LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 403 | Atac asupra unor zone civile din est. Cel puțin șase morți

Ministerul de Externe al Rusiei nu a formulat nicio acuzație cu privire la persoanele sau entitățile implicate în atacul care l-a ucis pe Vladlen Tatarski, un cunoscut blogger pro-război, într-o cafenea din centrul orașului Sankt Petersburg, informează Sky News.

Cu toate acestea, ministerul condus de Serghei Lavrov a susținut că tăcerea din capitalele occidentale expune ipocrizia în ceea ce privește exprimarea îngrijorării față de soarta jurnaliștilor.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că lipsa de reacție de la Washington, Londra și Paris „vorbește de la sine, având în vedere îngrijorarea lor aparentă pentru sănătatea jurnaliștilor și libertatea de exprimare”.

„Este frapantă reacția de la Kiev, unde cei care primesc subvenții occidentale nu-și ascund în niciun fel bucuria față de ceea ce s-a întâmplat”, a scris ea, pe site-ul ministerului.

Agenția rusă de știri Interfax a anunțat duminică seară că autoritățile au efectuat o arestare în cazul morții cunoscutului blogger militar Vladlen Tatarski, care a fost ucis într-o explozie dintr-o cafenea din orașul Sankt Petersburg, relatează Sky News.

Darya Trepova, o rezidentă a orașului, a fost acuzată că a dus dispozitivul exploziv la cafeneaua din centrul Sankt Petersburgului.

Sky News notează că nu a putut verifica în mod independent această informație.

Explozibilul care a fost detonat duminică în cafeneaua din Sankt Petersburg, ucigându-l pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, ar fi fost ascuns într-o statuetă care i-a fost oferită acestuia, potrivit presei ruse de stat, relatează CNN.

Presa de stat citează reprezentanți ai poliției și mărturii ale martorilor oculari, dar autoritățile ruse nu au comentat încă aceste informații. CNN notează că nu poate verifica în mod independent veridicitatea informațiilor.

Presa de stat din Rusia relatează, citând agențiile de aplicare a legii, că o femeie a adus explozibilul care a provocat explozia în cafenea. Potrivit relatărilor, aceasta avea statueta împachetată într-o cutie când a intrat.

Alte instituții media independente ruse citează relatări similare ale martorilor oculari.

Producătorul german de armament Rheinmetall construieşte un hub logistic şi de întreţinere a echipamentelor militare la Satu Mare, pentru pentru a asigura service-ul armelor germane folosite în războiul din Ucraina, informează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Centrul logistic Rheinmetall urmează să fie dat în folosinţă luna aceasta, a anunţat compania duminică.

Centrul se va ocupa de întreţinerea obuzierelor, a tancurilor Leopard 2 şi Challenger, vehiculelor de luptă Marder, a transportoarelor blindate Fuchs şi a camioanelor militare.

Mai multe detalii: Producătorul german de armament Rheinmetall deschide în România un centru de întreţinere pentru armele folosite în Ucraina

Victoria militară ucraineană este singurul lucru care va pune capăt „terorii” Rusiei și va restabili libertatea în toate teritoriile capturate, a declarat președintele Volodimir Zelenski în discursul său de duminică seară adresat națiunii, potrivit The Kyiv Independent.

„Acest stat malefic”, a spus Zelenski, „pentru care a devenit normă să lovească clădiri rezidențiale cu rachete Uragan, să lanseze S-300 în orașe, să bombardeze sate obișnuite și oameni… statul malefic trebuie învins”.

Discursul lui Zelenski a venit după atacurile rușilor asupra orașului Kosteantînivka din regiunea Donețk, în urma cărora șase persoane au fost ucise într-o zonă rezidențială și alte 11 au fost rănite.

Orașul Kosteantînivka, care se află în apropiere de Bahmut, este folosit ca zonă de pregătire pentru linia a doua de către trupele ucrainene care opun rezistență pe acea parte a frontului.

Duminică, 2 aprilie, s-a împlinit un an de la eliberarea regiunii Kiev, când forțelor ruse li s-a ordonat să se retragă din nordul Ucrainei – o recunoaștere a eșuării tentativei de a cuceri capitala Ucrainei și de a răsturna guvernul ucrainean.

Zelenski a declarat că va veni o zi în care Ucraina va sărbători faptul că ultimii ruși vor fi fost uciși sau alungați din teritoriile ocupate în prezent, inclusiv din regiunile Donețk, Luhansk și Herson, precum și din peninsula Crimeea.

Oficialii locali au actualizat numărul celor răniți în urma exploziei produse duminică într-o cafenea din Sankt Petersburg, precizând că 25 de persoane au fost rănite, iar 19 dintre ele au fost spitalizate, informează CNN.

Guvernatorul orașului, Alexander Beglov, a distribuit această actualizare într-o postare pe Telegram, duminică seară.

„Toate serviciile speciale și de urgență ale orașului sunt activate în prezent în legătură cu ceea ce s-a întâmplat într-o cafenea de pe Insula Vasilyevsky”, a precizat Beglov, referindu-se la insula care reprezintă o parte semnificativă din centrul orașului. „Lucrăm în coordonare cu agențiile de aplicare a legii. Acestea încearcă să stabilească circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat”, a mai spus guvernatorul.

Explozia l-a ucis pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, potrivit agenției ruse de știri TASS și autorităților locale.

