Război în Ucraina, ziua 388 | Ucraina promite să expulzeze Rusia din toate teritoriile ocupate. Putin a venit în vizită la Sevastopol

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, afirmă că trupele ucrainene nu sunt trimise pe frontul de la Bahmut fără pregătire militară, în ciuda afirmațiilor făcute, potrivit acesteia, de către „propogandiștii” Kremlinului, relatează Sky News.

Maliar a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că o „narațiune rusă” care circulă este că soldații ucraineni sunt „trimiși la Bahmut imediat, fără pregătire”.

Dar ea a contestat această afirmație, spunând că trupele care nu au servit anterior în armată sunt trimise în „centre de pregătire”.

„Din cauza războiului pe scară largă, pregătirea soldaților și a subofițerilor are loc după un program scurtat, dar fără a reduce calitatea pregătirii”, a scris Maliar, în mesajul său.

Ea a contestat și afirmațiile potrivit cărora Ucraina forțează femeile să lupte în război.

Potrivit Hannei Maliar, această narațiune a fost reluată de canalele proruse de pe Telegram „de multe ori”, încercând în mod persistent să o „gireze”, în ciuda lipsei de adevăr.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

„Noi nu mobilizăm femei fără consimțământul lor, nici măcar medici”, a susținut Maliar.

Ea a precizat că nici femeile-soldați nu sunt trimise în prima linie a războiului fără a-și da consimțământul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat, în discursul său video adresat sâmbătă seară națiunii, necesitatea ca Rusia și complicii acesteia să fie trași la răspundere pentru agresiunea împotriva Ucrainei și a altor țări, inclusiv Siria, relatează Ukrainska Pravda, The Kyiv Independent și Sky News.

„Sancțiunile ucrainene fac parte din presiunea globală asupra Rusiei. Toți cei care produc arme pentru teroare împotriva Ucrainei, care ajută Rusia să incite la agresiune, în special prin furnizarea de Shahed (drone de fabricație iraniană, n.r.), care susțin distrugerea dreptului internațional de către Rusia, nu pot fi decât marginali pentru lume. Aceștia vor fi în cele din urmă trași la răspundere pentru ceea ce fac împotriva poporului nostru, a oamenilor în general și a dreptului internațional”, a declarat Zelenski.

„Acest lucru se va aplica terorii împotriva ucrainenilor și nu numai încercării de anexare a teritoriului nostru, începând cu Crimeea, ci și altor agresiuni rusești împotriva ordinii internaționale, împotriva vieții umane pașnice de zi cu zi, în special pe teritoriul Siriei”, a adăugat liderul de la Kiev, în discursul său.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

„Poporul sirian nu a primit o protecție internațională adecvată, ceea ce a dat Kremlinului și complicilor săi un sentiment de impunitate. Bombele rusești au distrus orașele siriene la fel ca și orașele noastre ucrainene. O parte semnificativă a agresivității actuale a Kremlinului constă în această impunitate”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că, atunci când poporul ucrainean va fi restabilit integritatea teritorială a țării sale, „acest lucru va garanta pacea pentru multe alte părți ale lumii”.

Liderul ucrainean a anunțat sâmbătă sancțiuni împotriva a încă 400 de persoane și companii. Potrivit acestuia, majoritatea țintelor sancționate au legătură cu complexul militaro-industrial al Rusiei, dar printre acestea se numără și persoane fizice iraniene și siriene.

Zelenski a adăugat că luptele actuale din Donbas pot restabili securitatea în Europa.

„Există o singură entitate care distruge viața – aceasta este Rusia”, a punctat liderul ucrainean.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, s-a arătat extrem de deranjată după ce diplomația de la București a salutat decizia Parlamentului de la Chișinău prin care limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, relatează Deschide.md. Ea a acuzat România că a ocupat Basarabia până în 1940 și afirmă că limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească” și nu invers.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

„Renunțând la limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) și cui aparțin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componența Ucrainei)? Acum, limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se dorește transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu viceversa”, a scris Maria Zaharova sâmbătă, într-o postare pe Telegram.

Mai multe detalii: Maria Zaharova susține că limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească” şi nu invers

Lituania i-a transmis un mesaj ferm președintelui rus Vladimir Putin, după ce a fost emis un mandat de arestare pe numele acestuia de către Curtea Penală Internală (CPI), pentru presupuse crime de război, relatează Sky News.

Ministerul lituanian de externe a publicat vineri, 17 martie, pe Twitter o fotografie cu un banner de pe un zgârie-nori din Vilnius, capitala Lituaniei, pe care scrie „Putin, Haga te așteaptă”.

Mai multe detalii: „Putin, Haga te așteaptă”. Mesajul special transmis de Lituania liderului rus după emiterea mandatului de arestare pe numele lui de către CPI

Avioane de vânătoare britanice și germane au interceptat vineri un avion rusesc care zbura în apropierea spațiului aerian estonian, potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Regale (RAF) din Marea Britanie, relatează CNN.

A fost a doua astfel de întâlnire în această săptămână, în condițiile în care NATO desfășoară eforturi comune de poliție aeriană în regiune.

Cele două avioane Typhoon au interceptat „un avion militar rusesc de pasageri Tu-134, cunoscut sub numele Crusty la nivelul NATO, care era escortat de două avioane de vânătoare Sukhoi Su-27 Flanker și de un avion de transport militar AN-12 Cub”, au precizat forțele aeriene britanice.

