață de 800 de metri pătrați, ceea ce a dus la prăbușirea a doi pereți”, a precizat oficialul.

Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat joi că este crucial ca Ucraina să primească rapid muniție nouă pentru a contracara invazia Rusiei, relatează CNN.

„Este foarte important să aprovizionăm rapid Ucraina cu muniția necesară și să facem acest lucru rapid”, a declarat Scholz în fața parlamentarilor din Camera inferioară a Parlamentului german.

Cancelarul a promis acțiuni în cadrul unui summit al Uniunii Europene de săptămâna viitoare.

„Împreună cu partenerii noștri europeni vom continua să ne asigurăm că Ucraina primește arme și echipamente pentru a se apăra și a rezista. (…) La Consiliul European, vom decide asupra unor măsuri suplimentare împreună cu partenerii noștri europeni pentru a obține o aprovizionare și mai bună și continuă”, a adăugat Olaf Scholz.

Scholz a mai spus că în ultimele 12 luni Germania a sprijinit Ucraina cu aproape 15 miliarde de dolari pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse, ceea ce reprezintă „o sumă considerabilă – dar care este adecvată pentru țara noastră”.

„Și apoi există participarea Germaniei la sprijinul cuprinzător al Uniunii Europene pentru Ucraina – de exemplu sub forma unui ajutor bugetar direct – care este de 18 miliarde de euro numai în acest an”, a continuat liderul de la Berlin.

Olaf Scholz a declarat și că Europa va continua să mențină presiunea sancțiunilor asupra Rusiei și că „ne vom asigura împreună că țările terțe nu vor găsi portițe de scăpare în aceste sancțiuni”.

O decizie privind recuperarea dronei americane Reaper doborâte în Marea Neagră va fi luată de Ministerul rus al Apărării, a transmis joi Kremlinul, citat de CNN.

„Aceasta este prerogativa armatei. Dacă ei consideră că este necesar pentru interesele noastre și pentru securitatea noastră în Marea Neagră, o vor face”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe, precizând că nu știe ce a decis ministerul să facă.

Ofițerii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au reținut două femei din orașul Kramatorsk, regiunea Donețk, sub suspiciunea de trădare și muncă în favoarea inamicului, relatează Ukrainska Pravda, care citează procuratura din regiunea Rivne.

Potrivit serviciului de informații, una dintre acestea este o infirmieră în unitatea de luptă a apărării teritoriale a Forțelor Armate ale Ucrainei.

În timpul anchetei preliminare, s-a stabilit că o persoană de 57 de ani cu viziuni pro-ruse a fost recrutată de către un reprezentant al serviciilor speciale rusești, informează procuratura.

În îndeplinirea sarcinilor sale, prin intermediul unui mesager, aceasta îi comunica în mod regulat ofițerului forțelor de operațiuni speciale din cadrul departamentului principal al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse informații despre rezultatele loviturilor cu rachete aplicate de forțele Moscovei asupra așezărilor din regiunea Donețk.

Trupele ruse aveau nevoie de informații pentru a planifica operațiuni militare în zona Bahmut, precizează SBU.

Persoana în cauză a fost ajutată de o prietenă în vârstă 55 de ani. Femeile și-au dat seama că informațiile pe care le colectau și le transmiteau urmau să fie folosite de ruși pentru alte activități de recunoaștere în detrimentul securității statului ucrainean, spun ofițerii de poliție.

De asemenea, SBU precizează că în cazul capturării regiunii, celor două li s-au promis „poziții de conducere” în administrația locală de ocupație.

Incendiul a cuprins joi, 16 martie, un depozit din incinta departamentului de frontieră al FSB din regiunea rusă Rostov, de la granița cu Ucraina, relatează Kommersant.

Martori citați de publicația rusă spun că înainte de izbucnirea flăcărilor s-au auzit explozii, iar muniția depozitată a fost detonată.

„Două persoane au fost rănite, ele se aflau la intrarea în depozit”, a declarat o sursă din poliție pentru o publicație locală.

În imaginile apărute pe rețelele sociale se vede cum un nor gros de fum se ridică din depozit.

