Război în Ucraina, ziua 404 | Orașele Bahmut, Avdiivka și Marinka, lovite de 45 de atacuri

Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni un decret pentru înființarea unui fond special destinat să-i ajute pe soldații care luptă în Ucraina și pe familiile acestora, scrie The Moscow Times preluând AFP.

Decretul emis în sprijinul „Apărătorilor Patriei” a fost publicat pe site-ul oficial al guvernului rus.

Măsurile sunt „menite să asigure o viață decentă” pentru soldații implicați în ofensiva din Ucraina, precum și pentru partenerele și copiii lor, potrivit decretului semnat de Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin înființează un fond special pentru soldații care luptă în Ucraina și pentru familiile acestora, menit „să le asigure o viață decentă”

Oficialii din regiunea Briansk din Rusia, aflată în apropiere de granița cu Ucraina, au anunțat că o dronă a aruncat un dispozitiv exploziv asupra unui birou regional de înrolare militară, informează Ukrainska Pravda.

Aleksandr Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris, într-un mesaj publicat luni seară pe Telegram, că districtul Sevsky a fost atacat. Potrivit oficialului rus, sediul unui birou de înrolare militară a fost avariat în urma lansării unui dispozitiv exploziv. Guvernatorul nu a raportat victime.

Bogomaz a acuzat forțele armate ucrainene de efectuarea acestui atac.

Soldații și voluntarii ucraineni îi îndeamnă pe locuitorii din Ceasiv Iar să părăsească orașul, relatează Sky News.

Ceasiv Iar se află aproape de linia frontului din regiunea estică Donețk, unde au avut loc cele mai aprige lupte din ultimele luni, în special la Bahmut.

Condițiile meteo de acolo sunt în mod clar încă foarte reci, cu zăpadă rămasă pe sol.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a luat în derâdere, luni, îngrijorările că țara sa nu și-ar putea exercita în mod corect mandatul pentru luna aprilie la președinția rotativă a Consiliului de Securitate în timp ce se derulează războiul din Ucraina, relatează CNN.

Nebenzia a subliniat că SUA au deținut președinția Consiliului în 2003 – anul în care a fost invadat Irakul.

El a spus că nu au existat plângeri în februarie 2022, când Rusia a prezidat forul internațional, în timp ce trupele sale au demarat „operațiunea militară specială”.

Diplomatul a declarat că, atâta timp cât ordinea mondială este menținută, nu va exista nicio schimbare în procedurile ONU care ar putea duce la o schimbare a statutului Rusiei.

Rusia a preluat sâmbătă președinția celui mai important organism de securitate al ONU, care se rotește în fiecare lună.

Kremlinul se așteaptă la o participare mai mare decât în mod normal la alegerile prezidențiale din 2024, președintele Vladimir Putin urmând să obțină cel puțin trei sferturi din voturi, potrivit unor surse citate luni de site-ul de știri RBC, potrivit The Moscow Times.

Valorile de referință ale Kremlinului anticipează o prezență la vot de 70% și 75% din voturi acordate lui Putin, potrivit strategiei administrației prezidențiale prezentate săptămâna trecută la un seminar pentru oficialii regionali organizat într-un complex din afara Moscovei.

„Discuția a fost despre faptul că este nevoie de mai mult decât data trecută (la alegerile din 2018, n.r.)”, a declarat pentru RBC unul dintre participanții la seminar.

Mai multe detalii: Kremlinul țintește, în strategia pentru alegerile din 2024, o victorie a lui Vladimir Putin cu 75% din voturi, scrie presa rusă

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că aliații occidentali au livrat Ucrainei un ajutor militar de peste 70 de miliarde de dolari în ultimul an, de la începutul invaziei ruse, relatează CNN.

„Nu există semne că președintele Putin se pregătește pentru pace. El se pregătește pentru mai mult război”, a avertizat Stoltenberg, vorbind la o conferință de presă la Bruxelles.

Stoltenberg a adăugat că aliații au livrat 65 de miliarde de euro (aproximativ 70,7 miliarde de dolari) sub formă de ajutor militar și a salutat sosirea recentă a unor tancuri de luptă moderne și a altor vehicule blindate în Ucraina.

„Acestea pot face o diferență reală pe linia frontului și pot permite forțelor ucrainene să elibereze mai mult teritoriu”, a spus el.

