Război în Ucraina, ziua 40 | Biden cere ca Putin să fie judecat pentru atrocităţile de la Bucha. Rusia: „Unii din Occident au probleme de conștiință”

Rusia intenţionează, probabil, să „detaşeze zeci de mii de soldaţi” în estul Ucrainei, pe măsură ce îşi direcţionează atenţia către sudul şi estul ţării, a declarat luni consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, potrivit Agepres, care preia AFP.

„În acest moment, credem că Rusia îşi revizuieşte obiectivele de război” pentru a se concentra pe „est şi zone din sudul Ucrainei, mai degrabă decât să vizeze cea mai mare parte a teritoriului”, a declarat Sullivan reporterilor de la Casa Albă.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american a avertizat că următoarea fază a războiului din Ucraina s-ar putea prelungi, în contextul în care trupele ruse le vor depăși ca număr pe cele ucrainene.

Jake Sullivan a descris drept tragice şi şocante imaginile cu civilii uciși din Bucha, oraş revenit recent sub controlul trupele ucrainene, în contextul regrupării forţele ruse.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzia, a insistat luni că niciun civil nu a fost rănit în timpul ocupației ruse, de o lună, a orașului ucrainean Bucham acesta acuzând Ucraina că a „fabricat” dovezi, relatează BBC.

Cadavrele a zeci de civili, precum și o groapă comună, au fost descoperite în urma retragerii trupelor ruse din orașele situate în regiunea Kiev.

Însă, Vasily Nebenzia a spus, în timpul unei conferințe de presă la New York, că acesta este o „provocare înscenată” de țările occidentale.

Vasily Nebenzia a acuzat, de asemenea, Marea Britanie, care deține președinția lunară a Consiliului de Securitate al ONU, de comiterea unui „abuz fără precedent” din această poziție, afirmând că Regatul Unit refuză să permită Rusiei să aducă în discuție incidentele de la Bucha.

BBC precizează că a verificat imaginile din Bucha apărute recent și că a descoperit că trupurile neînsuflețite de pe străzi zac de câteva zile acolo, din perioada în care orașul se afla sub controlul trupelor ruse.

Livările din pachetul de asistență de securitate în valoare de 800 de milioane de dolari acordat Ucrainei au sosit din SUA „în cursul weekendului”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unei conferințe de presă, potrivit CNN.

Un alt pachet va sosi „în următoarele 24 de ore”, a adăugat Kirby.

„Prioritizăm tipurile de capabilități din acele transporturi de care știm că ucrainenii au cea mai mare nevoie: sisteme portabile de rachete antitanc (javelin), sisteme portabile de apărare aeriană cu rachete (stinger), UAV-uri, toate acestea sunt prioritizate”, a spus Kirby.

Departamentul american al Apărării a anunțat vineri un alt pachet de 300 de milioane de dolari de „activități suplimentare de asistență”, care se vor desfășura sub autoritatea oferită de Inițiativa de Asistență pentru Securitate a Ucrainei (USAI).

Kirby a spus că pachetul de 300 de milioane de dolari, care va trebui cumpărat de la contractori și nu provine din stocurile americane, este doar „un alt instrument din cutia de unelte” destinată sprijirii Ucrainei.

Eurodeputatul român Sigfried Mureșan a anunțat luni că a semnat o scrisoare alături de alți 206 europarlamentari în care solicită de urgență adoptarea de noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, inclusiv un embargo total la importurile de gaz, petrol și cărbune.

„Uniunea Europeană trebuie să reacționeze imediat în fața masacrului civililor din Bucha și a tuturor crimelor de război ale Federației Ruse în Ucraina”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

În scrisoarea adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, europarlamentarii semnatari cer:

• embargo total la importurile de gaz, petrol și cărbune dinspre Federația Rusă;
• interzicerea vaselor și produselor rusești în toate porturile europene;
• excluderea tuturor băncilor rusești de la sistemul de plăți Swift;
• extinderea sancțiunilor către oligarhii, oficialii și funcționarii rusi apropiați de regimul lui Putin.

„În plus, trebuie să creștem sprijinul în Ucraina, oferind mai mult echipament militar, inclusiv prin Instrumentul European pentru Pace. Oamenii nevinovați din Ucraina au nevoie urgentă de ajutorul nostru. Trebuie să fim uniti și să folosim toate instrumentele de care dispunem pentru a presa Rusia să renunțe la acest război absurd, în care sunt atacate școli, spitale și în care trupele ruse masacrează civilii din Ucraina”, a mai scris europarlamentarul român.

Un număr de 355 de câini au murit în adăposturile de animale din Borodyanka în timpul ocupației ruse, relatează publicația The Kyiv Independent.

Mâncarea și apa nu au putut fi aduse la aceste adăposturi. Doar 150 de câini au supraviețuit ocupației ruse, potrivit organizației pentru drepturile animalelor UAnimals. Orașul Borodyanka din regiunea Kiev a suferit distrugeri grave în urma atacurilor armatei ruse.

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei în această săptămână, a anunțat luni consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, potrivit CNN.

„Vă puteți aștepta la noi anunțuri de sancțiuni în această săptămână. Ne coordonăm cu aliații și partenerii noștri cu privire la parametrii exacți ai acestora, dar da, în această săptămână vom avea elemente suplimentare de presiune economică de anunțat”, a declarat Sullivan, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă.

Sullivan a precizat că SUA vor anunța asistență militară suplimentară pentru Ucraina în zilele următoare, conform The Guardian.

Reacționând la imaginile recente cu atrocitățile pe care forțele ruse sunt acuzate că le-au comis în Bucha, președintele american Joe Biden a declarat luni reporterilor că se gândește la „mai multe sancțiuni” împotriva Rusiei și că le va anunța în curând.

Liderul american nu a catalogat crimele din Bucha drept „genocid”, dar a spus că aceste sunt „crime de război”, cerând organizarea unui proces împotriva președintelui rus Vladimir Putin.

Cadavrele a cinci bărbați, care aveau mâinile legate la spate, au fost găsite în pivnița unui sanatoriu pentru copii din Bucha, orașul din apropierea Kievului unde au fost comise mai multe masacre, a transmis luni biroul Procurorului General al Ucrainei, Iryna Venediktova, potrivit BFM TV.

„O cameră de tortură a fost descoperită într-un sanatoriu pentru copii din Bucea de către procurori și ofițeri ai poliției regionale din Kiev. Vom stabili toate circumstanțele crimelor de război comise de Federația Rusă, persoanele implicate și le vom aduce în fața justiției”, a scris Iryna Venediktova, pe Twitter.

Acești „civili neînarmați” ale căror cadavre au fost dezgropate de forțele de securitate au fost „bătuți”, iar apoi uciși de „soldații forțelor armate ale Federației Ruse”, a precizat Procurorul General al Ucrainei, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Comunicatul este însoțit și de fotografii care arată aceste cadavre.

Zece civili au fost uciși și cel puțin 46 au fost răniți în bombardamentele de la Mikolaiv, în sudul Ucrainei, a anunțat luni primarul orașului, Oleksandr Senkevich, potrivit BFM TV și Ukrainska Pravda.

Un prim atac aerian al armatei ruse, efectuat la ora 6 dimineața, ora Parisului, a cauzat moartea unei persoane și rănirea altor cinci oameni. Dintre aceștia, doi au fost răniți grav.

Un nou atac a ucis zece persoane, alte 41 fiind rănite, a afirmat Senkevich, într-un mesaj video, precizând că numărul victimelor ar putea în continuare să crească.

Trupele ruse au bombardat clădiri rezidențiale, un spital municipal și unul regional, un centru de medicină preventivă, un orfelinat, 11 grădinițe, 12 școli, un colegiu profesional și două filiale ale unor instituții de învățământ private, a adăugat Oleksandr Senkevych.

Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor ”deteriora” şi mai mult după decizia ”neprietenoasă” a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în contextul conflictului din Ucraina, scrie AFP, preluată de Agerpres.

”Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane”, a transmis ambasada Rusiei la Berlin, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Guvernul Germaniei a declarat 40 de diplomaţi ruşi „persona non grata”, a anunţat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din țară.

Guvernul a decis să declare „un număr semnificativ de membri ai ambasadei ruse drept indezirabili, (persoane) care au lucrat în fiecare zi în Germania împotriva libertăţii noastre, împotriva coeziunii din societatea noastră. Nu vom mai tolera acest lucru”, a declarat Baerbock.

Solicitarea repetată a Moscovei pentru întrunirea Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia de la Buchaa a fost respinsă, a anunțat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenția de stat Interfax.

”Am cerut ieri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, iar colegii noştri britanici care acum prezidează Consiliul de Securitate au refuzat să o facă. Încercarea noastră de astăzi a eşuat şi ea. Ei spun că intenţionează să ia în considerare situaţia din Ucraina, ţinând cont de toate aspectele, mâine”, a declarat Lavrov, la o conferinţă de presă la Moscova, potrivit news.ro.

”Bănuiesc, cunoscând diplomaţia britanică, că sarcina este de a dizolva acest fals specific de la Bucea conform raţionamentului demagogic asupra naturii crizei ucrainene”, a mai spus Lavrov.

”Dar vom folosi în continuare resursele misiunii noastre permanente pentru a organiza astăzi o conferinţă de presă la New York, unde vor fi prezentate materiale detaliate care arată adevărata natură a evenimentelor din oraşul Bucea, pe care colegii noştri occidentali încearcă acum să le prezinte ca fiind dovezi ale unei crime de război comise de Rusia”, a continuat șeful diplomației ruse.

”Vom insista ca şi crimele comise de Forţele Armate Ucrainene, conduse de batalioane naţionaliste, neonaziste, să nu rămână, desigur, fără consecinţe. Lucrăm cu prietenii şi colegii noştri la aplicarea normelor relevante ale dreptului umanitar internaţional şi să ne asigurăm că aceste acuzaţii se bazează pe fapte foarte clare, specifice şi incontestabile”, a conchis Lavrov.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat luni că speră să obţină o reacţie dură a NATO la criza din Ucraina, după ce Rusia a fost acuzată de masacrarea civililor, transmite Agerpres citând DPA.

Boris Johnson a condamnat deja „atacurile josnice” ale Rusiei împotriva civililor din oraşele ucrainene Irpin şi Bucha şi a promis că „nu vom avea linişte până când nu se face dreptate”.