La fața locului intervin 20 de echipaje de pompieri, relatează presa rusă.

Mai multe detalii: Incendiu la sediul serviciului secret rusesc FSB din Rostov. Martorii spun că au auzit explozii înainte de izbucnirea focului

Resturile dronei au fost găsite într-o pădure din Ucraina, au declarat militarii pentru CNN, adăugând că pare a fi vorba despre o dronă de uz civil care a fost retehnologizată și înarmată.

Aparatul de zbor fără pilot este fabricat de o companie din China, precizează sursa citată.

Soldații, care au arătat rămășițele dronei jurnaliștilor de la CNN, spun că aceasta zbura foarte jos, astfel încât a putut fi doborâtă cu arme automate Ak-47 și că aceasta a fost modificată pentru a putea să transporte o bombă.

Drona este un model Mugin-5 fabricat de o companie chineză cu sediul în oraşul Xiamen, iar reprezentanții companiei Mugin Limited au confirmat pentru CNN că rămășițele reprezintă fuzelajul unui dispozitiv produs de ea.

Mai multe detalii: CNN: Dronă de fabricație chineză, retehnologizată și înarmată, doborâtă în Ucraina

Imaginile publicate de comandamentul SUA din Europa prezintă momentele în care un avion Suhoi al Rusiei aruncă combustibil peste drona MQ-9 Reaper, în timpul zborului de marți de deasupra Mării Negre.

Înregistrarea a fost făcută de camera video a dronei. În videoclip se poate vedea cum în timp ce se apropie, avionul aruncă combustibilul, încercând să intercepteze drona americană.

Într-o altă parte a clipului avionul rusesc trece din nou pe deasupra dronei și aruncă combustibil.

Ulterior, avionul intră în coliziune cu aparatul de zbor american, iar camera de luat vederi a acestuia nu mai filmează, timp de aproape un minut. Coliziunea nu este surprinsă de imagini. Apoi, camera își revine, moment în care imaginile arată că una dintre palele elicei este deteriorată.

Mai multe detalii: VIDEO: Armata SUA a publicat imagini cu incidentul dintre drona MQ-9 Reaper și avioanele rusești de luptă deasupra Mării Negre

În cursul zilei de miercuri, 15 martie, au fost raportate atacuri rusești în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Cernihiv, Sumî, Zaporojie și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei, anunță autoritățile locale, citate de The Kyiv Independent. În urma loviturilor, o persoană a fost ucisă și alte 14 rănite.

Persoana care și-a pierdut viața este un civil din orașul Bahmut din regiunea Donețk, unde alți 11 oameni au fost răniți. Au fost lovite zece așezări și trei comunități din regiune, fiind avariate peste 25 de case, cinci clădiri înalte, o școală și mașini, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko.

Forțele rusești au lovit de 88 de ori regiunea Herson, trăgând 413 proiectile asupra așezărilor, potrivit Administrației militare regionale. Atacurile au rănit trei persoane și au avariat case și clădiri de apartamente din orașul Herson, mai notează sursa citată.

De asmenea, trupele rusești au lansat o rachetă S-300 asupra orașului Harkov din estul țării, avariind o instituție de învățământ, un imobil și mașini, potrivit guvernatorului Oleh Siniehubov.

Totodată, în dimineața zilei de joi, 16 martie, a avut loc un atac asupra comunității Bilopillia din regiunea Sumî, de la granița cu Rusia, potrivit administrației regionale. Anterior, pe 15 martie, Rusia a bombardat alte patru comunități din regiune, distrugând clădirea unei ferme și o clădire de birouri, fără a fi înregistrate victime, au mai precizat autoritățile locale.

În regiunea Zaporojie, a fost atacată miercuri infrastructura civilă din 17 localități, a anunțat administrația, fără a menționa dacă au fost înregistrate victime.

Atacuri au avut loc și în zone din regiunile Cernihiv și Luhansk.

Denis Pușilin, liderul instalat de Rusia în Donețkul ocupat, a declarat pentru agenția rusă de presă de stat Tass că nu vede niciun semn că Ucraina se retrage din orașul Bahmut, relatează The Guardian.