Șeful NATO a afirmat că sprijinul alianței pentru Ucraina este „pe termen lung” și a precizat că „vom discuta despre modul în care ne putem intensifica sprijinul, inclusiv prin continuarea consolidării forțelor armate ucrainene și sprijinirea tranziției de la echipamentele și doctrina din epoca sovietică la cea a NATO”.

Stoltenberg a mai spus că aliații trebuie să abordeze alte amenințări și provocări, invocând instabilitatea, terorismul și influența tot mai mare a Iranului, Rusiei și Chinei. El i-a îndemnat pe aliați să investească mai mult în apărare pentru a face față tuturor acestor probleme de amploare.

Norvegia și Danemarca vor coopera pentru a dona Ucrainei 8.000 de obuze de artilerie, a anunțat luni guvernul norvegian, într-un comunicat, potrivit CNN.

„Norvegia donează proiectilele, în timp ce Danemarca donează focoasele asociate, sacii de propulsie și cartușele de amorsă”, se arată în comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la anunț, afirmând într-un mesaj publicat pe Twitter că este recunoscător pentru această donație.

„Le sunt recunoscător guvernelor danez și norvegian (…) pentru inițiativa comună de a transfera un lot suplimentar de obuze de artilerie către Ucraina. Asistența militară în timp util din partea partenerilor este cheia pentru a aduce mai aproape victoria noastră comună!”, a afirmat Zelenski.

Proiectilele vor fi „muniție de artilerie standard NATO de 155 mm și vor completa donația daneză de 19 obuziere autopropulsate Caesar”, a adăugat comunicatul transmis de Norvegia.

Proiectilele de artilerie ale Norvegiei vor fi livrate din stocul propriu al forțelor armate ale țării.

Finlanda nu a cerut statelor membre NATO să staționeze trupe pe teritoriul său, a declarat un comandant de rang înalt din cadrul alianței militare, în timp ce Helsinkiul se pregătește să adere la aceasta, relatează Al Jazeera.

„Dacă vom staționa sau nu trupe în Finlanda este o întrebare care începe cu Finlanda”, a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO.

„Deocamdată, nu există o astfel de cerere. Dar, bineînțeles, ar putea veni în viitor și atunci va trebui să analizăm acest lucru atunci când se va întâmpla”, a declarat Bauer, într-un interviu acordat agenției de presă AFP.

Premierii ceh și slovac au îndemnat luni UE să exercite o „presiune țintită” asupra Kremlinului, prin aplicarea integrală a sancțiunilor impuse după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, informează AFP, potrivit Al Jazeera.

„Este important ca UE și partenerii săi să continue să exercite o presiune țintită asupra Federației Ruse și să pună în aplicare în mod riguros sancțiunile”, au declarat cei doi prim-miniștri, într-un comunicat comun.

De asemenea, aliații ar trebui „să împiedice ocolirea sancțiunilor și să creeze mecanisme pentru a-i pedepsi pe cei responsabili de infracțiuni legate de această agresiune”, au adăugat ei.

Guvernele ceh și slovac, conduse de Petr Fiala și, respectiv, de Eduard Heger, au avut o reuniune comună în orașul Trencin din vestul Slovaciei.

Corespondentul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care a fost arestat și acuzat de spionaj în Rusia săptămâna trecută, a făcut apel, prin intermediul avocaților săi, împotriva deciziei prin care a fost plasat în detenție, a anunțat luni agenția rusă de presă Interfax citând un tribunal din Moscova, potrivit Al Jazeera.

„Același avocat (din oficiu) care l-a reprezentat pe Gershkovici în momentul arestării sale a făcut apel”, a declarat o purtătoare de cuvânt a tribunalului moscovit din Lefortovo, citată de AFP.

„Data audierii apelului privind detenția va fi anunțată săptămâna aceasta”, a adăugat ea, precizând că cererea va fi analizată de o instanță superioară.

Joi, un tribunal din Moscova l-a plasat pe Gershkovici în arest preventiv până pe data de 29 mai, decizie pe care recursul urmărește să o anuleze.

Președintele rus Vladimir Putin i-a acordat postum Ordinul Curajului jurnalistului Vladlen Tatarski, care a murit într-o explozie într-o cafenea din Sankt Petersburg, informează ziarul de stat Izevstia.