Săptămâna aceasta, premierul britanic le va fi gazdă la reşedinţa sa londoneză din Downing Street liderilor Poloniei şi Germaniei, cu care va discuta despre NATO şi despre modalităţile de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse.

Duminică, Boris Johnson a afirmat că „nicio dezminţire sau dezinformare de la Kremlin” nu pot ascunde că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este „disperat”, iar „invazia sa este nereuşită”.

Premierul britanic a declarat că Regatul Unit extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul militar pentru Ucraina, suplimentând totodată ajutoarele umanitare pentru cei de pe teren. El a adăugat că ţara sa a fost „în prima linie a sprijinului pentru ancheta Tribunalului Penal Internaţional privind atrocităţile comise pe teritoriul ucrainean.

„Ministrul justiţiei a autorizat un sprijin financiar suplimentar şi delegarea unor anchetatori experţi”, a precizat Boris Johnson.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că, după retragerea trupelor ruse, pe străzile oraşului Bucha şi în suburbia Irpin a Kievului au fost găsite cadavrele unor civili, într-o scenă asemănătoare unui „film de groază”.

La Bucha, soldaţii ucraineni au tras corpurile neînsufleţite cu cabluri, de la distanţă, de teamă că ar putea fi minate.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat că în localităţile din regiunea kieveană recucerite recent de la ruşi au fost găsite 410 de cadavre ale unor civili.

Serghei Nikiforov, purtător de cuvânt al lui Zelenski, a declarat că autorităţile ucrainene au găsit dovezi ale unor fapte care arată „exact ca nişte crime de război”, inclusiv cadavre ale unor civili executaţi şi gropi comune.

Ministerul apărării de la Moscova a respins acuzaţiile la adresa militarilor ruşi privind uciderea civililor la Bucea.

Potrivit ministerului britanic al apărării, forţele ruse, din care fac parte şi mercenari, îşi redirecţionează ofensiva din Ucraina către regiunea Donbas, din est.

Franța a decis astăzi să expulzeze mai mulți diplomați ruși „ale căror activități sunt contrare intereselor” sale, a anunțat Ministerul de Externe de la Paris, după o decizie similară a Berlinului, scrie The Guardian.

„Această acțiune se înscrie într-o abordare europeană”, a transmis diplomația franceză, într-un comunicat de presă citat de AFP și BBC.

„Prima noastră responsabilitate este întotdeauna să asigurăm siguranța francezilor și europenilor”, precizează Ministerul francez de Externe.

Agenţia de presă franceză AFP a citat o sursă apropiată Ministerului de Externe, anunțând că 35 de persoane vor fi expulzate în urma deciziei Parisului.

Germania a decis luni să expulzeze 40 de diplomați ruși, ca urmare a crimelor comise de armata Rusiei în orașele din regiunea Kiev, în special în Bucha.

Statul german va prelua temporar administrarea filialei din Germania a concernului rus Gazprom, având în vedere importanţa acesteia pentru furnizarea de energie, a anunţat luni ministrul economiei, Robert Habeck, citat de Agerpres, care preia AFP.

Agenţia Federală a Reţelelor va administra Gazprom Germania până la 30 septembrie.

Gazprom, acţionar unic al filialei, şi-a anunţat vineri retragerea din aceasta, fără a indica un nou proprietar, lăsând astfel o situaţie incertă în contextul conflictului privind gazele livrate de Rusia în Europa. Filialele Gazprom sunt operatori ai unor infrastructuri importante pentru depozitarea gazelor şi a carburanţilor în Germania, iar Gazprom Germania are la rândul său filiale în Regatul Unit, Elveţia şi Cehia.

Deşi Gazprom nu a precizat cui îi va transfera proprietatea asupra filialei germane, Berlinul susţine că a aflat despre intenţia de achiziţionare a acesteia de către entităţi cu „origini incerte”. Guvernul german ar fi trebuit să fie notificat despre aceasta sau despre o eventuală lichidare a Gazprom Germania.

Mai multe detalii: Filiala Gazprom din Germania intră sub controlul statului german

Statele membre ale Uniunii Europene se pregătesc să impună noi sanțiuni împotriva Moscovei, în urma dovezilor privind atrocitățile comise de forțele ruse în orașele din jurul Kievului.

Noile sancțiuni europene ar putea include măsuri care vizează sectorul energetic rus, potrivit comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, scrie BBC.

„Nimic nu este exclus și cred că acest lucru este mai adevărat acum ca niciodată”, a spus acesta, înainte de o întâlnire cu miniștrii de finanțe din zona euro pentru a discuta posibile noi sancțiuni.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancțiuni care să vizeze exporturile de cărbune și petrol ale Rusiei, spunând presei franceze că există „indicii clare de crime de război”.

Liderul francez nu a menționat nimic despre posibile sancțiuni împotriva gazului rusesc, care reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că ororile pe care le-a văzut la Bucea „sunt doar vârful aisbergului tuturor crimelor comise de armata rusă” până acum în Ucraina, relatează CNN.

Afirmațiile lui Kuleba fost făcute în cadrul unei conferințe de presă de la Varșovia, în timpul căreia a adăugat că „ororile de la Bucha, Mariupol și alte locuri” cer „sancțiuni serioase” împotriva Rusiei din partea G7 și a Uniunii Europene.

Vorbind alături de omologul său britanic, Liz Truss, Kuleba a cerut să fie impuse Rusiei ”cele mai severe” sancţiuni, precum şi expulzarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.

”Occidentul continuă să alimenteze maşina de război rusă cu plăţi pentru combustibili fosili, comerţ care încă are loc între Rusia şi ţările occidentale, cu tranzacţii financiare efectuate prin bănci ruseşti care nu au fost încă deconectate de la SWIFT”, a spus șeful diplomației ucrainene.

Adresându-se miniştrilor de Externe care vor participa la reuniunile NATO, UE şi G7 săptămâna aceasta, Kuleba a spus că dacă au „îndoieli cu privire la continuarea afacerilor cu Rusia, ar trebui să meargă mai întâi la Bucha” şi apoi să discute cu el.

Acesta a adăugat că Ucraina ”a câştigat bătălia pentru Kiev”, dar acum se pregăteşte pentru o „nouă ofensivă pe scară largă a Rusiei în estul Ucrainei”.

”Pot să vă spun fără exagerare, cu mare tristeţe, că situaţia de la Mariupol este mult mai gravă în comparaţie cu ceea ce am văzut în Bucha şi în alte oraşe şi sate din apropierea Kievului”, a continuat ministrul ucrainean de Externe.

O echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a fost „reținută de poliție” în orașul ucrainean Manhush, situat la 20 de kilometri vest de orașul asediat Mariupol, a declarat un purtător de cuvânt al organizației internaționale, potrivit BBC.

„Echipa a fost oprită luni în timp ce desfășura eforturi umanitare pentru coordonarea unui coridor prin care civilii să poată trece în siguranță. CICR se află în contact direct cu colegii noștri și dialoghează cu toate părțile pentru a clarifica situația și pentru a le permite să-și reia activitatea umanitară”, a transmis Comitetul Internațional al Crucii Roșii, într-un comunicat de presă.

Serhiy Haidai, șeful administrației militare regionale Luhansk, din estul Ucrainei, a declarat luni că armata rusă a reușit o „acumulare semnificativă de trupe și echipament militar” în regiune, într-o aparentă pregătire pentru o ofensivă, scrie CNN.

„Da, pot confirma că există o acumulare semnificativă de trupe și echipamente militare care se pregătesc pentru un atac (în regiunea Luhansk, n.r.)”, a spus acesta, vorbind la televiziunea națională.

„A existat o încercare de străpungere în Rubizhne în această noapte, dar apărătorii noștri au respins atacul. Rezistăm, dar vedem că există o acumulare majoră de trupe”, a adăugat guvernatorul militar.

Liderii auto-intitulatelor Republici Populare Donețk și Lugansk, susținute de Rusia, au anunțat anterior o „mobilizare deplină” în teritoriile aflate sub controlul lor.

Haidai a spus că mobilizarea acestor forțe este în desfășurare, dar a adăugat că noii recruți trimiși pe front erau lipsiți de experiență și „au fost folosiți drept carne de tun”.

Armata rusă a anunțat săptămâna trecută că își retrage forțele din jurul Kievului și al orașului Cernihiv, din nordul Ucrainei, pentru a-și concentra eforturile în regiunea Donbas, din estul Ucrainei.

Borodyanka va fi orașul din regiunea Kiev cel mai grav afectat de invazia rusă, a declarat procurorul general ucrainean, informează BBC.

Vorbind la televiziunea națională, Iryna Venediktova a precizat că numărul victimelor din oraș va fi mai mare decât oriunde altundeva, deși nu a oferit alte detalii.

Borodyanka se află la aproximativ 23 de kilometri (14 mile) vest de Bucha, unde imaginile filmate după retragerea Rusiei au surprins numeroase cadavre întinse pe străzi, unele cu mâinile legate la spate.

Iryna Venediktova a mai spus că, în opinia sa, multe dintre acțiunile armatei ruse în regiunea Kiev ar putea fi catalogate drept crime împotriva umanității.

Duminică, autoritățile ucrainene au anunțat că investighează presupusele atrocități comise de forțele ruse în zonele din jurul Kievului, care s-au aflat în ultimele săptămâni sub controlul Moscovei.

Răspunzând comentariilor anterioare ale președintelui american Joe Biden, care îl acuza pe Vladimir Putin de crime de război, pe fondul înmulțirii imaginilor cutremurătoare cu civilii uciși din Bucha, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat luni că „unii din Occident” au probleme de conștiință, transmit The Guardian și Reuters.

Refuzul Vestului de a discuta cu Rusia nu va duce la nimic bun, a spus Lavrov, adăugând că Rusia este deschisă la o „conversație sinceră” cu țările occidentale.

Lavrov a precizat că Rusia va organiza o conferință de presă mai târziu în curzul zilei, la New York, pentru a răspunde acuzațiilor cu privire la rolul Moscovei în cele întâmplate la Bucha.

Biden l-a acuzat, luni, pe Putin de crime de război și a cerut organizarea unui proces în care să fie judecat liderul de la Kremlin.

Primarul oraşului Bucha, Anatoliy Fedoruk, a declarat luni dimineață pentru CNN că ucrainenii nu vor ierta poporul rus pentru atrocităţile petrecute în localitate, precizând că mamele, copiii și bătrânii au fost victimele principale ale măcelului, potrivit news.ro.

