Război în Ucraina, ziua 402 | „Țările NATO vor trimite în total 160 de tancuri în Ucraina”

Procurorii ucraineni au cerut unui tribunal să îl plaseze pe mitropolitul Pavlo Lebid în arest la domiciliu, acuzându-l pe acesta că susține invazia Rusiei în Ucraina. Instanța a dat curs cererii procurorilor, informează Sky News.

Arestul la domiciliu a fost instituit pentru o perioadă de 60 de zile. De asemenea, instanța a ordonat ca mitropolitul să poarte o brățară electronică de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent.

Clericul a respins cu fermitate aceste acuzații, spunând despre acestea că sunt motivate politic.

El este starețul Mănăstirii Peșterilor din Kiev (Pechersk Lavra), unde își are sediul Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost acuzată de agențiile de securitate ucrainene că are legături cu Rusia.

Vitalii Merinov, un cvadruplu campion mondial de kickboxing care a luptat pe frontul din Ucraina, a murit vineri seară din cauza rănilor suferite pe câmpul de luptă, a anunțat sâmbătă primarul orașului Ivano-Frankivsk, potrivit CNN.

Edilul Ruslan Martsinkiv a afirmat, într-o postare pe Facebook, că moartea lui Merinov reprezintă „o pierdere ireparabilă pentru comunitatea din Ivano-Frankivsk” . Merinov fusese, de asemenea, membru al comitetului executiv al consiliului municipal, potrivit lui Martsinkiv.

„Vitalii Merinov a plecat la război în prima zi a invaziei pe scară largă”, a scris Martsynkiv. „A suferit o rană de șrapnel la picior în timpul uneia dintre bătălii. Merinov și-a revenit și s-a întors pe front și a apărat Ucraina până la ultima suflare”, a adăugat primarul.

Martsinkiv nu a precizat în ce bătălie a suferit Merinov ultimele răni. Campionul ucrainean de kickboxing era căsătorit și avea o fetiță de doi ani, a precizat edilul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care instituie sancţiuni împotriva a sute de companii, organizaţii şi persoane acuzate de sprijinirea invaziei ruse în Ucraina, informează Agerpres citând agenția germană de presă DPA. În majoritatea cazurilor, măsurile se aplică pe termen de zece ani.

Sunt vizaţi în special directori ai unor fabrici de armament şi ai unor instituţii de cercetare militară. Printre instituţiile afectate sunt ministerul finanţelor de la Moscova şi Consiliul Federaţiei – camera superioară a parlamentului Rusiei, precum şi Gardienii Revoluţiei, forţa militară de elită a Iranului, în contextul suspiciunilor că Teheranul le livrează ruşilor drone de tip kamikaze, folosite în Ucraina.

Sancţiunile sunt în mare măsură simbolice, deoarece puţine din entităţile de pe listă au proprietăţi în Ucraina.

Au fost luate însă măsuri şi împotriva unor ucraineni, inclusiv a lui Viaceslav Bohuzlaev, fostul director al producătorului de turbine Motor Sich; compania are sediul în oraşul Zaporojie din sudul Ucrainei, ocupat de forţele ruse. Bohuzlaev se află în arest din toamna trecută, fiind suspectat de colaborare cu Rusia.

Ministerul Apărării din Ucraina a publicat sâmbătă pe Twitter o înregistrare cu obuzierele britanice L119, scrie The Guardian.

„Obuzierele L119 sunt ușor de identificat prin accentul lor britanic și precizia lor distinctivă”, a precizat ministerul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă seară că este absurd ca Rusia preia președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, adăugând că acest lucru arată „falimentul total” al instituției, informează Reuters.

Sâmbătă, Rusia a preluat președinția celui mai important organism de securitate al ONU, care se rotește în fiecare lună. Ultima dată când Moscova a deținut această funcție a fost în februarie 2022, când trupele ruse au lansat invazia pe scară largă din Ucraina.

„Din nefericire, avem… niște știri evident absurde și distructive”, a declarat Zelenski, în discursul său video de seară adresat națiunii, precizând că bombardamentele rusești au ucis vineri un băiețel de doar cinci luni.

„Și, în același timp, Rusia prezidează Consiliul de Securitate al ONU. Este greu de imaginat ceva care să dovedească mai mult falimentul total al unor astfel de instituții”, a subliniat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai declarat că este timpul pentru o revizuire generală a instituțiilor internaționale, inclusiv a Consiliului de Securitate al ONU.

„Reforma este în mod evident necesară pentru a împiedica un stat terorist – și orice alt stat care vrea să fie terorist – să distrugă pacea”, a spus el.

Mai multe detalii: Zelenski afirmă că președinția rusă a Consiliului de Securitate al ONU este „absurdă” și dovedește „falimentul total” al instituției

Armata rusă a lansat două atacuri cu rachete asupra orașului Avdiivka din regiunea Donețk, situat pe linia frontului, provocând daune semnificative infrastructurii, a anunțat sâmbătă șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Nicio persoană nu a fost ucisă în urma bombardamentelor, a precizat el.

