Război în Ucraina, ziua 387 | Forțele ruse au fost „parțial epuizate” în Bahmut, susțin ucrainenii. Când va putea începe contraofensiva

„Nu există nicio îndoială că Rusia comite crime de război și atrocități în Ucraina”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, potrivit Sky News.

Reacționând după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, departamentul a transmis, într-un comunicat, că cei vinovați de crime de război trebuie să fie trași la răspundere.

„Procurorul CPI este un actor independent și ia propriile decizii de urmărire penală pe baza dovezilor pe care le are în față. Susținem tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război”, a precizat Departamentul de Stat.

Concluziile Departamentului de Stat anunțate la Munchen, potrivit cărora forțele ruse au comis crime împotriva umanității, sunt separate de decizia CPI, a precizat diplomația americană.

Apărarea antiaeriană a început să acționeze vineri și în regiunea Jîtomîr, a anunțat guvernatorul regional Vitali Buchenko, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a lansat un nou atac în masă cu drone iraniene împotriva Ucrainei, fiind deja raportate explozii în regiunea Dnipropetrovsk și intrarea în funcțiune a apărării antieriene în regiunea Kiev.

Buchenko i-a îndemnat pe rezidenți să rămână calmi și să nu fotografieze sau să filmeze modul în care apărarea antiaeriană acționează.

Putin ar trebui să fie judecat ca criminal de război alături de alte persoane vinovate de atrocitățile din Ucraina, afirmă purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, relatează Al Jazeera.

„Aceasta este o decizie importantă a Curții, care indică crime de război comise de aparatul de violență rusesc”, a declarat Piotr Muller, pentru agenția de presă poloneză de stat PAP.

„Vladimir Putin se află în fruntea acestei mașinării și ar trebui să fie judecat ca un criminal de război, alături de cei care pun în aplicare în mod direct și indirect războiul barbar”, a mai afirmat Muller.

Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fie judecat la un moment dat de Curtea Penală Internațională (CPI), a declarat vineri procurorul-șef al CPI, Karim Khan, potrivit CNN.

„Nimeni nu ar trebui să simtă că are un permis de liberă trecere”, a spus el.

„Cred că cei care cred că este imposibil (ca Putin să fie judecat, n.r.) nu reușesc să înțeleagă istoria, pentru că marii criminali de război naziști, (fostul președinte iugoslav Slobodan) Milošević, (fostul politician sârb bosniac Radovan) Karadžić, (fostul militar sârb bosniac Ratko) Mladić, fostul președinte (liberian) Charles Taylor, (fostul prim-ministru) Jean Kambanda din Rwanda, Hissène Habré (fostul președinte al Ciadului) au ajuns în fața instanței. Toți aceștia erau indivizi foarte puternici, și totuși au ajuns în săli de judecată, iar conduita lor a fost judecată de către judecători independenți. Și acest lucru ne dă, de asemenea, un motiv de speranță că legea poate, oricât de dificil ar părea, să fie supremă”, a declarat Khan.

Vineri, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al oficialului rus Maria Lvova-Belova, în legătură cu un presupus plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

„Cred că mesajul trebuie să fie că principiile de bază ale umanității ne leagă pe toți. Și nimeni nu ar trebui să simtă că are un permis de trecere gratuită. Nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa cu dezinvoltură și, cu siguranță, nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa și comite genocid sau crime împotriva umanității sau crime de război cu impunitate”, a precizat Khan.

O serie de explozii au fost raportate vineri în Novomoskovsk, un oraș din regiunea Dnipropetrovsk, de către primarul Serhiy Reznik, informează The Kyiv Independent.

Anunțul edilului vine pe fondul unui atac cu drone efectuat de ruși asupra mai multor regiuni ucrainene.

Potrivit lui Reznik, serviciile de urgență se află la locul exploziilor.

El i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să nu publice informații despre locul în care au loc atacurile și să nu facă fotografii.

Începând cu ora 22:22, ora Kievului, sirenele de raid aerian sună în regiunea Dnipropetrovsk și în mare parte din centrul și estul Ucrainei.

Mai multe explozii au fost raportate vineri în regiunea Kiev de către administrația militară regională, informează The Kyiv Independent.

Apărarea antiaeriană ucraineană a intrat în funcțiune, potrivit administrației regionale.

Anterior în cursul zilei de vineri, administrația militară din regiunea Kiev a anunțat că rușii ar putea efectua un atac cu drone.

Administrația militară i-a îndemnat pe locuitori să rămână în case până când sirena de raid aerian va fi oprită.

Guvernul francez afirmă că „nimeni nu ar trebui să scape de justiție”, ca reacție la mandatele de arestare emise vineri de CPI, relatează Al Jazeera.

„Nicio persoană vinovată de crimele comise de Rusia în Ucraina, indiferent de statutul său, nu ar trebui să scape de justiție”, a scris Ministerul francez de Externe, pe contul său de Twitter.

Uniunea Europeană va oferi Ucrainei 1,5 miliarde de euro, această sumă reprezentând a doua tranșă a unui pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro, a declarat vineri vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit The Kyiv Independent.

Plata urmează să fie efectuată săptămâna viitoare, a adăugat Dombrovskis, spunând despre aceasta că este un „sprijin de urgență” menit să ajute Ucraina „să facă față nevoilor imediate”.

Pe 15 decembrie 2022, Consiliul European a convenit asupra alocării unui ajutor macrofinanciar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Fondurile împrumutului vor fi transferate la bugetul de stat al Ucrainei în tranșe, pe parcursul acestui an.

Ucraina a primit prima tranșă de 3 miliarde de euro pe data de 17 ianuarie. Pachetul de sprijin de 18 miliarde de euro are ca scop să ajute Ucraina să plătească serviciile publice esențiale, să mențină stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de atacurile rușilor.

Mai multe țări din Uniunea Europeană vor semna luni un acord prin care se vor asocia pentru a cumpăra muniții de artilerie pentru Ucraina, în cadrul unui efort de accelerare și de creștere a aprovizionării cu obuze de care Kievul spune că are nevoie urgentă pentru a lupta împotriva invaziei ruse, relatează Reuters.

Un oficial de rang înalt al UE a declarat că se așteaptă ca multe dintre cele 27 de țări ale blocului comunitar să semneze așa-numitul acord de proiect, care stabilește termenii de referință pentru acest plan, dar numărul exact de state care se vor implica nu este clar, deoarece unele dintre ele încă examinează propunerea.

Pactul de achiziționare în comun a obuzelor de artilerie de 155 mm va fi semnat în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE care va avea loc luni la Bruxelles, au declarat oficialii. Primele comenzi în cadrul planului ar putea fi plasate până la sfârșitul lunii mai.