Edilul a spus că ”jumătate din oraş este distrus”, fiind în prezent ocupat cu ”tranziţia de la o stare de război la o viaţă pe timp de pace”.

Autorităţile locale lucrează la identificarea cadavrelor civililor care au fost împuşcaţi, despre care primarul Fedoruk a spus că ”au fost ucişi fără discernământ de ocupanţii ruşi”. „Mulţi dintre ei sunt bătrâni”, a adăugat oficialul local.

”Avem impresia că ocupanţii ruşi au primit undă verde de la Putin şi de la Şoigu, ministrul rus al Apărării, să facă un safari în Ucraina şi nu au reuşit să ia Kievul, aşa că şi-au exprimat frustrarea asupra oraşului Bucea şi a zonelor învecinate”, a precizat acesta.

În Bucha, oraș care are de obicei o populaţie de aproximativ 500.000 de locuitori, au rămas în jur de 3.000 de oameni de când a început invazia rusă, potrivit primarului, care a decis şi el să rămână. Toţi au fost ”martori ai evenimentelor oribile”, a subliniat edilul.

Fedoruk a remarcat că mulţi copii şi adolescenţi au fost victime ale măcelului, în pofida faptului că nu reprezintau ”nicio ameninţare” pentru trupele ruse.

”Era imposibil să nu vezi că sunt copii, să nu vezi că o mamă cară un copil”, a spus el pentru CNN.

Oficialul ucrainean a precizat că ne putem aştepta să vedem la Mariupol aceeaşi imagine a atrocităţilor din regiunea Kiev, dar și peste tot unde au păşit ocupanţii ruşi, adăugând că ceea ce Vladimir Putin a descris drept ”denazificare” este, de fapt, ”dezumanizarea ucrainenilor”.

Oficialii ucraineni au arătat luni reprezentanților presei internaționale că au fost scoase cinci cadavre dintr-un subsol din Bucha, o suburbie a Kievului, care a ajuns recent sub controlul forțele ucrainene, scrie CNN.

O echipă a postului american de televiziune a vizitat subsolul și a văzut cadavrele înainte de a fi îndepărtate de acolo. Trupurile neînsuflețite erau în stadiu avansat de descompunere.

Cinci bărbați au fost torturați și executați de soldații ruși, a declarat, pentru CNN, Anton Gerașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, în legătură cu victimele din respectivul subsol. CNN precizează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile lui Gerașcenko.

Bărbații au fost găsiți într-o zonă controlată de armata rusă până acum câteva zile. Mai multe tranșee și poziții pentru vehiculele blindate erau încă vizibile în jurul locului, la fel ca și rațiile alimentare rusești rămase. Mai multe litere „V” – simboluri informale pentru campania militară rusă – au fost și ele vopsite la intrarea pe acest teritoriu.

Bărbații morți aveau mâinile legate la spate și majoritatea aveau mai multe răni de armă, nu doar la cap, ci și la membrele inferioare. Pe podea, lângă cadavre, erau mai multe cartușe.

Voluntarii au scos trupurile neînsuflețite și le-au pus în saci pentru cadavre, ulterior fiind duse în altă parte.

Un voluntar a declarat pentru CNN că au adunat multe cadavre, spunând: „Sunt sute, nu zeci”. Voluntarul și unitatea sa au arătat echipei postului american sacii în care se aflau cadavrele a cel puțin 30 de persoane, care fuseseră recuperate duminică. Alte nouă cadavre au fost adunate luni, inclusiv cele cinci găsite în subsol.

Acea unitate de voluntari este una dintre cele câteva care operează la periferia Kievului.

Germania a expulzat 40 de diplomaţi ruşi din cauza atrocităţilor petrecute la Bucea, lângă capitala Ucrainei, Kiev, şi a anunţat că pregăteşte măsuri suplimentare împreună cu aliaţii, relatează presa germană, potrivit BBC.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a adăugat că Berlinul îşi va spori, de asemenea, sprijinul pentru forţele armate ale Ucrainei.

Numeroase cadavrele ale unor civili ucraineni au fost găsite pe străzile din Bucha. Reporterul BBC din oraş a fost în subsolul unei case unde au fost găsite cinci cadavre – bărbaţi cu mâinile legate care păreau să fi fost împuşcaţi.

Moscova a reacționat și a anunţat că va răspunde deciziei Berlinului de a-i expulza pe cei 40 de diplomați ruși, a transmis luni agenţia de presă rusă Interfax, citând Ministerul rus de Externe, conform Reuters.

Forţele armate ucrainene au anunţat luni că oraşul asediat Harkov, din estul Ucrainei, este vizat în continuare de atacuri de artilerie ruse, informează DPA, citată de Agerpres.

Există de asemenea probabilitatea ca atacuri aeriene şi cu rachete să fi lovit ţinte civile în Harkov, a anunţat Statul Major al armatei ucrainene.

Totodată, Rusia şi-a întărit apărarea aeriană pentru trupele sale aflate în regiunea Harkov, precum şi pentru oraşul Belgorod, aflat de partea rusă a frontierei.

Un depozit de combustibil a ars în Belgorod săptămâna trecută. Rusia a acuzat Ucraina că a întreprins un atac cu elicopterul asupra acestui depozit.

Statul Major al armatei ucrainene a declarat că monitorizează în continuare mişcările trupelor ruse care au fost respinse din suburbiile Kievului spre Belarus, în nord.

Din Belarus, aceste unităţi s-ar deplasa în continuare către Rusia, cu scopul probabil de a fi folosite din nou în luptele din estul Ucrainei.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a ameninţat luni Rusia cu represalii după masacrul de la Bucha, afirmând pe Facebook că „acest rău pur şi simplu nu poate rămâne nepedepsit”, scrie Agerpres, citând DPA.

Imaginile cu civilii ucişi lăsaţi pe străzile din orașul Bucha, situat în regiunea Kiev, au revoltat opinia publică internaţională. Ucrainenii au afirmat că aceste crime au fost comise de ruşi, dar Moscova a respins „categoric” acuzaţiile prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Reznikov a comparat acţiunile armatei ruse cu cele ale SS, organizaţia paramilitară nazistă din Germania lui Adolf Hitler, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Presa din Ucraina a relatat că în oraşul Bucha au fost găsite după retragerea forţelor ruse 340 de cadavre.

Comisia de Anchetă a Rusiei a anunţat că investighează răspândirea de „ştiri false” despre uciderea civililor. Anchetatorul-şef Aleksandr Bastîrkin a ordonat instituţiei să evalueze din punct de vedere penal „provocarea din partea Ucrainei”; calomnierea armatei ruse constituie o infracţiune conform legislaţiei naţionale.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut luni ca militarii ruşi care au participat la masacrul de la Bucha să fie judecaţi pentru crime de război. „Astăzi este clar că există dovezi privind crime de război, armata rusă este cea care se afla la Bucea”, a declarat el postului de radio France Inter. „Justiţia internaţională trebuie să se ocupe de asta şi cei care au comis aceste crime trebuie să răspundă pentru ele”, a adăugat Macron.

Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, a avertizat de asemenea că „nu vom avea linişte atât timp cât nu se face dreptate”.

Orașul-port ucrainean asediat Mariupol se află „în pragul unei catastrofe umanitare”, cu peste 100.000 de persoane care încă au nevoie să fie evacuate, a declarat primarul Vadym Boichenko într-un briefing de presă televizat, conform CNN.

„Situația de la Mariupol rămâne foarte dificilă”, a spus el. „Suntem în pragul unei catastrofe umanitare – fără lumină, fără apă, fără mâncare, fără medicamente, de mai mult de o lună. Prin urmare, insistăm că Mariupolului trebuie să i se acorde șansa unei evacuări complete, iar accesul în oraș trebuie să fie permis. Dar vedem că în prezent Federația Rusă blochează orice ajutor umanitar care se deplasează în direcția Mariupolului. Și niciun convoi cu ajutoare nu a ajuns la Mariupol”, a declarat edilul.

Boichenko a precizat că niciun autobuz de evacuare nu a intrat încă în oraș, în ciuda acordurilor dintre Rusia și Ucraina pentru deschiderea coridoarelor umanitare. Unii localnici, a spus el, au reușit să ajungă în orașul Berdiansk, aflat în apropiere de Rusia, cu mașini private, dar edilul a adăugat că traseul este „foarte dificil și intermitent”.

Aproximativ 90.000 de oameni au reușit evacuarea de-a lungul coridorului dintre Berdiansk și orașul Zaporojie aflat sub controlul guvernului ucrainean, a mai spus primarul, care a adăugat că peste 100.000 de oameni sunt încă blocați în Mariupol.

„Astăzi sunt peste 100.000 de oameni în Mariupol, pe care plănuim să îi evacuăm, dar nu putem. De aceea solicităm astăzi comunității internaționale să se unească pentru evacuarea completă a locuitorilor din Mariupol”, a spus Boichenko.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut, luni, un discurs prin videoconferință în Parlamentul României. În cadrul mesajului său, liderul de la Kiev a proiectat imagini cutremurătoare cu atrocitățile comise de soldații ruși în Bucha, oraș pe care l-a și vizitat luni.

Discursul lui Volodimir Zelenski în Parlamentul României a început cu probleme tehnice, primele câteva zeci de secunde din mesajul transmis de liderul de la Kiev neputând fi auzite.

Intervenția lui Volodimir Zelenski în fața parlamentarilor români a fost transmisă în sistem videoconferință, fiind asigurată traducere simultană.

Ulterior, când liderul ucrainean a putut fi auzit, acesta a proiectat imagini cu atrocitățile din Ucraina: cadavre împrăștiate pe străzi, gropi comune, oameni cu mâinile legate la spate și împușcați în ceafă.

„Îmi cer scuze pentru imaginile dure, dar aceasta este realitatea la fel de dură. Vă rog să priviţi imaginile”, a spus Volodimir Zelenski, arătând pe ecran imagini din oraşele Bucha şi Irpin, situate în apropierea Kievului, unde trupele ruse au comis crime de neimaginat.