„Din păcate, o persoană a murit. În prezent, există 25 de victime. 19 dintre ele sunt spitalizate. Spitalele din oraș oferă toată asistența necesară”, a mai scris Beglov.

Toți cei care se aflau în cafenea în momentul exploziei în care a murit bloggerul militar rus Vladlen Tatarski sunt interogați de autorități, potrivit agenției de presă de stat TASS, relatează CNN.

Autoritățile încearcă să stabilească cine ar fi putut transporta dispozitivul exploziv în cafeneaua din Sankt Petersburg înainte ca acesta să explodeze duminică, precizează TASS.

Poliția din Sankt Petersburg a fost anunțată despre explozia din cafenea la ora locală 18:13. Traficul în zonă a fost blocat începând de atunci.

Comitetul rus de Anchetă din Sankt Petersburg a deschis un caz penal, a precizat duminică instituția, într-un comunicat de presă. „Astăzi, un dispozitiv exploziv necunoscut a explodat într-o cafenea din centrul orașului Sankt Petersburg. Potrivit datelor preliminare, în urma acestuia, un blogger militar, cunoscut sub numele de Vladlen Tatarski, a murit, iar 19 persoane au fost rănite (…). Informațiile privind numărul victimelor sunt în curs de clarificare”, se arată în comunicat.

Anchetatorii și specialiștii criminaliști lucrează la fața locului, potrivit Comitetului de Anchetă. Ministerul de Interne al Rusiei a trimis, de asemenea, oficiali la fața locului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că situația militară din jurul orașului Bahmut, asediat de luni de zile de forțele ruse, este „deosebit de fierbinte”, relatează Al Jazeera.

Zelenski a mai spus, în discursul său video din seara zilei de duminică adresat națiunii, că două persoane au murit într-un atac rusesc cu mortiere rusesc în regiunea nordică Sumî.

El a menționat și informațiile anterioare potrivit cărora bombardamentele rusești au ucis șase persoane în orașul Kosteantînivka din regiunea estică Donețk.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a scris pe Twitter, în urma exploziei de duminică de la Sankt Petersburg, în care a fost ucis bloggerul militar rus Vladen Tatarski, că „păianjenii se mănâncă între ei într-un borcan”, relatează Sky News.

„Începe în Federația Rusă… Păianjenii se mănâncă între ei într-un borcan. Întrebarea când terorismul intern va deveni un instrument de luptă politică internă era doar o chestiune de timp, ca spargere a abcesului copt. Procesele ireversibile și Problemele 2.0 se află acum în fața Federației Ruse. În timp ce noi vom privi”, a scris Podoliak, într-un mesaj scriptic.

Viceamiralul britanic în retragere Sean Bell a declarat pentru Sky News că nu există suficiente detalii care să indice autorul care se află în spatele exploziei de la Sankt Petersburg, dar consideră că este „puțin probabil” ca guvernul ucrainean să fie implicat.

„Ar fi putut fi mișcarea de rezistență, mult mai probabil”, a precizat Sean Bell. „Ca urmare a creșterii numărului de victime rusești în războiul din Ucraina, există o neliniște internă tot mai mare acasă”, a adăugat el.

Vladlen Tatarski, persoana ucisă duminică, 2 aprilie, în explozia dintr-o cafenea din Sankt Petersburg, este unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri ruși susținători ai războiului din Ucraina. Cu toate acestea, el a fost uneori critic la adresa eșecurilor armatei ruse suferite pe frontul din țara vecină, scrie CNN.

În luna mai a anului trecut, el a declarat pentru postul american de televiziune că nu critică în întregime ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina, ci „episoade individuale”. El a spus la acel moment că încă mai crede că Rusia își va atinge obiectivele în Ucraina.

Mai multe detalii: Cine era Vladen Tatarski, bloggerul militar rus ucis în explozia din Sankt Petersburg: „Îi vom învinge pe toți, îi vom ucide pe toți, îi vom jefui pe toți dacă vom fi nevoiți”

Hakob Arshakyan, vicepreședintele Adunării Naționale a Armeniei, a declarat că partidul de guvernământ, Civil Contract (Contractul Civil), nu are intenția de a determina autoritățile să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin în baza mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), scrie The Kyiv Independent.

Curtea Constituțională a Armeniei a decis pe 24 martie că obligațiile CPI se aliniază cu constituția țării. Hotărârea Curții înseamnă că există o obligație legală de a-l aresta pe Vladimir Putin și pe comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în cazul în care aceștia ar pune piciorul pe teritoriul armean.

„Am auzit îngrijorările exprimate de Rusia și cred că ne putem asigura că (…) Statutul de la Roma nu dăunează relației strategice dintre Armenia și Rusia”, a declarat Arshakyan, într-un interviu acordat agenției de presă Armenpress.

Pe 30 martie, Gagik Melkonyan, membru al parlamentului din partea partidului de guvernământ din Armenia, a declarat că, dacă Putin ar călători în Armenia, atunci acesta „ar trebui să fie arestat”.

Cu toate acestea, „partidul de guvernământ nu are o astfel de intenție sau dorință (de a determina autoritățile să-l aresteze pe Putin)”, a declarat Arshakyan.

Armenia are legături economice, militare și politice cu Rusia. Ea găzduiește o bază militară rusă în orașul Gyumri.