„Acest aranjament a fost stabilit foarte, foarte rapid”, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, un oficial UE de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. „Toate statele membre (ale UE) și Norvegia pot participa”, a precizat el.

Ucraina a identificat aprovizionarea cu obuze de 155 mm ca fiind o nevoie critică, în condițiile în care este angajată într-un război de uzură acerb cu forțele ruse invadatoare, în care ambele părți trag mii de focuri de artilerie în fiecare zi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat decizia de vineri a Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, relatează CNN și Reuters. Liderul ucrainean a spus că decizia CPI este una „istorică” și l-a învinuit pe Putin pentru deportarea în Rusia a mii de copii ucraineni.

„Astăzi avem o decizie semnificativă a justiției internaționale. Într-un caz care are perspective reale”, a declarat Zelenski, în discursul său video de vineri seară, adresat națiunii. „Aceasta este o decizie istorică ce va duce la o tragere la răspundere istorică”, a precizat președintele ucrainean.

El a mai declarat că investigațiile din țara sa au sugerat, de asemenea, că Kremlinul a avut o implicare directă în deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, după decizia CPI de a cere arestarea lui Putin pentru deportarea copiilor: O astfel de operațiune criminală ar fi fost imposibilă fără ordinul lui

Human Rights Watch a calificat vineri, într-o declarație, decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin drept „un semnal de alarmă pentru alții care comit abuzuri sau le acoperă”, relatează CNN.

„Aceasta este o zi importantă pentru numeroasele victime ale crimelor comise de forțele ruse în Ucraina începând din 2014. Prin aceste mandate de arestare, CPI a făcut din Putin un om căutat și a făcut primul pas pentru a pune capăt impunității care i-a încurajat pe autorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru mult prea mult timp”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat pentru justiție internațională la Human Rights Watch.

CPI a emis mandatele de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova, oficialul aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

„Mandatele (de arestare) trimit un mesaj clar că ordonarea comiterii sau tolerarea unor crime grave împotriva civililor poate aduce o celulă în închisoarea de la Haga. Mandatele Curții reprezintă un semnal de alarmă pentru ceilalți care comit abuzuri sau le acoperă că poate veni ziua lor în fața instanței, indiferent de rangul sau poziția lor”, a mai declarat Jarrah.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a respins decizia CPI de emitere a unor mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin al Mariei Lvova-Belova, afirmând că acestea nu au „nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, relatează Al Jazeera.

„Cine ar fi crezut acum 15 ani că în Occident a avea grijă de copii, a-i salva și a-i ajuta va deveni o infracțiune penală”, a spus ea.

Zaharova a adăugat că Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și „nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.

Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copiilor, a respins mandatul de arestare emis vineri împotriva ei și a președintelui rus Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațională (CPI), informează CNN.

Lvova-Belova este oficialul care se află în centrul presupusului plan de deportare forțată în Rusia a mii de copii ucraineni.

În replică, Lvova-Belova a declarat că este „grozav” faptul că comunitatea internațională a observat activitatea sa, potrivit agenției ruse de stat TASS.

„Este grozav că comunitatea internațională a apreciat munca de ajutorare a copiilor din țara noastră, că nu îi lăsăm în zonele de război, că îi scoatem de acolo, că le creăm condiții bune, că îi înconjurăm cu oameni iubitori și grijulii”, le-a spus ea reporterilor, potrivit TASS.

Potrivit SUA și mai multor guverne europene, administrația Putin a pus în aplicare un plan sistematic de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia, adesea într-o rețea de zeci de tabere, unde minorii sunt supuși la reeducare politică.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a afirmat vineri că există motive rezonabile pentru a crede că președintele rus Vladimir Putin și comisarul pentru drepturile copilului din această țară, Maria Lvova-Belova, poartă răspunderea penală pentru deportarea forțată în Rusia a sute de copii ucraineni, majoritatea luați din orfelinate și case de copii, relatează CNN și Reuters.

În momentul în care copiii ucraineni au fost scoși din țara lor, aceștia erau protejați în temeiul celei de-a patra Convenții de la Geneva, a declarat Khan, într-un comunicat de presă.

„Mulți dintre acești copii, susținem noi, au fost de atunci dați spre adopție în Federația Rusă”, a mai spus Khan, adăugând că o modificare a legii în Rusia, prin decrete prezidențiale emise de Putin, a facilitat adoptarea copiilor de către familii rusești.

Mai multe detalii: Karim Khan, procurorul-șef al CPI, după ce a cerut mandat de arestare pentru Putin: Sute de copii ucraineni au fost deportați cu forța în Rusia

Ministrul ucrainean de externe, Dmiro Kuleba, a salutat mandatele de arestare emise de CPI împotriva președintelui Rusiei și a comisarului rus pentru drepturile copiilor, relatează Al Jazeera.

„Roțile justiției se învârt: Salut decizia CPI de a emite mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova pentru transferul forțat al copiilor ucraineni. Criminalii internaționali vor fi trași la răspundere pentru furtul de copii și alte crime internaționale”, a scris Kuleba, într-un mesaj pe Twitter.

Mihailo Podoliak, consilier al lui Zelenski, a afirmat că „lumea s-a schimbat”. „Este un semnal clar pentru elitele (ruse) despre ceea ce li se va întâmpla și de ce nu va mai fi «ca înainte»”.

El a adăugat că decizia marchează „sfârșitul Federației Ruse în forma sa actuală pe scena mondială”.

Kremlinul a calificat drept „scandaloasă și inacceptabilă” decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și pe al comisarului rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, relatează CNN.

„Rusia, la fel ca alte state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe și, în consecință, orice decizie de acest fel este nulă și neavenită pentru Federația Rusă din punct de vedere juridic”, a scris vineri pe Twitter purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a respins, de asemenea, mandatul de arestare, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a salutat decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, calificând-o drept „o decizie importantă a justiţiei internaţionale” şi „doar începutul” unui proces juridic internaţional prin care liderul de la Kremlin va fi tras la răspundere, relatează CNN.

„Gravitatea crimelor și comunicatul Curții Penale Internaționale vorbesc de la sine”, a declarat vineri Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

„Aceasta este o decizie importantă a justiției internaționale și una importantă pentru poporul ucrainean. Întotdeauna am spus clar la nivelul Uniunii Europene că cei responsabili de agresiunea ilegală împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției”, a adăugat Borrell.

El a precizat că acest mandat de arestare este „doar începutul procesului” de tragere la răspundere a Rusiei și a altor oficiali ruși pentru crimele de război din Ucraina.