„Denumirea oraşului Bucha va rămâne în istorie, în istoria omorârii oamenilor. Ştim că peste 300 de oameni torturaţi până acum, oameni simpli. Au fost legaţi cu mâinile la spate, împuşcaţi în ceafă sau ochi. Putem considera că oamenii ucişi sunt mult mai mulţi. De ce au făcut militarii acest lucru?”, a continuat președintele ucrainean

„Dacă armata noastră şi poporul nostru nu s-ar fi apărat, ceea ce au făcut la Bucha ar fi făcut pe tot teritoriul Ucrainei. Au fost urmăriţi profesori, au fost ucişi cei consideraţi activişti sau persoane care, prin faptul că aveau în apartamente simbolurile naţionale ale Ucrainei, au fost ucişi. De ce şi acum, când lumea a înţeles ce se întâmplă, nu se ascund?”, a mai afirmat Zelenski, în fața parlamentarilor români.

„În 1989, a murit Ceauşescu. După mulţi ani în care era clar că această persoană era inadecvată. Că soţia sa şi Securitatea trag ţara spre sărăcie şi izolare, nu doar de întreaga lume, ci de progres. Acel regim se baza pe frică, represiuni, nu avea nimic sfânt. Poporul român s-a ridicat şi s-a apărat, doborând un regim inadecvat. Ceauşescu nu putea fi convins de nimic. La fel nu pot fi convinşi în Rusia de nimic cei care propagă războiul, care dau ordine criminale. Aceşti oameni inadecvaţi au pierdut orice legătură cu realitatea şi sunt dispuşi să sacrifice milioane de vieţi”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Împreună trebuie să oprim aceşti oameni care s-au obişnuit să nu fie pedepsiţi. Trebuie să oprim oamenii care doresc genocid în Europa. De ce trebuie să facem asta împreuină? Fiecare trebuie să înţeleagă. Ucraina nu e ultima ţintă a Rusiei. De la Odesa, mai e doar un pas până în Moldova. Propagandiştii de stat din Rusia spun de mult că asta e o ţintă pentru expansiunea rusă”, a mai spus președintele ucrainean.

„Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie a sprijini libertatea. Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la refacerea Ucrainei după război. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de susţinere pentru a reface viaţa în Ucraina”, le-a mai transmis Zelenski parlamentarilor români.

„Mulţumesc poporului român pentru ajutorul acordat refugiaţilor ucraineni. Sper să avem condiţii pentru ca Rusia să renunţe la război. Bunătatea dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre statele noastre. Vreau un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor naţionale şi să asigurăm toată susţinerea pe care o putem asigura. Pentru că viitorul nostru este împreună într-o familie europeană. Vă mulţumesc pentru întreaga susţinere, inclusiv pentru intrarea Ucrainei în UE. Glorie României, Glorie Ucrainei!”, a conchis Zelenski.

Ședința comună a celor două camere ale Legislativului a fost deschisă cu ținerea unui scurt moment de reculegere, cerut de Nicolae Miroslav, de la minoritatea ucraineană. ”Urmare a agresiunii ilegale a Rusiei în Ucraina, vă răg să menținem un moment de reculegere”, a spus acesta.

Au urmat alocuțiunile lui Florin Cîțu, președintele Senatului, și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.

„Domnule președinte Zelenski, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să luați cuvântul în Parlamentul României. Sunteți un erou în toate statele care respectă principiile democratice. Curajul de care dați dovadă ne inspiră pe toți, ne motivează să fim mai uniți. Vladimir Putin este un criminal care sfidează orice lege. Masacrul de la Bucha nu trebuie să rămână nepedepsit. România a sesizat deja justiția internațională pentru crimele de război. Domnule președintele, avem datoria de a nu rămâne pasivi. Trebuie să facem mai mult pentru a stopa demersurile Rusiei. În Ucraina sunt asasinați zilnic bătrâni, femei, copii. Am fost și rămân unul dintre cei mai aprigi contestatari ai lui Vladimir Putin”, a afirmat Florin Cîțu.

„Rusia trebuie izolată complet economic. Poate că unii cred că e o măsură prea dură, dar nici un răspuns nu e prea dur. Vă asigur în continuare de tot sprijinul meu”, a mai spus președintele Senatului.

„Începând cu 24 februarie ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate prin invazia ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina. Ne alăturăm vocilor care exprimă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat Marcel Ciolacu.

„Respingem cu hotărâre comportamentul iresponsabil al Rusiei și cerem încetarea imediată a războiului și retragerea totală din Ucraina. Ultimele zile ne-au arătat imagini oribile, care ne-au copleșit și revoltat pe toți. Autorii masacrelor trebuie trași la răspundere cât mai rapid. Sprijin o anchetă cât mai rapidă a Curții Penale Internaționale. Domnule președinte Zelenski, îmi exprim toată solidaritatea cu țara dumneavoastră. Cetățenii care fug din calea războiului vor găsi ocrotirea de care au nevoie în România”, a continuat liderul PSD.

„Războiul este o tragedie din care nimeni nu câștigă, aduce doar moarte și destine distruse. Gândurile mele se îndreaptă și către etnicii români: ei luptă în aceste zile pentru libertatea țării în care trăiesc. Cred că tocmai acest lucru reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde dintre țările noastre. Sunteți un exemplu pentru întreaga lume. Victoria Ucrainei e necesară pentru parcursul european al Ucrainei și al Republicii Moldova. Trăiască România! Slava Ucrainei!”, a mai spus șeful Camerei Deputaților.

La ședința Parlamentului au participat și premierul Nicolae Ciucă, precum și membrii Guvernului.

„Simbol al rezistenței în fața unei agresiuni barbare, sunteți azi, domnul președinte, liderul unei națiuni care luptă pentru identitate și libertatea. Mulți și-au pierdut viața. Alții au fost obligați să ia calea refugiului. Crimele trebuie sancționate de instanțele penale internaționale. Folosesc acest prilej pentru a-mi manifesa admirația pentru tenacitatea poporului ucrainean. Noi, românii, suntem solidari cu poporul ucrainean. Ne-am deschis porțile pentru poporul ucrainean. Solidaritatea noastră pentru cei peste 650.000 de vecini și prieteni veniți în România s-a manifestat la nivelul românilor, al ONG-urilor și autorităților. Le mulțumesc tuturor pentru acest efort, dovadă de omenie, solidaritate și deschidere”, a afirmat șeful Guvernului.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, imagini cu masacrul de la Bucha în Parlamentul României: Ucraina nu este ultima țintă a agresiunii rusești. De la Odesa este un pas până în Moldova

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat luni un decret ce restrânge acordarea de vize pentru cetăţenii statelor ”neprietenoase” faţă de Rusia, incluzând aici statele Uniunii Europene, care au impus Moscovei sancţiuni după agresiunea acesteia asupra Ucrainei, transmit Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.

Conform decretului, deja intrat în vigoare, este suspendat regimul simplificat de acordare a vizelor pentru Rusia, convenit cu Uniunea Europeană în mai 2006.

Concret, decretul semnat de președintele Putin afectează delegaţiile oficiale şi ziariştii, întrucât va fi restrânsă emiterea de vize multiple valabile un an pentru delegaţiile oficiale şi ziarişti, precum şi vizele multiple valabile cinci ani pentru membrii guvernelor naţionale şi regionale, parlamentelor şi tribunalelor.

Prin acelaşi decret se dispune Ministerului de Externe rus şi altor organisme să decidă asupra unor restricţii personale de intrare în Rusia pentru ”cetăţenii străini şi persoanele apatride care comit acţiuni neprietenoase împotriva Rusiei, cetăţenilor săi sau entităţilor sale legale”.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări ”neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Vitaliy Bunechko, guvernatorul regiunii Jîtomîr din Ucraina, a declarat că niciun soldat rus nu a mai rămas în regiune, anunță The Guardian și Reuters.

Regiunea Jîtomîr se află la vest de regiunea Kiev și se învecinează, la nord, cu Belarus.

„Au plecat, lăsând o parte din vehiculele lor, lăsând o parte din muniție”, a afirmat guvernatorul regional.

Secretarul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut luni ca Rusia să fie expulzată din Consiliul pentru Drepturile Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), relatează The Guardian. Același lucru l-au anunțat anterior și Statele Unite, prin vocea ambasadorului american la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

„Având în vedere dovezile puternice de crime de război, inclusiv rapoartele despre gropile comune și măcelul odios din Bucha, Rusia nu poate rămâne membră a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU. Rusia trebuie suspendată”, a scris Liz Truss, pe Twitter.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, luni, într-un comunicat, că a înfiinţat o echipă comună de anchetă cu Ucraina, după convorbirea telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a investiga crimele de război şi crimele împotriva umanităţii după apariţia imaginilor şocante cu cadavre ale civililor în oraşul Bucha în urma retragerii forţelor ruse din zonă, scrie news.ro.

”În această după-amiază, am vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre crimele îngrozitoare care au fost descoperite în Bucha şi în alte zone din care trupele ruse au plecat recent”, afirmă von der Leyen, într-un comunicat de presă.

”I-am transmis condoleanţe şi l-am asigurat de sprijinul deplin al Comisiei Europene în aceste vremuri groaznice. Imaginile îngrozitoare nu pot şi nu vor rămâne fără răspuns”, a subliniat șefa Executivului comunitar.

”Făptuitorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi (…) Am convenit să asigurăm o coordonare strânsă între noi”, mai scrie Ursula von der Leyen, în comunicat.

”UE a înfiinţat o echipă comună de anchetă cu Ucraina pentru a colecta probe şi a investiga crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. UE este pregătită să consolideze acest efort prin trimiterea de echipe de anchetă la faţa locului pentru a sprijini parchetele ucrainene. Eurojust şi Europol sunt pregătite să asiste”, argumentează șefa Comisiei Europene.

”Este necesar un răspuns global. Există discuţii în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi Curtea să facă parte din echipa de anchetă comună. O astfel de abordare coordonată din partea autorităţilor ucrainene, a UE, a statelor membre şi a agenţiilor acesteia şi a Curţii Penale Internaţionale va permite ca probele să fie colectate, analizate şi prelucrate în cel mai complet şi eficient mod posibil”, susţine von der Leyen.

”L-am însărcinat pe comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders, să urmărească şi să ia legătura cu procurorul general ucrainean. (…) Comisia va oferi tot sprijinul tehnic şi financiar necesar tuturor investigaţiilor conduse de UE”, a mai transmis președinta Executivului comunitar.

Președintele american Biden l-a numit, din nou, pe Vladimir Putin „criminal de război” și a cerut ca liderul rus să fie judecat pentru crimele de la Bucha, informează BBC și CNN.

Liderul de la Casa Albă a provocat anterior indignare la Moscova când l-a acuzat pentru prima dată pe Putin de crime de război, luna trecută.