„Pentru curajul și curajul arătat în îndeplinirea îndatoririi profesionale, acordați Ordinul Curajului lui Fomin Maxim Yurievich (Vladlen Tatarski), corespondent de război (postum)”, se spune în decretul semnat luni de liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Ordinul Curajului, acordat postum corespondentului militar Vladlen Tatarski

Ucraina a primit luni prima tranșă de 2,7 miliarde de dolari, în cadrul programului Mecanismului Extins de Creditare al Fondului Monetar Internațional (FMI), a anunțat ministrul de finanțe Sergiy Marchenko, potrivit The Guardian și Al Jazeera.

„Le sunt recunoscător partenerilor noștri pentru că au sprijinit Ucraina pe drumul spre victorie”, a scris Marchenko, pe Twitter.

FMI a anunțat vineri că boardul său executiv a aprobat un program de împrumut pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari (12,6 miliarde de lire sterline) pentru Ucraina, parte a unui pachet global de 115 miliarde de dolari (92,8 miliarde de lire sterline) pentru a sprijini economia țării în lupta împotriva invaziei Rusiei.

Mecaniscmul extins de creditare este primul program major de finanțare convențională aprobat de FMI pentru o țară implicată într-un război de amploare.

Decizia a deschis calea pentru deblocarea imediată a 2,7 miliarde de dolari către Kiev și impune Ucrainei să realizeze reforme ambițioase, în special în sectorul energetic, a precizat FMI, într-un comunicat.

Președintele Volodimir Zelenski a adus luni un omagiu curajului celor aproape 400 de locuitori ai unui sat din nordul Ucrainei care au fost ținuți în subsolul unei școli timp de 27 de zile, înainte de a fi eliberați în urmă cu un an, relatează Reuters.

Liderul ucrainean s-a deplasat la Iahidne, unde a ținut un discurs emoționant în care a amintit cum au fost ținuți captivi sătenii într-un spațiu de mai puțin de 200 de metri pătrați în prima lună a invaziei ruse.

El a spus că 11 persoane au murit în timpul calvarului.

„Acești oameni au reușit cumva să supraviețuiască și au așteptat Ucraina în întuneric”, a spus Zelenski, care a părut vizibil emoționat. „Ei au trăit stând în picioare”, a precizat el.

Zelenski a fost însoțit în vizita la Iahidne, un sat din regiunea Cernihiv, de vicecancelarul german Robert Habeck și de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric.

Pe canalul său oficial Telegram, Zelenski a scris: „Vreau să le mulțumesc locuitorilor din Iahidne. Ei au îndurat tortura – un drum teribil, drumul eroilor absoluți. Mulțumesc Ucrainei pentru că are astfel de luptători pentru viață”.

Comisiile de specialitate din cadrul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus)lucrează la o serie de amendamente care să completeze legislația în vigoare, cu scopul de a interzice activitățile Curții Penale Internaționale (CPI) în Rusia și de a incrimina apelurile publice făcute pentru aplicarea deciziilor acesteia, relatează publicația rusă independentă Meduza.

Amendamentul legislativ aflat în curs de elaborare vorbește despre interzicerea organizațiilor internaționale și a activităților acestora dacă acțiunile lor sunt îndreptate „împotriva Federației Ruse și a cetățenilor săi”.

În același timp, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, i-a încurajat pe legiuitorii ruși să ia în considerare incriminarea oricărei colaborări cu CPI sau a apelurilor publice pentru aplicarea deciziilor Curții pe teritoriul rus.

Mai multe detalii: Duma de Stat a început demersurile pentru interzicerea activităților Curții Penale Internaționale în Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis luni că alianța va continua să sprijine Ucraina în pofida „retoricii nucleare periculoase și nesăbuite a Rusiei”, informează The Kyiv Independent.

El a adăugat că Kievul poate câștiga războiul și poate deveni într-o zi un membru cu drepturi depline al NATO.

Stoltenberg a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că „poziția NATO rămâne neschimbată și că Ucraina va deveni membru al alianței”.

Șeful NATO a subliniat că „principalul obiectiv” îl reprezintă asigurarea faptului că Ucraina rămâne o națiune suverană și independentă în Europa.

„Primul pas spre aderarea Ucrainei la NATO este să ne asigurăm că Ucraina câștigă și de aceea SUA și partenerii săi au oferit un sprijin fără precedent pentru Ucraina”, a adăugat el.

„Nu vă pot da o dată exactă, dar ceea ce pot spune este că aliații sunt extrem de concentrați pe asigurarea faptului că Ucraina va învinge”, a declarat Stoltenberg, răspunzând la o întrebarea adresată de The Kiev Independent.