O interceptare de acest tip nu este atipică pentru avioanele NATO, dar misiunea comună de poliție aeriană este o premieră pentru doi aliați din cadrul NATO, se arată în comunicatul RAF.

Forțele aeriene britanice au descris operațiunea ca fiind o reasigurare a faptului că Marea Britanie, Germania și alte țări NATO „sunt alături de aliatul lor estonian în acest moment de tensiune”.

„Am identificat rapid aeronava rusă și apoi am monitorizat-o în timp ce zbura aproape de spațiul aerian al NATO”, a declarat Richard Leask, un comandant al RAF, în comunicat.

Mai multe detalii: Avioanele de luptă NATO au interceptat, pentru a doua oară într-o săptămână, avioane rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al Estoniei

Un incendiu puternic a izbucnit sâmbătă pe teritoriul uneia dintre cele mai mari întreprinderi chimice din Rusia – Tonkiy Organicheskiy Sintez -, în localitatea Dolgoprudnîi, un oraș din suburbiile Moscovei, anunță agenția de știri rusă de stat TASS, citând serviciile de urgență, potrivit Ukrainska Pravda.

Conform informațiilor difuzate de presa rusă, un rezervor de depozitare a petrolului, înalt de 12 metri cubi, a luat foc la uzină. Un muncitor a fost rănit în incendiu.

The Dolgoprudny Chemical Plant, near Moscow, is on fire.pic.twitter.com/wBEybudTTX

— Visegrád 24 (@visegrad24) March 18, 2023

Potrivit serviciilor de urgență, incendiului i-a fost atribuit al treilea nivel de complexitate. Flăcările au fost localizate pe o suprafață de 50 de metri pătrați.

Două persoane au fost ucise și alte 14 au fost rănite în urma atacurilor efectuate de ruși asupra unor orașe din Donețk, a anunțat sâmbătă guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko, potrivit Sky News.

Pavlo Kirilenko a precizat că un bombardament asupra orașului Kramatorsk s-a soldat cu doi morți și opt răniți, trei dintre persoanele rănite aflându-se în stare critică.

Trupele ruse au vizat Parcul Bernatsky din oraș cu muniții cu dispersie, a afirmat Kirilenko.

Conform acestuia, cel puțin 12 clădiri rezidențiale și mai multe mașini au fost avariate în urma atacului.

Între timp, un bombardament rusesc asupra orașului Kosteantînivka s-a soldat cu șase persoane rănite.

Potrivit lui Kirilenko, ocupanții ruși au tras, de asemenea, „mai multe salve cu muniții cu dispersie” asupra acestui oraș care se află la sud-est de Kramatorsk.

O școală a fost avariată în urma atacului, precum și 10 case, nouă clădiri înalte, mai multe mașini și garaje și un magazin pentru copii.

„Forțele de ocupație ale statului terorist luptă împotriva populației civile… acestea trebuie oprite – prin forța armatei ucrainene, prin eforturile întregii lumi civilizate”, a scris Kirilenko, pe Telegram.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a marcat sâmbătă împlinirea a nouă ani de la anexarea Crimeei de către Rusia, afirmând că peninsula „suferă” sub Kremlin de tot atâția ani și cerând Rusiei să părăsească toate teritoriile ucrainene ocupate, informează CNN.

În 2014, Rusia a invadat peninsula de la Marea Neagră și a finalizat anexarea acesteia și a orașului-port Sevastopol în doar câteva zile, organizând două referendumuri care au fost denunțate de Ucraina și de cea mai mare parte a comunității internaționale ca fiind ilegitime.

„Timp de nouă ani la rând, peninsula Crimeea a suferit sub regimul criminal al Kremlinului, care a transformat-o într-un avanpost militar, o zonă de lipsă a libertății și de hărțuire, agresiune și teroare împotriva a tot și a tuturor celor care au găsit curajul de a rezista și de a-și apăra drepturile și valorile democratice”, a transmis, într-o declarație, ministerul condus de Dmitro Kuleba.

Ministerul a condamnat, de asemenea, referendumurile „de fațadă” organizate anul trecut în părțile ocupate din regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk. Și acest proces a fost denunțat de Kiev și de guvernele occidentale, care au susținut că a fost vorba despre o încălcare a dreptului internațional.

„Atât în 2014, cât și în 2022, teatrul referendumului nu are consecințe pentru structura administrativ-teritorială și frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei”, se arată în declarație. „Eliberarea tuturor celorlalte teritorii ocupate temporar se va întâmpla, de asemenea,. Este doar o chestiune de timp”, a mai susținut Ministerul de Externe de la Kiev.

Instituția le-a mulțumit aliaților internaționali ai Ucrainei pentru că au ajutat-o să se îndrepte spre recâștigarea teritoriului, inclusiv în Crimeea, și a precizat că Ucraina va depune toate eforturile pentru a pedepsi Rusia și conducerea acesteia.

În Crimeea, președintele rus Vladimir Putin a participat sâmbătă la un eveniment în cel mai mare oraș al peninsulei, Sevastopol, pentru a marca împlinirea celor nouă ani de la anexarea peninsulei.

Activiștii pro-Kremlin s-au adunat sâmbătă, la Moscova, în fața ambasadelor țărilor pe care Rusia le consideră „neprietenoase” pentru a marca împlinirea a nouă ani de la anexarea peninsulei Crimeea, a anunțat mișcarea de tineret „Molodaya Gvardia”, potrivit agenției France Presse, preluată de The Moscow Times.