„S-ar putea să vă amintiți că am fost criticat pentru că l-am numit pe Putin criminal de război. Ei bine, adevărul este că ați văzut ce s-a întâmplat în Bucha. Acest lucru îl învinovățește – este un criminal de război. Dar trebuie să adunăm informații. Trebuie să continuăm să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a continua lupta și trebuie să obținem toate detaliile, astfel încât acesta să poată fi un proces adevărat – să avem un proces pentru crime de război. Tipul ăsta este brutal și ceea ce se întâmplă în Bucha este scandalos și toată lumea a văzut asta”, a declarat Biden reporterilor, când a aterizat la Washington.

Întrebat dacă crimele comise în Bucha pot fi catalogate drept genocid, Biden a răspuns: „Nu. Cred că este o crimă de război”.

Biden a afirmat luni că dorește, de asemenea, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei din cauza atrocităților comise de soldații săi în orașele din apropierea Kievului, fapte pe care Moscova le neagă. Liderul de la Casa Albă a precizat că va anunța în curând noile sancțiuni.

Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, a declarat luni, pentru televiziunea națională, că autobuzele destinate salvării civililor din Mariupol nu au putut ajunge în orașul asediat din sudul Ucrainei, relatează The Guardian și Reuters.

Acesta a acuzat forțele ruse că au blocat eforturile de evacuare depuse de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și a spus că 100 de cetățeni turci sunt încă blocați în Mariupol. Reuters notează că eforturile repetate de a organiza evacuări în masă din orașul-port asediat au eșuat, ambele părți învinuindu-se reciproc.

CICR anunțase anterior în cursul zilei că echipa sa nu a putut ajunge în Mariupol.

Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a anunțat luni că țara îl va expulza pe ambasadorul Rusiei, informează The Guardian.

„Ambasadorului Rusiei i s-a cerut să părăsească Lituania. Ambasadorul Lituaniei în Ucraina se întoarce la Kiev. Aceasta este decizia pe care Lituania a luat-o astăzi”, a scris Gabrielius Landsbergis, pe Twitter.

Duminică, ministerul de Externe de la Vilnius a postat pe Twitter că Lituania a fost „consternată de scenele cu atrocități îngrozitoare din Bucha și alte orașe din Ucraina”.

Armata rusă a minat până acum peste 80.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean, din care peste 62.000 de kilometri pătraţi au fost minaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, a transmis luni Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, conform Agerpres.

„După primul val al agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei, în 2014 (data anexării ilegale de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea – n.r.), circa 16.000 de kilometri pătraţi în regiunile Lugansk şi Doneţk au fost contaminate cu mine şi explozivi de război”, a informat MAE ucrainean, cu ocazia marcării de către ONU a Zilei internaţionale pentru conştientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal.

„Astăzi, potrivit unor estimări preliminare, contaminarea (cu mine şi alte materiale explozive) afectează 80.000 de kilometri din teritoriul Ucrainei”, adaugă comunicatul diplomaţiei ucrainene, potrivit agenției EFE.

Ministerul de la Kiev aminteşte că Ucraina marchează această zi „în timp ce se află sub atacuri neîncetate cu bombe (…) în contextul altor crime oribile ale Federaţiei Ruse, cu folosirea armelor interzise care pot fi considerate excesiv de dăunătoare sau având efecte la întâmplare”.

„Ruşii continuă implacabil să semene moarte şi mutilare pe pământ ucrainean. În timp ce toată lumea civilizată renunţă şi interzice minele terestre, Rusia intensifică utilizarea lor în Ucraina, ba chiar testează noi tipuri de mine terestre, cum sunt cele de tip POM-3 şi altele. (…) Federaţia Rusă se află în război nu doar cu Forţele Armate ale Ucrainei, ea luptă şi împotriva populaţiei civile din Ucraina, încălcând grav legile războiului”, a subliniat MAE ucrainean.

Şi, în timp ce se retrag, militarii ruşi „instalează capcane explozive, interzise de dreptul internaţional, inclusiv în depozite de alimente, locuinţe private şi în cadavre omeneşti”, a mai denunţat diplomaţia ucraineană.

Totodată, organizaţia guvernamentală Handicap International, care militează pentru interzicerea minelor terestre, a acuzat armata rusă că foloseşte mine terestre „inteligente” concepute în aşa fel încât să detecteze prezenţa unor ţinte pe o rază de 16 metri în jurul lor şi să explodeze la înălţimea ochilor, gâtului sau picioarelor.

Aceste mine ruse, la care făcea referire şi MAE ucrainean, POM-3, cunoscute şi sub numele de Medallion, sunt dispozitive de nouă generaţie, dotate cu un senzor de mişcare care detectează o persoană aflată la o distanţă de 50 de paşi şi face explozie fără ca cineva să manipuleze sau să calce dispozitivul, a acuzat organizaţia într-un comunicat.

Minele au fost desfăşurate de armata rusă la 26 martie pe teritoriul ucrainean cu ajutorul rachetelor trase de pe lansatoare terestre concepute special cu acest scop, potrivit celui mai recent raport difuzat de organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW).

„Anul trecut, 80% dintre victimele acestor arme au fost civili, din care 30% erau copii. Minele ucid şi provoacă răni grave, dar produc şi sechele fizice severe şi traume psihologice de durată”, a subliniat Anne Hery, directoarea serviciului juridic al Handicap International.

Minele terestre sunt interzise de Tratatul de la Ottawa din 1997, semnat de 164 de ţări, dar nu şi de Rusia. În schimb, Ucraina este semnatară a tratatului.

Ucraina vrea „să arate lumii” ce s-a întâmplat la Bucha, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, jurând că țara „nu se va opri” până când nu îi va găsi pe cei responsabili de comiterea atrocităților de acolo, relatează CNN.

Vorbind luni la Bucha cu reporterii, Zelenski a spus că este „foarte important pentru noi ca presa să fie aici” în oraș.

„Vrem să arătați lumii ce s-a întâmplat aici. Ce a făcut armata rusă. Ce a făcut Federația Rusă în Ucraina pașnică. Era important ca voi să vedeți că aceștia sunt civili”, a adăugat președintele ucrainean.

Imaginile șocante cu cadavrele civililor găsite zăcând pe o stradă din Bucha au stârnit indignare la nivel internațional. Kremlinul a pus sub semnul întrebării rapoartele referitoare la Bucha, respingând toate acuzațiile privind implicarea militară rusă.

Zelenski a declarat luni reporterilor că situaţia actuală este „o chestiune de viaţă, de moarte şi de tortură”, subliniind angajamentul Ucrainei de a-i găsi cei responsabili de atrocităţi.

„Vom pune presiune maximă. Nu ne vom opri niciun minut din căutarea și găsirea tuturor criminalii și cred că acest lucru va aduce beneficii civilizației”, a continuat Zelenski.

Acesta a avertizat că „dacă nu găsim o soluție civilizată”, poporul ucrainean „va găsi o soluție necivilizată” pentru a se ocupa de probleme.

Liderul de la Kiev a mai spus că este „foarte greu” pentru Ucraina să negocieze cu Rusia în urma atrocităților comise de forțele ruse în Bucha. Zelenski a precizat că atrocitățile comise în oraș simbolizează „natura armatei ruse” și a adăugat că rușii „tratează oamenii mai rău decât animalele”.

„Este foarte greu să negociezi când vezi ce au făcut aici”, a subliniat președintele ucrainean în timp ce se afla în oraș, înconjurat de forțele de securitate.

„Cu cât Federația Rusă întârzie mai mult” discuțiile cu Ucraina, cu atât situația se înrăutățește, a mai avertizat liderul de la Kiev.

Purtând o vestă antiglonț și înconjurat de forțele securitate, acesta a vorbit și despre „liderii cheie ai țărilor importante care au luat decizia dacă Ucraina ar trebui să fie membră NATO”.

„Cred că ar trebui să vină aici și să vadă cum se termină aceste jocuri, cum se termină acest flirt cu Federația Rusă”, a adăugat Zelenski.

Serviciile de informaţii militare ucrainene au difuzat luni, pe pagina lor web, datele personale ale circa 1.600 de soldaţi ruşi care au acţionat în localitatea Bucha, din apropiere de Kiev, cu nume, prenume, data naşterii şi gradul militar, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Lista corespunde soldaţilor din a 64-a brigadă motorizată a armatei ruse, acuzată de Kiev că este implicată în uciderea a peste 340 de civili în oraşul Bucha. Imagini filmate după retragerea trupelor ruse arată civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune.

Ucraina a deschis o investigaţie şi împreună cu statele occidentale acuză Rusia de posibile crime de război, în timp ce Moscova afirmă că este o ”înscenare” şi o ”provocare din partea Ucrainei” şi neagă că ar fi ucis civili.

Potrivit Rusiei, trupele sale au părăsit complet Bucha pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar „dovezile crimelor” au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când angajaţii Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş.

Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, specialiştii Ministerului rus al Apărării ”au găsit dovezi ale falsificării imaginilor şi alte falsuri” în secvenţele video publicate.

Comitetul rus de investigaţie a anunţat luni deschiderea unei anchete asupra răspândirii de informaţii false cu privire la crimele de la Bucha.

Corespondentul BBC în Ucraina, Tom Bateman, transmite că echipa Crucii Roșii care încearcă să ofere ajutor umanitor civililor din Mariupol nu a reușit nici luni să intre în orașul-port asediat, pentru a-i evacua pe ucrainenii blocați încă acolo.

„Am fost pe drumul spre sud, spre Zaporojie, cu așteptări lungi la punctele militare ucrainene de control – bărbați înarmați caută sabotori, printre sacii de nisip și obstacolele antitanc.

Zaporojie este unul dintre ultimele orașe înainte de prima linie a războiului și este punctul de destinație planificat pentru un convoi oficial de ajutor umanitar pentru civilii din orașul asediat Mariupol.

Însă Comitetul Internațional al Crucii Roșii spune că echipele sale nu au reușit nici acum să pătrundă în orașul-port Mariupol, din sud-estul țării, pentru a organiza evacuările planificate luni.

Grupul de ajutor a încercat fără succes, timp de mai multe zile, să intre în orașul asediat pentru a escorta mai multe autobuze cu civili spre teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Zeci de mii de oameni sunt încă blocați în Mariupol, având acces limitat la hrană, apă și electricitate, după săptămâni de bombardamente rusești puternice.

Unele mașini și autobuze private au reușit să se îndrepte spre Zaporojie, care încă primește refugiați.