Vineri, 31 martie, un băiețel de cinci luni și bunica lui în vârstă de 69 de ani au fost uciși într-o casă în urma bombardamentelor de artilerie ale Rusiei asupra orașului Avdiivka, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că cele mai aprige lupte au loc în regiunea Donețk, în apropierea orașului strategic Bahmut, precum și în apropierea orașelor Avdiivka și Marinka, scrie The Kyiv Independent.

În total, trupele ruse au lansat două atacuri cu rachete, 25 de lovituri aeriene asupra Ucrainei în cursul zilei de sâmbătă și au bombardat de șase ori folosind lansatoare multiple de rachete (MLRS).

Forțele ruse au bombardat satul Oleksandrivka din regiunea ucraineană nordică Cernihiv, cinci așezări din regiunea Sumî și patru sate din regiunea estică Harkov.

Un singur tren a evacuat peste 3.000 de pacienți de la începutul războiului, potrivit Ministerului ucrainean al Sănătății, relatează Sky News.

Ceea ce a început ca un tren cu patru vagoane în martie 2022 și-a dublat dimensiunile, găzduind acum saloane întregi și un vagon de terapie intensivă.

Trenul este gestionat de organizația caritabilă Medici Fără Frontiere, împreună cu guvernul ucrainean, și are la bordul său anesteziști, cardiologi, asistente de terapie intensivă și un translator, a precizat ministerul, într-un comunicat de presă.

Christopher Stokes, coordonatorul șef al organizației Medici fără Frontiere pe probleme de urgențe medicale, a declarat că există o „legătură emoțională foarte puternică” între pacienți și personal, a precizat organizația, într-o postare pe Facebook.

În același aceeași postare, reprezentanții organizației Medici Fără Frontiere l-au citat pe șeful trenului, Igor Komarov, care a subliniat natura sensibilă a muncii lor în ceea ce privește fereastra de intervenție.

„Uneori există un mic interval de timp între bombardamente”, a spus el. „Trebuie să ducem rapid pacienții într-un loc sigur. Mai ales copiii cu amputări și răni grave”, a adăugat Komarov.

Stokes a precizat că trenul a fost folosit, de asemenea, în ultimele luni pentru a-i readuce pe oameni acasă, în zone precum Herson.

Zeci de credincioşi s-au adunat sâmbătă în faţa unei mănăstiri celebre din Kiev ai cărei călugări, acuzaţi că ar avea legături cu Moscova, sunt vizaţi de un ordin de evacuare şi al cărei şef, mitropolitul Pavlo Lebid, a fost audiat sâmbătă, scrie AFP, potrivit news.ro.

Cu icoane în mâini, aceşti credincioşi au mers la Mănăstirea Peşterilor (Lavra Pecerska), o mănăstire din capitala Ucrainei cunoscută pentru bulbii de aur şi care adăposteşte o Biserică Ortodoxă cu legături istorice cu Moscova.

Motivul: liderul lor spiritual, mitropolitul Pavlo, a fost chestionat de autorităţile ucrainene, la trei zile după ce călugării în cauză şi el au fost ţinta unui aviz de evacuare, pe fondul conflictului dintre Ucraina şi Rusia.

În faţa credincioşilor adunați acolo, un mic grup de activişti pro-ucraineni au fluturat steaguri în culorile naţionale – albastru şi galben -, sfidându-i astfel pe susținătorii călugărilor din mănăstire.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), mitropolitul Pavlo este suspectat că a „justificat agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi i-a glorificat pe participanţii” la această agresiune, precum şi că „a încălcat egalitatea cetăţenilor pe baza criteriilor rasiale, credinţe naţionale, regionale şi religioase”.

Stareţul a fost apoi codus la un tribunal de la Kiev pentru o audiere. Aceasta, însă, a fost amânată pentru luni, deoarece mitropolitul Pavlo nu s-a simţit bine. Ulterior, SBU au cerut instanței să îl plaseze pe mitropolit în arest la domiciliu.

Mai multe detalii: Mitropolitul ucrainean Pavlo Lebid a compărut în faţa instanţei, după o percheziție a SBU. Protest al enoriaşilor săi la Lavra Pecerska

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron, au avut sâmbătă o conversație telefonică de o oră în care au discutat despre „interacțiunea în domeniul apărării” și despre măsurile de punere în aplicare a planului de pace din Ucraina, potrivit unui mesaj pe Twitter publicat de Zelenski, relatează CNN.

„L-am informat în detaliu despre situația de pe front. Ne-am oprit asupra pașilor suplimentari pentru implementarea Formulei de Pace, a acțiunilor coordonate pentru următoarele evenimente internaționale”, a precizat liderul ucrainean.

În noiembrie 2022, Zelenski a prezentat liderilor mondiali, reuniți la summitul Grupului celor 20 care a avut loc în Bali, Indonezia, formula de pace în 10 puncte a Ucrainei.