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a afirmat vineri că președintele rus Vladimir Putin nu trebuie scutit de pedeapsă, după ce Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele acestuia.

„Nu trebuie să existe impunitate pentru crimele internaționale comise în timpul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei! România sprijină pe deplin activitatea și eforturile Curții Penale Internaționale, pe care a sesizat-o acum un an, împreună cu alte 42 de state. Nu există pace fără justiție!”, a transmis șeful diplomației române pe Twitter.

Mai multe detalii: România sprijină „pe deplin” Curtea Penală Internațională, care a emis mandat de arestare pentru Putin, anunță ministrul de Externe

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol, anexate în 2014 de Moscova în urma unor referendumuri considerate ilegale de către Occident, care a impus sancţiuni Rusiei, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Fără îndoială, problemele de securitate reprezintă o prioritate pentru Crimeea şi Sevastopol, în special astăzi”, pe fondul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, a subliniat şeful statului în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei.

Putin a făcut aceste declaraţii în faţa liderului instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Axionov, între alţi oficiali, în ajunul celei de-a noua aniversări de la anexarea peninsulei ucrainene şi a principalului său port, la 18 martie 2014.

„Aş dori să-i felicit pe locuitorii din Crimeea, pe locuitorii din Sevastopol, pe toţi cetăţenii ţării noastre cu ocazia apropiatei Zile a Reunificării Crimeii cu Rusia”, a declarat Putin.

Preşedintele rus a subliniat că, în urmă cu nouă ani, locuitorii din Crimeea şi Sevastopol au luat o „decizie istorică definitivă şi fără echivoc: să facă parte din nou şi pentru totdeauna dintr-o ţară mare şi unică”.

Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal de Rusia în 2014.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice primirea acestei ţări nordice în Alianța Nord-Atlantică, nu însă şi pe cea a Suediei, informează marile agenții internaționale de presă preluate de Agerpres.

„Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO”, a declarat Erdogan, după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto.

Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

Mai multe detalii: Erdogan a dat undă verde aderării Finlandei la NATO. Ungaria va ratifica şi ea primirea acestei țări în alianța militară

Șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andri Yermak, afirmă că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele președintelui rus Vladimir Putin este „doar începutul”, relatează CNN.

„Acesta este doar începutul”, a postat vineri Yermak, într-un mesaj pe Twitter.

CPI a anunțat vineri că a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova, un oficial aflat în centrul unui presupus plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

Odată cu mandatul de arestare „lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că liderii și complicii săi vor fi aduși în fața justiției”, a scris vineri procurorul general ucrainean, Andrii Kostin, într-o postare pe Facebook. „Acest lucru înseamnă că Putin trebuie să fie arestat în afara Rusiei și adus în fața justiției. Iar liderii mondiali se vor gândi de două ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza cu el la masa negocierilor”, a adăugat procurorul general al Ucrainei.

Kostin a calificat demersul drept o decizie istorică și a declarat că este personal recunoscător Curții Penale Internaționale.

„În special, în ceea ce privește deportarea forțată a copiilor, (Procuratura Generală) a înaintat peste 40 de volume de materiale către CPI – mai mult de 1000 de pagini”, a adăugat el. „Decizia de astăzi este un pas istoric. Dar este doar începutul unei lungi călătorii pentru a restabili justiția”, a mai afirmat Kostin.

„Ne așteptăm ca toate statele care se consideră parte a lumii civilizate să ia măsurile adecvate pentru a-i aduce în fața justiției pe cei suspectați de comiterea de crime internaționale”, a adăugat Kostin.

Moscova respinge mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele președintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, potrivit CNN.

CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare pentru Maria Lvova-Belova, oficialul aflat în centrul unui presupus plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

Mandatele nu au „nicio semnificație” pentru Rusia, inclusiv din „punct de vedere juridic”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

„Rusia nu este membră a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”, a declarat Zaharova. „Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele (pretexte) pentru arestare venite din partea Curții Internaționale de Justiție vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a precizat reprezentata diplomației ruse.

Casa Albă încearcă să preîntâmpine încercările Chinei de a încadra întâlnirea de săptămâna viitoare dintre președinții Xi Jinping și Vladimir Putin ca fiind o misiune de pacificare și afirmă că orice cadru de pace oferit de Beijing ar fi unul „unilateral și ar reflecta doar perspectiva rusă”, relatează CNN.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, a declarat că propunerea de pace a Chinei ar putea include un anumit tip de încetare a focului, despre care a spus că ar fi doar o modalitate pentru Rusia de a se regrupa înainte de a lansa o nou ofensivă. „O încetare a focului acum este efectiv ratificarea cuceririlor” reușite de Rusia, a spus el.

„Rusia ar fi liberă să folosească o încetare a focului doar pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui, retehnologiza și reîmprospăta forțele, astfel încât să poată relua atacurile asupra Ucrainei la momentul ales de ei”, a adăugat Kirby.

China a încercat să se prezinte ca un mediator neutru pentru războiul din Ucraina, inclusiv prin publicarea unui document în care se solicită o soluționare politică, dar oficialii americani au privit astfel de propuneri cu profund scepticism. „Nu credem că acesta este un pas spre o pace dreaptă și durabilă”, a declarat Kirby.

Între timp, SUA rămân îngrijorate de faptul că Beijingul ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei ajutor militar constând în armament, dar nu a „văzut niciun indiciu, nicio confirmare” că o astfel de decizie a fost luată, a precizat Kirby.

SUA l-a încurajat pe Xi să aibă o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a asculta „și partea ucraineană”, iar președintele Joe Biden rămâne, de asemenea, deschis la ideea unei discuții telefonice cu Xi, a adăugat Kirby.

Forțele ruse au fost „parțial epuizate” în unele părți din Bahmut, a declarat vineri Iurii Syrotiuk, un soldat ucrainean, la postul național de televiziune al țării, potrivit CNN.

„Săptămâna trecută, inamicul a atacat cu furie, iar atacurile au fost de o intensitate maximă. Inamicul se grăbea, amenința, spunea că Bahmutul este înconjurat și își trimitea soldații să fie uciși, în special în partea noastră de front”, a explicat Syrotiuk. „În consecință, luptele au fost cât se poate de intense, l-au epuizat pe inamic și, într-adevăr, începând de ieri și de noaptea trecută, intensitatea focului de artilerie a scăzut”, a precizat soldatul ucrainean.

„Acest lucru înseamnă că am epuizat parțial inamicul, l-am «însângerat» și încercăm, în sectorul nostru, să îl împingem înapoi”, a adăugat el.