Rusia anunță că prelungește până la sfârșitul anului reducerea producției de petrol cu 500.000 de barili pe zi, acesta fiind un răspuns la sancțiunile occidentale care urmau să expire la sfârșitul lunii iunie, scrie Al Jazeera.

„Ca o acțiune responsabilă și preventivă, Rusia pune în aplicare o reducere voluntară de 500.000 de barili pe zi până la sfârșitul anului 2023”, a declarat Alexander Novak, vicepremierul rus însărcinat cu problemele energetice, într-un comunicat de presă.

Parchetului General al Ucrainei a anunțat că forțele ruse au lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică o clădire cu mai multe etaje din Torețk, un oraș din regiunea Donețk, avariind o serie de utilități, scrie The Kyiv Independent.

În urma atacului, o persoană a fost rănită, iar alte trei au suferit intoxicații cu monoxid de carbon. Toate acestea au fost spitalizate, a precizat Parchetul General.

Anterior în cursul zilei, șeful cancelariei prezidențiale, Andrii Yermak, a anunțat că șase persoane au fost ucise într-un atac rusesc asupra centrului orașului Kosteantînivka, un alt oraș din regiunea estică Donețk. Opt persoane au fost rănite în urma acelui atac.

Potrivit lui Yermak, trupele ruse au lovit orașul cu două rachete S-300 și au tras patru runde de rachete cu sistemele BM-27 Uragan.

Regiunea Donețk este în prezent locul celor mai aprige lupte între forțele ruse și cele ucrainene, în condițiile în care Rusia încearcă să ocupe întregul Donbas, format din regiunile Donețk și Luhansk.

Uniunea Europeană se va opune în următoarea lună oricărui abuz în timpul președinției ruse a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), a afirmat duminică șeful diplomației europene, relatează Sky News.

Josep Borrell a declarat pentru AFP: „În ciuda faptului că este membru permanent al Consiliului de Securitate, Rusia încalcă în mod continuu însăși esența cadrului juridic al ONU”

„UE se va opune oricărui abuz din partea președinției (ruse)”, a precizat el.

Rusia a preluat sâmbătă președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU format din 15 membri, într-o mișcare pe care Volodimir Zelenski a calificat-o drept „absurdă și distructivă”.

Ultima dată când a deținut această funcție, în februarie anul trecut, Rusia a invadat Ucraina.

O persoană a fost ucisă, iar alte șase au fost rănite în urma unei explozii într-o cafenea din Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime din Rusia, a anunțat duminică agenția rusă de presă de stat TASS, potrivit Sky News.

O altă agenție rusă de știri, RIA, relatează că persoana ucisă este un blogger militar.

Sky News notează că nu a putut verifica veridicitatea acestor informații și că nu este clar dacă explozia din Sankt Petersburg are legătură directă cu războiul.

Mai multe detalii: Un blogger militar rus a fost ucis într-o explozie într-o cafenea din Sankt Petersburg, anunță presa rusă de stat

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat duminică cu omologul său rus, într-o rară convorbire telefonică avută cu acesta de la începutul războiului din Ucraina, și a îndemnat Moscova să-l elibereze imediat pe reporterul Wall Street Journal reținut săptămâna trecută, precum și pe Paul Whelan, un alt american închis în Rusia de peste patru ani, informează Departamentul de Stat, potrivit Al Jazeera.

În convorbirea cu Serghei Lavrov, Blinken a transmis „îngrijorarea serioasă” cu privire la reținerea de către Kremlin a jurnalistului Evan Gershkovich, acuzat de spionaj, potrivit unui comunicat emis de Departamentul de Stat.

De asemenea, Blinken a solicitat eliberarea imediată a lui Paul Whelan, despre care Departamentul de Stat afirmă că a fost reținut pe nedrept.

Whelan, un fost pușcaș marin din Michigan, este încarcerat în Rusia din decembrie 2018, în baza unor acuzații de spionaj despre care familia sa și guvernul SUA spun că sunt nefondate.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov i-a transmis lui Blinken că este inacceptabilă „politizarea” de către Washington a cazului jurnalistului Evan Gershkovich

Apărătorii ucraineni au „eliminat” aproape 4.000 de soldați ruși începând de la 27 martie și până în prezent, a anunțat duminică ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Oleksandr Pavliuk, informează The Kyiv Independent.

Potrivit lui Pavliuk, în ultima săptămână a războiului împotriva Ucrainei, Rusia a pierdut, de asemenea, 224 de piese de diferite arme și echipamente militare, inclusiv un avion, 33 de drone, 23 de tancuri, 56 de sisteme de artilerie și 39 de vehicule blindate de luptă.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat anterior în cursul zilei că Rusia a pierdut în total 174.550 de soldați de la începutul invaziei pe scară largă.

Tot duminică, colonelul Oleksii Dmytrashkivskyi, un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene care apără sudul regiunii Donețk, a precizat că armata ucraineană a forțat trupele ruse să se retragă de pe „mai multe poziții” în direcția Donețk.

Forțele ucrainene „sunt acum ocupate cu echiparea acestor poziții pentru operațiuni de luptă defensivă”, a declarat Dmytrashkivskyi, la televiziunea națională.