„În Bahmut, situația rămâne complicată, dificilă, adică nu vedem că există acolo premisele ca inamicul să retragă pur și simplu unitățile”, a spus Pușilin.

Cu toate acestea, el a afirmat că forțele ucrainene întâmpină dificultăți în aprovizionarea cu muniții, alimente sau întăriri, pentru că drumul spre Bahmut dinspre partea ucraineană se află „în mod și mai semnificativ sub focul grupului de mercenari Wagner”.

The Guardian precizează că afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a promis joi că va trage Rusia la răspundere pentru bombardamentul de pe 16 martie 2022 asupra teatrului din orașul Mariupol din sud-estul țării, în urma căruia au murit sute de persoane, relatează CNN.

„În urmă cu un an, Rusia a aruncat în mod deliberat și brutal o bombă puternică asupra Teatrului Dramatic din centrul orașului Mariupol. Lângă clădire se afla inscripția «Copii», care era imposibil de trecut cu vederea. Sute de oameni se ascundeau de bombardamentele de acolo. Facem eforturi pentru ca statul terorist să fie tras la răspundere pentru ceea ce a făcut.”, a amintit Zelenski într-un mesaj pe Twitter, la împlinirea unui an de la atac.

Oficialii ucraineni spun că până la 1.300 de persoane se refugiaseră în clădirea teatrului din Mariupol. Rusia a negat că forțele sale au lovit teatrul, susținând în schimb că batalionul Azov, principala prezență a armatei ucrainene în Mariupol, l-a aruncat în aer.

Rușii au ajuns la locul prăbușirii MQ-9 în Marea Neagră, spun doi oficiali americani, citați de CNN, în timp ce Kremlinul promite că va încerca să recupereze drona de supraveghere americană.

Marina rusă are mai multe nave în Marea Neagră, inclusiv unele cu baza în porturile din Crimeea, ceea ce le-ar fi plasat într-o poziție avantajoasă pentru a încerca să recupereze drona americană MQ-9 Reaper după incidentul cu avioanele de luptă rusești de marți, precizează postul american de televiziune.

Drona a căzut în apele internaționale la aproximativ 70 de mile sud-vest de Crimeea, a declarat unul dintre oficiali. Nu este clar dacă Rusia a reușit să recupereze ceva din epava dronei atunci când a ajuns la locul prăbușirii.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, nu a confirmat că rușii se aflau la fața locului. El a reiterat însă că SUA au luat măsuri pentru a face „imposibil” ca Rusia să obțină informații utile din rămășițele dronei.

„Orice rămășite care plutesc vor fi probabil suprafețele de control al zborului, genul acesta de lucruri. Probabil că nu va fi nimic cu o adevărată valoare intrinsecă pentru ei în ceea ce privește retehnologizarea sau ceva de genul acesta. Nu suntem prea îngrijorați de orice lucru pe care ar putea pune mâna. (…) Este proprietatea noastră și ei nu au nicio treabă să recupereze nimic”, a declarat Kirby la CNN.

Secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patrușev, a declarat miercuri că Rusia va încerca să obțină epava dronei pentru a o studia.

Rusia a retras 20 de nave și multe dintre unitățile flotei sale auxiliare în Marea Neagră în dimineața zilei de 16 martie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, care a vorbit despre o „activitate atipică”, relatează The Kyiv Independent.

Unitățile navale rusești staționate în prezent în Marea Neagră includ patru portavioane de rachete, dintre care unul este subacvatic, a precizat Humeniuk la televiziunea națională ucraineană, adăugând că un număr maxim de 28 de rachete ar putea fi echipate pentru lansare.

Humeniuk a mai spus că navele rusești sunt „împrăștiate” pe mare, ceea ce poate însemna că forțele Moscovei încearcă să găsească epava dronei americane doborâte recent în urma unui incident cu un avion rusesc.

Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a raportat joi, 16 martie, că Rusia a pierdut 162.560 de soldați de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit armatei ucrainene, în ultimele 24 de ore 1.040 de militari ruși au fost uciși.