Contraofensivele ucrainene au forțat Rusia să adopte o poziție mai defensivă, a susținut Syrotiuk, adăugând că forțele ruse au trebuit „să treacă la acțiuni parțial defensive, să folosească tiruri de baraj și muniții cu dispersie”. „Pentru că, pentru a efectua tiruri ofensive în acest ritm, înseamnă nu numai multă artilerie, ci și pierderi grele de personal”, a mai spus soldatul ucrainean.

În ciuda acestei evaluări, Syrotiuk a precizat că situația în Bahmut și în jurul acestui oraș a rămas foarte activă.

„Comparativ cu săptămâna trecută, putem spune că intensitatea a scăzut. Dar ce înțelegem prin scăderea intensității focului? Aici, unde mă aflu eu, o mină inamică zboară deasupra mea cam la fiecare minut”, a explicat el. „Așadar, vorbim în comparație cu săptămâna trecută. În rest, intensitatea este extrem de mare. Schimbul de focuri durează non-stop”, a adăugat soldatul ucrainean.

Serviciile secrete ucrainene spun că Rusia a creat o puternică grupare defensivă pe teritoriul anexat al Crimeei, relatează CNN.

Vadim Skibitskii, adjunctul șefului serviciului de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat că „rușii au creat o grupare de apărare în peninsula Crimeea ocupată temporar și se pregătesc pentru acțiuni defensive”.

„Infrastructura din peninsula ocupată temporar este menținută în stare de pregătire de luptă. În Crimeea este desfășurată o puternică componentă terestră și aviatică. De exemplu, există aproximativ 90 de avioane de luptă și 60 de elicoptere de luptă”, a declarat Skibitskii.

„A fost creat un grup de apărare, care ia măsuri pentru echiparea fortificațiilor și a liniei de apărare”, a precizat el, la televiziunea ucraineană.

Ucraina a afirmat în mod frecvent că intenționează să-și recupereze toate teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea, care a fost anexată de Rusia după un așa-numit referendum, în 2014, care a fost denunțat de Ucraina și de cea mai mare parte a lumii ca fiind ilegitim. Trupele ruse, supranumite „omuleții verzi”, s-au revărsat peste graniță dinspre Rusia în peninsulă înainte de anexare.

Între timp, imaginile din satelit arată crearea unor sisteme extinse de tranșee în regiune.

„Ei se pregătesc pentru acțiuni defensive pe teritoriul peninsulei”, a declarat Skibitskii, și „au ales cele mai periculoase zone în care se poate desfășura o operațiune de debarcare pe mare, iar acum pregătesc linii defensive acolo”.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, a anunțat vineri CPI într-un comunicat de presă, potrivit CNN și Euronews.

Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

Mai multe detalii: Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, vor semna, în cadrul vizitei pe care liderul de la Beijing o va face săptămâna viitoare la Moscova, o declaraţie ce va marca intrarea relaţiilor ruso-chineze într-o „nouă eră”, a anunțat vineri Kremlinul, informează Agerpres preluând AFP.

Cei doi lideri vor semna o „declaraţie comună privind aprofundarea relaţiilor de parteneriat exhaustiv şi a relaţiei strategice intrând într-o nouă eră”, a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov, citat de agenţiile ruse de presă.

În acelaşi timp, Kremlinul a salutat vineri „reţinerea” manifestată de China faţă de conflictul în Ucraina, indicând că preşedintele Xi Jinping va discuta acest subiect cu Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin și Xi Jinping vor semna o declaraţie privind intrarea relaţiilor dintre Rusia și China într-o ”nouă eră”, anunță Kremlinul

Oficialii americani spun că vor urmări cu atenție, în timpul întâlnirii de săptămâna viitoare dintre președintele chinez Xi și liderul rus Vladimir Putin, semnele dacă Beijingul va avansa în intenția sa de a furniza armament Rusiei, scrie CNN.

Întâlnire în sine nu a fost o surpriză pentru Casa Albă, deoarece au existat informații de săptămâni întregi că o astfel de întâlnire ar putea avea loc. Cu toate acestea, rămân îngrijorări profunde că parteneriatul „fără limite” pe care Xi și Putin l-au cimentat în timpul întâlnirilor anterioare s-ar putea adânci în timpul discuțiilor față în față.

Până acum, oficialii americani au declarat că nu a existat niciun indiciu că Beijingul a luat decizia finală de a sprijini eforturile de război ale Moscovei prin trimiterea de armament. Dar China a luat în considerare acest lucru, potrivit oficialilor americani, care au monitorizat zilnic informațiile oferite de serviciile secrete pentru a găsi indicii dacă Xi va merge înainte cu această intenție.

Întâlnirea de săptămâna viitoare ar putea oferi prilejul pentru un astfel de anunț. „Este ceva ce vom urmări”, a declarat săptămâna aceasta consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan. „Evident, Rusia are propriile interese în încercarea de a atrage alte țări în acest conflict dacă poate, dar poziția noastră este aceeași, indiferent dacă (Putin și Xi, n.r.) se întâlnesc sau nu”, a adăugat Sullivan.

Îngrijorarea oficialilor americani nu este că armele Chinei ar ajuta Rusia să obțină o victorie decisivă în Ucraina. În schimb, îngrijorarea este că un ajutor în armament din partea Beijingului ar putea prelungi conflictul, prelungire despre care oficialii americani cred că îl favorizează pe Putin.

Uniunea Europeană ar putea trimite Ucrainei un milion de obuze de artilerie, dacă planurile în acest sens vor fi adoptate, relatează Sky News.

Consiliul European va ssusține acest plan în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare, potrivit unui proiect de concluzii consultat de cotidianul german Handelsblatt.

Proiectul solicită ca națiunile europene să furnizeze imediat muniție Ucrainei, inclusiv prin achiziții comune.

Formularea pasajului care se referă la acest plan ar putea fi însă modificată înainte de începerea summitului de joi, potrivit Handelsblatt.

Președintele chinez Xi Jinping ar trebui să folosească vizita la Moscova pentru a-l încuraja pe Putin să își retragă trupele din Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al premierului britanic Rishi Sunak, potrivit Al Jazeera.

„Dacă China dorește să joace un rol autentic în restabilirea suveranității Ucrainei, atunci, în mod evident, am saluta acest lucru”, le-a spus purtătorul de cuvânt reporterilor.