Pașii propuși de Kiev includ o cale către siguranța nucleară, securitatea alimentară, un tribunal special pentru presupusele crime de război ale rușilor și un tratat de pace final cu Moscova. De asemenea, el i-a îndemnat pe liderii G20 să își folosească toată puterea pentru a „determina Moscova să renunțe la amenințările nucleare” și să implementeze un plafon de preț pentru energia importată din Rusia.

Țările NATO intenționează să trimită în Ucraina două batalioane de tancuri de luptă germane Leopard-2 și patru batalioane de tancuri Leopard-1, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, pentru Die Welt, potrivit The Kyiv Independent.

Cele 160 de tancuri reprezintă aproximativ jumătate din cele 300 de tancuri cerute de Ucraina pentru așteptata sa contraofensivă așteptată din primăvară/vară.

Pistorius a precizat că Polonia, împreună cu aliații din cadrul NATO, va trimite Kievului două batalioane de Leopard-2, pentru un total de 60 de tancuri.

Patru batalioane de 100 de tancuri Leopard-1 ar putea fi livrate până la sfârșitul anului, a spus el.

„Nu văd un scenariu în care ar fi posibilă trimiterea de tancuri Leopard suplimentare în Ucraina dincolo de ceea ce a fost anunțat. Rezervele noastre, ca și cele ale altor țări, sunt limitate”, a precizat Pistorius.

Tancurile de luptă Leopard 2 promise Ucrainei de către Germania urmează să fie livrate la începutul lunii aprilie, anunțase Pistorius pe 26 ianuarie, citat de Deutsche Welle. Pistorius a precizat că NATO ar putea probabil să furnizeze Ucrainei 62 de tancuri de luptă principale Leopard 2 (tancuri de fabricație germană).

Ministrul a adăugat atunci că, per total, partenerii occidentali ai Ucrainei ar fi teoretic capabili să livreze 300 de tancuri, așa cum a cerut Kievul, contrazicând o declarație din 15 februarie potrivit căreia aliații occidentali nu vor putea furniza Ucrainei două batalioane întregi de tancuri Leopard 2 promise anterior.

Cu toate acestea, Pistorius a spus că are dubii că Germania va aproba livrări suplimentare de Leopard 2, deoarece industria țării trebuie mai întâi să înlocuiască tancurile din stocurile germane.

Președinția Consiliului de Securitate al ONU pe care Rusia o deține în luna aprilie este „o palmă dată comunității internaționale”, afirmă ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, potrivit Al Jazeera.

„Îi îndemn pe actualii membri ai Consiliului de Securitate al ONU să zădărnicească orice încercare a Rusiei de a abuza de președinția sa”, a scris Kuleba sâmbătă, la începutul mandatului Moscovei la președinția rotativă a organismului internațional.

Într-o declarație publicată pe Twitter, Kuleba a catalogat Rusia ca fiind „un proscris în cadrul Consiliului de Securitate al ONU”.

O persoană a fost ucisă sâmbătă de un bombardament rusesc în Herson, a anunțat pe Telegram șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Un alt bombardament a rănit patru persoane într-o zonă rezidențială din satul Kozatske, din regiunea Kherson, potrivit biroului procurorului regiunii.

Orașul Herson și alte așezări din regiunea de pe malul vestic al râului Nipru au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de către forțele ucrainene, în noiembrie 2022.

Trupele ruse au fost împinse pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat victime printre civili.

Mercenarii organizației paramilitare Wagner par să fi reușit să pună steagul grupării lor în vârful unei clădiri înalte din apropierea centrului orașului ucrainean Bahmut, aflat la acest moment în epicentrul luptelor din Ucraina, arată o înregistrare video geolocalizată, potrivit CNN.

O înregistrare video postată vineri pe un canal Telegram afiliat grupului Wagner și geolocalizată de postul american de televiziune arată un steag negru – semnul distinctiv al companiei private de mercenari a liderului Evgheni Prigojin – fluturând în vârful clădirii din orașul acoperit de zăpadă, la vest de râul care curge prin mijlocul Bahmutului.

Mai multe detalii: Steagul negru al mercenarilor Wagner flutură în apropiere de centrul orașului Bahmut

Bombardamentele rusești au ucis cel puțin doi civili în regiunea Donețk din estul Ucrainei în ultimele 24 de ore, a anunțat sâmbătă șeful administrației militare din regiune, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Cele două persoane, printre care un bebeluș de 5 luni, au murit în orașul Avdiivka în urma bombardamentelor rusești efectuate în timpul nopții și de dimineață, potrivit guvernatorului regional, Pavlo Kirilenko.

Un alt civil a fost rănit în orașul Druzhkivka, a precizat Kirilenko. Bombardamentele au avariat două clădiri de apartamente, o școală și o bancă.

Orașele Vuhledar și Novoukrainka au fost, de asemenea, sub tirul inamicului, a adăugat Kirilenko.

Avdiivka a fost ținta unui tir aproape neîntrerupt, până la 14 rachete lovind zilnic orașul, potrivit oficialilor ucraineni.