Printre pierderile suferite de Rusia, conform Kievului, se numără și 3.504 tancuri, 6.810 vehicule blindate de luptă, 5.394 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.539 de sisteme de artilerie, 503 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 265 de sisteme de apărare aeriană, 305 avioane, 289 de elicoptere, 2.145 de drone și 18 ambarcațiuni.

Alerta a pornit joi dimineață, la ora locală 9.05 (aceeași oră la București – n.r.), în contextul în care un avion MiG-31K rus a decolat pe aerodromul Machulishche din Belarus, relatează Ukrainska Pravda, care citează proiectul de monitorizare Belarusian Gayun.

Miercuri, 15 martie, în Ucraina a fost anunțată de trei ori o alertă aeriană.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de miercuri seară către națiune, că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate să cedeze.

Liderul de la Kiev a făcut această precizare în urma unei întâlniri în „format Ramstein” cu partenerii internaționali ai Ucrainei, în cadrul căreia s-a discutat despre „muniție pentru războinicii noștri, artilerie, tancuri și protecția cerului ucrainean”.

„Sunt recunoscător Statelor Unite, care coordonează Ramstein, și tuturor partenerilor noștri pentru disponibilitatea lor neclintită de a ajuta. Acest lucru este deosebit de important acum, când simțim că agresiunea rusă se apropie de punctul în care se poate sparge. Nu există niciun terorist care să-și dezvolte potențialul în confruntarea cu lumea liberă. Rusia nu face excepție”, a spus Volodimir Zelenski.

De asemenea, liderul de la Kiev a vorbit despre o creștere a presiunii asupra Rusiei.

„Presiuni în apărarea noastră, în sancțiuni împotriva Rusiei, în distrugerea modului în care statul rus și companiile sale ocolesc sancțiunile, presiune politică și juridică”, a declarat președintele ucrainean.

„Cu cât punem mai multă presiune asupra lor, cu atât ne vom îndrepta mai repede către restabilirea integrității noastre teritoriale și ordinii juridice internaționale. Facem totul pentru ca partenerii noștri să simtă asta. Această necesitate de a continua presiunea. Pas cu pas. Fără încetare”, a adăugat Zelenski.

Suveranul Pontif a îndemnat miercuri la respect, referindu-se la mănăstirea Lavra Pecerska, din care Biserica Ortodoxă Ucraineană, aliniată cu Rusia a primit ordin de evacuare de la autoritățile de la Kiev, relatează Reuters.

Biserica Ortodoxă Ucraineană are termen până la 29 martie să elibereze sediul din complexul istoric din Kiev.

În acest context, Papa Francisc a cerut „părților implicate în război să respecte lăcașurile religioase” și a lăudat oamenii care își dedică viața rugăciunii, „indiferent de confesiune”.

Apelul lansat de Suveranul Pontif în timpul discursului său săptămânal, adresat mulțimilor din Piața Sf. Petru, vine după ce pe 11 martie, patriarhul Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător al invaziei Rusiei în Ucraina, i-a cerut Papei Francisc, precum și altor lideri religioși să convingă Kievul să oprească acțiunile împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

În luna octombrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a făcut percheziții în bisericile afiliate Rusiei, a sancționat episcopi și susținătorii lor financiari și a deschis dosare penale împotriva a zeci de clerici.

Forțele ruse au bombardat, miercuri, 15 martie, teritoriile a patru comunități din regiunea Sumî, fiind înregistrate 161 de lovituri, relatează Ukrainska Pravda, care citează administrația militară regională.

„Au fost 14 atacuri inamice cu diferite tipuri de arme – 161 de lovituri”, au precizat autoritățile locale.

În comunitatea Khotin, biroul unei companii agricole a fost distrus. Din cauza bombardamentelor în comunitatea Shaligin, o anexă privată a ars. De asemenea, au fost lovite comunitățile Krasnopol și Novoslobodsk.

În noaptea de 16 martie, apărarea aeriană rusă a doborât două rachete deasupra regiunii vestice Belgorod, aflată lângă frontiera cu Ucraina, a anunțat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

„În Belgorod, sistemul de apărare aeriană a doborât două rachete. Conform datelor preliminare, nu au fost victime. Serviciile operaționale clarifică urmările la sol”, a precizat oficialul rus.