Sâmbătă, Statul Major General al Ucrainei a susținut că forțele ruse și-au concentrat eforturile în desfășurarea de ofensive spre orașele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat duminică, pe Twitter, că al doilea grup de artileriști ucraineni și-a finalizat pregătirea pe „formidabilul” tun autopropulsat AS90 de 155 mm, relatează Sky News și The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, programul face parte din „angajamentul de durată al Regatului Unit de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei”.

Anterior, pe data de 26 martie, soldații ucraineni au finalizat, de asemenea, antrenamentul din Marea Britanie pentru operarea tancurilor Challenger 2.

„Am fost cu toții extrem de impresionați de nivelul de competență afișat și nu avem nicio îndoială că prietenii noștri vor folosi tancurile Challenger 2 în modul cel mai eficient în bătăliile care vor urma, pe măsură ce vor lupta pentru a-și apăra patria”, a declarat locotenent-colonelul britanic John Stone, care a supervizat instruirea, citat de The Guardian.

În ianuarie, premierul britanic Rishi Sunak a anunțat livrarea a 30 de obuziere autopropulsate AS90 de 155 mm și a 14 tancuri Challenger 2 ca parte a unui pachet major de ajutor militar pentru Ucraina.

Operatorul de transport al energiei electrice din Ucraina a anunțat că a finalizat restabilirea energiei electrice în țară după „atacul masiv cu rachete” de la 9 martie, relatează Sky News.

Ukrenergo a precizat că nu mai există restricții la consumul de energie în Ucraina, după ce și-a încheiat lucrările în partea centrală a țării.

Într-o postare pe Telegram, compania le-a mulțumit colegilor săi lituanieni pentru asistență.

„Toate restricțiile de consum, care au fost introduse în regiunea Kiev, regiunea Jîtomîr și regiunea Harkov, din cauza deteriorării echipamentelor în timpul unui atac masiv cu rachete inamice pe 9 martie, au fost ridicate”, se arată în declarație.

„În alte regiuni, de asemenea, nu există restricții în rețelele Ukrenergo care să conducă la necesitatea de a limita consumul”, a adăugat operatorul.

Reluarea fără restricții a furnizării de energie electrică se întâmplă în ciuda faptului că centrala electrică de la Zaporojie, care reprezenta 20% din producția națională de energie înainte de invazie, este deconectată de la sistemul național încă din septembrie.

Rusia a reușit să întrerupă în repetate rânduri furnizarea de energie electrică în Ucraina prin atacuri asupra rețelei, pe parcursul războiului.

Viața de zi cu zi a devenit „cu adevărat intensă” în orașul Avdiivka, situat la nord de orașul Donețk din estul Ucrainei, în timp ce forțele ruse trag fără încetare, a declarat duminică șeful administrației militare a orașului, potrivit CNN.

„De îndată ce știm că o sirenă de raid aerian a fost emisă pentru regiunea Donețk, știm în proporție de 90% că Avdiivka va fi lovită”, a declarat Vitalii Barabaș, la televiziunea națională.

„Este foarte intens în Avdiivka acum, sunt multe atacuri în jurul orașului, zeci de atacuri zilnic”, a continuat el. „(Rușii) trag cu tot ce au”, a precizat liderul local.

Din cauza condițiilor meteorologice din acest moment, unitățile de infanterie ruse efectuează atacurile, a spus Barabaș. Odată ce se va usca, forțele ruse vor folosi probabil mai multe echipamente, potrivit acestuia.

Forțele Moscovei au bombardat partea centrală a orașului cu muniție cu dispersie duminică dimineața, potrivit oficialului ucrainean. În alte momente, bombardamente efectuate de tancuri, de artilerie și de lansatoarele de rachete lovesc orașul.

Opt copii au rămas în oraș deoarece rudele lor nu vor să evacueze, a precizat Barabaș. Liderul local a spus că doar 10%, cel mult, din locuințele din Avdiivka sunt potrivite în acest moment pentru locuit.

„Nu există salvatori în oraș. Aceștia au fost retrași din oraș vara trecută, deoarece au fost în mod constant sub tirul inamicului”, a adăugat el.

„Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență ajută la evacuarea răniților. Deci, dacă o clădire de apartamente este lovită, nici măcar subsolurile nu vor salva (viețile oamenilor), deoarece nu există echipamente pentru a îndepărta molozul”, a avertizat Barabaș.

Oficialii ucraineni au avertizat în ultimele săptămâni că Avdiivka este ținta unui tir aproape neîntrerupt, până la 14 rachete lovind zilnic orașul.

Barabaș a declarat la sfârșitul lunii trecute că „orașul este șters de pe fața pământului”, în timp ce autoritățile se străduiesc să îi evacueze pe cei care au rămas acolo.

Aproximativ 1.800 de civili se află încă în Avdiivka, a declarat duminică, la televiziunea națională, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmytrashkivskyi.

Cele mai dure lupte de pe teren din Ucraina se concentrează în orașele din estul țării, potrivit unor oficiali din cadrul armatei ambelor țări.

„Cele mai crâncene lupte continuă să fie pentru zonele din apropierea orașelor Bahmut, Avdiivka și Mariinka”, a transmis duminică Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, într-o actualizare a informațiilor operaționale de pe front.

Un oficial ucrainean de rang înalt a prezentat o serie de măsuri pe care guvernul de la Kiev le va lua după ce Ucraina va recăpăta controlul asupra Crimeei – inclusiv dezmembrarea podului strategic Kerci care leagă peninsula anexată de la Marea Neagră de Rusia continentală, relatează The Associated Press (AP), potrivit The Guardian.