„Ne este clar că orice acord de pace care nu se bazează pe suveranitatea și autodeterminarea Ucrainei nu este deloc un acord de pace. Așadar, vom continua să facem apel la China, așa cum am mai făcut-o și înainte, să se alăture altor țări din întreaga lume pentru a-i cere lui Putin să-și retragă trupele” din Ucraina, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Rusia și China intenționează să-și consolideze relațiile și să convină asupra unui plan pentru dezvoltarea în continuare a cooperării economice – punând cooperarea militară, de asemenea, „pe masă” – atunci când liderii celor două țări se vor întâlni săptămâna viitoare, la Moscova, relatează CNN.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, vor semna documente care vor confirma aprofundarea relațiilor dintre cele două țări și intenționează, de asemenea, să discute despre războiul din Ucraina, potrivit consilierului lui Putin pe probleme de relații internaționale, Yuri Ușakov.

Într-un interviu acordat agenției ruse de stat TASS, Ușakov a declarat că „Moscova apreciază foarte mult poziția echilibrată a conducerii Chinei”.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, precum și șeful Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, Dmitri Șugaev, vor lua parte la discuțiile despre „cooperarea tehnico-militară”, a precizat Ușakov.

„Rusia și China sunt mulțumite de nivelul cel mai înalt al relațiilor care continuă să se dezvolte, iar vizita lui Xi Jinping la Moscova le va da un nou impuls”, a adăugat consilierul lui Putin.

Kremlinul a anunțat că Rusia prelungește cu 60 de zile acordul privind exportul de cereale prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră, relatează Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la o întrebare privind poziția Moscovei prin următoarele cuvinte: „Rusia prelungește pentru 60 de zile acordul”.

Cu toate acestea, atât Ucraina, cât și Turcia (țară care a mediat înțelegerea) au afirmat că acordul, care urmează să expire sâmbătă, trebuie să fie prelungit în termenii actuali, care prevăd prelungirea minimă a acestuia cu 120 de zile.

Alessandra Vellucci, director al Serviciului de informații al Națiunilor Unite, a declarat că negocierile continuă. „Acordul prevede prelungirea cu 120 de zile”, a spus ea.

„Există discuții în derulare și nu vom specula, pentru ca negocierile să se concretizeze, despre ceea ce se va întâmpla”, a adăugat reprezentata ONU.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul președinte Dmitri Medvedev, a afirmat că americanii „au luat-o razna”, referindu-se la incidentul de deasupra Mării Negre, în care o dronă a SUA a fost doborâtă, și a sugerat că un senator american ar putea avea un accident aviatic, relatează EFE, citată de Agerpres.

„Pe scurt, ca să spunem lucrurilor pe nume, americanii au luat-o razna. Şi a avea milă de ei nu este corect. Deși contactele militare sunt necesare, bineînțeles. Mai ales în contextul în care ticăloși americani precum senatorul Graham pretind că doboară avioanele rusești. De altfel, accidente aviatice li se întâmplă uneori și unor astfel de oameni”, a afirmat Medvedev, într-un mesaj publicat vineri pe Telegram, adăugând la finalul postării sale un emoticon în formă de cruce.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev, despre un senator american: „Uneori, acest tip de oameni suferă accidente aviatice”

Războiul declanșat de Rusia se va termina până la finalul anului 2023, iar Ucraina va învinge, dacă va beneficia în continuare de sprijin militar, a declarat fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko la Realitatea Plus.

„Suntem în mijlocul unei mari contraofensive a Ucrainei. În urma stabilirii mecanismului de la Rammstein, Ucraina obține noi arme, iar oficiali de rang înalt din armată ne-au spus că dacă înarmarea continuă cu volumul și viteza necesare, atunci Ucraina își va recupera teritoriile până la finalul acestui an”, a afirmat Timoșenko.

Fosta șefă a guvernului de la Kiev a precizat că sprijinul Occidentului și al României este extrem de important în rezistența contra Rusiei.

Mai multe detalii: Iulia Timoșenko: Dacă înarmarea continuă, Ucraina își va recupera teritoriile până la finalul acestui an

Moscova intenționează să își doteze flota de submarine cu rachete supersonice, a declarat șeful marinei militare a Rusiei, Nikolai Ievmenov, într-un interviu pentru ziarul forţelor armate Krasnaia Zvezda, citat de DPA, relatează Agerpres.

Ievmenov nu a precizat o dată la care se va întâmpla acest lucru.

„Astăzi toate submarinele în serviciu pot fi echipate” cu rachetele ghidate moderne Kalibr, „inclusiv submarinele strategice”, a spus Ievmenov, adăugând că pasul următor este echiparea submarinelor cu rachete supersonice.

„Să nu aibă nimeni îndoieli că vom face acest lucru”, a adăugat Nikolai Ievmenov.

Mai multe detalii: Rusia vrea să își doteze submarinele cu rachete supersonice. „Să nu aibă nimeni îndoieli că vom face acest lucru”

„În cursul operațiunii militare speciale, toate aceste echipamente vor fi distruse”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce Polonia și Slovacia au anunțat că vor trimite avioane de luptă MiG-29 Ucrainei, relatează The Guardian și CNN.

Oficialul de la Moscova a adăugat că această mișcare este „încă un exemplu” al modului în care membrii NATO „își sporesc nivelul de implicare directă în conflict”.

„Se pare că toate aceste țări sunt astfel implicate în eliminarea echipamentelor vechi inutile”, a mai spus Peskov.

Rusia a acuzat Occidentul că participă direct la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme Kievului și a avertizat că armele NATO sunt ținte legitime pentru forțele sale.

Mai multe detalii: Prima reacție a Rusiei la anunțul că Polonia și Slovacia trimit avioane în Ucraina: „Vor fi distruse”

Perioada în care se aplică restricțiile nocturne de circulație, conform stării de asediu, va fi redusă în Kiev și în regiunea cu același nume începând din 26 martie, a anunțat, vineri, Administrația militară a orașului Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

„Conform versiunii de lucru, cel mai probabil din 26 martie 2023, în capitala Ucrainei va fi redusă starea de asediu. Începând cu data specificată, acesta va dura zilnic de la ora 00.00 până la ora 5.00 (aceleași ore în România – n.r.)”, a precizat Administrația regională.

Totodată, din 26 martie, metroul și transportul de suprafață din Kiev vor funcționa cu o oră mai mult, a anunțat primarul Vitali Klitschko, citat de aceeași publicație. De asemenea, magazinele, centrele comerciale și restaurantele își vor prelungi orele de program.

Autoritățile au subliniat că există în continuare amenințări la adresa Kievului și a locuitorilor săi, astfel încât măsurile de securitate pot fi consolidate dacăva fi nevoie.

În prezent, starea de asediu din Kiev durează de la ora 23.00 până la ora 5.00.

Contraofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei va începe în cel puțin o lună, a declarat expertul militar ucrainean Roman Svitan RBC-Ucraina, relatează agenția Unian.