„Cineva moare în fiecare zi”, a afirmat marți poliția din regiunea Donețk, care ajută la evacuări.

„Orașul este șters de pe fața pământului”, a declarat la sfârșitul lunii trecute Vitalii Barabaș, șeful administrației militare din Avdiivka.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a cerut sâmbătă unei instanțe să-l plaseze pe un preot ortodox de rang înalt în arest la domiciliu din cauza suspiciunilor că ar fi un susținător al invaziei ruse, relatează Sky News.

Mitropolitul Pavlo a respins cu fermitate cererea și a descris acuzațiile împotriva sa ca fiind motivate politic.

El este starețul Mănăstirii Peşterilor din Kiev (Lavra Pecerska), unde își are sediul Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPT), care a fost acuzată de agențiile de securitate ucrainene că are legături cu Rusia.

Sediul mănăstirii este deținut de guvernul ucrainean, care i-a notificat recent pe călugări că le va fi reziliat contractul de închiriere și vor fi evacuați, însă Pavlo s-a opus ordinului de a părăsi mănăstirea.

Potrivit autorităților ucrainene, călugării au făcut modificări neaprobate la situl istoric – acuzații pe care călugării le resping, intentând propriul proces pentru a opri evacuarea.

Guvernul de la Kiev a luat recent măsuri drastice împotriva UPT din cauza legăturilor sale istorice cu Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei lider, Patriarhul Kirill, a sprijinit invazia Rusiei.

Autoritățile ucrainene au percheziționat locurile sfinte ale bisericii și au postat fotografii cu ruble, pașapoarte rusești și pliante cu mesaje ale patriarhului Kirill, susținând că acestea sunt dovada că unii oficiali ai mănăstirii sunt loiali Rusiei.

UPT a insistat că este loială Ucrainei și a denunțat invazia rusă încă de la început. Biserica ortodoxă ucraineană și-a declarat independența față de Moscova.

Kim Yo Jong, influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a acuzat Ucraina că a solicitat arme nucleare, invocând o petiție online din această țară care a strâns până acum sub 1.000 de semnături, relatează sâmbătă agenția oficială KCNA, potrivit Reuters și Sky News.

Kim Yo Jong a susținut că acest tip de petiție ar putea fi un complot politic al biroului președintelui Volodimir Zelenski, dar nu a furnizat nicio dovadă pentru această afirmație.

În urma anunțului făcut săptămâna trecută de președintele rus Vladimir Putin, potrivit căruia Moscova intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus, o petiție publică a fost depusă joi pe site-ul biroului prezidențial ucrainean, în care se cere ca Ucraina să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său sau să fie înarmată cu propriile arme nucleare.

Mai multe detalii: Sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un acuză Ucraina că are ambiții nucleare

În Rusia a început campania obișnuită de recrutare militară de primăvară, a anunțat portalul de știri RBK, citând un decret al președintelui Vladimir Putin, potrivit Al Jazeera.

Potrivit lui Vladimir Ţimlianski, contraamiral din Statul Major General al Rusiei, aproximativ 147.000 din cei 700.000 de potențiali recruți au fost chemați. Dar niciunul nu va merge să lupte în Ucraina, a subliniat el.

Prima dintre cele două campanii de recrutare din acest an va dura până pe 15 iulie.

Bărbații ruși cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt obligați să efectueze cel puțin un an de serviciu militar.

Mai multe detalii: În Rusia a început campania de recrutare de primăvară. Aproape 150.000 de tineri au fost chemați sub arme

Un criminal condamnat, căruia i s-a permis să părăsească închisoarea din Rusia în care își ispășea pedeapsa pentru a se alătura grupului de mercenari Wagner și a lupta în Ucraina, a fost arestat la câteva zile după ce s-a întors acasă, fiind suspectat de uciderea unei femei în vârstă, informează CNN.

Ivan Rossomakhin era deja recidivist când a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru crimă în 2020. El a fost eliberat anul trecut după ce s-a înrolat pentru a lupta alături de forțele Wagner.

Aproape imediat după întoarcere, potrivit relatărilor locale, au apărut probleme. A fost plasat în arest timp de cinci zile după ce a lansat o serie de amenințări. Ulterior, el a fost arestat, fiind suspectat că a ucis o bătrână.

Mai multe detalii: Un criminal recrutat de grupul Wagner, suspectat că a ucis o femeie după ce s-a întors acasă de pe frontul din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Fondului Monetar Internațional (FMI) și directorului general al acestuia pentru aprobarea împrumutului de 15,6 miliarde de dolari acordat Kievului, fondurile urmând să fie folosite la reconstrucția economiei devastate a Ucrainei, relatează CNN.

„Sunt recunoscător FMI și Kristalinei Georgieva pentru că au aprobat un nou program de sprijin pe patru ani pentru Ucraina, în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari”, a scris vineri Zelenski, pe Twitter. „Este un ajutor important în lupta noastră împotriva agresiunii rusești”, a precizat liderul ucrainean.

