Război în Ucraina, ziua 389 | Armata rusă a pierdut aproape 165.000 de soldați de la începutul conflictului, susține Kievul

Ministerul ucrainean al Apărării consideră că președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul ocupat Mariupol din regiunea Donețk în timpul nopții de sâmbătă spre duminică „așa cum îi stă bine unui hoț” atât din motive de securitate, dar și pentru că rușii nu au vrut să arate adevărata priveliște a orașului distrus, scrie The Kyiv Independent.

„Întunericul îi permite să evidențieze ceea ce vrea să arate și ține departe de ochii curioșilor atât orașul pe care armata sa l-a distrus complet, cât și pe puținii locuitori care au reușit să supraviețuiască”, afirmă duminică, într-o declarație publicată pe Twitter, ministerul condus de Oleksii Reznikov.

As befits a thief, putin visited Ukrainian Mariupol, under the cover of night.
First, it is safer.
Also, darkness allows him to highlight what he wants to show, and keeps the city his army completely destroyed and its few surviving inhabitants away from prying eyes.

— Defense of Ukraine (@DefenceU) March 19, 2023

În timpul primei vizite pe care a făcut-o Vladimir Putin în Mariupol, oraș-port aflat sub ocupația rusă din 20 mai 2022, președintele rus ar fi vizitat mai multe cartiere cu mașina, după ce a zburat spre oraș cu elicopterul.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

Deplasarea în Mariupol a avut loc la scurt timp după ce Putin a efectuat o vizită-surpriză și în Crimeea, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică, înaintea vizitei planificate de mâine a președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, că Rusia este recunoscătoare pentru poziția „echilibrată” a Chinei cu privire la războiul din Ucraina, relatează Sky News.

Într-o lungă declarație publicată înaintea întâlnirii celor doi lideri, Putin a spus că vizita lui Xi „reafirmă natura specială a parteneriatului Rusia-China”.

„Avem mari așteptări pentru discuțiile viitoare”, a afirmat Putin, adăugând că „prietenia fermă” dintre cele două țări „devine în mod constant mai puternică”.

Președintele rus a mai declarat că Beijingul și Moscova își coordonează pozițiile de politică externă pentru a „contracara amenințările comune”.

El a continuat afirmând că demersul SUA de a „descuraja” Rusia și China „devine din ce în ce mai feroce și mai agresiv”.

Referindu-se la conflictul din Ucraina, Putin a spus că Rusia apreciază ceea ce el numește „poziția echilibrată” adoptată de China.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

„Salutăm disponibilitatea Chinei de a aduce o contribuție semnificativă la soluționarea crizei”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Președintele rus a precizat că Moscova este îngrijorată de „acțiunile iresponsabile și de-a dreptul periculoase care pun în pericol securitatea nucleară” și a solicitat ridicarea sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei.

Rusia este „deschisă la rezolvarea politică și diplomatică a crizei ucrainene”, a adăugat Putin, reiterând că nu pot exista discuții despre un proces de pace fără a se ține cont de „realitățile geopolitice”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat duminică, în discursul său video adresat națiunii, că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele lui Vladimir Putin reprezintă „un punct de cotitură”. El a subliniat că Rusia va fi trasă la răspundere pentru „fiecare act de teroare”.

“Încă o săptămână de apărare împotriva statului malefic se apropie de sfârşit. Încă o săptămână în care în fiecare zi, în fiecare noapte, armata rusă a bombardat oraşe, sate ucrainene şi ne-a ucis oamenii. Kamianske în regiunea Zaporojie, Berislav în regiunea Herson, Marhaneț în regiunea Dnipropetrovsk, Avdiivka, Kramatorsk şi Kosteantînivka în regiunea Doneţk, Kosteantînivka în regiunea Sumî… Şi alte zeci şi zeci de alte oraşe şi sate ucrainene care au fost lovite de teroriştii ruşi doar în această săptămână”, a spus liderul ucrainean.

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

„Condoleanţe tuturor celor care şi-au pierdut rudele, pe cei dragi… Statul malefic va fi tras la răspundere pentru fiecare act de teroare împotriva ucrainenilor. Săptămâna aceasta a adus în sfârşit un rezultat juridic internaţional cu adevărat semnificativ pentru Ucraina, pentru justiţie. Există un mandat al Curţii Penale Internaţionale pentru arestarea liderului rus, iar acesta este un punct de cotitură. Momentul după care devine incontestabil faptul că sfârşitul acestei agresiuni pentru Rusia va fi întreaga tragerea la răspundere a acesteia. Tragerea la răspundere pentru fiecare lovitură asupra Ucrainei, pentru fiecare viaţă distrusă, pentru fiecare copil ucrainean deportat… Şi, bineînţeles, pentru fiecare manifestare de destabilizare a lumii provocată de agresiunea rusă”, a adăugat Zelenski.

El a menţionat că prin platforma United24 s-au strâns 300 de milioane de dolari pentru Ucraina.

„În aceste zile, platforma noastră United24 a depăşit pragul de 300 de milioane de dolari în donaţii. De la oameni din întreaga lume – peste o sută de ţări, mii şi mii de donatori. Oameni obişnuiţi, companii private care ajută la cumpărarea de drone pentru armata noastră, cumpără ambulanţe, reconstruiesc spitale şi infrastructură. Şi aceasta este o platformă de caritate ucraineană. Una dintre diversele iniţiative care unesc lumea. Lumea înţelege ce se întâmplă. Lumea vede cât de curajos şi nobil luptă poporul nostru. Şi de aceea reuşim să mobilizăm sprijinul atât al principalelor puteri, cât şi al miliardelor de inimi din întreaga lume. Sunt recunoscător tuturor celor care cred în Ucraina şi care ne ajută să restabilim securitatea!”, a precizat președintele ucrainean, potrivit news.ro.