Marea Britanie estimează că între 20.000 și 30.000 de militari ruși și luptători Wagner au fost uciși și răniți în Bahmut din mai anul trecut, relatează The Kyiv Independent.

Consilierul militar Ian Stubbs a declarat în timpul discursului său la Viena din 15 martie că liderii militari ruși au sacrificat unități militare și au risipit resurse strategice pentru mici câștiguri tactice.

„Rusia suferă un număr extrem de mare de victime. Din mai anul trecut, între 20.000 și 30.000 de luptători Wagner și militari ruși au fost uciși și răniți numai în zona din jurul lui Bahmut – o pierdere uriașă de vieți omenești pentru un avans teritorial total de aproximativ 25 de kilometri”, a spus consilierul militar.

Marea Britanie a estimat că este vorba despre peste 800 de ruși uciși sau răniți pentru fiecare kilometru parcurs, majoritate fiind luptători Wagner.

Pe lângă pierderile umane, Rusia a suferit „pierderi uriașe de vehicule blindate grele”, a spus Stubbs, adăugând că țara a fost forțată să desfășoare tancuri de luptă principale T-62, vechi de 60 de ani, pe linia frontului.

Din vara lui 2022, aproximativ 800 de T-62 au fost scoase din depozit. Mai recent, transportoare blindate rusești BTR-50 au fost, de asemenea, desfășurate în Ucraina, vehicule introduse pentru prima dată în armata rusă în 1954.

Canada trimite mai mult ajutor militar Ucrainei, a declarat ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, în cadrul unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, scrie Al Jazeera.

Canada va livra Kievului aproximativ 8.000 de cartușe de 155 mm, precum și 12 rachete de apărare antiaeriană provenite din inventarul Forțelor Armate Canadiene (CAF), se arată într-un comunicat al Ministerului canadian al Apărării.

Livrările a patru tancuri de luptă Leopard 2 sunt, de asemenea, în desfășurare, menționează comunicatul.

Canada a promis Ucrainei, în total, opt tancuri de luptă principale Leopard 2, dintre care patru au fost deja livrate în Polonia, o echipă din cadrul CAF instruindu-i pe soldații ucraineni în utilizarea acestor tancuri, a precizat ministerul canadian.

Toate tancurile – precum și vehiculul blindat de recuperare anunțat anterior, echipamentele auxiliare și muniția donată de Canada – sunt așteptate să ajungă în Ucraina în următoarele săptămâni.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, miercuri, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american, că intensificarea operaţiunilor de spionaj desfăşurate de Statele Unite a fost una din cauzele incidentului din Marea Neagră dintre aviaţia rusă şi o dronă americană MQ-9 Reaper, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Cauzele incidentului sunt nerespectarea de către Statele Unite a zonei de zbor restricţionate (…) din cauza desfăşurării operaţiunii militare speciale (în Ucraina), precum şi a intensificării activităţilor de informaţii împotriva intereselor Rusiei”, a spus Serghei Şoigu, citat într-un comunicat de presă al Ministerului rus al Apărării.

Șoigu a dat asigurări că Moscova „va reacţiona proporţional” la viitoarele „provocări” americane.

„S-a remarcat că zboruri ale unor drone americane strategice letale în apropierea coastei Crimeei aveau o natură provocatoare şi au creat precondiţii pentru o escaladare a situaţiei din zona Mării Negre”, mai scrie în comunicatul transmis de ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Reuters.

Ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat miercuri că a negat toate acuzațiile aduse Rusiei după ce a fost convocat la Departamentul de Stat al SUA în legătură cu doborârea dronei americane MQ-9 Reaper, incident care a avut loc marți deasupra Mării Negre, informează CNN.

Antonov a precizat că a fost invitat la Departamentul de Stat pentru a discuta cu Karen Donfried, adjuncta secretarului de stat pentru afaceri europene. Antonov fusese convocat pentru a i se „transmite obiecțiile noastre puternice”, declarase marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Timp de 15 minute am vorbit direct despre această problemă, iar în celelalte 15 minute am vorbit despre îngrijorările Rusiei cu privire la diverse aspecte ale activității SUA”, a declarat Antonov, într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat Rossiya-1.