„Cantitatea de echipament care este disponibil, care circulă și care este pregătit poate indica faptul că acțiunile ofensive vor începe nu mai devreme de o lună, dar nu mai târziu de două luni. Dar vor începe exact după Paște”, a declarat colonelul Svitan.

Vremea va fi, de asemenea, un factor important în contraofensiva forțelor ucrainene, precizează expertul, subliniind că „nimeni nu va merge prin mocirlă”.

Potrivit acestuia, ofensiva poate începe între Paștele ortodox, care se sărbătorește în acest an pe 16 aprilie, și 9 mai. Este, în același timp, probabil ca această dată să fie mutată, mai menționează expertul, care estimează și că forțele ucrainene vor ataca în trei direcții: una principală și două secundare.

„Armata ucraineană poate începe bătăliile din partea Hersonului în direcția Crimeei și din partea Svatovo și Kreminna în direcția Luhansk. Iar ofensiva principală poate începe dinspre partea Huleaipole spre Berdiansk, sau dinspre Orichovo spre Melitopol, sau dinspre Vuhledar spre Mariupol”, a explicat Roman Svitan.

Prim-ministrul slovac Eduard Heger a anunțat vineri, 17 martie, că țara sa va livra Ucrainei 13 avioane MiG-29, relatează CNN. Slovacia devine astfel al doilea stat NATO, după Polonia, care decide să sprijine Ucraina cu aeronave de luptă.

„Promisiunile trebuie respectate și când (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski a cerut mai multe arme, inclusiv avioane de luptă, am spus că vom face tot posibilul. Mă bucur că alții fac la fel”, a spus scris Heger pe Twitter.

Ajutorul militar este esențial pentru a se asigura că Ucraina „se poate apăra pe sine” și poate apăra Europa de Rusia, a adăugat șeful guvernului de la Bratislava.

Anunțul Slovaciei vine la o zi după ce Polonia a decis să ofere Ucrainei avioane MiG-29.

Piloții celor două avioane de luptă Su-27 au primit distincții de stat din partea ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, relatează vineri agențiile ruse de presă.

Potrivit Ministerului apărării de la Moscova, piloții premiați au împiedicat „încălcarea de către vehiculul aerian american fără pilot MQ-9 a granițelor zonei regimului temporar de utilizare a spațiului aerian stabilit în scopul desfășurării unei operațiuni militare speciale”.

Limitele zonei au fost comunicate tuturor utilizatorilor spațiului aerian internațional și publicate în conformitate cu standardele internaționale, a mai transmis instituția rusă.

Mai multe detalii: Rusia i-a premiat pe piloții avioanelor implicate în incidentul cu drona americană de deasupra Mării Negre

Țările occidentale dezbat dacă să trimită avioane de luptă în Ucraina, a declarat joi prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru postul danez TV2, relatează The Guardian.

„Este ceva despre care discutăm în grupul țărilor aliate. Este o dorință mare din partea Ucrainei”, a spus Frederiksen.

Danemarca a fost „deschisă” la ideea de a trimite avioane de luptă în Ucraina pentru a o ajuta în efortul de război împotriva Rusiei, a declarat vineri ministrul danez al apărării, potrivit postului de stat DR.

„Nu voi exclude că la un moment dat ar putea fi necesar să ne uităm la contribuția sub forma avioanelor de luptă”, a spus ministrul interimar al apărării, Troels Lund Poulsen.

Forțele aeriene daneze au achiziționat 77 de avioane F-16 din anii 1970, potrivit forțelor armate, iar aproximativ 30 dintre ele sunt în funcțiune, notează presa locală.

O eventuală discuție între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cel al Chinei, Xi Jinping, ar fi un „lucru bun”, a precizat joi John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, avertizând însă Beijingul să nu aibă o viziune „unilaterală” asupra conflictului din Ucraina, relatează The Guardian.

„Credem că ar fi un lucru foarte bun dacă ei doi vorbesc”, le-a spus John Kirby, întrebat în legătură cu informațiile publicate recent de Wall Street Journal, potrivit cărora Xi Jinping vrea să discute cu Volodimir Zelenski după întâlnirea cu Vladimir Putin de săptămâna viitoare.

Kirby a avertizat însă împotriva unui impuls al Chinei privind o încetare a focului în Ucraina, spunând că asta ar ajuta agresiunea rusă.

„De fapt, ar recunoaște câștigurile Rusiei” și „ar constitui o altă încălcare continuă a Cartei ONU”, a precizat oficialul american.

O pace durabilă „nu poate fi unilaterală și trebuie să includă în mod absolut și să fie informată de perspectivele ucrainene și deciziile ucrainene”, a spus el.

Fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a susținut că a primit o întrebare din partea presei care dezvăluie un complot condus de președintele rus Vladimir Putin și secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, pentru a submina și „neutraliza” Grupul Wagner, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport citat de The Kyiv Independent.

Potrivit think thank-ului american, serviciul de presă al lui Prigojin a publicat pe 16 martie o cerere de comentarii din partea publicației ruse Nezavisimaya Gazeta, în care se pune întrebarea dacă sunt cunoscute presupusele discuții dintre Putin și Patrușev cu privire la viitorul Grupului Wagner.

„Comentariul de presă susține că informațiile despre aceste discuții au circulat recent pe canalele Telegram din Rusia și Ucraina și că Patrușev i-a sugerat lui Putin că nu va mai rămâne «nimic» din Wagner în «într-o lună și jumătate până la două luni»”, se precizează în raportul citat.

Comentariul continuă cu mențiunea că Patrușev a sugerat că, după distrugerea Wagner în Ucraina, Prigojin va încerca „să-i unească pe foștii luptători Wagner activi”, să-i înarmeze și să-i „trimită pe teritoriul Rusiei pentru a prelua puterea în regiunile care se învecinează cu Ucraina cu un posibil avans în interior”.

ISW adaugă că la finalul postării se precizează că Patrușev a ordonat deja observarea și controlul asupra mișcării foștilor luptători Wagner, că Putin ar fi fost de acord cu acest pas și i-a mulțumit secretarului Consiliului de Securitate pentru eforturile sale de a „neutraliza Wagner în general și Evgheni Progojin în special”.

Institutul pentru Studiul Războiului afirmă că nu a observat nicio informație care să sugereze că aceste discuții au avut loc și nici nu a aflat despre vreo speculație în spațiul de informații rusesc pe această temă.

De asemenea, Nezavisimaya Gazeta nu a publicat comentariul de presă pe propriul site.