AP scrie că Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a publicat planul în timp ce armata ucraineană se pregătește pentru o contraofensivă de primăvară în speranța de a obține noi câștiguri decisive după mai mult de 13 luni de război, astfel încât să poată pune capăt invaziei pe scară largă a Rusiei.

Oleksii Danilov a propus 12 pași pentru eliberarea peninsulei, printre care:

• Punerea sub acuzare a ucrainenilor care au lucrat pentru administrația numită de Moscova în Crimeea, adăugând că unii vor fi urmăriți penal, iar alții vor pierde pensiile guvernamentale și li se va interzice accesul la posturile publice.
• Expulzarea tuturor cetățenilor ruși care s-au mutat în Crimeea după 2014 și anularea tuturor tranzacțiilor imobiliare încheiate sub administrația rusă de ocupație.
• Desființarea podului de 19 km (12 mile) pe care Rusia l-a construit spre Crimeea (podul Kerci).

Mai multe detalii: Planul în 12 pași propus de un oficial ucrainean pentru eliberarea Crimeei: de la expulzarea rușilor mutați în peninsulă la distrugerea podului Kerci

Grupul Wagner, cea mai mediatizată grupare de mercenari din Rusia, este acum o armată cu drepturi depline, egală ca mărime cu efectivele militare ale Ungariei sau Slovaciei, a declarat Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, pentru postul de televiziune Channel 24 din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

El nu a precizat numărul trupelor Grupului Wagner, dar forțele armate ale Slovaciei numără 19.000 de persoane active, în timp ce forțele armate ale Ungariei au 40.000 de soldați, potrivit datelor Băncii Mondiale din 2019.

În ultimele luni, organizația paramilitară Wagner, controlată de Kremlin, a încercat să cucerească orașul Bahmut din regiunea estică Donețk, cu sprijinul armatei regulate ruse.

Cherevatyi a precizat că forțele ucrainene au ucis 121 de soldați ruși și au rănit alți 139 în Bahmut în cursul zilei de sâmbătă, 1 aprilie, în timp ce forțele ruse au bombardat de 232 de ori orașul asediat.

Mai multe detalii: Oficial ucrainean: Grupul de mercenari Wagner este comparabil ca mărime cu armata Ungariei sau a Slovaciei

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat duminică rezistenţa ucraineană în faţa „celei mai mari forţe împotriva umanităţii a timpurilor noastre”, la un an de la descoperirea de trupuri de civili ucişi la Bucha, oraş devenit simbolul atrocităţilor comise de ruşi, relatează AFP.

Această comemorare intervine la o zi după ce Rusia a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate al ONU.

„Popor ucrainean! Voi aţi oprit cea mai mare forţă împotriva umanităţii a timpurilor noastre. Voi aţi oprit o forţă ce dispreţuieşte şi vrea să distrugă tot ce are importanţă pentru oameni”, a afirmat preşedintele Zelenski, într-un mesaj publicat pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

Mai multe detalii: Mesajul lui Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul din Bucha: „Vom elibera toate teritoriile noastre”

Un soldat francez voluntar al Legiunii Internaționale din Ucraina, identificat doar ca „T”, a fost ucis pe câmpul de luptă, a anunțat Ministerul francez de Externe duminică, potrivit postului de televiziune BMFTV, scrie The Kyiv Independent.

„Am aflat vestea tristă a acestui deces. Transmitem condoleanțe familiei, cu care serviciile ministeriale competente sunt în contact”, a declarat ministerul, citat de AFP.

Publicația Le Monde a aflat că doi voluntari francezi aflați în misiune în Ucraina au fost uciși în ultimele două săptămâni. Kevin David a fost ucis pe 21 martie la Bahmut, iar „T” a fost ucis în urmă cu o săptămână.

Săptămâna trecută, Ministerul francez de Externe a confirmat moartea lui Kevin David în zona Bahmut, unde au loc cele mai dure lupte. Kevin David era un fost lucrător din domeniul ajutorului umanitar care a plecat să lupte alături de ucraineni, a precizat BMFTV.

Ministerul francez nu a oferit detalii despre locul în care a fost ucis „T”.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și până în prezent, opt cetățeni francezi au fost uciși în Ucraina, potrivit Le Monde.

Ucraina „va continua lupta pentru independenţa sa”, a declarat comandantul-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, duminică, la un an după descoperirea de trupuri de civili în oraşul Bucha, în suburbia Kievului, în urma retragerii trupelor ruse din regiune, relatează AFP.

„Vom continua lupta pentru independenţa patriei noastre”, a afirmat Zalujnîi, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit Agerpres.

Pe 2 aprilie 2022, jurnaliştii au văzut la Bucha cadavrele a circa 20 de oameni îmbrăcaţi în civil, dintre care unul avea mâinile legate la spate, alături de carcase calcinate de vehicule şi case distruse.

Aceste scene au şocat lumea întreagă, Kievul şi Occidentul denunţând de nenumărate ori execuţii sumare de civili şi crime de război. De atunci, Bucea a devenit un simbol al „atrocităţilor” imputate trupelor Moscovei în timpul ocupaţiei lor în regiune.

Kremlinul neagă orice implicare şi evocă o „punere în scenă” de către Ucraina şi aliaţii săi.