„Împreună susținem economia (ucraineană). Și ne îndreptăm spre victorie”, a adăugat el.

Împrumutul face parte dintr-un pachet de sprijin pentru Ucraina care se ridică la 115 miliarde de dolari.

Un oficial ucrainean de rang înalt a criticat sâmbătă „lovitura simbolică” pe care o reprezintă preluarea de către Rusia a președinției rotative a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), scrie The Guardian citând Reuters.

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, a scris pe Twitter: „Nu este doar o rușine. Este o altă lovitură simbolică dată sistemului de relații internaționale bazat pe reguli”.

Sâmbătă, Rusia a preluat președinția celui mai important organism de securitate al ONU, care se rotește în fiecare lună. Ultima dată când Moscova a deținut această funcție a fost în februarie 2022, când trupele sale au lansat invazia pe scară largă din Ucraina.

Vineri, Kremlinul a declarat că intenționează să își „exercite toate drepturile” pe care le presupune deținerea președinției Consiliului de Securitate.

SUA au îndemnat Rusia să se „comporte cu profesionalism” atunci când va prelua acest rol, precizând că nu există niciun mijloc de a bloca Moscova să preia președinția.

Yermak a atacat, de asemenea, Iranul, pe care Kievul și aliații săi îl acuză că furnizează Rusiei arme, inclusiv sute de drone de asalt care au amenințat instalațiile de infrastructură ucrainene. Teheranul neagă livrarea de arme către Rusia.

Referindu-se la sărbătoarea iraniană de Ziua Republicii Islamice, Yermak a afirmat: „Este foarte elocvent faptul că de sărbătoarea unui stat terorist – Iranul, un alt stat terorist, Rusia, începe să prezideze Consiliul de Securitate al ONU”.

Ucraina va cumpăra 100 de vehicule blindate de transport din Polonia, a anunțat sâmbătă premierul polonez, potrivit Sky News.

Mateusz Morawiecki a declarat că banii UE și SUA vor fi folosiți pentru a cumpăra cele 100 de transportoare de luptă Rosomak „de top”.

Polonia a trimis deja Ucrainei tancurile Leopard promise și a mai anunțat, la începutul acestei luni, că va furniza Kievului patru avioane de luptă MiG-29.

Mai multe detalii: Ucraina va cumpăra din Polonia 100 de transportoare blindate Rosomak, finanțate din banii UE și SUA

Forțele ruse au atacat sâmbătă, 1 aprilie, satul Dvorichna din regiunea Harkov, a anunțat Oleh Siniehubov, șeful administrației militare regionale, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul continuă să atace așezările din regiune. Un civil de 43 de ani și-a pierdut viața în loviturile rusești asupra Dvorichna astăzi (1 aprilie – n.r.) la ora 12.00 (aceeași oră în România – n.r.)”, a scris oficialul pe Telegram.

Prim-ministrul Denis Șmîhal a declarat sâmbătă, 1 aprilie, că orașul Bucha, care s-a aflat timp de câteva săptămâni sub ocupația rusă în primăvara trecută, ar trebui să fie luat în calcul ca un posibil loc de judecată pentru „criminalii de război ruși”, relatează The Kyiv Independent.

La scurt timp după ce orașul a fost eliberat de forțele ucrainene la 31 martie 2022, au ieșit la iveală atrocitățile la care au fost supuși civilii din Bucha. Corpuri neînsuflețite, cu mâinile legate la spate, au fost găsite pe străzi, multe dintre ele cu urme de tortură.

Peste 1.400 de civili, inclusiv 37 de copii, au fost uciși de trupele rusești în zonă, iar alți 52 de copii au fost răniți, potrivit procurorului general al Ucrainei, Andri Kostin.

„Agresorul trebuie să plătească pentru răul făcut. Să plătească cu libertatea, să plătească cu bani, să plătească cu statutul de țară exilată”, a declarat Șmîhal într-o postare pe Telegram, referindu-se la ceea ce s-a discutat în cadrul unui summit organizat la Bucha cu ocazia împlinirii unui an de la eliberarea orașului de la periferia Kievului.

Rusia va deține președinția Consiliului de Securitate al ONU în luna aprilie, în ciuda opoziției exprimate de Ucraina, care a încercat să blocheze mișcarea, relatează BBC.

Reacționând la nemulțumirile Kievului, SUA au precizat că nu pot bloca Rusia – care este un membru permanent al Consiliului – să preia președinția.

Fiecare dintre cei 15 membri ai Consiliului asigură conducerea acestuia timp de o lună, prin rotație. Ultima dată Rusia a deținut președinția, în februarie 2022, aceeași lună în care a lansat și invazia din Ucraina.

Preluarea de către Rusia a șefiei Consiliului de Securitate al ONU a fost catalogată de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, drept „cea mai proastă glumă făcută vreodată de Ziua Păcălelilor”.