Mișcarea de tineret pro-Kremlin „Molodaya Gvardia” („Tânăra Gardă”) a afirmat că peste 5.000 de persoane au manifestat în fața ambasadelor a 20 de țări „neprietenoase”, inclusiv în fața reprezentanțelor diplomatice ale Statelor Unite, Franței, Germaniei și Poloniei.

Aceste țări „sprijină Ucraina (…) și, de asemenea, furnizează în mod activ arme letale regimului ucrainean”, au spus manifestanții.

Mai multe detalii: Activiștii pro-Kremlin au manifestat în fața ambasadelor de la Moscova ale țărilor „neprietenoase”, la 9 ani de la anexarea Crimeei

Rusia a notificat toate părţile acordului privind exportul de cereale prin porturile ucrainene de la marea Neagră că acesta a fost prelungit doar pentru 60 de zile și a reiterat că nu va lua în considerare o altă extindere a înțelegerii până când nu vor fi abordate îngrijorările sale, a anunțat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Reuters.

Anterior, Turcia și Națiunile Unite au anunțat că acordul a fost prelungit, dar nu au precizat pentru cât timp. Un ministru al guvernului ucrainean a declarat că acesta a fost reînnoit pentru 120 de zile.

Maria Zaharova a postat o copie a unei scrisori din partea reprezentanței permanente a Rusiei la Națiunile Unite în care se spune că Moscova nu se va opune prelungirii acordului cu 60 de zile, până pe data de 18 mai.

„Luarea în considerare de către partea rusă a unei noi prelungiri a (acordului) după data indicată va fi posibilă doar sub rezerva realizării unor progrese tangibile” în chestiunea exportului de alimente și îngrășăminte rusești, se arată în scrisoare.

Rusia afirmă că, deși aceste exporturi nu au fost vizate în mod explicit de Occident, sancțiunile asupra plăților, logisticii și industriilor sale de asigurări creează bariere.

Acordul asupra „Iniţiativei privind cerealele de la Marea Neagră”, semnat pe 22 iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a fost reînnoit prima dată în noiembrie, pentru 120 de zile.

Politologul Semion Bagdasarov, fost deputat rus, a propus, în emisiunea prezentatorului Vladimir Soloviov, ca Moscova să profite de „situația dificilă” cu care se confruntă Turcia și să anexeze orașul Istanbul, relatează ediția în limba rusă a publicației independente The Moscow Times.

„Vom ridica anumite forțe în Turcia și vom returna statului nostru ceea ce ne aparține din punct de vedere istoric – Constantinopolul”, a declarat Bagdasarov, în cadrul emisiunii „Soloviov Live”. Vladimir Soloviov este considerat prezentatorul favorit al președintelui rus Vladimir Putin.

Potrivit lui Bagdasarov, Turcia este acum slăbită de criza economică și de consecințele cutremurelor devastatoare, așa că Rusia ar trebui să profite de acest lucru și să revendice ceea ce îi aparține din punct de vedere istoric. De asemenea, el a cerut „expulzarea” Turciei din Asia Centrală, reducerea influenței Ankarei în Ucraina, dar și „expulzarea” acesteia din Caucazul de Sud.

Mai multe detalii: Un fost deputat rus propune anexarea orașului Istanbul, pe fondul „situației dificile” din Turcia: „Vom ridica o cruce deasupra bisericii Sfânta Sofia”

Înalți oficiali de la Kiev și Washington au organizat o videoconferință pentru a discuta despre „nevoile urgente” ale armatei ucrainene și despre situația actuală de pe câmpul de luptă, potrivit lui Andrii Yermak, șeful cancelariei președintelui Ucrainei, informează CNN.

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan și președintele Statului Major Interarme al armatei SUA, generalul Mark Milley, au participat la această convorbire, care a avut loc sâmbătă, a precizat Yermak, într-o postare pe Telegram.

Acestora li s-au alăturat omologii lor ucraineni, inclusiv Yermak, generalul Valerii Zalujnîi – comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, ministrul apărării Oleksii Reznikov și alți comandanți militari ucraineni de rang înalt.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat, de asemenea, discuțiilor, la finalul videoconferinței, a precizat Yermak.

„I-am informat pe aliații noștri în detaliu despre situația actuală de pe front, despre luptele din zonele cele mai dificile și despre nevoile urgente ale armatei ucrainene”, a scris oficialul ucrainean.

Ucraina a subliniat nevoia de a primi mai multe echipamente, arme, muniții și alte ajutoare necesare pe câmpul de luptă, a precizat Yermak.

O înregistrare video publicată pe rețelele de socializare pare să-l arate pe președintele rus Vladimir Putin urcându-se la volanul unei mașini în timpul vizitei sale de sâmbătă din Peninsula Crimeea, relatează Sky News.

Mihail Razvojaiev, guvernatorul instalat de ruși în cel mai mare oraș din Crimeea, Sevastopol, a afirmatm într-o postare pe Telegram, că președintele Putin a fost cel care a condus mașina prin oraș.

Partea finală a acestui videoclip, distribuit Anton Gerașchenko, un consilier al Ministerului ucrainean de Interne, îl arată pe liderul rus urcând la volanul unei mașini după ce a dat mâna cu Razvojaiev.

It turns out Putin came to Crimea to open an art school.

At least that’s what occupational authorities sY about his visit. And they report he drove there himself… pic.twitter.com/Namm0rOuyv

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) March 18, 2023

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat sâmbătă o școlă de artă și un centru pentru copii din peninsula anexată Crimeea, anunță agenția de știri rusă de stat RIA Novosti, potrivit Sky News.