El a adăugat că aliații continuă să ofere un „nivel consistent de sprijin” pentru Ucraina și să demonstreze că „ușa NATO rămâne deschisă”.

Comentariile lui Stoltenberg cu privire la perspectivele aparent îndepărtate ale Ucrainei de a adera la Alianța Noard-Atlantică vin la șase luni după ce președintele Volodimir Zelenski a depus o cerere de aderare rapidă la NATO, după ce Rusia a anexat patru regiuni ucrainene, în septembrie anul trecut.

În ciuda asigurărilor șefului NATO că Ucraina va adera într-o zi la alianță, perspectivele de aderare sunt reduse până când războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia.

Vorbind cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, Stoltenberg a declarat că Ucraina trebuie să implementeze mai multe reforme – de la combaterea corupției la modernizarea sectorului de apărare – pentru a se apropia de NATO.

Potrivit lui Stoltenberg, în cadrul următoarei reuniuni, statele membre vor discuta despre „nevoia urgentă” de a continua sprijinul letal și non-letal pentru Ucraina.

„S-au întâmplat deja multe, dar trebuie să facem mai mult și trebuie să lucrăm la acest lucru dintr-o perspectivă multianuală, pe termen lung” pentru a ajuta Ucraina împotriva „războiului brutal de agresiune al Rusiei”, a afirmat Stoltenberg.

La reuniunea de marți, Finlanda va deveni oficial membră a NATO, iar Suedia urmează să facă un pas similar în viitorul apropiat, a precizat Stoltenberg. Cele două țări au solicitat să adere la NATO la câteva luni după ce vecinul lor, Rusia, și-a lansat invazia pe scară largă din Ucraina.

„Nu este treaba Moscovei să decidă cine va fi membru al NATO sau nu”, a mai spus Stoltenberg.

Presa rusă anunță arestare lui Dmitri Kasințev, proprietarul apartamentului în care a fost arestată Daria Trepova, tânăra de 26 de ani acuzată de atacul în urma căruia a fost ucis bloggerul militar Vladlen Tatarski, scrie portalul independent Meduza. Autoritățile încă nu au confirmat încă arestarea bărbatului.

Canalul Telegram Shot a publicat un videoclip cu ceea ce pare a fi un grup de agenți în civil care conduc un bărbat încătușat. Deținutul este Dmitri Kasințev, 27 de ani, proprietarul apartamentului din Sankt Petersburg de unde ea a fost ridicată.

Mai multe detalii: Bărbat reținut la Sankt Petersburg, în legătură cu asasinarea lui Vladlen Tatarski

În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 45 de atacuri rusești, iar orașele Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân epicentrul acțiunilor de luptă, a anunțat luni Statul Major General al armatei ucrainene, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale despre invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe fronturile din Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Datorită acțiunilor coordonate ale unităților Forțelor de Apărare ale Ucrainei și a eroismului fiecărui soldat, peste 45 de atacuri inamice au fost respinse pe parcursul zilei. Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân epicentrul acțiunilor de luptă”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat cinci lovituri asupra unor grupuri de soldați și echipamente militare rusești pe parcursul zilei. Apărătorii ucraineni au doborât, de asemenea, o dronă rusă de recunoaștere, a precizat conducerea armatei ucrainene.

La rândul lor, unitățile Forțelor de Rachete și ale Artileriei ucrainene au lovit un grup de efective rusești.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au efectuat 3 raiduri cu rachete și 17 lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a ataca pozițiile ucrainene și infrastructura civilă a acestor orașe de peste 20 de ori.

Pe fronturile din Volyn, Polissia, Sivershchyna și Slobozhanshchyna, situația operațională nu s-a schimbat semnificativ și nu au fost detectate semne de formare a unor grupuri ofensive.

Anumite unități ale Forțelor Armate ale Belarusului continuă să îndeplinească sarcini în zonele de frontieră cu Ucraina. Federația Rusă continuă să utilizeze spațiul aerian și teritoriul Belarusului, precum și infrastructura sa militară. Instruirea unităților forțelor armate ruse se desfășoară pe mai multe terenuri de antrenament din Belarus, a susținut Statul Major General.

De asemenea, a fost menținută prezența unităților ruse în zonele de frontieră din regiunile Kursk și Belgorod.

Tot în cursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au atacat zonele așezărilor Zapsillya și Myropillya din regiunea Sumî, precum și Vovchansk, Vovchanski Khutory, Zybyne, Volokhivka, Rublene și Vilkhuvatka din regiunea Harkov.