Mai multe detalii: Rusia a preluat președinția Consiliului de Securitate al ONU. „Cea mai proastă glumă de 1 aprilie”, spune Ucraina

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat sâmbătă, 1 aprilie, că „se iau măsurile necesare” pentru a crește stocurile de muniție ale armatei ruse pentru conflictul din Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Șoigu a declarat, într-un mesaj publicat pe canalul de Telegram al instituției pe care o conduce, că „a fost determinat volumul celor mai solicitate muniții”, iar capacitățile de producție ale Rusiei au crescut de mai multe ori, atât în ceea ce privește „tipurile de arme convenționale, cât și cele de înaltă precizie”, în ciuda sancțiunilor occidentale care vizează sectorul de apărare al țării.

Declarația lui Șoigu, făcută în timpul unei întâlniri la cartierul general al grupului mixt al trupelor ruse, vine în contextul în care observatorii ucraineni și internaționali au afirmat că armata rusă își epuizează stocurile de muniție.

Forțele ruse au bombardat, vineri, 31 martie, opt regiuni din Ucraina, iar printre civilii uciși se numără un băiețel de cinci luni, au anunțat autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

Atacurile au avut loc în regiunile Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk sau Herson.

În orașul Avdiivka din regiunea Donețk, un bebeluș și bunica sa au fost uciși în urma bombardamentelor, iar mama și tatăl copilului au fost răniți, a declarat Pavel Kirilenko, șeful Administrației militare regionale, pe canalul său Telegram, relatează BBC Rusia.

Potrivit lui Kirilenko, familia a refuzat să fie evacuată.

„Din păcate, pentru unii oameni, evacuarea pare încă de neînțeles și un pas în plus. Dar acesta este singurul lucru care poate salva vieți acum”, a precizat oficialul.

Ministerul britanic al apărării analizează, în raportul său de sâmbătă, 1 aprilie, despre evoluția războiului, activitatea șefului Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov.

„Mandatul lui Gerasimov a fost caracterizat de efortul de a lansa o ofensivă generală de iarnă cu scopul de a extinde controlul rusesc asupra întregii regiuni Donbas. După 80 de zile, este din ce în ce mai evident că acest proiect a eșuat”, precizează specialiștii britanici, care amintesc că generalul a preluat comanda „operațiunii militare speciale” din Ucraina pe 11 ianuarie.

„Pe mai multe axe de pe frontul din Donbas, forțele rusești au obținut doar câștiguri marginale, cu prețul a zeci de mii de victime, irosindu-și în mare parte avantajul temporar în materie de personal obținut în urma «mobilizării parțiale» din toamnă”, mai scrie în raportul citat.

„Există o posibilitate realistă ca Gherasimov să împingă limitele până unde va tolera eșecul conducerea politică a Rusiei”, consideră specialiștii de la Londra.

Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a anunțat în raportul de sâmbătă, 1 aprilie, că de la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a pierdut 173.990 de soldați, dintre care 630 au murit în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

În același timp, conform estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Rusia în peste un an și o lună de război se numără și: 3.616 tancuri, 6.981 de vehicule de luptă blindate, 5.528 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.683 de sisteme de artilerie, 527 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 279 de sisteme de apărare aeriană, 306 avioane, 291 de elicoptere, 2.248 de drone și 18 ambarcațiuni.

După ce și-a redus gruparea navală pe mare, Rusia o consolidează din nou din cauza îmbunătățirii vremii, fiind crescut în special numărul de portavioane de rachete, a precizat șefa centrului de presă de coordonare a Forțelor de Apărare din Sud, Natalia Humeniuk, care a avertizat că probabilitatea unui atac cu rachete asupra Ucrainei este în creștere, relatează agenția Unian.

„Furtuna de pe mare s-a potolit, iar grupul naval al inamicului este în creștere, în special, a crescut și numărul de portavioane de rachete. În momentul de față, observăm trei purtătoare de rachete, dintre care două de suprafață și unul subacvatic. (…) Iar probabilitatea unui impact al rachetelor este în creștere, amenințarea este foarte mare”, a declarat Humeniuk.

Potrivit acesteia, activitatea aviației ruse este, de asemenea, monitorizată și în prezent este scăzută, dar situația se poate schimba oricând.

În ultimele luni, ocupanții ruși au recurs în mod regulat la atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei, care au vizat, în special, instalații de infrastructură energetică.

Potrivit serviciilor de informații citate de agenția ucraineană, forțele ruse își schimbă acum țintele atacurilor, vizând instalații militare și rute de aprovizionare pentru a perturba contraofensiva ucraineană.

Consiliul de administrație al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat un program de împrumut pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, parte a unui pachet global de 115 miliarde de dolari pentru sprijinirea economiei, relatează The Guardian.

Odată cu această decizie este posibilă o plată imediată de aproximativ 2,7 miliarde de dolari către Kiev. În același timp, Ucraina trebuie să îndeplinească anumite condiții în următorii doi ani, inclusiv măsuri pentru creșterea veniturilor fiscale, menținerea stabilității cursului de schimb, menținerea independenței băncii centrale și consolidarea eforturilor de combatere a corupției.