Locurile în care a mers în vizită liderul rus par să fi fost alese ca răspuns la mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) emis vineri pe numele său, pentru crime de război.

Vladimir Putin has arrived to 🇷🇺 -occupied Crimea to celebrate “the Day of the reunification of Crimea with Russia.”

You know, if Ukraine 🇺🇦 had long range weapons, we could all be celebrating “the Day of Vladimir Putins Unification with Eternal Sleep.” pic.twitter.com/CHxgDX8frZ

— Jason Jay Smart (@officejjsmart) March 18, 2023

Mandatul de arestare îl acuză pe Vladimir Putin că poartă răpunderea penală pentru deportarea ilegală a sute de copii ucraineni în Rusia. Acesta este primul mandat emis împotriva unui lider al uneia dintre cele cinci state care sunt membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit guvernatorului Mihail Razvojaiev, Putin a luat un avion pentru a ajunge sâmbătă de la Moscova la Sevastopol și apoi a fost transportat în jurul orașului.

President Putin arrived in #Crimea to celebrate the anniversary of the annexation of the Peninsula pic.twitter.com/UnBrXad6o5

— Michael A. Horowitz (@michaelh992) March 18, 2023

Pe lângă școala de artă și centrul pentru copii, Vladimir Putin a vizitat și situl arheologic de la ruinele orașului antic grec Chersonesos, potrivit presei ruse de stat.

Mai multe detalii: Vladimir Putin, într-o vizită neașteptată în Crimeea, la fix 9 ani de la anexarea ilegală a Peninsulei. În ce locații a mers liderul rus

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă prelungirea acordului internaţional privind exportul de cereale ucrainene, informează Reuters şi AFP. Liderul turc a făcut anunţul în cadrul unui discurs televizat, fără a preciza durata prelungirii, care potrivit unui responsabil ucrainean va fi de încă 120 de zile, scrie Agerpres.

„În urma discuţiilor cu cele două părţi, am asigurat prelungirea acordului care urma să ia sfârşit pe 19 martie”, a spus Erdogan într-un discurs susţinut la Canakkale.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a precizat pe Twitter că acordul a fost extins pentru 120 de zile.

Mai multe detalii: Erdogan a anunțat prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene, în ziua în care urma să expire. Cât va fi valabil

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă legea care introduce pedepse lungi cu închisoarea pentru „discreditarea” și răspândirea de informații „false” despre orice fel de forțe, inclusiv despre celebra unitate de mercenari Wagner, care luptă pentru Rusia în Ucraina, informează The Moscow Times.

Aproape toate vocile anti-război au fost reduse la tăcere după ce Moscova a pedepsit prin lege „discreditarea” și răspândirea deliberată de „informații false” despre Forțele Armate Ruse la scurt timp după ce Rusia invadat Ucraina, în februarie 2022.

Noua legislație, care a fost promovată de fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, consideră infracțiune criticarea publică sau răspândirea de așa-zise „informații false” despre forțele de „voluntari”, precum și despre unitățile private de mercenari.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a promulgat legea care pedepsește cu ani buni de închisoare criticarea mercenarilor care luptă în Ucraina

Evgheni Prigojin, șeful și fondatorul grupului rus de mercenari Wagner, a anunțat sâmbătă, 17 martie, că intenționează să recruteze aproximativ 30.000 de noi luptători până la jumătatea lunii mai a acestui an, relatează CNN și Reuters.

Prigojin a mai afirmat că organizația sa paramilitară recrutează în medie între 500 și 800 de persoane în fiecare zi – și uneori până la 1.200 de oameni zilnic.

El nu a oferit nicio dovadă în sprijinul cifrelor pe care le-a prezentat, Reuters notând că nu le-a putut verifica în mod independent.

„Este posibil ca acest număr de recruți să scadă după un anumit timp; cu toate acestea, până la mijlocul lunii mai, plănuim ca numărul de luptători ai unității să crească cu aproximativ 30.000”, a declarat Prigojin, într-un mesaj audio publicat pe Telegram.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, anunță că intenționează să recruteze 30.000 de noi luptători până la jumătatea lunii mai

Ucraina, în special regiunea vestică Liov, a fost ţinta unui atac nocturn rusesc cu drone de fabricaţie iraniană, au transmis sâmbătă forţele aeriene ucrainene, informează Agerpres citând AFP.

Rusia, care a lansat o invazie în Ucraina în urmă cu peste un an, a atacat cu regularitate infrastructura ţării, lăsând populaţia fără electricitate şi apă.

„Pe 17 martie 2023, în jurul orei 21.00, invadatorii ruşi au atacat Ucraina cu drone kamizake de fabricaţie iraniană, de tip Shahed-136/131”, conform unui comunicat transmis pe Telegram.

Conform armatei ucrainene, 11 din cele 16 drone au fost „distruse”.

Atacurile au fost lansate din Marea Azov şi din regiunea rusă Briansk, care se învecinează cu Ucraina la nord, au adăugat forţele aeriene.

Regiunea Liov a fost vizată în mod special. „În jurul orei 01.00 dimineaţa, regiunea noastră a fost atacată cu drone kamikaze de tip Shahed 136”, a declarat guvernatorul regional, Maksim Koziţki. Trei drone au fost doborâte, iar alte trei „au lovit clădire nerezidenţiale” în cartierul Iavoriv, făcând pagube, dar nu şi victime, a adăugat el.