Conversația a fost „foarte calmă” și „respectuoasă” și „am negat categoric toate acuzațiile la adresa forțelor armate ruse”, a adăugat el.

„Nimeni nu a lovit masa, amenințând cu ceva”, a mai spus diplomatul rus.

Un soldat din Brigada 93 Mecanizată din Ucraina a distrus un avion rusesc Su-25 deasupra Bakhmut, potrivit unui comandant ucrainean de rang înalt, relatează CNN.

Anunțul vine după ce șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Yermak, a afirmat anterior în cursul zilei de miercuri că forțele Brigăzii 93 Mecanizate au doborât, de asemenea, un avion militar rusesc lângă Bahmut – de data aceasta un Su-24.

Comandantul Oleksandr Syrskyi, din cadrul Forțelor Terestre ale armatei ucrainene, a declarat că armata rusă „continuă fără succes să încerce să încercuiască orașul și să avanseze”.

„Soldații Brigăzii 93, împreună cu alți apărători, rezistă acolo în fața presiunii acerbe a inamicului. Datorită muncii lor, tancurile inamice, vehiculele de luptă ale infanteriei, MLRS (sistemele de lansatoare multiple de rachete, n.r.) și depozitele de muniții sunt aruncate în aer”, a afirmat Syrskyi, într-o postare pe Telegram.

„Ocupanții pun presiune și pe direcțiile Kupiansk și Lîman”, a mai spus el, adăugând că soldații din Brigada 92 au reușit să distrugă sistemele radar rusești și centrele de comandă din aceste direcții.

CNN notează că nu a reușit să confirme în mod independent afirmațiile ucrainenilor.

Statele Unite au șters de la distanță software-ul cu date importante de pe drona MQ-9 Reaper înainte ca aceasta să se prăbușească în Marea Neagră, pentru a împiedica Rusia să colecteze informații secrete, susțin doi oficiali americani citați de CNN.

Măsurile de ștergere a software-ului au fost luate după intercepterea dronei de cele două avioane rusești de vânătoare Su-27. Avioanele rusești au aruncat combustibil în fața dronei de supraveghere americane, în primele ore ale dimineții de marți, iar apoi unul dintre avioanele rusești s-a ciocnit cu drona, avariindu-i elicea și forțând SUA să o doboare în Marea Neagră, potrivit oficialilor americani.

Mai multe detalii: SUA au șters de la distanță software-ul de pe drona MQ-9 Reaper, înainte să se prăbușească în Marea Neagră. Precizările șefului armatei americane

Bombardamentele rusești au ucis miercuri cel puțin două persoane și au rănit alte cinci în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a anunțat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhaneț, a precizat el. Potrivit primelor informații, un bărbat și trei femei au fost spitalizați, iar o altă femeie rănită va fi tratată în regim ambulatoriu, a adăugat guvernatorul.

Peste 12 clădiri cu mai multe etaje și mai multe case din Marhaneț au fost avariate din cauza bombardamentelor, a precizat administrația regională, într-o postare separată.

„Una dintre ele a luat foc – salvatorii au stins deja flăcările. Un magazin, un centru cultural și un cămin au fost avariate”, a precizat administrația regională.

Mai puțin de 3.000 de persoane – inclusiv 33 de copii – au rămas în orașul Bahmut, aflat în centrul luptelor dintre forțele ucrainene și cele ruse, potrivit lui Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, informează CNN.

„Evacuarea continuă, și nu doar în Bahmut, lucrăm de-a lungul întregii linii de front”, a declarat Kirilenko miercuri, la televiziunea națională.

Evacuarea este obligatorie în regiune, dar unii oameni încă refuză să plece, a spus el.

„Există încă oameni care cu siguranță nu vor să plece și este o sarcină foarte dificilă să îi convingem. Peste 1.100.000 de persoane din 1.670.000 au părăsit regiunea Donețk începând din 24 februarie 2022”, a adăugat guvernatorul.