Zelenski a vorbit şi despre eforturile de deminare a teritoriului Ucrainei. „Aş dori să-i laud pe oamenii noştri care curăţă minele ruseşti şi muniţiile neexplodate lăsate de ocupant. Aceasta este o muncă zilnică minuţioasă şi foarte periculoasă. De la începutul războiului pe scară largă, specialiştii noştri în pirotehnie şi explozibili au inspectat deja peste 100.000 de hectare de teritoriu. Peste 400.000 de obuze inamice au fost neutralizate. Peste 200.000 de obiecte explozive au fost deja îndepărtate. Gonirea ocupantului, curăţarea pământului nostru de toate urmele statului malefic şi pedepsirea teroriştilor sunt sarcinile noastre. Sarcini pe care le vom îndeplini. Noi, ucrainenii, suntem uniţi. Şi lumea este unită”, a mai spus liderul de la Kiev.

Polițiștii de frontieră ucraineni afirmă că au respins duminică patru asalturi ale rușilor în Bahmut, ucigând cinci militari ruși și rănind alți nouă, scrie Ukrainska Pravda.

„Forțele inamice au încercat să atace de patru ori pozițiile gărzilor de frontieră din Bahmut. Luptărorii Grupului Wagner au încercat să se apropie discret de poziții. Dar apărătorii noștri i-au întâmpinat cu foc, deoarece toate manevrele avioanelor de atac au fost monitorizate din dronă. (…) Pierderile ocupanților s-au ridicat la cinci morți și nouă răniți”, a transmis Serviciul Gărzii de Stat de Frontieră al Ucrainei, într-un mesaj publicat pe Facebook.

O femeie care a supraviețuit bombardamentului de anul trecut asupra unui teatru plin de oameni din Mariupol a comparat vizita din timpul nopții de sâmbătă spre duminică a președintelui rus Putin în orașul-port aflat sub ocupația trupelor ruse cu „întoarcerea unui criminal în serie la locul crimei”, relatează CNN.

Maria Kutnyakova a afirmat că Putin a vizitat Mariupolul noaptea „pentru că (rușii) nu au vrut să surprindă pe camere imaginile reale ale orașului distrus”.

„Ei nu au vrut să arate că Mariupolul este în continuare o catastrofă – există o mulțime de clădiri distruse. Și că oamenii trăiesc într-o situație proastă”, a spus Kutnyakova, care acum lucrează online, din Vilnius, Lituania, pentru un ONG ucrainean.

Mai multe detalii: Putin este ca un criminal în serie care se întoarce la locul crimei, spune un o supraviețuitoare a bombardamentului asupra teatrului din Mariupol

Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit două sisteme antiaeriene de rachete, mai multe grupuri de personal și echipamente militare rusești și un punct de depozitare a munițiilor, potrivit actualizării de duminică seară a informațiilor operaționale de pe front publicate de Statul Major General al Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda.

„În cursul ultimelor 24 de ore, aeronavele ucrainene au efectuat un atac aerian asupra unui sistem antiaerian de rachete al rușilor (modelul nu a fost încă confirmat), șase atacuri aeriene asupra unor grupuri de forțe și echipamente de ocupație și unul asupra unui punct de depozitare a munițiilor. De asemenea, unitățile de forțe de rachete și artilerie au lovit un sistem de rachete antiaeriene Tor inamic și două grupuri ale forțelor de ocupație”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat un atac cu rachete și șapte lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) de nouă ori. În regiunea Zaporojie, forțele de ocupație ruse au vizat fără milă o clădire rezidențială din districtul Vasylivka și mai multe facilități de infrastructură civilă din satul Kamianske, mai susține conducerea armatei ucrainene.

De asemenea, armata rusă a bombardat mai multe facilități de infrastructură civilă în regiunea Donețk, ucigând și rănind mai mulți civili, avariind clădiri cu mai multe etaje, case și școli. Există o amenințare ridicată și continuă de noi atacuri ale rușilor pe întreg teritoriul Ucrainei, avertizează Statul Major General.

Nu s-au înregistrat schimbări semnificative pe fronturile de la Volyn, Polissia, Sivershchyna și Slobozhanshchyna. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au bombardat zonele din Kliusy și Oleksandrivka și din împrejurimi (regiunea Cernihiv); Harkovka, Starykove, Volfyne și Stepok (regiunea Sumî); și Hlyboke, Krasne, Vovchansk, Kolodiazne, Kamianka, Krasne Pershe, Dvorichna, Zapadne și Kindrashivka (regiunea Harkov).

Pe fronturile de la Kupiansk și Lîman, forțele ruse continuă încercările de a străpunge apărarea ucraineană. Acestea au desfășurat o operațiune ofensivă nereușită în apropiere de Novoselivske și au bombardat zonele din Vesele, Kupiansk, Krokhmalne, Pishchane și Berestove (regiunea Harkov) și Novoselivske, Nevske și Bilohorivka (regiunea Luhansk) și din jurul acestora.

Pe frontul de la Bahmut, forțele ruse continuă să încerce să captureze orașul Bahmut. Trupele ucrainene au respins asalturile rusești în vecinătatea localităților Bahmut, Ivanivske, Bohdanivka și Hryhorivka. Vasiukivka, Bahmut, Hryhorivka, Ivanivske, Kostiantynivka, Zalizne și alte câteva așezări din regiunea Donețk au fost supuse tirului rusesc.

De asemenea, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive nereușite în apropierea localităților Kamianka, Avdiivka, Sievierne, Berdychi și Marinka pe fronturile de la Avdiivka, Marinka și Șahtarsk. Localitățile Kamianka, Avdiivka, Nevelske, Krasnohorivka, Heorhiivka, Marinka, Vuhledar, Velyka Novosilka și Neskuchne (regiunea Donețk) au fost și ele sub tirul rușilor, mai susține conducerea armatei ucrainene.

Forțele de ocupație ruse se află în defensivă pe fronturile din Zaporojie și Herson. Acestea au bombardat zonele din Huliaipole, Bilohiria, Mala Tokmachka și Kamianske și din împrejurimi (regiunea Zaporojie) și localitățile Herson, Mykhailivka, Havrylivka, Dudchany, Ivanivka și Dniprovske (regiunea Herson).