În regiunea Dnipro, din sud-estul țării, trei done au fost doborâte de apărarea antiaeriană, a anunțat şeful consiliului regional, Mikola Lukaşuk. „Alte două au lovit o infrastructură critică la Novomoskovsk”, la nord de Dnipro, ceea ce a provocat un incendiu şi pagube „importante”, patru case distruse şi alte şase avariate, dar fără a face răniţi, a adăugat el.

Dronele lansate asupra Kievului au fost „toate distruse” de „forţele noastre de apărare antiaeriană”, fără a face victime sau pagube, a transmis administraţia oraşului pe reţelele de socializare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că forțele sale speciale, „Lupii Albi”, au distrus 10 tancuri rusești și un transportor blindat de trupe în direcția regiunii Donețk ocupate de trupele ruse, scrie The Kyiv Independent.

„Astfel, 11 ținte au fost distruse peste noapte”, a precizat SBU. „Continuăm să acționăm până la victoria completă”, a mai susținut serviciul secret ucrainean.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat anterior în cursul zilei că 880 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina vineri, ceea ce ridică numărul total al victimelor în rândurile armatei ruse la 164.200 de militari. Potrivit Statului Major General, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.511 tancuri de la începutul invaziei sale pe scară largă.

Tot vineri, generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, a afirmat că Rusia și-a folosit toate forțele în Bahmut, oraș din regiunea Donețk, în efortul de a înconjura complet orașul. Potrivit lui Syrskyi, lupte aprige sunt în derulare în Kreminna, Torske, Bilohorivka și Spirne, orașe din regiunile Luhansk și Donețk. Cu toate acestea, Bahmutul rămâne „epicentrul” războiului.

Luptele se desfășoară la nord, est și sud de Bahmut, a precizat Syrskyi. Trupele ruse suferă pierderi grele și, în unele cazuri, se retrag fără a obține câștiguri semnificative.

Moscova este deschisă la propuneri serioase privind rezolvarea crizei din Ucraina, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Sky News.

Ea a afirmat că planul de pace al președintelui Volodimir Zelenski „nu are nimic de-a face cu pacea” și că este „doar o listă cu cererile unui ultimatum pentru Rusia” care sunt „desprinse de realitate”.

„Am declarat în repetate rânduri că suntem deschiși la propuneri cu adevărat serioase din partea Occidentului și a Ucrainei privind găsirea unei soluții politice și diplomatice la criză, dar nu vom accepta limbajul ultimatumurilor”, a spus Zaharova, potrivit agenției ruse de presă TASS.

„Pentru a asigura o pace durabilă, este necesar să se ceară încetarea furnizării de arme și mercenari către Ucraina, încetarea activităților militare, restabilirea statutului de neutralitate al Ucrainei și recunoașterea la nivel internațional a noii situații de pe teren, care decurge din dreptul popoarelor la autodeterminare. În plus, trebuie să aibă loc demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, trebuie eliminate toate amenințările care vin de pe teritoriul său și trebuie garantat statutul său nenuclear, împreună cu respectarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă și ale minorităților etnice”, a adăugat reprezentanta diplomației ruse.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat sâmbătă în Crimeea, într-o vizită care marchează împlinirea a nouă ani de la anexarea peninsulei ucrainene, informează Reuters şi AFP citând presa de stat din Rusia.

Vladimir Putin has arrived to 🇷🇺 -occupied Crimea to celebrate “the Day of the reunification of Crimea with Russia.”

You know, if Ukraine 🇺🇦 had long range weapons, we could all be celebrating “the Day of Vladimir Putins Unification with Eternal Sleep.” pic.twitter.com/CHxgDX8frZ

— Jason Jay Smart (@officejjsmart) March 18, 2023

Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol pe 18 martie 2014, după două referendumuri separate în care locuitorii din Crimeea ar fi susţinut încorporarea acesteia în Rusia în proporţie de 96,77%, iar cei din portul Sevastopol – considerat un oraş cu statut federal – în proporţie de 95,6%. Aceste referendumuri au fost considerate ilegale de către Occident, care a impus sancţiuni Rusiei, scrie Agerpres

Vineri, în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei, Putin a declarat că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei şi a Sevastopolului.

Sirenele de raid aerian pornite sâmbătă dimineață în toată Ucraina a început să se oprească în jurul orei 11.15 (aceeași oră în România – n.r.). Ulterior, în jurul orei 12:00, alarma a fost anulată și în regiunile estice și sudice, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit site-ului alerts.in.ua, în jurul orei 15.00, jumătatea estică a țării se află din nou sub alerte de raid aerian.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a salutat decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare în cazul președintelui rus, Vladimir Putin. Într-o conferință de presă de la Tokyo, Scholz a declarat că această decizie arată că „nimeni nu este mai presus de lege”, relatează The Guardian, care citează Reuters.

„Curtea Penală Internațională este instituția potrivită pentru a investiga crimele de război. Nimeni nu este mai presus de lege și asta devine clar acum”, a declarat Scholz în timpul conferinței susținute împreună cu premierul japonez, Fumio Kishida.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care omologul său sirian, Bashar al-Assad, este vizat de sancțiuni, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit decretului, sunt blocate bunurile lui Assad, dacă acestea se află în Ucraina, și sunt interzise orice operațiuni comerciale.

Sancțiuni au fost impuse și în cazul premierului sirian, Hussein Arnus, și a ministrului de externe, Faisal al-Mikdad.

Măsurile vor fi în vigoare timp de 10 ani.