Numărul persoanelor ucise în urma atacului asupra orașului Kosteantînivka din regiunea Donețk a ajuns la șase, a anunțat adjunctul șefului biroului prezidențial, Andrii Yermak. Opt oameni au fost răniți.

„Au fost avariate 16 clădiri de apartamente, opt case particulare, o instituție preșcolară, clădirea Inspectoratului Fiscal de Stat, conducte de gaz și trei mașini”, a scris Yermak pe Telegram.

Potrivit oficialului, trupele rusești au lovit orașul cu două rachete S-300 și au tras patru focuri de armă cu sisteme BM-27 Uragan.

Forțele rusești schimbă tacticile de atac în regiunile sudice ale Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt al Comandamentului de Sud, Natalia Humeniuk, duminică, 2 aprilie, la televiziunea națională, citată de agenția UNN și de The Kyiv Independent.

Natalia Humeniuk a afirmat că Rusia a început să folosească avioanele sale de luptă Suhoi Su-35 pentru a lovi zonele civile din regiunea Herson, în locul bombardamentelor de pe pozițiile terestre care sunt vizate de forțele ucrainene.

Avioanele rusești se apropie de zonă suficient de mult pentru a nu fi în raza de acțiune a apărării antiaeriene a Ucrainei și lansează bombe aeriene ghidate asupra părților controlate Kiev din regiunea Herson, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Humeniuk mai spune că rușii au fost forțați să treacă la atacuri aeriene în zonă pentru că forțele ucrainene au țintit cu succes pozițiile lor de tragere de pe malul estic al Niprului, controlat de trupele Moscovei, în regiunea Herson.

Regiunea și capitala acesteia, cu același nume, sunt atacate zilnic după ce forțele ucrainene au eliberat orașul Herson la începutul lunii noiembrie.

Cel puțin trei civili au murit și alți șase au fost răniți în atacul care a avut loc duminică, 2 aprilie, în centrul orașului Kosteantînivkadin regiunea estică Donețk, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko, citat de The Kyiv Independent.

„Clădiri înalte și clădiri rezidențiale private au suferit numeroase pagube. În prezent, victimelor li se acordă asistența necesară. Salvatorii și poliția se află la fața locului”, a mai precizat oficialul, într-un mesaj pe Telegram.

Kosteantînivka se află la 13 kilometri vest de orașul Bahmut, locul unde se desfășoară în prezent cele mai grele lupte ale războiului.

La începutul zilei de duminică, Kirilenko a anunțat că atacurile rusești au rănit cinci civili în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore.

Atacul a avut loc duminică, în jurul orei locale 5.00 (aceeași oră în România – n.r.). Două persoane au murit după ce un camion care transporta lapte a fost bombardat în comunitatea Novoslobodskaya, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit Administrației regionale din Sumî, persoanele ucise sunt șoferul camionului și expeditorul de marfă.

Autoritățile au făcut un nou apel la oameni să rămână la adăpost în timpul bombardamentelor.

Ministerul britanic al Apărării precizează în raportul său de duminică, 2 aprilie, că Rusia a pierdut până la 200.000 de militari de la începutul războiului, însă o parte dintre ei nu au murit din motive legate de lupte.

„La 27 martie 2023, un canal de știri rusesc Telegram a raportat că a existat un număr «extrem de mare» de incidente, crime și decese legate de consumul de alcool în rândul forțelor rusești desfășurate”, se precizază în raportul instutuției britanice.

„Alte cauze principale ale victimelor din afara luptei includ, probabil, exerciții de mânuire a armelor de proastă calitate, accidente rutiere și leziuni precum cele provocate de hipotermie. Comandanții ruși identifică probabil că abuzul de alcool omniprezent este deosebit de dăunător pentru eficacitatea în luptă”, mai menționează ministerul citat.

Specialiștii britanici adăugă însă că „în condițiile în care consumul excesiv de alcool este omniprezent în mare parte din societatea rusă, acesta este considerat de mult timp ca fiind o parte acceptată tacit de viața militară, chiar și în cadrul operațiunilor de luptă”.

Mai multe detalii: Consumul excesiv de alcool, cauza multor decese în rândul armatei ruse din Ucraina, arată informațiile serviciilor secrete britanice

Exploziile au fost auzite în dimineața zilei de duminică, 2 aprilie, în orașul din regiunea ucraineană Zaporojie, ocupat de forțele ruse, a anunțat primarul ucrainean Ivan Fedorov, citat de Ukrainska Pravda.

„Duminică explozivă pentru ocupanții din Melitopol. În oraș se aud explozii”, a scris Fedorov într-un prim mesaj publicat duminică pe Telegram.

„Ghinion pentru ocupanții din Melitopol cu depozitul de locomotive. Pentru a treia oară în decurs de o săptămână, ceva a explodat acolo. Locuitorii observă fum negru. Colectăm date despre echipamentele lichidate”, a adăugat primarul mai târziu, într-un nou mesaj.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, consideră potrivit pentru 1 aprilie, Ziua Păcălelilor, anunțul privind preluarea de către Rusia a președinției Consiliului de Securitate al ONU.

„Faptul că Rusia preia astăzi (1 aprilie – n.r.) președinția Consiliului de Securitate al ONU se potrivește cu Ziua Păcălelilor. În ciuda faptului că este membră permanentă a Consiliului de Securitate, Rusia încalcă în mod continuu însăși esența cadrului juridic al ONU”, a transmis Borrell, sâmbătă, printr-un mesaj pe Twitter.