O penurie de explozibili împiedică efortul țărilor europene de a furniza arme Ucrainei, realtează Financial Times, potrivit Sky News și The Guardian.

Surse din industrie au declarat pentru Financial Times că producția de praf de pușcă, explozibili plastici și TNT se află în criză și ar putea întârzia cu până la trei ani creșterea planificată a producției de obuze.

Acest lucru înseamnă că industria europeană de apărare ar putea fi incapabilă să facă față comenzilor UE preconizate pentru Ucraina.

Un oficial german a declarat pentru ziar că problema „fundamentală” este că industria „nu este în stare bună pentru o producție de război pe scară largă”.

Europa s-a angajat să refacă, printr-un sprijin financiar important, stocurile de arme ale Kievului și să accelereze furnizarea de proiectile de artilerie de 155 mm.

Ucraina solicită de mult timp mai multe arme pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei – subliniind cât de importante sunt obuzele în bătăliile de uzură, în contextul în care mii de obuze sunt trase în fiecare zi de ambele părți.

Se așteaptă ca mai multe țări UE să semneze luni un pact comun pentru achiziționarea de obuze de artilerie de 155 mm pentru Ucraina.

Un oficial de rang înalt al UE a declarat vineri că multe dintre cele 27 de țări ale blocului comunitar ar trebui să semneze acordul, dar unele dintre ele încă examinează propunerea.

Primele comenzi de obuze de 155 mm ar putea fi plasate până la sfârșitul lunii mai, conform planului UE. „Acest aranjament a fost stabilit foarte, foarte repede”, a declarat oficialul UE de rang înalt.

Vizita surpriză a președintelui rus Vladimir Putin în orașul ocupat Mariupol din sud-estul Ucrainei a fost întâmpinată cu amărăciune de oficialii ucraineni, care compară această călătorie cu întoarcerea unui criminal la locul faptei, scrie CNN, care precizează că deplasarea liderului rus în portul devastat anul trecut de bombardamente este aspru criticată și de ucrainenii din Kiev.

Postul american de televiziunea i-a întrebat duminică pe mai mulți locuitori ai capitalei ucrainene ce părere au despre vizita lui Putin în Mariupol.

Roman Koval, în vârstă de 25 de ani, un chirurg stagiar: „Cred că îi este frică să vină pe teritoriul ucrainean. Nu poate să facă acest lucru precum oamenii noștri. El nu poate face lucrurile ca președintele nostru Zelenski. El nu are niciun sprijin”, a declarat Koval.

„Nu face decât să ne înfurie. Reacția mea este cât se poate de negativă”, a continuat el. „Cred că este doar PR (acțiune de publicitate și promovare, n.r.). PR pentru a arăta că ei (rușii, n.r.) se află într-un fel de poziție, dar, de fapt, ei sunt nimeni și sunt slabi. Noi vom câștiga. Victoria va fi cu siguranță a noastră”, a mai spus medicul.

Mai multe detalii: Reacția locuitorilor din Kiev după turul lui Putin prin Mariupolul ocupat: „Cred că ar fi trebuit să moară imediat ce a pus piciorul” acolo

Oficialii de la Moscova au respins acuzațiile Curții Penale Internaționale și spun că transferul copiilor ucraineni în Rusia are drept scop salvarea lor. Copiii au fost folosiți în repetate rânduri ca parte a campaniei Rusiei de susținere a războiului, scriu The New York Times și The Guardian.

Răpirea și deportarea copiilor ucraineni au fost atât de bine documentate, încât atunci când forțele rusești au început să se retragă din Herson, toamna trecută, medicii de la un spital din oraș s-au grăbit să ascundă bebelușii și să le falsifice dosarele.

Când soldații ruși au sosit, personalul de la Spitalul Regional din Herson a spus că bebelușii sunt prea grav bolnavi pentru a fi mutați, și-a amintit Olha Piliarska, șefa departamentului de anestezie neonatală. „Au pus dispozitive de ventilație pulmonară lângă toți copiii”, a spus ea pentru New York Times. Eforturile medicilor au salvat 14 bebeluși.

Mai multe detalii: „A trebuit să ascundem copiii, ca într-o operațiune clandestină”. Deportarea copiilor ucraineni, practica pe care Rusia vrea să o continue, în ciuda mandatului de arestare al lui Putin

Președintele Serbiei a atacat decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare internațional pe numele lui Vladimir Putin, spunând că acest lucru nu va face decât să prelungească războiul din Ucraina, scrie The Guardian citând The Associated Press (AP).

Mandatul a fost emis vineri de CPI și îl acuză pe Putin de crime de război, atribuindu-i responsabilitatea penală pentru răpirea a sute de copiilor ucraineni în timpul invaziei și deportarea lor în Rusia.

AP relatează că președintele sârb, Aleksandar Vučić, care s-a lăudat anterior cu relația sa personală cu liderul rus, le-a spus duminică reporterilor din Belgrad: „Cred că emiterea unui mandat de arestare pentru Putin, fără a intra în chestiuni juridice, va avea consecințe politice nefaste și arată că există o mare reticență în a vorbi despre pace și despre armistițiu”.

„Chiar credeți că este posibil să învingi Rusia într-o lună, trei luni sau un an? Nu există nicio îndoială că scopul celor care au făcut acest lucru este să-i îngreuneze lui Putin comunicarea, astfel încât toți cei care vorbesc cu el să fie conștienți că este acuzat de crime de război”, a mai afirmat președintele sârb.

Un ofițer de poliție care colabora cu regimul de ocupație rus din regiunea Herson a fost ucis după ce mașina sa a explodat. Acesta era comandantul așa-numitului Serviciu de patrulare și control al Departamentului de poliție al orașului Nova Kahovka din cadrul Ministerului rus de Interne, relatează Ukrainska Pravda.