În total, există 300 de oameni pe noua listă de sancțiuni. În același timp, sunt sancționate și 141 de persoane juridice, inclusiv două din Crimeea.

Mai multe case și un drum din localitatea ucraineană New York au fost avariate în urma unui atac cu rachetă, care a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 18 martie, a declarat Pavel Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat din Donețk, citat de Ukrainska Pravda.

„New York se află sub tirul invadatorilor ruși. Rușii au atacat satul în jurul orei unu dimineața cu o rachetă. Ei au avariat clădiri private și drumul”, a precizat oficialul ucrainean, adăugând că nu au fost înregistrate victime.

Localitatea din estul Ucrainei și-a schimbat numele în New York în anul 2021, într-o încercare de a se distanța de trecutul sovietic, perioadă în care era denumită Novgorodske. De fapt, a fost vorba despre o revenire la vechiul nume, primit pentru că soția unuia dintre fondatorii săi era de origine americană.

În dimineața zilei de sâmbătă, 18 martie, că au fost auzite explozii în orașul Sevastopol din peninsula Crimeea, potrivit unor canale locale de Telegram, citate de The Kyiv Independent.

Sâmbătă se împlinesc nouă ani de la anexarea Crimeei de către Rusia, în urma unui referendum, mișcarea nefiind recunoscută la nivel internațional.

Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvozhayeva, a scris pe canalul său de Telegram că sunt în desfășurare antrenamente militare într-unul dintre poligoanele orașului, fără a oferi alte detalii.

Mai multe detalii: Explozii auzite în Sevastopol, în ziua în care Crimeea marchează 9 ani de la anexare. „Antrenamente”, spune guvernatorul numit de Rusia

Președintele Chinei, Xi Jinping, care va merge săptămâna viitoare într-o vizită în Rusia, „intenționează probabil să discute cu Putin și cu oficialii ruși despre schemele de evitare a sancțiunilor pentru a sprijini vânzarea și furnizarea de echipamente chinezești către Rusia”, potrivit specialiștilor americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citați de Sky News.

Think-thank-ul cu sediul în Washington afirmă, de asemenea, că în timpul vizitei sale din Rusia, liderul de la Beijing „urmărește probabil să promoveze eforturile care vizează poziționarea Chinei ca mediator terț imparțial pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina”.

Xi Jinping „ar putea încerca să își valorifice succesul în medierea restabilirii legăturilor diplomatice între Iran și Arabia Saudită într-un efort mai amplu de mediere în acest război”, se menționează în analiza citată.

Luna trecută, când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, China a cerut o încetare a focului, discuții de pace și a îndemnat toate părțile să „evite să alimenteze flăcările și să agraveze tensiunile” războiului.

Beijingul a prezentat un plan de pace în 12 puncte pentru Ucraina, alături de un document în care se afirmă că „armele nucleare nu trebuie folosite” și că „războaiele nucleare nu trebuie purtate”.

Planul de pace a fost privit cu suspiciune de Occident, în timp ce Ucraina a respins în repetate rânduri apelurile la încetarea focului cât timp teritoriul său este ocupat de trupele rusești.

În noaptea de 18 martie, forțele ruse au lovit cu trei drone spații nerezidențiale din districtul Yavorivsky din regiunea Liov, în timp ce alte trei au fost doborâte de forțele de apărare aeriană, a declarat șeful administrației regionale, Maxim Kozitsky, citat de Ukrainska Pravda.

„În jurul orei 1.00 dimineața (aceeași oră la București – n.r.), regiunea noastră a fost atacată de drone kamikaze de tip Shahed 136. Potrivit informațiilor preliminare, au fost șase. Trei au fost doborâte de către Forțele noastre de Apărare Aeriană. (…) A fost o sarcină foarte dificilă, pentru că dronele zburau la joasă altitudine”, a scris Kozitsky pe Telegram.

Oficialul precizează că trei dintre drone au lovit spații nerezidențiale din districtul Yavorivsky, fără a fi înregistrate victime.

Șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, a anunțat sâmbătă, 18 martie, că împreună cu comandantul-șef al forțelor armate ucrainene Valeri Zalujni, ministrul apărării Oleksii Reznikov și alți oficiali din domeniul apărării, au avut o convorbire prin videoconferință cu consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, cu secretarul apărării Lloyd Austin și cu președintele Statului Major Întrunit, Mark Milley, relatează The Kyiv Independent.

Oficialii ucraineni i-au informat pe aliații lor americani în legătură cu situația actuală de pe linia frontului, operațiunile de luptă în zonele cele mai dificile și „nevoile urgente” ale armatei ucrainene, a precizat Yermak.

„Am discutat despre furnizarea în continuare a asistenței necesare țării noastre, în special echipamente militare, arme și muniții”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram.

Andrii Yermak a precizat și că Volodimir Zelenski s-a alăturat la finalul convorbirii, „împărtășindu-și gândurile despre eliberarea teritoriilor ucrainene de trupele rusești”.

Lloyd Austin spunea pe 16 martie că „Ucraina nu are timp de pierdut” înaintea viitoarei contraofensive care este așteptată să aibă loc în această primăvară.

„Trebuie să ne îndeplinim rapid și pe deplin angajamentele promise. Aceasta include livrarea capacităților noastre blindate pe câmpul de luptă și asigurarea faptului că soldații ucraineni primesc cât mai curând posibil instruirea, piesele de schimb și sprijinul de întreținere de care au nevoie pentru a utiliza aceste noi sisteme”, a spus secretarul american al apărării, citat de Politico.