„Lipsa unei confirmări externe pe acest subiect sugerează că Prigojin a fabricat presupusul complot pentru a promova mai multe operațiuni de informare în numele lui Wagner și al propriei sale reputații”, mai scrie ISW.

Vizita președintelui Chinei în Rusia a fost anunțată oficial vineri de Moscova și Beijing, după ce informații despre deplasarea lui Xi Jinping au apărut în presa internațională în urmă cu câteva zile.

Xi Jinping va merge în Rusia în perioada 20-22 martie, au anunțat Kremlinul și Ministerul chinez de externe, citate de CNN și The Guardian.

„La invitația președintelui Vladimir Putin al Federației Ruse, președintele Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia în perioada 20-22 martie”, a anunțat vineri, 17 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de externe.

La rândul său, Kremlinul a confirmat vizita, precizând că cei doi lideri vor discuta despre „cooperare strategică” dintre Moscova și Beijing.

Aceasta va fi prima deplasare a liderului Chinez în Rusia de la începutul invaziei din Ucraina, declanșate de Moscova în urmă cu mai bine de un an.

Mai multe detalii: Xi Jinping va merge în Rusia săptămâna viitoare. Președintele Chinei ajunge la Moscova pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina

Ministrul ucrainean al energiei, German Galuşcenko, a anunțat că țara sa poate deveni furnizor de combustibil nuclear pentru alte state odată cu renunțarea la combustibilul rusesc, relatează agenția Ukrinform, citată de News.ro.

„Din păcate, multe ţări europene rămân dependente de tehnologiile nucleare ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina, după ce a renunţat la combustibilul nuclear rusesc, a trecut unităţile centralelor sale nucleare pe combustibil nuclear de la producătorul american Westinghouse. Cehia, Slovacia, Finlanda şi Bulgaria şi-au exprimat, la rândul lor, dorinţa de a face o astfel de tranziţie. Şi pe termen lung, Ucraina poate deveni un furnizor de combustibil nuclear pentru aceste ţări”, a declarat Galuşcenko, care a vizitat firma unde se va produce combustibilul nuclear.

Potrivit președintelui Energoatom, Petro Kotin, compania ucraineană de energie nucleară intenționează să creeze propria linie de producţie pentru combustibil nuclear în trei ani.

„Ucraina este un lider mondial în domeniul energiei nucleare. Şi astăzi, experţii noştri, împreună cu partenerii americani, lucrează pentru a scoate Rusia de pe piaţa internaţională a tehnologiilor nucleare”, a mai spus ministrul Galuşcenko.

Ministerul belgian al apărării intenționează să transfere 240 de camioane militare către Forțele Armate ale Ucrainei, relatează publicația belgiană De Standaard, citată de Ukrainska Pravda.

Primul lot de 240 de camioane Volvo Cargo, Volvo Shelter, Volvo Fassi și Volvo Manumat va fi trimis în Ucraina săptămâna viitoare.

„Adesea se pune accent pe furnizarea de arme, dar unitățile ucrainene așteaptă cu nerăbdare aceste camioane. În timpul unui conflict, logistica este cel puțin la fel de importantă ca armele”, a spus Ministerul Apărării belgian.

Camioanele au fost în funcțiune de la începutul anilor 1990. În urmă cu câteva luni a fost lansată o operațiune de amploare pentru verificarea și repararea acestora. Ministerul belgian al apărării dă asigurări că cele 240 de vehicule sunt în stare bună. Toate instrucțiunile și piesele de schimb care erau încă în stoc sunt de asemenea incluse în pachetul de livrare.

Președintele Poloniei a declarat joi că țara sa plănuiește să ofere Ucrainei aproximativ o duzină de avioane de luptă MiG-29, Polonia devenind astfel prima țară NATO care răspunde cererilor guvernului ucrainean de a primi avioane de război, relatează The Guardian.

În urma anunțului Poloniei, Germania a transmis prin vocea ministrului apărării, Boris Pistorius, că „până acum, toată lumea a fost de acord că nu este momentul să trimitem avioane de luptă”.

„Nu am încă nicio confirmare din partea Poloniei că acest lucru s-a întâmplat”, a spus Pistorius.

La rândul său, Casa Albă a calificat drept o decizie suverană faptul că Polonia a va furniza avioane de luptă Ucrainei.

„Nu există nicio schimbare de opinie în ceea ce privește avioanele de luptă în acest moment. Aceasta este decizia noastră suverană. Acolo ne aflăm, alte națiuni pot vorbi despre propriile” decizii, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby.

Deportarea forțată de către Rusia a copiilor ucraineni în zonele aflate sub controlul său reprezintă o crimă de război, au declarat reprezentanții unei comisii de anchetă a ONU, precizând că există dovezi ale transferului ilegal a sute de copii ucraineni în Rusia, relatează BBC.

Conform cifrelor guvernului ucrainean, numărul copiilor duși cu forța în Rusia se ridică la 16.221.

Rusia a introdus politici precum acordarea cetățeniei ruse și plasarea copiilor în familii adoptive pentru „a crea un cadru în care unii dintre copii ar putea sfârși prin a rămâne permanent” în Rusia, scrie în raportul ONU.

În timp ce transferurile ar fi trebuit să fie temporare, „majoritatea au devenit prelungite”, atât părinții, cât și copiii confruntându-se cu „o serie de obstacole în stabilirea de contacte”, mai precizează anchetatorii ONU.

În unele cazuri, părinții sau copiii au declarat pentru Comisia ONU că, odată ajunși în zonele controlate de Rusia, copiii transferați au fost obligați să poarte „haine murdare, au fost certați și înjurați”, iar „unii copii cu dizabilități nu au primit îngrijire și medicamente adecvate”.

Potrivit reprezentanților Națiunilor Unite, sarcina contactării părinților a revenit în primul rând copiilor transferați în Rusia, pentru că adulții s-au confruntat cu „provocări logistice, financiare și de securitate considerabile” în găsirea sau recuperarea copiilor lor.

În unele cazuri este posibil ca părinții și copii „să piardă contactul pe termen nedefinit”, mai precizează ONU care constată că deportările forțate ale copiilor ucraineni „încalcă dreptul umanitar internațional și constituie o crimă de război”.

ONU menționează că, pe lângă violuri, crime și tortură „generalizată”, Moscova ar putea fi responsabilă pentru „crime împotriva umanității” și mai grave, în special pentru valul de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care a început în octombrie anul trecut.

Comisia încearcă să stabilească și dacă bombardarea și asediul orașului Mariupol din mai 2022 ar putea constitui o crimă împotriva umanității.

Reprezentanții ONU au mai spus că au documentat și „un număr mic” de încălcări comise de forțele armate ucrainene.