„Informațiile obținute de anchetă indică faptul că, pe 17 martie 2023, o persoană neidentificată a plasat pe partea stângă a unui vehicul VAZ-2121 un dispozitiv (exploziv). Vehiculul aparținea unui comandant de pluton din cadrul Serviciului de patrulare și control al Departamentului de poliție al orașului Nova Kahovka al Ministerului rus de Interne din regiunea Herson. O explozie a avut loc în momentul în care comandantul menționat anterior conducea cu familia sa prin satul Yuvileine din districtul Oleshky din regiunea Herson; ofițerul de poliție a fost ucis pe loc, iar soția și fiica sa au fost rănite”, a transmis Comitetul de Investigații al Federației Ruse, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Comitetul rus de anchetă a adăugat că soția ofițerului era șefa de personal a Departamentului de Poliție al orașului Nova Kahovka al Ministerului rus de Interne din regiunea Herson.

Forțele ruse de ocupație au turnat grâu ucrainean pe un drum care duce spre ieșirea din orașul-port Mariupol, a anunțat un oficial ucrainean al orașului, potrivit Sky News.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului orașului ocupat, a afirmat că „douăzeci de tone” de grâu au fost împrăștiate pe asfalt, pe drumul din zona Novoazovsk, la est de Mariupol.

„Douăzeci de tone de grâu ucrainean au fost împrăștiate pe asfalt. Iată cum arată de la sol. Doar cu roțile pe cereale. Apoi, Moscova va deplânge «foametea din lume». Mă întreb cine a provocat foametea în lume?”, a scris, într-o postare pe Telegram, Petro Andriușcenko.

Mai multe detalii: Rușii au împrăștiat „20 de tone de grâu ucrainean” pe drumul care duce spre ieșirea din Mariupol, acuză un oficial local

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că a decis să lanseze „operațiunea militară specială” din Ucraina în 2022 și nu mai devreme din cauza unor factori economici și militari, scrie The Kyiv Independent.

Într-o serie de afirmații făcute duminică la televiziunea de stat rusă, Putin a expus motivele pentru care, potrivit lui, Rusia nu a trecut la invadarea pe scară largă a Ucrainei în 2014, an în care a anexat Peninsula Crimeea și a început conflictul în regiunea estică Donbas.

Putin a susținut că Rusia nu era pregătită din punct de vedere militar în 2014 pentru un război pe scară largă, în primul rând pentru că nu avea „arme hipersonice”.

Racheta hipersonică Kinjal a intrat în dotarea armatei ruse în 2014. De la începutul invaziei din 2022, Rusia a lansat mai multe rachete Kinjal asupra unor ținte din Ucraina. Aceste rachete sunt imposibil de interceptat de către apărarea antiaeriană ucraineană.

Tot duminică, Putin a mai spus că Rusia s-a pregătit din punct de vedere economic pentru a putea suporta costurile „operațiunii militare speciale”. El a identificat recoltele bune, politicile de înlocuire a importurilor și „îmbunătățirea” sistemului financiar al țării ca fiind factorii care i-au permis să înceapă invazia.

În februarie 2014, Rusia a invadat și a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Apoi a anexat-o în urma unui referendum pe care comunitatea internațională l-a denunțat ca fiind ilegal și pe care nu l-a recunoscut.

Trei persoane au fost ucise într-un atac cu rachete al rușilor asupra unei clădiri rezidențiale din regiunea ucraineană Zaporojie, relatează Sky News și Ukrainska Pravda.

Satul Kamianske din această regiune sud-estică a fost atacat duminică, potrivit administrației militare din Zaporojie.

Trei oameni au murit și cel puțin alți doi au fost răniți în urma atacului, a precizat administrația militară într-o postare pe Telegram.

„Astăzi, inamicul a efectuat un atac cinic asupra unei clădiri rezidențiale din districtul Vasylivka. Un Grad rusesc (sistem cu lansare multiplă de rachete, n.r.) a luat viața a trei persoane în Kamianske. Alte două persoane au fost rănite. Aceștia primesc asistență”, scrie în mesajul publicat de administrația militară

„Gândiți-vă la siguranța voastră și părăsiți zonele periculoase”, mai scrie în postare.

Sky News notează că nu a putut verifica în mod independent aceste informații de pe câmpul de luptă.

Zaporojie este o zonă importantă, în special din cauza centralei sale nucleare – cea mai mare din Europa – care are o importanță strategică pentru ambele părți implicate în război.

Situl nuclear este operat de personalul ucrainean al centralei, dar se află sub controlul militar al rușilor.

Afirmația lui Evgheni Prigojin, liderul grupului rus de mercenari Wagner, potrivit căreia Rusia trebuie să-și păstreze muniția pentru iminentele contraofensive ucrainene este probabil o încercare de a justifica eșecurile trupelor sale în jurul orașului Bahmut, consideră Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA, potrivit Sky News.

Liderul grupului de mercenari Wagner a declarat săptămâna aceasta pentru agenția rusă de știri RIA că forțele ucrainene se pregătesc să lanseze, începând de la mijlocul lunii aprilie, contraofensive în cinci direcții diferite.

El a îndemnat forțele ruse să se pregătească pentru aceste contraofensive conservându-și munițiile și a echipamentul – ceea ce implică faptul că forțele ucrainene au suficientă putere de luptă pentru a lansa contraofensive eficiente.

Dar Institutul pentru Studiul Războiului afirmă că Prigojin a făcut aceste comentarii probabil pentru a „justifica incapacitatea Grupului Wagner de a finaliza o învăluire sau o încercuire a Bahmutului”.

Grupul Wagner a condus ofensiva din jurul Bahmutului, dar ISW spune că abilitatea organizației paramilitare de a obține câștiguri tactice în orașul din regiunea Donețk este în scădere.

Prigojin „poate insinua că ofensiva generală a Rusiei în Ucraina se apropie de punctul culminant”, afirmând că armata rusă trebuie să se pregătească pentru contraofensive, consideră think tank-ul american.