În dimineața zilei de 18 martie, a fost anunțată o alertă aeriană în toată Ucraina, relatează Ukrainska Pravda, care precizează că deocamdată nu există informații oficiale despre cauzele declanșării alarmelor.

Activiștii din Belarus scriu despre decolarea unui avion rusesc MiG-31K, care poate purta o rachetă Kinjal.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a raportat sâmbătă, 18 martie, că Rusia a pierdut 164.200 de soldați de la începutul invaziei lansate în urmă cu peste un an, relatează The Kyiv Independent.

Dintre militarii ruși care și-au pierdut viața, 880 au murit în luptele din ultima zi, conform Ucrainei.

De asemenea, estimările Kievului arată că printre pierderile suferite de Rusia de la începutul războiului se numără și: 3.511 tancuri, 6.830 de vehicule blindate de luptă, 5.404 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.560 de sisteme de artilerie, 506 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 265 de sisteme de apărare aeriană, 305 avioane, 290 de elicoptere, 2.159 de drone și 18 ambarcațiuni.

Rusia va introduce probabil o recrutare mai largă pentru a-și spori efectivele militare, precizează Ministerul britanic al apărării, într-un nou raport despre situația războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Instituția de la Londra amintește că pe 13 martie deputații din Duma de Stat au introdus un proiect de lege pentru a modifica intervalul de vârstă pentru recrutare la bărbați la 21 – 30 de ani, de la 18 – 27 de ani în prezent. Se așteaptă ca legea să fie adoptată și să intre în vigoare în ianuarie 2024.

Ministerul britanic precizează și că Rusia derulat cicluri de recrutare de două ori pe an încă din perioada sovietică, care sunt distincte de „mobilizarea parțială” excepțională a veteranilor decretată în septembrie 2022.

De asemenea, Moscova continuă să interzică în mod oficial recruților să participe la operațiunile din Ucraina, deși „cel puțin câteva sute au servit probabil din cauza unor confuzii administrative sau după ce au fost constrânși să semneze contracte”.

„Mulți bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani pretind în prezent că sunt scutiți de recrutare pentru că urmează studii superioare. Este foarte probabil ca autoritățile să schimbe această categorie de vârstă pentru a spori numărul de trupe”, mai scrie în raportul citat.

„Chiar dacă Rusia continuă să se abțină de la trimiterea de recruți în război, recruții suplimentari vor elibera o proporție mai mare de soldați profesioniști pentru a lupta”, adaugă ministerul britanic al apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 18 March 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/b1caNLrk5z

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/UEtuzv53WD

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 18, 2023

Reprezentanta permanentă a SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a anunțat că Statele Unite intenționează ca până în luna septembrie să ofere Ucrainei un ajutor suplimentar de 7,4 miliarde de dolari, relatează agenția Ukrinform, citată de Ukrainska Pravda.

„După invazie, Statele Unite au oferit aproape două miliarde de dolari în asistență umanitară celor care au nevoie de ea în Ucraina și în regiune. Și am transferat aproape 15,5 miliarde de dolari sub formă de sprijin bugetar direct către guvernul Ucrainei prin intermediul mecanismelor Băncii Mondiale. Planificăm să furnizăm încă 7,4 miliarde de dolari până în septembrie”, a spus Thomas-Greenfield.

Aceasta a amintit că ONU a anunțat, pe 15 februarie, necesitatea de a strânge 3,9 miliarde de dolari pentru ca agențiile și organizațiile neguvernamentale să ofere asistență umanitară populației din Ucraina, precum și 1,7 miliarde de dolari pentru a sprijini țările care găzduiesc milioane de refugiați ucraineni.

În acest context, Linda Thomas-Greenfield a făcut apel la comunitatea internațională să continue să facă eforturi pentru a-i sprijini pe ucraineni.

Armata ucraineană a respins peste 100 de atacuri rusești în cinci zone în ultimele 24 de ore, a raportat Statul Major General al forțelor armate ucrainene în dimineața zilei de sâmbătă, 18 martie, relatează The Kyiv Independent.

Forțele rusești își continuă ofensivele spre Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Shakhtarsk în regiunea Donețk.

În același timp, trupele Kievului au lansat șase lovituri asupra unor baze rusești temporare, mai precizează sursa citată.

Forțele de apărare aeriană au distrus 11 din cele 16 drone de tip Shahed care au atacat Ucraina în seara zilei de 17 martie, relatează Ukrainska Pravda, care citează un mesaj de pe Telegram al Comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

„Invadatorii ruși au atacat Ucraina cu drone kamikaze de fabricație iraniană de tip Shahed-136/131″. Atacul a fost efectuat din două direcții – de pe coasta de est a Mării Azov și din regiunea Briansk din Federația Rusă”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene, precizând că au fost distruse 11 drone de atac în regiunile centrală, vestică și estică ale Ucrainei.

La Kiev și într-o serie de regiuni din Ucraina a fost anunțat vineri seara un raid aerian din cauza unui atac cu drone kamikaze. Explozii au fost auzite în orașele Dnipro și Novomoskovsk din regiunea Dnipropetrovsk. Potrivit sursei citate, forțele de apărare aeriană au distrus toate dronele de tip Shahed care au atacat Kievul.

Președintele american, Joe Biden, a declarat vineri că mandatul de arestare emis de Cutrea Penală Internațională (CPI) în cazul liderului rus, Vladimir Putin, este „justificat”, iar cazul este „foarte convingător”, relatează CNN.