Între timp, luni dimineață, mai la nord, în orașul Dnipro, au sunat sirenele de raiduri aeriane. Se pare că depozitele de combustibil au fost lovite sâmbătă de rachetele rusești, în timp ce Ucraina se pregătește de încercările Rusiei de a-și relua avansul în est”, relatează corespondentul BBC.

Primărița din satul Motîjîn, soțul și fiul acesteia au fost împușcați și îngropați într-un mormânt de mică adâncime, a anunțat luni un consilier din cadrul Ministerului ucrainean de Interne ucrainean, arătându-le trupurile parțial acoperite de nisip, relatează Reuters.

De când trupele ruse s-au retras, săptămâna trecută, din orașele și satele din jurul capitalei Kiev, forțeșe ucrainene au preluat din nou controlul în aceste zone, arătându-le jurnaliștilor cadavrele a numeroși civili uciși de forțele ruse, case distruse și mașini incendiate, atrocități despre care spun că au fost comise de soldații ruși.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent cine i-a ucis pe membrii familiei aruncate în groapa de lângă Motîjîn, sat aflat la vest de Kiev. Moscova a negat că a vizat civili și a spus că rapoartele similare despre crime au fost „înscenate” pentru a păta numele Rusiei.

„Ocupanții ruși au fost aici. Ei au torturat și ucis întreaga familie a primăriței satului”, a declarat Anton Herașcenko, anunțând că persoanele ucise care apar în imgini sunt Olha Suhenko, soțul ei, Ilhor Suhenko, și a fiul lor, Oleksandr.

„Ocupanții au suspectat că ei colaborau cu forțele noastre armate, indicându-ne unde să direcționăm focurile noastre de artilerie. Acești nenorociți au torturat, măcelărit și ucis întreaga familie. Ei vor fi trași răspundere pentru această faptă”, a adăugat Anton Herașcenko.

Reuters notează că unul dintre reporterii săi din Ucraina a văzut cadavrele aruncate într-o pădure de lângă o fermă, care fusese distrusă, situată în apropierea satului Motîjîn. În apropiere se vedea un tractor ars și una din dintre victime avea capul parția îngropat în nisip.

Reporterul Reuters a văzut, de asemenea, cadavrul unui bărbat într-o fântână din apropierea fermei incendiate. Bărbatul părea să fi fost legat.

Vadim Tokar, șeful consiliului local din Makariv, un sat din apropierea Motîjîn, le-a spus jurnaliștilor de la Reuters că familia a fost luată ostatică de soldații ruși cu două sau trei zile înainte ca acestea să se retragă.

„Trupurile încă zac aici, nu le putem scoate deoarece există suspiciunea că ele sunt minate”, a spus el, prin telefon.

Luni, indignarea s-a răspândit la nivel global din cauza civilililor găsiți uciși în apropierea Kievului, mai ales după ce au apărut dovezi că victimele au fost împușcate de la mică distanță și după ce a fost descoperită o groapă comună în zone care au fost recucerite de trupele ucrianene.

Inițial, imaginile cu familia primăriței din Motîjîn și a familiei ei ucise au fost publicate de ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.

SUA vor cere Adunării Generale a Națiunilor Unite să suspende Rusia din Consiliul Drepturilor Omului, a declarat ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit The Guardian.

Un vot cu majoritate de două treimi din partea adunării celor 193 de membri poate suspenda un stat din consiliu pentru comiterea unor încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului în timpul statutului său de membru, relatează Reuters.

„Participarea Rusiei în consiliul pentru drepturile omului este o farsă. Și acest lucru este greșit, motiv pentru care credem că este timpul ca adunarea generală a ONU să voteze pentru a o suspenda. (…) Imaginile din Bucea şi dezastrul de pe teritoriul Ucrainei cer să ne ridicăm la nivelul declaraţiilor cu acţiuni”, a spus Linda Thomas-Greenfield, la București.

Detalii aici: Ambasadorul SUA la ONU, după atrocitățile din Bucha: Vom cere suspendarea Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului al ONU

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat luni, 4 aprilie, orașul Bucha, de lângă Kiev, unde, după retragerea trupelor ruse, au ieșit la iveală atrocitățile la care au fost supuși civilii, relatează BBC.

Liderul de la Kiev a vorbit cu localnicii și a inspectat drumul pe care o coloană rusă a fost prinsă în ambuscadă.

Zelenski a reiterat acuzațiile că Rusia a comis crime de război și un genocid în Ucraina.

Întrebat de corespondentul BBC dacă în aceste condiții mai pot continua discuțiile de pace cu reprezentanții Moscovei, președintele ucrainean a răspuns: „Da, pentru că Ucraina trebuie să aibă pace. Suntem în Europa în secolului 21. Vom continua eforturile diplomatic și militar”.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a vizitat Bucha. Ce spune despre continuarea negocierilor de pace cu Rusia

Polonia și statele baltice, Letonia, Lituania și Estonia, au anunțat că încep să închidă rutele terestre către Rusia și Belarus, în următoarele două-trei zile.

Comerțul va fi astfel stopat complet, niciun transport destinat Rusiei sau Belarusului nemaiputând traversa cele patru state.

Anunțul a fost făcut de adjunctul ministrului infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayem, care, de altfel, a și cerut implementarea acestei măsuri, săptămâna trecută, cu scopul de a izola Rusia și Belarus.

Consiliul Europei a trecut un amendament ce va permite statelor din blocul comunitar să folosească resurse din Fondul de Coeziune și din Fondul European pentru Refugiați pentru refugiații din Ucraina, scrie platforma Nexta.

Prin această decizie, vor fi deblocate, anul acesta, 17 miliarde de euro.

Trupurile civililor uciși în orașul Bucha de lângă Kiev încă zăceau pe străzi, la trei zile după ce trupele ruse s-au retras din jurul capitalei ucrainene. Lângă ele, cu ochii în lacrimi, cei care au supraviețuit atacurilor povestesc cu groază ororile la care au fost martori. Jurnaliștii de la Reuters au intrat în Bucha la sfârșitul săptămânii trecute și au vorbit cu localnicii.

„Nenorociții! Tancul din spatele meu trăgea. Câinii! Am stat în beci timp de două săptămâni. Aveam mâncare, dar nu era electricitate. Nici căldură. Țineam sticlele deasupra lumânărilor ca să încălzim apa, apoi le puneam pe lângă corp ca să ne putem încălzi noi. Dormeam în cizme de pâslă”, povestește el abia stăpânindu-și lacrimile.

Mai multe informații: VIDEO | Supraviețuitorii din Bucha, în fața atrocităților. „Am stat în beci două săptămâni”, spune un bărbat, care plânge când vede trupul prietenului său pe stradă

Fumio Kishida a denunțat luni, 4 aprilie, uciderea civililor din regiunea Kiev, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Liderul de la Tokyo s-a declarat ”profund șocat” de faptul că la periferia capitalei ucrainene ”au fost comise atrocități teribile împotriva civililor”, relatează CNN.

„Uciderea unor civili nevinovați încalcă dreptul internațional umanitar. Este absolut intolerabil și Japonia condamnă acest lucru în cei mai fermi termeni”, a continuat premierul nipon, cerând măsuri împotriva Moscovei.

„Rusia trebuie să fie strict responsabilă pentru aceste acte”, a mai afirmat Fumio Kishida.

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a descris imaginile cu atrocitățile din orașul ucrainean Bucha drept semne ale unui posibil „genocid”, relatează AFP, citată de The Guardian.

„Vom face totul pentru a ne asigura că cei care au săvârșit aceste crime de război nu rămân nepedepsiți și, prin urmare, se prezintă în fața instanțelor… pentru a da explicații pentru aceste presupuse cazuri de (…) crime de război și, de ce să nu spunem și asta, genocid”, a declarat șeful guvernului de la Madrid, prezent la un forum economic din capitala Spaniei.

Sánchez, este unul dintre primii lideri ai Uniunii Europene care a etichetat acțiunile Rusiei în Ucraina drept „genocid”.

Luna trecută, în Spania a fost deschisă o anchetă privind „încălcările grave ale dreptului internațional umanitar” de către trupele ruse în Ucraina.

Un coridor umanitar din orașul asediat Mariupol din sudul Ucrainei va fi în funcțiune luni, în ciuda întârzierilor și dificultăților de menținere a rutei deschise pentru evacuare, a anunțat Irina Vereșciuk, vicepremier ucrainean și ministru al reintegrării teritoriilor ocupate temporar, potrivit CNN.

”Traseul va funcționa pentru transportul privat”, a spus Vereșciuk, adăugând și că ”15 autobuze de evacuare au plecat deja din Zaporojie către Mariupol”.

Duminică, 3 aprilie, 7 autobuze însoțite de o delegație a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) au ajuns la Manhush, o localitate din apropiere de Mariupol, iar reprezentanții CICR intenționează să continue deplasarea către orașul-port de la Marea Azov.

În cazul în care convoiul însoțit de delegația Crucii Roșii ajunge la Mariupol, acesta ar fi primul caz de evacuare organizată cu autobuze din orașul bombardat din sudul Ucrainei.

„Vom continua, de asemenea, să evacuăm oamenii din Severodonețk, Popasna, Lisichansk, Rubijne și din satul Nyzhnie din Lugansk”, a spus Vereșciuk, referindu-se la comunitățile din estul Ucrainei care au fost afectate de lupte intense și de bombardamente.

”Ocupanții încalcă în mod constant încetarea focului și trag asupra convoaielor umanitare din regiunea Luhansk. În ciuda acestui fapt, polițiștii curajoși, militarii și șoferii continuă să ajute comunitatea locală cu evacuarea, sub comanda șefului administrației regionale din Luhansk”, a adăugat vicepremierul ucrainean.

Mariupol s-a confruntat cu săptămâni de bombardamente intense din partea forțelor ruse, iar evacuarea în siguranță a civililor s-a dovedit extrem de dificilă. Peste 100.000 de rezidenți se află încă în oraș, iar oficialii ucraineni au descris situația de acolo drept o urgență umanitară majoră.

Orașul-port de la Marea Neagră a fost atacat noaptea trecută, a declarat luni dimineață un oficial al administrației militare din Odesa, potrivit CNN.

„Mai multe rachete au lovit unul dintre raioanele din Odesa”, a declarat Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al Statului Major Operațional al administrației militare regionale, adăugând că va oferi ulterior și alte informații.