ISW a adăugat, de asemenea, că este posibil ca Prigojin să prevadă această nevoie de conservare a echipamentelor militare, în contextul eventualelor contraofensive ucrainene în cinci direcții, din cauza temerilor că deficitul de muniție și de echipamente „limitează capacitatea Grupului Wagner și a armatei ruse de a menține operațiunile ofensive în Ucraina”.

Potrivit ISW, afirmațiile lui Prigojin implică, de asemenea, faptul că acesta „crede că forțele ruse vor pierde curând inițiativa în fața Ucrainei și vor fi forțate să treacă în defensivă”.

Consiliul municipal din Mariupol – care în prezent își desfășoară activitatea de pe teritoriul controlat de Ucraina – a condamnat duminică vizita președintelui rus Vladimir Putin în orașul-port ocupat de trupele ruse, relatează CNN.

„Criminalul internațional Putin a vizitat Mariupol ocupat”, a scris consiliul, într-o postare pe Telegram.

„El a urmărit «reconstrucția orașului»… pe timp de noapte. La urma urmei, în întuneric, nu poți vedea câte case distruse sunt acolo, unde au rămas o grămadă de pietre în loc de clădiri înalte”, mai scrie în postarea Consiliului municipal.

„El a vizitat, de asemenea, Filarmonica din Mariupol, o clădire care a supraviețuit. Unde se ascundeau civilii în timpul bombardamentelor masive”, a precizat consiliul.

„Se spune că criminalii revin la locul crimelor lor. Mariupolul este o greșeală fatală a unui dictator sângeros. A arătat adevărata față a «lumii ruse», care este teroarea și atrocitatea”, mai scrie în postare.

Zborurile efectuate de dronele americane deasupra Mării Negre sunt un semn al implicării directe a SUA în conflictul cu Rusia, a declarat duminică, 19 martie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de presă Reuters.

„Este destul de evident ce fac aceste drone, iar misiunea lor nu este deloc o misiune pașnică de asigurare a siguranței navigației în apele internaționale”, a declarat Peskov într-un interviu televizat, citat de agenția rusă de presă Interfax.

„Și, de fapt, vorbim despre implicarea directă a operatorilor acestor drone în conflict și împotriva noastră”, a mai susținut purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Mai multe detalii: Dronele americane din Marea Neagră dovedesc implicarea directă a SUA în conflictul împotriva Rusiei, susține Kremlinul

Africa de Sud este conștientă de obligațiile sale legale în ceea ce privește vizita lui Vladimir Putin, a declarat duminică un purtător de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa, potrivit Sky News.

Liderul rus ar urma să viziteze Africa de Sud în luna august pentru a participa la un summit BRICS.

Cu toate acestea, au apărut semne de întrebare dacă Putin va mai merge în Africa de Sud după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva acestuia pentru presupuse crime de război.

Vorbind despre acest subiect duminică, Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al liderului Africii de Sud, a declarat: „Noi, ca guvern, suntem conștienți de obligația noastră legală. Cu toate acestea, până la summit, vom continua dialogul cu părțile relevante implicate”.

Decizia Rusiei de a face din Melitopol capitala „temporară” a administrației de ocupație din regiunea ucraineană Zaporojie poate indica faptul că este foarte puțin probabil ca forțele ruse să cucerească obiectivele majore planificate, inclusiv orașul Zaporojie, în viitorul apropiat, a estimat duminică Ministerul britanic al Apărării, în cea mai recentă actualizare a informațiilor sale despre conflictul din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 19 March 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/6px8VoJGNP

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/QlZt6nxLdx

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 19, 2023

Melitopolul a fost declarat capitală temporară a părții ocupate de ruși din regiunea Zaporojie la începutul lunii martie. Rusia nu a ocupat niciodată orașul Zaporojie, capitala regiunii ucrainene cu același nume și un important centru industrial din sud-estul Ucrainei.

Zaporojie este una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat în septembrie 2022, în urma unor referendumuri pe care Ucraina și comunitatea internațională le-a catalogat ca fiind ilegale și „de fațadă”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a întreprins vizita din oraşul Mariupol, devastat de bombardamentele trupelor sale, noaptea „ca un hoţ”, a denunţat duminică Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Agerpres, care preia AFP.

„Ca un hoţ, Putin a vizitat oraşul ucrainean Mariupol adăpostindu-se în spatele nopţii. În primul rând, este mai sigur. De asemenea, noaptea îi permite să pună accent pe ceea ce vrea el să arate şi ţine oraşul pe care armata lui l-a distrus în totalitate şi pe cei câţiva locuitori care au supravieţuit la adăpost de privirile indiscrete”, a transmis ministerul ucrainean, într-un mesaj publicat pe Twitter.

As befits a thief, putin visited Ukrainian Mariupol, under the cover of night.
First, it is safer.
Also, darkness allows him to highlight what he wants to show, and keeps the city his army completely destroyed and its few surviving inhabitants away from prying eyes.

— Defense of Ukraine (@DefenceU) March 19, 2023

La rândul său, un consilier prezidenţial ucrainean de rang înalt a denunţat „cinismul” şi „lipsa de remuşcări” ale lui Vladimir Putin în timpul vizitei sale la Mariupol.

Mai multe detalii: Kievul denunță că Vladimir Putin a vizitat Mariupolul noaptea „ca un hoţ”. „A venit criminalul de război să vadă cu ochii lui genocidul?”

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis în ultimul moment să se deplaseze la Mariupol, oraş ucrainean devastat de bombardamente, după ce sâmbătă a întreprins o vizită în Crimeea anexată, a transmis duminică Kremlinul, insistând asupra caracterului „spontan” al acestei deplasări, scrie Agerpres citând AFP.

„Totul a fost foarte spontan”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, evocând această primă vizită a preşedintelui rus la Mariupol. „Nici deplasările sale în oraş nu erau prevăzute”, la fel ca şi vizita la un teatru muzical local sau întâlnirile cu locuitori ai acestui oraş-port, a susţinut Peskov.