„UE se va opune oricărui abuz din partea președinției rusești”, a adăugat oficialul european.

Reacții similare au venit ieri și din partea oficialilor ucraineni. Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a vorbit despre „cea mai proastă glumă făcută vreodată de Ziua Păcălelilor”.

Rusia va conduce Consiliul de Securitate al ONU timp de o lună.

Armata ucraineană a respins peste 70 de atacuri ale forțelor Moscovei și a lovit 11 zone în care erau concentrate trupe rusești în ultimele 24 de ore, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene în raportul său de duminică dimineață, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major, forțele rusești se concentrează pe ofensivele spre Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, iar bătăliile din jurul ultimelor trei orașe sunt în continuare cele mai gele din război.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat două lovituri cu rachete, 30 de lovituri aeriene și peste 40 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă împotriva Ucrainei, conform raportului citat.

Atacul cu rachete balistice asupra unor unor zone din orașele Druzhkivka și Avdiivka au produs victime în rândul civililor, iar în Avdiivka au fost înregistrate și pagube semnificative ale infrastructurii, a precizat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andrii Yermak.

Circulația cetățenilor ucraineni care nu au pașapoarte din Federația Rusă este restricționată în regiunea ucraineană Herson, ocupată parțial de forțele ruse, potrivit unui raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

Conform autorităților ucrainene, în special în așezările Genichesk și Strelkovoe, la punctele de control, rușii restricționează circulația ucrainenilor care nu au primit pașapoarte ale Rusiei. Aceștia primesc interdicție de intrare și ieșire după a patra trecere prin punctul de control.

„De asemenea, pentru a-și însuși bunurile imobiliare ale cetățenilor Ucrainei, așa-zisa «autoritate» ocupațională rusă falsifică documente privind proprietatea spațiilor rezidențiale și a centrelor de recreere, prin falsificarea contractelor de vânzare și donație”, se mai precizează în raportul citat.

În același timp, autoritățile ucrainene acuză forțele ruse că jefuiesc zonele ocupate din Herson, verifică telefoanele mobile ale rezidenților locali și percheziționează în mod neautorizat apartamentele cetățenilor ucraineni.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, 262 de atleți ucraineni au murit și 363 de instalații sportive au fost distruse, a declarat sâmbătă, 1 aprilie, ministrul sportului Vadim Huttsait, citat de Reuters, agenție care precizează că nu a putit verifica în mod independent acest bilanț.

Începând din februarie 2022, mai mulți atleți ucraineni s-au oferit voluntar să meargă la lupte pentru a-și apăra țara. Printre cei uciși se numără patinatorul artistic Dmitro Sharpar, care a murit lângă Bahmut, și Volodimir Androshchuk, un campion de decathlon în vârstă de 22 de ani.

Într-o întâlnire cu președintele Federației Internaționale de Gimnastică, Morinari Watanabe, Huttsait a declarat că niciun sportiv din Rusia nu ar trebui să aibă permisiunea să participe la Jocurile Olimpice sau la alte competiții.

„Cu toții susțin acest război și participă la evenimente organizate în sprijinul acestui război”, a spus ministrul, potrivit unei transcrieri de pe site-ul președintelui Volodimir Zelenski.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a recomandat revenirea treptată a sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale în calitate de atleți neutri. Forul nu a luat o decizie cu privire la participarea lor la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.

Ucraina a declarat vineri, 31 martie, că sportivii săi nu vor participa la probele de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2024 dacă vor trebui să concureze împotriva rușilor, o decizie pe care CIO a criticat-o.

Procurorii ucraineni au cerut unui tribunal să îl plaseze pe mitropolitul Pavlo Lebid în arest la domiciliu, acuzându-l pe acesta că susține invazia Rusiei în Ucraina. Instanța a dat curs cererii procurorilor, informează Sky News.

Arestul la domiciliu a fost instituit pentru o perioadă de 60 de zile. De asemenea, instanța a ordonat ca mitropolitul să poarte o brățară electronică de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent.

Clericul a respins cu fermitate aceste acuzații, spunând despre acestea că sunt motivate politic.

El este starețul Mănăstirii Peșterilor din Kiev (Pechersk Lavra), unde își are sediul Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost acuzată de agențiile de securitate ucrainene că are legături cu Rusia.

Vitalii Merinov, un cvadruplu campion mondial de kickboxing care a luptat pe frontul din Ucraina, a murit vineri seară din cauza rănilor suferite pe câmpul de luptă, a anunțat sâmbătă primarul orașului Ivano-Frankivsk, potrivit CNN.

Edilul Ruslan Martsinkiv a afirmat, într-o postare pe Facebook, că moartea lui Merinov reprezintă „o pierdere ireparabilă pentru comunitatea din Ivano-Frankivsk” . Merinov fusese, de asemenea, membru al comitetului executiv al consiliului municipal, potrivit lui Martsinkiv.

„Vitalii Merinov a plecat la război în prima zi a invaziei pe scară largă”, a scris Martsynkiv. „A suferit o rană de șrapnel la picior în timpul uneia dintre bătălii. Merinov și-a revenit și s-a întors pe front și a apărat Ucraina până la ultima suflare”, a adăugat primarul.