Împrumutul din cadrul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) este primul program major de finanțare convențională aprobat de FMI pentru o țară implicată într-un război de amploare.

Precedentul program FMI pe termen lung pentru Ucraina, în valoare de 5 miliarde de dolari, a fost anulat în martie 2022, când fondul a acordat o finanțare de urgență de 1,4 miliarde de dolari, impunând puține condiții. Apoi, în octombrie 2022, FMI a oferit încă 1,3 miliarde de dolari în cadrul unui program de tip „fereastră de șoc alimentar”.

„Este un ajutor important în lupta noastră împotriva agresiunii rusești. Împreună susținem economia ucraineană. Și mergem înainte spre victorie!”, a reacționat președintele Volodimir Zelenski, printr-un mesaj pe Twitter.

Forțele ruse au lansat vineri, 31 martie, 54 de bombardamente în regiunea Herson din sudul Ucrainei, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful Administrației militare regionale, pe Telegram, relatează Ukrinform. Trei persoane au murit și două au fost rănite.

Orașul Herson a fost atacat de cinci ori, 27 de obuze lovind cartiere rezidențiale, mai precizează oficialul.

De asemenea, alte 91 de persoane au fost evacuate de pe teritoriul regiunii, a mai anunțat Prokudin.

Trupele rusești își concentrează eforturile în desfășurarea de ofensive în zonele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk. Forțele ucrainene au respins mai mult de 70 de atacuri rusești în aceste direcții vineri, 31 martie, a potrivit datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei citate sâmbătă dimineață de The Kyiv Independent.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat cinci rachete, 16 lovituri aeriene și aproape 40 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) care au vizat infrastructura civilă. De asemenea, forțele rusești au lansat cel puțin șase drone Shahed-136, precizează autoritățile ucrainene, adăugând că toate acestea au fost doborâte de apărarea aeriană.

Statul Major General a avertizat că amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

Totodată, Kievul anunță că forțele aeriene ucrainene au efectuat, pe 31 martie, zece lovituri împotriva unor baze temporare rusești.

Șeful Statului Major interarme al SUA, generalul Mark Milley, a declarat într-un interviu pentru Defense One că este puțin probabil ca Ucraina să expulzeze toate trupele rusești de pe teritoriul său în acest an, relatează The Kyiv Independent.

Președintele Volodimir Zelenski „a declarat public de multe ori că obiectivul ucrainean este de a da afară fiecare rus din Ucraina ocupată. Și aceasta este o sarcină militară semnificativă. O sarcină militară foarte, foarte dificilă. Aveți în față câteva sute de mii de ruși care se află încă în Ucraina ocupată de Rusia”, a spus Mark Milley.

În ciuda faptului că nici Ucraina și nici Rusia nu dau semne că ar dori să negocieze, Milley a declarat pentru Financial Times pe 16 februarie că este probabil ca războiul să se încheie la masa negocierilor.

De asemenea, în noiembrie 2022, el a stârnit furia oficialilor ucraineni când a spus că ei ar trebui să folosească pierderile rusești în avantajul lor pentru a negocia un acord de pace. Ulterior, generalul american și-a clarificat declarațiile, adăugând că „depinde de Ucraina să decidă cum, când sau dacă va negocia cu rușii”.

Vorbind despre perspectivele de victorie ale Ucrainei, Milley a adăugat: „Nu spun că nu se poate face. Spun doar că este o sarcină foarte dificilă”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit în mesajul său de vineri seară adresat națiunii despre împlinirea unui an de la eliberarea orașului Bucha, relatează News.ro.

„Cuvântul principal astăzi este dreptate. Dreptate – pentru statul nostru, pentru tot poporul nostru care şi-a pierdut rudele, cei dragi, şi-a pierdut sănătatea, casa, viaţa normală din cauza agresiunii ruseşti, din cauza terorii ocupantului”, a declarat Zelenski.

La Kiev au avut loc discuții cu liderii europeni în cadrul celei de-a doua conferințe „Uniţi pentru Justiţie”.

Totul, „pentru a accelera şi a face mai energică activitatea internaţională pentru tribunalul care să judece agresiunea rusă, pentru noi mandate de la Curtea Penală Internaţională pentru arestarea criminalilor de război ruşi, pentru sentinţe legale şi corecte pe care trebuie să le primească toţi criminalii şi torţionarii ruşi”, a precizat președintele Ucrainei.

„Ucrainenii vor supravieţui acestui război. Ne vom elibera pământul şi tot poporul nostru din captivitatea rusă. Şi va veni o zi în care lumea va auzi că justiţia pentru Ucraina a fost restabilită. Va fi un nou Nürnberg pentru nazişti”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Planul declarat al Rusiei de a plasa arme nucleare în Belarus este dovada că discuțiile dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping de la începutul acestei luni au eșuat, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Deși China părea să se poziționeze ca un intermediar de pace între Rusia și Ucraina în săptămânile premergătoare vizitei de stat de trei zile a lui Xi la Moscova, întâlnirile dintre cei doi lideri nu au adus un progres semnificativ în soluționarea conflictului.