Atacul vine după ce un depozit de combustibil din Odesa a fost lovit duminică dimineață de forțele ruse, fără a fi înregistrate victime, după cum a precizat același oficial.

Odesa se pregătește de mai multe săptămâni pentru un asalt rusesc, centrul orașului fiind plin de baricade antitanc pentru apărare împotriva unei posibile invazii.

Trupele Rusiei continuă să „consolideze și să reorganizeze” ofensiva lor în Donbas, potrivit celui mai recent raport al serviciilor secrete britanice, citat de Ministerul Apărării de la Londra, notează The Guardian.

”Forțele ruse continuă să se consolideze și să se reorganizeze în timp ce își reorientează ofensiva în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Trupele ruse, inclusiv mercenari ai companiei militare private Wagner, cu legături cu statul rusesc, sunt mutate în zonă”, potrivit instituției britanice.

Trupele ruse „se retrag în mod activ” și își iau cu ele echipamentele din regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, anunță guvernatorul regional, Dmitro Jivițki, potrivit CNN.

Săptămâna trecută a avut loc un aflux de trupe rusești între orașele Bilopillia și Konotop, aflat la nord-vest de orașul Sumî, unde „trăgeau fără discernământ și terorizau populația”, a precizat șeful administrației regionale, într-un mesaj publicat duminică, 3 aprilie, pe canalul lui de Telegram.

”Trupele noastre îi alungau din regiunile Kiev și Cernihiv, provocând pierderi, zona Konotop nu este 100% liberă de ruși. Ucrainenii îi termină treptat”, a spus Jivițki.

Regiunea Sumî se află în nord-estul țării, lângă frontiera cu Rusia și a fost atacată încă de la începutul invaziei forțelor Moscovei în Ucraina.

În raportul operațional publicat luni dimineață, armata Kievului susține că Rusia lansat o „mobilizare ascunsă” a aproximativ 60.000 de soldați pentru a reface unitățile pierdute în Ucraina, relatează The Guardian și BBC.

”Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să angajeze aproximativ 60.000 de oameni în timpul mobilizării”, a anunță statul major al forțelor armate ucrainene, adăugând că în procesul de selecție a candidaților au prioritate cei care au deja experiență de luptă.

Autoritățile ruse nu au comentat raportul ucrainean.

Informațiile transmise de Kiev nu au putut fi verificate independent.

3.455 de victime în rândul civililor din Ucraina au fost înregistrate de la începutul invaziei ruse, potrivit celui mai recent bilanț anunțat de Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite, relatează BBC.

Dintre acestea, peste 1.400 de persoane au murit și alte peste 2.000 au fost rănite.

Reprezentanții ONU precizează însă că bilanțul real al victimelor este, probabil, considerabil mai mare.

Cele mai multe victime au fost raporate în regiunile Donețk și Luhansk din est, unde Rusia s-a luptat cu Ucraina pentru republicile autoproclamate independente pe care Moscova le-a recunoscut cu câteva zile înainte de începutul invaziei în țara vecină.

Compania americană Maxar Technologies a publicat duminică, 3 aprilie, imagini din satelit în care apare ceea ce pare a fi un șanț lung de peste 13 metri, săpat pe terenul unei biserici din orașul ucrainean Bucha, unde a fost găsită o groapă comună după retragerea forțelor ruse, relatează Reuters.

Reprezentanții Maxar precizează că încă de pe 10 martie au apărut primele indicii privind săpăturile la o groapă comună de la Biserica Sf. Andrei și Pyervozvannoho și Tuturor Sfinților din Bucha.

Date și mai recente, din 31 martie, arată la locul mormântului ”un șanț lung de aproximativ 45 de picioare (peste 13 metri – n.r.) în secțiunea de sud-vest a zonei de lângă biserică”, adaugă Maxar.

Imaginile vin în contextul în care, după retragerea trupelor ruse din orașele aflate în jurul Kievului, forțele ucrainene au descoperit atrocitățile la care au fost supuși civilii din aceste zone.

Numeroase cadavre au fost găsite zăcând pe străzile din orașul Bucha, la aproape 40 de kilometri nord-vest de capitala ucraineană.

În total, procurorii ucraineni susțin că au găsit până acum 410 cadavre în orașele din apropierea capitalei.

Ucraina a acuzat duminică forțele ruse că au comis un „masacru”, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre un ”genocid”. Rusia neagă acuzațiile și spune că este vorba despre o „provocare” a Ucrainei.

Mai multe informații: Ororile din Bucha, văzute și din satelit: sanț lung de 13 metri în locul unde a fost descoperită o groapă comună

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut artiștilor internaționali care au participat la cea de-a 64-a gală a premiilor Grammy să nu tacă în faţa invaziei ruse, pentru că nu există nimic care să se opună mai mult războiului decât muzica, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Tăcea este moarte, spuneţi adevărul prin versurile voastre, pe reţele de socializare sau pe posturi de televiziune”, le-a transmis liderul de la Kiev artiștilor printr-un un mesaj înregistrat.

„Muzicienii noştri nu se îmbracă de gală, au fost nevoiţi să iasă să lupte pentru a apăra libertatea de a putea iubi, a trăi şi a face ca muzica să fie ascultată”, a mai spus Volodimir Zelenski.

După intervenția sa, a avut loc un recital al artistului John Legend, care a interpretat o baladă despre libertate împreună cu Lyuba Yakimchuk, o poetă ucraineană din regiunea Donbas care a reuşit să fugă din ţară în urmă cu câteva zile.

Pe ecranele sălii M GM Grand Garden Arena din Las Vegas au fost afișate imagini cu războiul din Ucraina, iar scena a fost luminată în albastru şi galben, culorile steagului ucrainean.

Mai multe informații: Zelenski, la premiile Grammy: Tăcerea este moarte, spuneţi adevărul prin versurile voastre

Mai multe explozii au fost auzite duminică seară în orașul-port Odesa, din sudul Ucrainei, informează BBC.

Autoritățile din portul strategic de pe litoralul Mării Negre încă nu au confirmat informațiile privind aceste explozii, care vin din partea presei locale și a unui martor Reuters.

Odesa – oraș în care locuiesc aproximativ un milion de oameni – a fost lovită de rachete rusești și în cursul dimineții de duminică. Un oficial ucrainean a anunțat că rachetele au lovit „infrastructura critică”, dar că nu au fost victime.

Rusia a anunțat ulterior că a atacul a vizat instalațiile petroliere din regiune, pe care Ucraina le folosea pentru a-și aproviziona trupele.

Rusia a cerut ca luni să aibă loc o întrunire a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite care să discute despre ceea ce Moscova a numit o „provocare a radicalilor ucraineni” în orașul Bucha, după ce Kievul a acuzat trupele ruse că au ucis acolo în mod intenționat civili, relatează Reuters.

„În lumina provocării flagrante a radicalilor ucraineni din Bucha, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”, a scris Dmitri Polansky, adjunctul ambasadorului rus la ONU, pe aplicația de mesagerie Telegram.

2.694 de persoane au fost evacuate în total, duminică, prin coridoarele umanitare din Ucraina, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, conform CNN.

Vereșciuk a precizat că 469 de locuitori din Mariupol au ajuns la Zaporojie, cu propriile lor mașini, prin aceste coridoare umanitare, după ce au plecat din Mariupol și Berdiansk.

În regiunea Luhansk, 1.467 de persoane au fost evacuate din orașele Lysychansk, Severodonetsk, Rubijne și Kreminna.

Șapte autobuze însoțite de o delegație a Comitetului Internațional al Crucii Roșii au ajuns duminică la Manhush. Vereșciuk a spus că în prezent se duc negocieri pentru ca acest convoi să-și poată continua luni drumul către Mariupol.

Un convoi de autobuze, în care se aflau peste 350 de persoane din Mariupol și Berdiansk, a trecut prin mai multe puncte de control, a precizat vicepremierul ucrainean.

Alte zece autobuze, care au plecat din Berdiansk și transportă 408 locuitori ai Mariupolului, trec în prezent prin Vasylivka, a adăugat Vereșciuk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai spus, în mesajul video de duminică seară, că soldații ruși au ucis deliberat și cu plăcere, referindu-se la atrocitățile pe care le-au comis aceștia în orașele din regiunea Kiev, relatează The Kyiv Independent.

„Sunt lipsiți de tot ceea ce este uman, nu există suflet, nici inimă”, a declarat liderul ucrainean.

Zelenski consideră că imaginea Rusiei va fi, de acum înainte, pătată de uciderea civililor din Bucha, Irpin și Hostomel, scrie Ukrainska Pravda.

„Așa va fi perceput acum statul rus. Aceasta este imaginea voastră. Cultura și umanitatea voastră au murit alături de cetățenii Ucrainei pe al căror pământ ați ajuns”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la crimele comise de trupele ruse.

Zelenski a precizat încă o dată, după ce același lucru l-a afirmat și într-o postare anterioară pe pagina sa de Facebook, că dorește ca mamele tuturor soldaților ruși să vadă cadavrele celor uciși în Bucha, Irpin și Hostomel.

„Ce au făcut? De ce au fost uciși? Ce a făcut bărbatul care mergea cu bicicleta pe stradă? De ce au fost torturați până la moarte civili obișnuiți și pașnici, într-un oraș obișnuit și pașnic? De ce au fost sugrumate femeile după ce li s-au smuls cerceii din urechi? Cum au putut să violeze și să omoare femei în fața copiilor acestora? Să le batjocorească trupurile chiar și după moartea lor? De ce ar zdrobi trupurile oamenilor cu tancurile lor? Ce i-a făcut orașul ucrainean Bucha Rusiei voastre?” a întrebat președintele ucrainean.

Zelenski a mai spus și că vrea ca liderii ruși să vadă cum au fost îndeplinite ordinele lor.

„Acestea sunt ordinele voastre. Așa au fost îndeplinite. Responsabilitatea este împărțită. Pentru aceste crime, pentru această tortură, pentru aceste brațe smulse de explozii din trupurile care zac pe străzi. Pentru împușcarea în ceafă a oamenilor legați la mâini”, a adăugat liderul de la Kiev.

Crește bilanțul bombardementelor de duminică asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacurile forțelor ruse au provocat moartea a șapte persoane și rănirea altor 34, a anunțat parchetul regional, potrivit Reuters.