Martsinkiv nu a precizat în ce bătălie a suferit Merinov ultimele răni. Campionul ucrainean de kickboxing era căsătorit și avea o fetiță de doi ani, a precizat edilul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care instituie sancţiuni împotriva a sute de companii, organizaţii şi persoane acuzate de sprijinirea invaziei ruse în Ucraina, informează Agerpres citând agenția germană de presă DPA. În majoritatea cazurilor, măsurile se aplică pe termen de zece ani.

Sunt vizaţi în special directori ai unor fabrici de armament şi ai unor instituţii de cercetare militară. Printre instituţiile afectate sunt ministerul finanţelor de la Moscova şi Consiliul Federaţiei – camera superioară a parlamentului Rusiei, precum şi Gardienii Revoluţiei, forţa militară de elită a Iranului, în contextul suspiciunilor că Teheranul le livrează ruşilor drone de tip kamikaze, folosite în Ucraina.

Sancţiunile sunt în mare măsură simbolice, deoarece puţine din entităţile de pe listă au proprietăţi în Ucraina.

Au fost luate însă măsuri şi împotriva unor ucraineni, inclusiv a lui Viaceslav Bohuzlaev, fostul director al producătorului de turbine Motor Sich; compania are sediul în oraşul Zaporojie din sudul Ucrainei, ocupat de forţele ruse. Bohuzlaev se află în arest din toamna trecută, fiind suspectat de colaborare cu Rusia.

Ministerul Apărării din Ucraina a publicat sâmbătă pe Twitter o înregistrare cu obuzierele britanice L119, scrie The Guardian.

„Obuzierele L119 sunt ușor de identificat prin accentul lor britanic și precizia lor distinctivă”, a precizat ministerul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă seară că este absurd ca Rusia preia președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, adăugând că acest lucru arată „falimentul total” al instituției, informează Reuters.

Sâmbătă, Rusia a preluat președinția celui mai important organism de securitate al ONU, care se rotește în fiecare lună. Ultima dată când Moscova a deținut această funcție a fost în februarie 2022, când trupele ruse au lansat invazia pe scară largă din Ucraina.

„Din nefericire, avem… niște știri evident absurde și distructive”, a declarat Zelenski, în discursul său video de seară adresat națiunii, precizând că bombardamentele rusești au ucis vineri un băiețel de doar cinci luni.

„Și, în același timp, Rusia prezidează Consiliul de Securitate al ONU. Este greu de imaginat ceva care să dovedească mai mult falimentul total al unor astfel de instituții”, a subliniat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai declarat că este timpul pentru o revizuire generală a instituțiilor internaționale, inclusiv a Consiliului de Securitate al ONU.

„Reforma este în mod evident necesară pentru a împiedica un stat terorist – și orice alt stat care vrea să fie terorist – să distrugă pacea”, a spus el.

Mai multe detalii: Zelenski afirmă că președinția rusă a Consiliului de Securitate al ONU este „absurdă” și dovedește „falimentul total” al instituției

Armata rusă a lansat două atacuri cu rachete asupra orașului Avdiivka din regiunea Donețk, situat pe linia frontului, provocând daune semnificative infrastructurii, a anunțat sâmbătă șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Nicio persoană nu a fost ucisă în urma bombardamentelor, a precizat el.

Vineri, 31 martie, un băiețel de cinci luni și bunica lui în vârstă de 69 de ani au fost uciși într-o casă în urma bombardamentelor de artilerie ale Rusiei asupra orașului Avdiivka, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

Țările NATO intenționează să trimită în Ucraina două batalioane de tancuri de luptă germane Leopard-2 și patru batalioane de tancuri Leopard-1, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, pentru Die Welt, potrivit The Kyiv Independent.

Cele 160 de tancuri reprezintă aproximativ jumătate din cele 300 de tancuri cerute de Ucraina pentru așteptata sa contraofensivă așteptată din primăvară/vară.

Pistorius a precizat că Polonia, împreună cu aliații din cadrul NATO, va trimite Kievului două batalioane de Leopard-2, pentru un total de 60 de tancuri.

Patru batalioane de 100 de tancuri Leopard-1 ar putea fi livrate până la sfârșitul anului, a spus el.

„Nu văd un scenariu în care ar fi posibilă trimiterea de tancuri Leopard suplimentare în Ucraina dincolo de ceea ce a fost anunțat. Rezervele noastre, ca și cele ale altor țări, sunt limitate”, a precizat Pistorius.

Tancurile de luptă Leopard 2 promise Ucrainei de către Germania urmează să fie livrate la începutul lunii aprilie, anunțase Pistorius pe 26 ianuarie, citat de Deutsche Welle. Pistorius a precizat că NATO ar putea probabil să furnizeze Ucrainei 62 de tancuri de luptă principale Leopard 2 (tancuri de fabricație germană).

Ministrul a adăugat atunci că, per total, partenerii occidentali ai Ucrainei ar fi teoretic capabili să livreze 300 de tancuri, așa cum a cerut Kievul, contrazicând o declarație din 15 februarie potrivit căreia aliații occidentali nu vor putea furniza Ucrainei două batalioane întregi de tancuri Leopard 2 promise anterior.

Cu toate acestea, Pistorius a spus că are dubii că Germania va aproba livrări suplimentare de Leopard 2, deoarece industria țării trebuie mai întâi să înlocuiască tancurile din stocurile germane.