Anterior, duminică dimineaţa, Kremlinul anunţatse că preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat la Mariupol. Aceasta a fost prima deplasare a liderului rus în acest oraş-port din Ucraina ce fusese sub asediu luni de zile şi ocupat de armata rusă în luna mai 2022.

Oleksii Honcharenko, politician ucrainean și membru al delegației ucrainene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), l-a calificat duminică pe președintele rus Vladimir Putin drept un „criminal de război”, punând sub semnul întrebării momentul vizitei acestuia la Mariupol, relatează CNN.

„A venit criminalul de război să vadă cu ochii lui genocidul pe care l-a comis la Mariupol? De ce în timpul nopții? Îi este frică?” a întrebat Honcharenko, într-o postare pe Telegram.

În timpul vizitei, Putin a fost văzut vorbind cu locuitorii și discutând despre planurile de reconstrucție ale Mariupolului, inclusiv despre aeroport.

Mariupol a fost grav avariat în timpul asaltului rusesc de anul trecut, care a distrus uriașul combinat siderurgic Azovstal, ultima redută a forțelor ucrainene în orașul-port.

Forțele ruse au lovit opt regiuni din Ucraina în cursul zilei de 18 martie, potrivit datelor anunțate duminică de autoritățile locale și citate de Ukrainska Pravda.

În satul Dvorichna din regiunea Harkov, o femeie în vârstă de 51 de ani a fost rănită de șrapnel în urma bombardamentelor și a fost spitalizată în stare gravă. Tot în Harkov, doi bărbați, în vârstă de 71 și 29 de ani, au găsit un obiect exploziv și au încercat să îl dezmembreze în propria curte. Obiectul a explodat, iar cei doi au fost răniți și spitalizați, unul dintre ei fiind în stare gravă.

În regiunea Donețk, în urma atacurilor, trei oameni au fost uciși și 18, răniți. De asemenea, au fost avariate 92 de clădiri rezidențiale, 26 de mașini civile, două garaje, o școală, un magazin pentru copii, o clădire administrativă și două vehicule ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, o clădire a unui serviciu public și o anexă, au transmis autoritățile locale.

Atacuri au avut loc și în regiunile Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Luhansk, Mikolaiv și Herson.

Mihailo Podoliak, consilier în cadrul biroului președintelui Ucrainei, a precizat duminică, 19 martie, într-un mesaj pe Twitter, că „mandatul internațional trebuie respectat”, referindu-se la mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele președintelui rus Vladimir Putin, relatează CNN.

„Este simbolic faptul că Germania a fost prima care a precizat că, dacă «suspectul Putin VV (Vladimir Vladimirovici – n.r.)» apare în jurisdicția lor, acesta va fi arestat imediat”, a adăugat Podoliak.

La rândul său, Andrii Kostin, procurorul general al Ucrainei, a subliniat că președintele rus „are statutul oficial de suspect în comiterea unei crime internaționale”.

„Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că liderii și complicii săi vor fi aduși în fața justiției”, a afirmat Kostin, într-un mesaj pe Telegram, adăugând că Parchetul General ucrainean „a prezentat peste 40 de volume de materiale la CPI – peste 1000 de pagini”.

Un tribunal din Zaporojie l-a condamnat în absență pe Oleksandr Saulenko, instalat de Moscova la conducerea orașului Berdiansk din regiunea sudică, la 15 ani de închisoare cu confiscarea proprietății, a declarat primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, duminică, 19 martie, relatează The Kyiv Independent.

Înainte de invazia rusă, Saulenko s-a alăturat partidului pro-rus Uniunea Forțelor de Stânga, care nu a fost niciodată reprezentat în Parlamentul ucrainean. Partidul a fost interzis de un tribunal pe 17 iunie 2022.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, Saulenko este acuzat că este implicat într-un furt de grâne ucrainene prin portul Berdiansk.

Vladimir Putin a vizitat un post de comandă și control militar din orașul rus Rostov-pe-Don, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Ucraina, a relatat agenția de presă de stat rusă TASS duminică, 19 martie, citată de The Kyiv Independent.

Potrivit imaginilor difuzate, Putin s-a întâlnit cu Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Rusiei și comandantul trupelor ruse din Ucraina, și cu adjunctul acestuia, Serghei Surovikin.

Putin a mers la Rostov-pe-Don după ce a călătorit cu elicopterul în orașul Mariupol, ocupat de Rusia, și a vizitat Crimeea, la împlinirea a nouă ani de când Moscova a anunțat anexarea regiunii ucrainene.

De la începutul invaziei în Ucraina, Moscova a pierdut 164.910 militari, potrivit celui mai recent raport al Statul Major General al forțelor armate ucrainene, citat de The Kyiv Independent.

Bilanțul anunțat duminică, 19 martie, include 710 militari ruși care, potrivit surselor citate, au murit în ultima zi.

Alte pierderi suferite de Rusia, potrivit estimărilor ucrainene, includ 3.532 de tancuri, 6.853 de vehicule blindate de luptă, 5.408 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.568 de sisteme de artilerie, 507 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 268 de sisteme de apărare aeriană, 305 avioane, 290 de elicoptere, 2.159 de drone și 18 ambarcațiuni.

În dimineața zilei de duminică, 19 martie, nouă nave ruse se află în misiune de luptă în Marea Neagră, inclusiv doup purtătoare de rachete de croazieră de Kalibr cu o salvă totală de până la 16 rachete, a anunțat Marina militară ucraineană, citată de Ukrainska Pravda.

O altă navă a Rusiei se află pe Marea Azov.

Rachetele mare-sol Kalibr pot fi lansate de pe o navă de război sau un submarin și au o rază de 1.500-2.500 de kilometri.

Armata Kievului a anunțat că militarii care luptă la Bahmut primesc provizii pentru că forțele ucrainene reușesc să țină la distanță unitățile ruse și mențin drumurile deschise, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Reuşim să livrăm muniţiile, hrana, echipamentele şi medicamentele necesare spre Bahmut. De asemenea, reuşim să scoatem răniţii noştri din oraş”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Serhii Cerevatîi la televiziunea ICTV.