„Cred că este justificată, (…) dar problema este că nu este recunoscut nici de noi la nivel internațional. Dar cred că este un punct de vedere foarte puternic”, a spus liderul de la Casa Albă, adăugând că Putin a „comis în mod clar crime de război”.

Nici SUA și nici Rusia nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, care a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Putin și al oficialului rus Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia.

Forțele ruse au lovit regiunea sudică Zaporojie în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, distrugând o unitate de catering din orașul cu același nume, a anunțat primarul interimar, Anatolii Kurtiev, citat de The Kyiv Independent.

Unda exploziei a avariat clădirile de apartamente din apropiere, a precizat oficialul. Serviciile de urgență intervin la fața locului.

Potrivit administrației militare din regiunea Zaporojie, Rusia a folosit rachete de apărare aeriană S-300 pentru a ataca orașul.

Bombardamentele din Zaporojie au avut loc în contextul în care la sfârșitul zilei de 17 martie, Rusia a lansat un atac cu drone împotriva Ucrainei. Au fost raportate explozii în regiunile Dnipropetrovsk, Kiev și Jîtomîr.

„Nu există nicio îndoială că Rusia comite crime de război și atrocități în Ucraina”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, potrivit Sky News.

Reacționând după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, departamentul a transmis, într-un comunicat, că cei vinovați de crime de război trebuie să fie trași la răspundere.

„Procurorul CPI este un actor independent și ia propriile decizii de urmărire penală pe baza dovezilor pe care le are în față. Susținem tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război”, a precizat Departamentul de Stat.

Concluziile Departamentului de Stat anunțate la Munchen, potrivit cărora forțele ruse au comis crime împotriva umanității, sunt separate de decizia CPI, a precizat diplomația americană.

Apărarea antiaeriană a început să acționeze vineri și în regiunea Jîtomîr, a anunțat guvernatorul regional Vitali Buchenko, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a lansat un nou atac în masă cu drone iraniene împotriva Ucrainei, fiind deja raportate explozii în regiunea Dnipropetrovsk și intrarea în funcțiune a apărării antieriene în regiunea Kiev.

Buchenko i-a îndemnat pe rezidenți să rămână calmi și să nu fotografieze sau să filmeze modul în care apărarea antiaeriană acționează.

Putin ar trebui să fie judecat ca criminal de război alături de alte persoane vinovate de atrocitățile din Ucraina, afirmă purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, relatează Al Jazeera.

„Aceasta este o decizie importantă a Curții, care indică crime de război comise de aparatul de violență rusesc”, a declarat Piotr Muller, pentru agenția de presă poloneză de stat PAP.

„Vladimir Putin se află în fruntea acestei mașinării și ar trebui să fie judecat ca un criminal de război, alături de cei care pun în aplicare în mod direct și indirect războiul barbar”, a mai afirmat Muller.

Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fie judecat la un moment dat de Curtea Penală Internațională (CPI), a declarat vineri procurorul-șef al CPI, Karim Khan, potrivit CNN.

„Nimeni nu ar trebui să simtă că are un permis de liberă trecere”, a spus el.

„Cred că cei care cred că este imposibil (ca Putin să fie judecat, n.r.) nu reușesc să înțeleagă istoria, pentru că marii criminali de război naziști, (fostul președinte iugoslav Slobodan) Milošević, (fostul politician sârb bosniac Radovan) Karadžić, (fostul militar sârb bosniac Ratko) Mladić, fostul președinte (liberian) Charles Taylor, (fostul prim-ministru) Jean Kambanda din Rwanda, Hissène Habré (fostul președinte al Ciadului) au ajuns în fața instanței. Toți aceștia erau indivizi foarte puternici, și totuși au ajuns în săli de judecată, iar conduita lor a fost judecată de către judecători independenți. Și acest lucru ne dă, de asemenea, un motiv de speranță că legea poate, oricât de dificil ar părea, să fie supremă”, a declarat Khan.

Vineri, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al oficialului rus Maria Lvova-Belova, în legătură cu un presupus plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

„Cred că mesajul trebuie să fie că principiile de bază ale umanității ne leagă pe toți. Și nimeni nu ar trebui să simtă că are un permis de trecere gratuită. Nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa cu dezinvoltură și, cu siguranță, nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa și comite genocid sau crime împotriva umanității sau crime de război cu impunitate”, a precizat Khan.

O serie de explozii au fost raportate vineri în Novomoskovsk, un oraș din regiunea Dnipropetrovsk, de către primarul Serhiy Reznik, informează The Kyiv Independent.

Anunțul edilului vine pe fondul unui atac cu drone efectuat de ruși asupra mai multor regiuni ucrainene.

Potrivit lui Reznik, serviciile de urgență se află la locul exploziilor.

El i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să nu publice informații despre locul în care au loc atacurile și să nu facă fotografii.

Începând cu ora 22:22, ora Kievului, sirenele de raid aerian sună în regiunea Dnipropetrovsk și în mare parte din centrul și estul Ucrainei.

Mai multe explozii au fost raportate vineri în regiunea Kiev de către administrația militară regională, informează The Kyiv Independent.

Apărarea antiaeriană ucraineană a intrat în funcțiune, potrivit administrației regionale.

Anterior în cursul zilei de vineri, administrația militară din regiunea Kiev a anunțat că rușii ar putea efectua un atac cu drone.

Administrația militară i-a îndemnat pe locuitori să rămână în case până când sirena de raid aerian va fi oprită.

Urmărește-ne pe Google News