Forțele ruse au tras într-o zonă rezidențială din districtul Slobidskyi din Harkov, în jurul orei 18.00, distrugând 10 clădiri rezidențiale și un depozit de troleibuze, a precizat parchetul regional, conform publicației The Kyiv Independent. Printre cei răniți se numără și trei copii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat duminică crearea unui „mecanism special” pentru anchetarea tuturor „crimelor” comise de forţele ruse în Ucraina şi pentru a-i trage la răspundere din punct de vedere juridic pe „ocupanţii vinovaţi de crime”, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Zelenski a mai spus că liderii ruşi sunt responsabili pentru „crimele” şi „actele de tortură” de la Bucha, orașul din apropierea Kievului unde autorităţile ucrainene spun că au descoperit aproape 300 de persoane în gropi comune, după retragerea trupelor ruse.

Liderul de la Kiev a afirmat de asemenea că Occidentul va impune un nou pachet de sancţiuni Rusiei din cauza uciderii de civili la Bucha şi în alte oraşe ucrainene, dar a adăugat că nu este o pedeapsă suficientă.

Președintele ucrainean a spus că sute de civili au fost ucişi la Bucha şi în alte oraşe, unii dintre aceștia fiind împuşcaţi.

Zelenski a precizat totodată că „crimele de război” de la Bucha şi din alte oraşe care au fost ocupate de trupele ruse vor fi examinate marţi la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

Mai mult, într-o postare pe pagina sa de Facebook, liderul de la Kiev a amintit de declarația semnată de aliații NATO la summit-ul desfășurat la București, în 2008, despre care a spus că a reprezentat o șansă de a împiedica Rusia să invadeze Ucraina.

„București. Declarația summitului NATO. 3 aprilie, acum 14 ani. A fost o șansă să evităm toate acestea. Am avut o șansă să împiedicăm Rusia să invadeze.
Bucha, regiunea Kiev. Chiar acum. Rusia a invadat”, a scris Zelenski.

De asemenea, liderul ucrainean a ținut să le transmită mamelor soldaților ruși un mesaj extrem de dur, în contextul crimelor comise la Bucha.

„Mamele soldaților ruși ar trebui să vadă asta. Uitați ce nenorociți ați crescut. Criminali, tâlhari, măcelari”, a mai scris Zelenski.

Comandamentul Forțelor Aeriene din armata Ucrainei a anunțat, duminică, doborârea unui bombardier rusesc SU-34, în regiunea Harkov, potrivit Ukraine World.

Președintele României, Klaus Iohannis a condamnat în termeni duri, duminică seara, atrocitățile din orașul Bucha, cerând, la fel ca și ceilalți lideri europeni importanți, aducerea celor vinovați de comiterea acestor crime de război în fața justiției internaționale și pedepsirea lor.

„Invazia Rusiei în Ucraina are consecințe teribile, de neînchipuit – imaginile din Bucea și alte orașe din Ucraina trebuie să fie reamintire pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească! Justiția internațională ar trebui să prevaleze!”, a scris șeful statului român, pe pagina sa de Twitter.

Mai multe detalii: Klaus Iohannis, despre masacrul din Bucha: „Toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească”

ONU consideră că descoperirea unor gropi comune la Bucha, localitate din apropierea capitalei ucrainene Kiev, după retragerea forţelor ruse, ridică întrebări serioase privind „posibile crime de război”, subliniind totodată importanţa de a păstra orice probe, scrie Agerpres, preluând AFP.

„Ce ştim până acum ridică clar întrebări serioase şi îngrijorătoare privind posibile crime de război şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar”, a transmis Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Ucraina a acuzat duminică Rusia de „genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora.

Numai în oraşul Bucha, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, conform autorităţilor ucrainene.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis că personalul său de pe teren nu a putut încă verifica aceste afirmaţii.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de fotografiile şi filmările disponibile, inclusiv de imaginile cu cadavre cu mâinile legate la spate”, a adăugat, totuşi, Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

În acelaşi timp, acesta nu a exclus ca printre cele „circa 300 de cadavre despre care autorităţile oraşului spun că au fost găsite şi îngropate” să se numere şi „cadavre ale unor soldaţi ucraineni sau ruşi ucişi în timpul ostilităţilor”.

„Civili morţi din cauze naturale, de crize cardiace sau în urma altor probleme de sănătate declanşate de stres şi de lipsa accesului la medicamente şi la ajutor medical în ultima lună s-ar putea număra de asemenea printre persoanele descoperite decedate pe străzile oraşului”, a adăugat organizaţia.

Însă, dată fiind posibilitatea să fi fost comise crime de război, ONU consideră că este important „să fie exhumate şi identificate cadavrele” pentru a stabili cauzele exacte ale deceselor.

„Este de asemenea important să se ia toate măsurile pentru a se asigura păstrarea probelor”, a subliniat ONU.

Șeful ONU: Este „esențială” o „anchetă independentă” privind crimele de la Bucha

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că o investigație independentă asupra modului în care au fost uciși civilii din Bucha este „esențială” pentru a asigura „tragerea efectivă la răspundere” a vinovaților, relatează CNN.

„Sunt profund șocat de imaginile cu civili uciși la Bucha”, a afirmat António Guterres, într-un scurt comunicat de presă.

„Este esenţial ca o anchetă independentă să permită tragerea la răspundere” a vinovaţilor, a secretarul general al ONU.

23 de persoane au fost rănite în bombardamentele rusești de duminică asupra districtului Slobidskyi, din orașul Harkov. Anunțul a fost făcut de Oleh Synehubov, șeful Administrației Militare Regionale Harkov, într-o emisiune de știri, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„Tocmai au fost bombardamente în districtul Slobidskyi din orașul Harkov, unde, conform informațiilor noastre, 23 de persoane au fost rănite până acum. Printre ei sunt copii, iar unele persoane se află în stare critică”, a declarat oficialul ucrainean.

Synehubov a precizat că și alte periferii ale Harkovului au fost bombardate duminică după-amiază: Saltivka, Pyatykhatky și Derhachi.

Mai mult, în noaptea de 2 spre 3 aprilie au fost în jur de 50 de reprize de bombardamente, a adăugat acesta.

Syniehubov a avertizat, de asemenea, cu privire la existența unor „amenințări de atacuri cu rachete” la sud de Harkov, în comunitatea Lozova, potrivit CNN.

„Recomandăm evacuarea populaţiei. Mâine ne propunem să-i transportăm pe locuitorii din Lozova în direcţia regiunii Poltava cu trenul electric”, a spus el.

Guvernatorul militar a precizat că cele mai intense lupte au fost în vecinătatea Iziumului. Acesta a susținut că Forțele Aeriene Ucrainene au doborât un bombardier rusesc Su-34 în zona Izium, luându-l prizonier pe pilotul avionului. Afirmația oficialului ucrainean nu a putut fi verificată imediat, notează CNN.

Trupele ruse au deschis focul duminică pentru a dispersa o manifestaţie împotriva prezenţei lor la Kahovka, un oraş ocupat din sudul Ucrainei, un număr nedeterminat de persoane fiind rănite, a anunțat Liudmila Denisova, o responsabilă cu drepturile omului pe lângă Parlamentul de la Kiev, potrivit Agerpres.

Locuitori din acest oraş situat pe Nipru, mare fluviu care traversează Ucraina, au început o „acţiune paşnică pentru a spune nu ocupanţilor”, a precizat Liudmila Denisova, pe Telegram.

În timpul manifestaţiei, au fost auzite „explozii de grenade şi focuri de mitralieră”, iar mai multe persoane au fost rănite sau arestate, a mai spus Liudmila Denisova, fără a oferi un număr, conform AFP.

Nu departe de Kahovka, la Herson, au fost desfăşurate echipamente militare ruse în faţa unor persoane care protestau de asemenea împotriva ocupaţiei din oraşul lor, scandând în special „Glorie Ucrainei!”, a adăugat Denisova, fără a semnala totuşi incidente similare.

Responsabila ucraineană nu a precizat numărul persoanelor din cele două localităţi care au participat la proteste.

Sâmbătă, la Enerhodar, un alt oraş din sudul Ucrainei ocupat de armata rusă, „o adunare pentru susţinerea Ucrainei” a fost dispersată de tiruri de mortieră şi de grenade asurzitoare care au făcut patru răniţi, conform autorităţilor ucrainene.

Vitalii Kim, guvernatorul militar regional al regiunii Mikolaiv, a anunțat duminică faptul că 14 persoane au fost duse la spital după bombardarea orașului Mikolaiv, informează CNN.

„Despre bombardarea orașului: 14 au fost duși la spital. 11 internați, printre care un copil de 15 ani cu leziuni de gravitate moderată. Va fi operat mâine”, a scris acesta, pe aplicația de mesagerie Telegram, precizând că un om a murit în urma atacului.

Din anunțul guvernatorului regional nu reiese clar dacă persoana care și-a pierdut viața se număra printre victimele transportate la spital.

Orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, este distrus în proporție de 70% în urma asaltului trupelor ruse, a anunțat duminică Vladislav Atroșenko, primarul orașului, potrivit CNN.

„Consecințele” atacurilor Rusiei în Cernihiv sunt „grave”, similare celor din alte orașe devastate, precum Harkov, Mariupol și chiar Bucha, acolo unde pe străzi au fost desoperite cadavre ale civililor, a precizat edilul.

Cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii orașului sunt reprezentate de „concentrarea trupelor ruse la granița cu Belarus” și de temerile că orașul va fi atacat cu și mai multe rachete și bombe aeriene, a adăugat Atroșenko.

„Rușii se mută prin Ucraina ca acasă. Iar faptul că au plecat nu înseamnă că nu se vor întoarce mâine. Le ia aproximativ o oră și jumătate să ajungă la noi… Astăzi putem spune că este liniște, e curățenie, e deminat”, a mai spus edilul.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că aliaţii occidentali vor conveni asupra unor noi sancţiuni împotriva Rusiei în zilele următoare din cauza invaziei sale din Ucraina şi a atrocităţilor comise de trupele ruse în micul oraş Bucha din apropierea Kievului, relatează Agerpres, citând Reuters și AFP.

„Vom decide noi măsuri între aliaţi în zilele următoare”, a dat acesta asigurări, într-o scurtă declaraţie făcută duminică, la cancelaria din Berlin.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi „susţinătorii săi vor suferi consecinţele”, a promis liderul german. „Crimele împotriva civililor sunt crime de război”, a subliniat Scholz.

„Vom continua să punem arme la dispoziţia Ucrainei astfel încât această ţară să se poată apăra împotriva invaziei ruse”, a mai anunțat cancelarul german.