Pe frontul din Kupiansk, din regiunea Harkov, forțele ruse au atacat localitățile Kamianka, Petro-Ivanivka, Dvorichna, Kutkivka, Zapadne și Masiutivka. În regiunea Luhans au atacat Krokhmalne, iar în regiunea Donețk au fost vizate localitățile Terny și Serebrianka.

Pe frontul din Lîman, forțele ruse nu au avut succes în desfășurarea operațiunilor ofensive în apropierea pădurilor Nevske și Serebrianka. Rușii au desfășurat artileria pentru a ataca orașele Makiivka, Nevske și Bilohorivka, din regiunea Luhansk, și orașele Vesele, Spirne și Rozdolivka, din regiunea Donețk.

Pe frontul din Bahmut, trupele ruse au continuat să ia cu asalt Bahmutul, încercând să preia controlul total al orașului. Rușii au desfășurat operațiuni ofensive în apropiere de Orikhovo-Vasylivka și Ivanivske, dar nu au avut succes, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

Pe fronturile din Avdiivka și Marinka, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive nereușite în apropiere de Sieverne, Pervomaiske și Marinka. În același timp, rușii au atacat Avdiivka, Vodiane, Sieverne, Netailove, Pervomaiske, Heorhiivka, Marinka și Pobieda din regiunea Donețk.

Pe frontul din Șahtarsk, forțele ruse nu au desfășurat operațiuni ofensive pe parcursul zilei. Dronele au fost utilizate în mod activ pentru a regla tirul de artilerie al trupelor ruse. Acestea au bombardat așezările Novomykhailivka, Vuhledar, Prechystivka, Zolota Nyva, Velyka Novosilka și Vremivka din regiunea Donețk.

Pe fronturile din Zaporojie și Herson, rușii nu au desfășurat acțiuni active și, în schimb, și-au sporit capacitățile de apărare. Forțele ruse au efectuat bombardamente asupra așezărilor de lângă linia de confruntare militară. Printre acestea se numără Olhivske, Huliapole, Charivne, Bilohiria, Mala Tokmachka și Kamianske din regiunea Zaporojie, precum și orașul Herson.

În districtul Skadovsk din regiunea Herson, autoritățile ruse de ocupație au început să întocmească liste cu locuitorii care sunt de acord să se „evacueze” în Crimeea sau pe teritoriul Federației Ruse. „Evacuarea” se va face deocamdată pe bază de voluntariat, începând cu femeile și copiii, mai susține Statul Major General ucrainean în actualizare.

Ucraina încă luptă din greu pentru orașul Bahmut din regiunea estică Donețk, iar bătălia nu s-a încheiat, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, John Kirby, potrivit Reuters.

Ucrainenii nu au fost respinși din oraș, le-a spus reporterilor John Kirby, adăugând că un pachet suplimentar de asistență pentru Ucraina ar putea fi așteptat săptămâna aceasta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni despre viitoarea contraofensivă de primăvară a Kievului, afirmând că forțele ruse „încă mai au timp să plece, altfel le vom distruge”, relatează The Kyiv Independent.

Zelensk a spus, în cadrul unei ceremonii în satul Iahidne din regiunea Cernihiv, unde a fost însoţit de vicecancelarul german Robert Habeck, că nu poate divulga detalii specifice despre viitoarea contraofensivă, „deoarece nu putem da teroriștilor din Federația Rusă ocazia de a se pregăti pentru măsurile și pașii noștri spre eliberare”.

„Dar o vom face (demararea contraofensivei, n.r.), şi ei trebuie s-o ştie. Încă mai au timp să plece de aici, altfel îi vom distruge”, a punctat liderul ucrainean.

Discuțiile în jurul contraofensivei de primăvară sunt purtate de luni de zile.

Pe 25 martie, Zelenski a declarat că această contraofensivă a fost amânată din cauza lipsei de arme, inclusiv echipamente grele și avioane de luptă.

Slovacia și Polonia au fost primele țări care au făcut un pas înainte și au promis avioane de luptă Ucrainei. Slovacia a transferat, pe 23 martie, patru din cele 13 avioane MiG-29, iar Polonia a livrat primul lot pe data de 3 aprilie.

Până în prezent, nicio țară nu a decis să trimită avioane de vânătoare construite în Occident, deși mai mulți aliați din cadrul NATO, inclusiv Marea Britanie, nu au exclus în mod public o astfel de acțiune.