„Semnalul că Rusia vrea să-și plaseze armele nucleare în Belarus îmi spune că întâlnirea cu China a eșuat”, a spus Zelenski jurnaliștilor în timpul unei vizite la Bucha.

Președintele ucrainean a mai spus că președintele belarus Aleksandr Lukașenko „și-a pierdut orice importanță”, când a afirmat că „nu el decide cu privire la tipul de arme care sunt aduse în țara sa”.

Europol, agenția europeană de cooperare pentru aplicarea legii, a analizat 7.000 de videoclipuri și imagini și a adunat mărturiile a 550 de martori din Ucraina pentru a elabora o listă cu 150 de presupuși suspecți de crime de război ale Rusiei.

Catherine de Bolle, directorul executiv al Europol, a declarat pe 31 martie că agenția lucrează împreună cu Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Ukrinform.

Lista va servi drept sprijin pentru a ajuta procurorul general al Ucrainei, ofițerii de aplicare a legii din Ucraina și CPI să investigheze crimele de război ale Rusiei din Ucraina, a spus de Bolle.

Ea a anunțat-o în cadrul conferinței „Uniți pentru justiție” de la Bucha din 31 martie, în marja primei aniversări de la eliberarea a orașului de lângă Kiev.

Potrivit estimărilor, trupele ruse au ucis peste 1.400 de oameni, inclusiv 37 de copii, în Bucha în 33 de zile de ocupație și au comis peste 9.000 de crime de război.

Procuratura Generală a Ucrainei a declarat pe 28 martie că armata rusă a comis 76.753 de crime de război și crime de agresiune în Ucraina de la începutul războiului.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ihnat, a confirmat pe 31 martie că Ucraina folosește deja kituri ghidate pentru bombe aeriene pentru muniții cu rază extinsă de atac direct (JDAM-ER) fabricate în SUA.

JDAM-urile sunt truse de aripi care convertesc bombele simple cu cădere liberă în muniție ghidată, îmbunătățind precizia datorită unui GPS care ajută bomba să își ajusteze cursul în timp ce se apropie de țintă.

Odată aruncată, bomba desfășoară aripi, permițându-i să alunece până la 72 de kilometri, triplând raza de acțiune a armei originale, potrivit Bloomberg.

Generalul forțelor aeriene americane James Hecker, citat de War Zone, a declarat că trusele au fost livrate Ucrainei în februarie, ca parte a unui pachet de 1,85 miliarde de dolari anunțat pe 21 decembrie.

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că „încălcările grave” ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar au devenit „în mod șocant o rutină” în timpul invadării Ucrainei de către Rusia.

Numărul victimelor civile în Ucraina a fost mult mai mare decât arată cifrele oficiale, a declarat Türk, într-un mesaj adresat Consiliului ONU pentru drepturile omului la Geneva, unde a spus că Ucraina este o națiune „care se luptă să supraviețuiască” în fața invaziei rusești.

Oamenii din Ucraina se confruntă cu „suferințe și pierderi masive, privațiuni, strămutare și distrugeri”, a spus el.

Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a confirmat peste 8.400 de morți în rândul civilor și peste 14.000 de civili răniți, dar aceste cifre „sunt doar vârful aisbergului”, a spus Türk.

„Majoritatea victimelor au rezultat din utilizarea de către forțele ruse a armelor explozive cu impact larg în cartierele rezidențiale”. a spus Turk.

Exploziile recente din orașul Dzhankoi din Crimeea au restrâns capacitatea Rusiei de a transporta echipamente și armement militar, în special rachete Kalibr, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk.

La sfârșitul zilei de 20 martie, o explozie la Dzhankoi a distrus rachete de croazieră rusești Kalibr în timpul transportului lor feroviar, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului ucrainean al Apărării. Autoritățile de ocupație ruse din Crimeea au susținut că a fost un atac cu dronă.

„Încearcă în continuare (să reface legătura feroviară), lucrările sunt încă în desfășurare, dar o conexiune feroviară cu drepturi depline, care le-ar permite să transfere echipamente grele, nu a fost încă restabilită”, a declarat Humeniuk la televiziunea națională.

Oficialul militar a adăugat că trupele ruse au încercat să livreze rachete în Crimeea ocupată cu avioane de transport, dar nu este clar dacă au reușit să ajungă în golfuri.

Mihailo Podoliak, principalul consilier al președintelui Ucrainei, a exclus orice armistițiu pentru a pune capăt războiului, care ar implica menținerea de forțe ruse în părțile ocupate ale Ucrainei.

După propunerea de armistițiu făcută de Lukașenko, respinsă între timp și de Kremlin, Podoliak a transmis că orice încetare a focului care ar conferi Rusiei dreptul de a rămâne în teritoriile ocupate ale Ucrainei ar fi „total inadmisibil”.

„Ucraina are dreptul de a muta trupe și echipamente pe teritoriul său după cum consideră necesar”, a subliniat Podoliak.