Forțele ucrainene au respins în cursul zilei de joi, 16 martie, peste 70 de atacuri ale trupelor ruse în cinci direcții și au lovit 12 zone de concentrare rusești, anunță Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează principalele eforturi pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka , Mariinsky și Miner. În ultima zi, inamicul a efectuat peste 70 de atacuri asupra acestora”, scrie în raportul Statului Major.

„Inamicul continuă să sufere pierderi. Astfel, pe teritoriul spitalului raional Aleshkovskaya din teritoriul ocupat temporar al regiunii Herson au fost aduși pentru tratament peste 20 de invadatori grav răniți”, mai precizează forțele ucrainene.

Forțele ruse lasă în urmă după retragere nu doar teritorii minate, ci minează și diverse obiecte, în special gadgeturi, avertizează Centrul de Rezistență Națională al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Centrul de Rezistență Națională îi îndeamnă pe locuitorii din teritoriile ocupate temporar să fie vigilenți și să nu ridice obiectele lăsate în mijlocul străzii. Ocupanții minează orice: de la laptopuri la jucării pentru copii”, avertizează reprezentanții centrului.

În pozițiile eliberate de ocupația rusă, soldații ucraineni găsesc în mod constant obiecte minate, în special smartphone-uri și laptopuri, mai precizează sursa citată.

Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Yuriy Ignat, a transmis, joi, că apărarea antiaeriană nu poate lovi rachetele rusești care zboară de-a lungul unei traiectorii balistice.

„Este extrem de greu pentru Forțele de Apărare să lovească rachetele balistice care se deplasează cu viteză foarte mare. Este vorba despre: 9M723 – rachetă balistică „Iskander-M”; 9M79M – Rachetă Point-U; lansatoare de rachete; Kh-22 este o rachetă de croazieră antinavă supersonică cu rază lungă de acțiune lansată aerian; R-800 – rachetă de croazieră terestră „Onyx”; Kh-47 – rachetă aerobalistică hipersonică Dagger; Kh-31P este o rachetă antiradar de aviație”, a spus Yuriy Ignat.

„Toate aceste rachete zboară rapid – pe o traiectorie balistică și cad efectiv asupra țintei cu o viteză uriașă. Pentru a doborî ceea ce cade deja, sunt necesare sisteme speciale de rachete antiaeriene”, a explicat Yuriy Ignat.

Oficialul militar ucrainean a remarcat că și procentul de 30% dintre rachetele de croazieră rusești doborâte reprezintă o dovadă a succesului apărării aeriene.

Procuratura Regională Donețk a anunțat într-o postare Telegram că, în urma bombardamentelor rusești de joi, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte șapte au fost rănite în regiunea Donețk.

Forțele ruse au tras asupra orașului Kostiantinivka și a mai multor sate cu artileria și cu lansatoarele de rachete multiple Uragan, a declarat procuratura, adăugând că bombardamentele au lovit „gara, piața și casele private”.

Femeia care a murit avea 50 de ani și locuia în Pivdenne, unde o altă persoană a fost rănită, potrivit parchetului. Celelalte șase persoane care au fost rănite se aflau în Kostiantinivka, inclusiv un cetățean polonez.

Fragmentele de obuze au deteriorat peste 30 de clădiri rezidențiale, a precizat procuratura ucraineană. 

John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă,  a anunțat că SUA pregătesc un nou pachet de sprijin pentru apărare pentru Ucraina, care va fi anunțat în viitorul apropiat.

„În zilele următoare, veți vedea un alt anunț de asistență de securitate din partea Statelor Unite. Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina nu are egal în întreaga lume în ceea ce privește oportunitățile și sumele pe care am convenit să le oferim”, a sps John Kirby.

Preşedintele rus Vladimir Puțin spune că Rusia ar trebui mai degrabă să vadă care sunt „elitele neprietenoase” faţă de ea, nu „ţările neprietenoase”, întrucât nu atât ţările în sine ar merita, din punctul de vedere al Moscovei, să fie incluse într-o asemenea categorie, ci elitele lor sau politicienii care le conduc,

„Fraza „ţări neprietenoase” a intrat aici în conştiinţa publică şi în limbajul comun. Dar ea nu reflectă cu acurateţe realităţile existente. Am putea chiar spune că nu reflectă realitatea deloc, întrucât ceea ce avem într-un anumit număr de ţări sunt elite neprietenoase, conducători neprietenoşi”, a declarat Vladimir Putin.

„În multe ţări, sistemele politice permit adesea ascensiunea unor oameni care au un nivel oarecum redus de educaţie şi cultură generală, uneori ei nu înţeleg ce spun sau ce fac. Rezultatul, cum este binecunoscut, îl vedem clar toţi. Activităţile lor sunt dăunătoare propriului lor popor şi propriilor lor afaceri”, a susținut Vladimir Putin.

Pe lista „țărilor neprietenoase”, Rusia a trecut SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie, dar şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor împotriva Moscovei.

Consilierul primarului ucrainean din Mariupol, Petro Andryushchenko, a transmis, joi, pe Telegram, că un depozit inamic cu muniție a fost aruncat în aer în raionul Mariupol din regiunea Donețk.

„Potrivit localnicilor, un depozit cu muniție a fost aruncat în aer în satul Maloianisol. După explozii, ocupanții au trimis mai multe avioane în direcția impactului”, a notat Petro Andryushchenko.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi, personal, cu cei mai importanți miliardari și cu elita de afaceri din Rusia, pentru prima dată de la începutul invaziei în Ucraina, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Liderul rus i-a îndemnat să investească în noi tehnologii, facilități de producție și întreprinderi pentru a ajuta Rusia să depășească ceea ce el a spus că sunt încercările occidentale de a-i distruge economia, relatează Reuters.

De asemenea, Putin a afirmat că Moscova a sfidat până acum aceste încercări și că firmele occidentale care au decis să rămână în Rusia au luat o decizie inteligentă.

Mulți oligarhi ruși au fost vizați de sancțiunile occidentale începând din februarie anul trecut, când Rusia a invadat Ucraina.

Putin le-a spus miliardarilor că Rusia se confruntă cu un „război al sancțiunilor”, dar că își reorientează rapid economia către țările care nu au impus astfel de măsuri la adresa Moscovei.

Printre participanții la întâlnire s-au numărat Oleg Deripaska, Vladimir Potanin, Alexei Mordashov, German Khan, Viktor Vekselberg, Viktor Rashnikov, Andrei Melnichenko și Dmitri Mazepin, ale căror domenii de interes variază de afaceri bancare, cu metale și până la cele cu îngrășăminte.