Ministrul apărării, Oleksii Reznikov, a spus într-un interviu acordat canalului estonian ERR că este probabil ca armata ucraineană să își lanseze contraofensiva în aprilie sau mai. „Sunt sigur că vom continua să eliberăm teritoriile ocupate temporar, așa cum s-a făcut în regiunile Kiev, Cernihiv, Sumî, Harkov, Herson. Toate acestea vor continua”, a declarat Reznikov.

O inspecţie a pregătirii de luptă a armatei belaruse a început luni, la ordinul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Ministerul Apărării de la Minsk, potrivit agenției spaniole de știri EFE, preluată de Agerpres.

Inspecţia survine după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat un acord cu Lukaşenko pentru staţionarea unor arme nucleare tactice ale armatei ruse în Belarus, şi înaintea unei întâlniri pe care cei doi preşedinţi o vor avea săptămâna aceasta la Kremlin.

Potrivit Ministerului Apărării din Belarus, această inspecţie constă într-o activitate cu caracter integral care „permite determinarea capacităţii comandanţilor de a conduce unităţile militare subordonate în condiţii de alertă maximă de luptă, precum şi a capacităţii unităţilor militare de a îndeplini misiunile indicate în termenele stabilite”.

Statul Major al armatei belaruse a semnalat că în timpul acestei inspecţii „sunt prevăzute mişcări de echipamente militare, este posibil să fie limitat temporar transportul civil pe şoselele de uz comun şi în diverse teritorii”.

Belarusul, principalul aliat al Rusiei în campania militară contra Ucrainei, găzduieşte o grupare a armatei ruse alcătuită din aproximativ 9.000 de soldaţi, 170 de tancuri, 200 de blindate şi circa 100 de piese de artilerie.

Doisprezece prizonieri ucraineni s-au întors acasă din captivitatea rusă – 10 militari și doi civili, a anunțat luni Ucraina, potrivit CNN.

Cinci dintre ei au fost grav răniți, potrivit Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

Militarii au fost capturați în diferite părți ale liniilor de front, a adăugat acesta.

Pe 24 martie, „Ucraina a returnat Rusiei în mod voluntar și necondiționat toți cei cinci prizonieri grav răniți care erau transportabili”, a precizat Comandamentul, dar a adăugat că Rusia a eliberat „doar cinci ucraineni grav răniți, nu pe toți, așa cum cer convențiile internaționale semnate de Rusia”.

Decizia Rusiei arată „o lipsă flagrantă de interes pentru stabilirea unor schimburi ulterioare pentru categorii deosebit de vulnerabile de prizonieri și ostatici civili”, a precizat cartierul general al Comandamentului.

De la începutul invaziei, în februarie anul trecut, 2.005 ucraineni au fost eliberați din captivitate, potrivit Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

Șeful agenției nucleare din cadrul Națiunilor Unite (Agenția Internațională pentru Energie Atomică – AIEA), Rafael Grossi, se va deplasa miercuri în enclava rusă Kaliningrad din țările baltice pentru a discuta despre siguranța centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, a declarat un purtător de cuvânt al agenției pentru CNN.

„Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, va vizita Kaliningrad miercuri, ca parte a consultărilor sale în desfășurare, menite să asigure protecția centralei nucleare de la Zaporojie, din Ucraina, în timpul conflictului militar”, a declarat luni purtătorul de cuvânt.

Centrala a fost ocupată de forțele ruse încă din luna martie a anului trecut și este acum administrată de agenția atomică rusă Rosatom.

Situația de la centrala nucleară nu s-a îmbunătățit, potrivit șefului AIEA, care a vizitat situl săptămâna trecută și a vorbit despre creșterea activității militare în zonă.

În timpul vizitei, Grossi a declarat că încearcă să formuleze „propuneri realiste și viabile” care să fie acceptabile pentru ambele părți.

Guvernul SUA „depune eforturi importante” pentru a obține eliberarea lui Evan Gershkovici, reporterul Wall Street Journal reținut în Rusia sub acuzația de spionaj, a anunțat luni Casa Albă, potrivit The Guardian și Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, le-a spus reporterilor: „Am făcut eforturi din momentul în care am aflat că reporterul a fost reținut”.

Statele Unite urmăresc „cu atenție, cu fermitate, îndeaproape” detenția acestuia, a adăugat el.