Oficialul a precizat că drumurile din zonă sunt menținute deschise de trupele ucrainene de recunoaştere şi contra-artilerie.

Mai multe detalii: Armata ucraineană anunță că reușește să le trimită provizii și muniție apărătorilor de la Bahmut

Presa rusă a publicat duminică, 19 martie, imagini video din timpul vizitei pe care președintele Vladimir Putin a făcut-o în orașul Mariupol, din regiunea ucraineană Donețk.

Însoțit de vicepremierul Marat Khusnullin, Putin apare conducând o mașină pe un drum întunecat, apoi este văzut în timp ce inspectează o clădire despre care presa de la Moscova precizează că este Filarmonica din orașul ucrainean.

Vladimir Putin a fost informat de vicepremier că Filarmonica a fost restaurată în trei luni.

Putin in Mariupol (DPR)

„Already fully engaged, even ready to stage a play in April”: Putin was shown the restored university and philharmonic hall in Mariupol. pic.twitter.com/qjcrUoPFgK

— GraphicW (@GraphicW5) March 19, 2023

Mai multe detalii: „Autobuzele funcționează, filarmonica e restaurată și vrem să refacem și centrul”. Imagini cu turul lui Putin în orașul Mariupol – VIDEO

Ministrul german al justiției, Marco Buschmann, a anunțat că țara sa va pune în aplicare mandatul de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin dacă acesta va intra pe teritoriul german, relatează publicația Zeit, citată de Ukrainska Pravda.

Oficialul de la Berlin a declarat pentru publicația Bild că se așteaptă ca, în cazul în care Putin va ajunge pe teritoriul Germaniei, „Curtea Penală Internațională să se adreseze rapid Interpolului și statelor contractante și să ceară ca mandatul să fie executat. Germania este apoi obligată să îl aresteze pe președintele Putin și să îl predea CPI dacă acesta intră pe teritoriul german”, a declarat Buschmann.

Anterior, cancelarul german Olaf Scholz a salutat decizia Curții Penale Internaționale și a declarat că mandatul de arestare pe numele lui Putin arată că „nimeni nu este mai presus de lege”.

Curtea Penală Internațională a emis mandatul de arestare pentru Valdimir Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

Forțele ucrainene au respins 83 de atacuri ale Rusiei sâmbătă, 18 martie, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Trupele ruse se concentrează asupra încercării de a captura complet regiunile Donețk și Luhansk, precizează armata ucraineană, adăugând că forțele Moscovei au desfășurat ofensive în apropiere de Lîman, Bahmut, Avdiivka, Marinka și Shakhtarsk.

Eforturile rusești sunt concentrate în continuare asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk.

În cursul zilei de sâmbătă, trupele ruse au lansat 11 atacuri cu rachete, dintre care patru au vizat infrastructura civilă din Zaporojie. De asemenea, au avut loc 16 lovituri aeriene și 99 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Între timp, forțele aeriene ucrainene au lansat lovituri asupra unor concentrări de trupe rusești, au doborât o dronă Shahed-136 de fabricație iraniană și au lovit echipamente militare ale Moscovei, mai precizează sursa citată.

Președintele rus, Vladimir Putin, a făcut o vizită-surpriză la Mariupol, orașul ucrainean capturat de forțele ruse în mai 2022, după mai multe luni de asediu, relatează duminică, 19 martie, presa de la Moscova, citată de New York Times.

Putin a vizitat orașul-port din regiunea Donețk, după ce a mers sâmbătă în Crimeea, în ziua în care s-au împlinit nouă ani de la anexarea de către Rusia a regiunii ucrainene, anexare care nu este recunoscută de comunitatea internațională.

Kremlinul, citat de presa rusă, a descris vizita lui Putin la Mariupol ca fiind „o călătorie de lucru” pentru ca președintele rus să analizeze lucrările de construcție și restaurare din oraș.

În timpul vizitei, Putin a călătorit prin mai multe zone ale orașului în timp ce conducea o mașină, făcând diverse opriri, iar vicepremierul Marat Khusnullin i-a prezentat un raport privind progresul lucrărilor, relatează agenția rusă Interfax.

„În special, a fost vorba despre construcția de noi cartiere rezidențiale, facilități sociale și educaționale, infrastructură de locuințe și servicii comunale, instituții medicale. (…) Șeful statului a examinat, de asemenea, linia de coastă din Mariupol, în zona clubului de iahturi, clădirea teatrului, locuri memorabile ale orașului”, a mai precizat serviciul de presă al Kremlinului, adăugând că Putin a discutat și cu locuitori ai orașului.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a făcut o vizită-surpriză în orașul ucrainean Mariupol, ocupat de forțele ruse

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, afirmă că trupele ucrainene nu sunt trimise pe frontul de la Bahmut fără pregătire militară, în ciuda afirmațiilor făcute, potrivit acesteia, de către „propogandiștii” Kremlinului, relatează Sky News.

Maliar a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că o „narațiune rusă” care circulă este că soldații ucraineni sunt „trimiși la Bahmut imediat, fără pregătire”.

Dar ea a contestat această afirmație, spunând că trupele care nu au servit anterior în armată sunt trimise în „centre de pregătire”.

„Din cauza războiului pe scară largă, pregătirea soldaților și a subofițerilor are loc după un program scurtat, dar fără a reduce calitatea pregătirii”, a scris Maliar, în mesajul său.

Ea a contestat și afirmațiile potrivit cărora Ucraina forțează femeile să lupte în război.

Potrivit Hannei Maliar, această narațiune a fost reluată de canalele proruse de pe Telegram „de multe ori”, încercând în mod persistent să o „gireze”, în ciuda lipsei de adevăr.

„Noi nu mobilizăm femei fără consimțământul lor, nici măcar medici”, a susținut Maliar.

Ea a precizat că nici femeile-soldați nu sunt trimise în prima linie a războiului fără a-și da consimțământul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat, în discursul său video adresat sâmbătă seară națiunii, necesitatea ca Rusia și complicii acesteia să fie trași la răspundere pentru agresiunea împotriva Ucrainei și a altor țări, inclusiv Siria, relatează Ukrainska Pravda, The Kyiv Independent și Sky News.

„Sancțiunile ucrainene fac parte din presiunea globală asupra Rusiei. Toți cei care produc arme pentru teroare împotriva Ucrainei, care ajută Rusia să incite la agresiune, în special prin furnizarea de Shahed (drone de fabricație iraniană, n.r.), care susțin distrugerea dreptului internațional de către Rusia, nu pot fi decât marginali pentru lume. Aceștia vor fi în cele din urmă trași la răspundere pentru ceea ce fac împotriva poporului nostru, a oamenilor în general și a dreptului internațional”, a declarat Zelenski.

„Acest lucru se va aplica terorii împotriva ucrainenilor și nu numai încercării de anexare a teritoriului nostru, începând cu Crimeea, ci și altor agresiuni rusești împotriva ordinii internaționale, împotriva vieții umane pașnice de zi cu zi, în special pe teritoriul Siriei”, a adăugat liderul de la Kiev, în discursul său.

„Poporul sirian nu a primit o protecție internațională adecvată, ceea ce a dat Kremlinului și complicilor săi un sentiment de impunitate. Bombele rusești au distrus orașele siriene la fel ca și orașele noastre ucrainene. O parte semnificativă a agresivității actuale a Kremlinului constă în această impunitate”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că, atunci când poporul ucrainean va fi restabilit integritatea teritorială a țării sale, „acest lucru va garanta pacea pentru multe alte părți ale lumii”.

Liderul ucrainean a anunțat sâmbătă sancțiuni împotriva a încă 400 de persoane și companii. Potrivit acestuia, majoritatea țintelor sancționate au legătură cu complexul militaro-industrial al Rusiei, dar printre acestea se numără și persoane fizice iraniene și siriene.

Zelenski a adăugat că luptele actuale din Donbas pot restabili securitatea în Europa.

„Există o singură entitate care distruge viața – aceasta este Rusia”, a punctat liderul ucrainean.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, s-a arătat extrem de deranjată după ce diplomația de la București a salutat decizia Parlamentului de la Chișinău prin care limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, relatează Deschide.md. Ea a acuzat România că a ocupat Basarabia până în 1940 și afirmă că limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească” și nu invers.

„Renunțând la limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) și cui aparțin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componența Ucrainei)? Acum, limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se dorește transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu viceversa”, a scris Maria Zaharova sâmbătă, într-o postare pe Telegram.

Mai multe detalii: Maria Zaharova susține că limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească” şi nu invers

Lituania i-a transmis un mesaj ferm președintelui rus Vladimir Putin, după ce a fost emis un mandat de arestare pe numele acestuia de către Curtea Penală Internală (CPI), pentru presupuse crime de război, relatează Sky News.

Ministerul lituanian de externe a publicat vineri, 17 martie, pe Twitter o fotografie cu un banner de pe un zgârie-nori din Vilnius, capitala Lituaniei, pe care scrie „Putin, Haga te așteaptă”.

Mai multe detalii: „Putin, Haga te așteaptă”. Mesajul special transmis de Lituania liderului rus după emiterea mandatului de arestare pe numele lui de către CPI

Avioane de vânătoare britanice și germane au interceptat vineri un avion rusesc care zbura în apropierea spațiului aerian estonian, potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Regale (RAF) din Marea Britanie, relatează CNN.

A fost a doua astfel de întâlnire în această săptămână, în condițiile în care NATO desfășoară eforturi comune de poliție aeriană în regiune.

Cele două avioane Typhoon au interceptat „un avion militar rusesc de pasageri Tu-134, cunoscut sub numele Crusty la nivelul NATO, care era escortat de două avioane de vânătoare Sukhoi Su-27 Flanker și de un avion de transport militar AN-12 Cub”, au precizat forțele aeriene britanice.

O interceptare de acest tip nu este atipică pentru avioanele NATO, dar misiunea comună de poliție aeriană este o premieră pentru doi aliați din cadrul NATO, se arată în comunicatul RAF.

Forțele aeriene britanice au descris operațiunea ca fiind o reasigurare a faptului că Marea Britanie, Germania și alte țări NATO „sunt alături de aliatul lor estonian în acest moment de tensiune”.

„Am identificat rapid aeronava rusă și apoi am monitorizat-o în timp ce zbura aproape de spațiul aerian al NATO”, a declarat Richard Leask, un comandant al RAF, în comunicat.

Mai multe detalii: Avioanele de luptă NATO au interceptat, pentru a doua oară într-o săptămână, avioane rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al Estoniei

Două persoane au fost ucise și alte 14 au fost rănite în urma atacurilor efectuate de ruși asupra unor orașe din Donețk, a anunțat sâmbătă guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko, potrivit Sky News.

Pavlo Kirilenko a precizat că un bombardament asupra orașului Kramatorsk s-a soldat cu doi morți și opt răniți, trei dintre persoanele rănite aflându-se în stare critică.

Trupele ruse au vizat Parcul Bernatsky din oraș cu muniții cu dispersie, a afirmat Kirilenko.

Conform acestuia, cel puțin 12 clădiri rezidențiale și mai multe mașini au fost avariate în urma atacului.

Între timp, un bombardament rusesc asupra orașului Kosteantînivka s-a soldat cu șase persoane rănite.

Potrivit lui Kirilenko, ocupanții ruși au tras, de asemenea, „mai multe salve cu muniții cu dispersie” asupra acestui oraș care se află la sud-est de Kramatorsk.

O școală a fost avariată în urma atacului, precum și 10 case, nouă clădiri înalte, mai multe mașini și garaje și un magazin pentru copii.

„Forțele de ocupație ale statului terorist luptă împotriva populației civile… acestea trebuie oprite – prin forța armatei ucrainene, prin eforturile întregii lumi civilizate”, a scris Kirilenko, pe Telegram.

Urmărește-ne pe Google News