Joia trecută, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a anunțat că l-a arestat pe Evan Gershkovici, acuzându-l că a adunat informații despre o companie rusă din domeniul apărării, presupusele date colectate de acesta fiind considerate secret de stat.

O agenție din cadrul Națiunilor Unite afirmă că invazia rusă în Ucraina a provocat până în prezent daune de aproximativ 2,6 miliarde de dolari patrimoniului și siturilor culturale ale țării, relatează Al Jazeera.

Aproximativ 250 de monumente au fost fie deteriorate, fie distruse, în special în estul țării, a precizat UNESCO.

De asemenea, industriile culturii, turismului, sportului și divertismentului din Ucraina au pierdut în total 15,1 miliarde de dolari din venituri de când a început războiul, în februarie 2022 încoace, a estimat agenția ONU.

Directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, a declarat, cu ocazia unei vizite în Ucraina, că este nevoie de 6,9 miliarde de dolari pentru a repara pagubele și a repune pe picioare aceste industrii.

„Vom ajuta autoritățile ucrainene să elaboreze un plan național de reconstrucție pentru sectorul cultural”, a spus ea.

O mașină a explodat în dimineața zilei de luni în orașul Melitopol din regiunea Zaporojie, aflat sub ocupație rusă, rănindu-l pe colaboraționistul local Maksym Zubariev, a anunțat primarul Ivan Fedorov, aflat în exil, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit edilului, Zubariev „a fost unul dintre primii care a colaborat cu inamicul”, conducând administrația de ocupație din Yakymivka, un oraș din apropierea Melitopolului.

Interpușii instalați de Moscova în Melitopol au anunțat, de asemenea, rănirea lui Zubariev în explozie, adăugând că starea acestuia este „gravă”.

Melitopol, oraș cu aproximativ 150.000 de locuitori din regiunea Zaporojie, a fost ocupat de Rusia la sfârșitul lunii februarie anul trecut, la câteva zile după începutul invaziei. Acesta este situat între Herson și Mariupol, la câțiva kilometri nord de coasta Mării Negre.

Potrivit presei ruse de stat, partizanii ucraineni l-au vizat pe 23 martie și pe Serhii Skovyrk, un alt colaboraționist din Melitopol, responsabil cu menținerea ordinii.

Mai mulți colaboraționiști din zonele ocupate de Rusia au avut parte de destine similare de la începutul invaziei. Cel mai important exemplu este cel al lui Kirill Stremousov, șeful adjunct al administrației de ocupație din regiunea Herson, care a murit într-un accident de mașină împreună cu un alt colaboraționist pe data de 9 noiembrie 2022.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a refuzat să facă orice comentariu cu privire la explozia care l-a ucis duminică, într-o cafenea din Sankt Petersburg, pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, informează CNN.

Zelenski a declarat, în timp ce se afla într-o vizită în regiunea nordică Cernihiv alături de vicecancelarul german Robert Habeck: „Despre Sankt Petersburg. Nu mă gândesc la ce se întâmplă la Sankt Petersburg sau la Moscova. Ei trebuie să se gândească. Rusia trebuie să se gândească la orașele lor. Eu mă gândesc la țara noastră. Și la orașele noastre”.

Mai multe detalii: Prima reacție a lui Volodimir Zelenski după explozia din Sankt Petersburg care l-a ucis pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski

Organizația „Salvați Copiii” afirmă că cel puțin 501 de copii ucraineni au murit de la începutul războiului, dar se teme că numărul real este mult mai mare, scrie Al Jazeera.

Un nou raport al acestei organizații nonguvernamentale a constatat că, începând din februarie 2022, cel puțin un copil a murit zilnic, principala cauză fiind „armele explozive”.

„În primul an de război pe scară largă, 404 copii au fost uciși de bombardamente, rachete și lovituri cu drone, iar alți 850 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost în regiunile Harkov și Donețk, unde luptele active s-au derulat în mod continuu începând din februarie anul trecut”, se arată în raport.

Sonia Khush, directorul de țară al organizației „Salvați Copiii” din Ucraina, a declarat: „500 de copii uciși reprezintă încă o altă bornă tragică atinsă în acest război”.

„Este cu 500 mai mult decât ar trebui să fie. Fete și băieți nevinovați sunt în continuare răniți și uciși în fiecare zi în Ucraina, unde violențele, inclusiv utilizarea de arme explozive în zonele urbane, s-au ivit la orizont”, a adăugat Khush.

Acest număr de copii ucraineni uciși până acum în război – cel puțin 501- a fost confirmat luni și de Catherine Russell, directoarea executivă a Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), potrivit CNN.

„O altă etapă tragică pentru copiii și familiile din Ucraina”, a scris, Russell într-un mesaj publicat pe Twitter.

Russell a avertizat că cifra reală este „probabil mult mai mare” decât cifrele verificate de agenția ONU.

În plus, aproape 1.000 de copii ucraineni au fost răniți, „rămânând cu răni și cicatrici – atât vizibile, cât și invizibile – care ar putea dura toată viața”, a adăugat ea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat luni dorinţa ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie închis într-o pivniţă fără toaletă, după ce a vizitat un sat ucrainean eliberat în urmă cu un an şi unde, conform oficialilor ucraineni, mare parte dintre localnici au fost sechestraţi de soldaţii ruşi într-o pivniţă, informează Agerpres preluând AFP.

„Toţi aceşti oameni stăteau într-un întuneric total, aşteptând revenirea ucrainenilor. Ei au scris pe ziduri numele celor care au murit şi datele pentru a nu-i uita. Şi copiii au inscripţionat cuvintele imnului ucrainean”, a susţinut Zelenski în timpul unei ceremonii în acel sat din regiunea Cernigov, unde a fost însoţit de vicecancelarul german Robert Habeck.

„După ce am văzut asta, vreau ca preşedintele rus să-şi petreacă restul vieţii într-o pivniţă cu o găleată în loc de toaletă”, a mărturisit preşedintele ucrainean.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Vreau ca preşedintele rus să-şi petreacă restul vieţii într-o pivniţă cu o găleată în loc de toaletă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că salută planul de pace al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care respectă principiile centrale ale cartei ONU, dar că nu sunt semne că liderul rus Vladimir Putin se pregăteşte pentru pace, ci pentru „mai mult război”, relatează Agerpres.

Stoltenberg a afirmat că marţi la sediul Alianţei va avea loc comisia NATO-Ucraina, la care va participa ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, în cadrul căreia se va discuta despre războiul de agresiune al Rusiei şi despre sprijinul NATO pentru Kiev.

El a salutat planul de pace al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care „respectă principiile centrale ale cartei ONU” şi „asigură fundaţia pentru o pace justă şi sustenabilă”.

„Dar nu există semne că preşedintele Putin se pregăteşte pentru pace. Se pregăteşte pentru mai mult război. De aceea suntem uniţi în determinarea noastră de a menţine cursul actual. Şi să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a spus secretarul general al NATO.

Mai multe detalii: Șeful NATO salută planul de pace al preşedintelui Zelenski, dar avertizează că Putin se pregătește pentru „mai mult război”

Potrivit agenției ruse de știri TASS, Daria Trepova, arestată sub suspiciunea de ucidere a bloggerului militar Vladlen Tatarski, a recunoscut că ea a adus statueta care a explodat în cafeneaneau din Sankt Petersburg, scrie Al Jazeera.

Într-o înregistrare video publicată de Ministerul rus al Afacerilor Interne, Trepova a declarat: „Am dus o statuetă acolo, care a explodat”.

Când a fost întrebată pentru ce anume a fost reținută, ea a răspuns: „Aș spune pentru că m-am aflat în locul în care a fost ucis Vladen Tatarski”.

Trepova a refuzat să spună cine i-a dat statueta, afirmând: „Pot să vă explic mai târziu?”.

Mai multe detalii: „Cine ți-a dat statueta?”. Rusia publică imagini din timpul interogatoriului suspectei în cazul uciderii lui Vladen Tatarski

Tatiana Moskalkova, comisarul din Federația Rusă pentru drepturile omului, a declarat pentru agenția rusă de presă TASS că Ucraina și Rusia au făcut recent un schimb de cinci prizonieri de război răniți, scrie The Guardian.

„Astăzi, cinci militari răniți ai forțelor armate ale Ucrainei au fost repatriați în Ucraina. Continuăm să lucrăm în această direcție”, a spus Moskalkova.

TASS relatează că, potrivit acesteia, la sfârșitul lunii martie, Ucraina a predat cinci soldați ruși răniți, care în prezent primesc îngrijiri medicale.

„Le doresc recuperare rapidă și cred că se vor întoarce în curând la familiile și prietenii lor, care îi vor întâmpina ca pe niște adevărați eroi”, a adăugat Tatiana Moskalkova.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, va vizita miercuri Moscova, a declarat luni la televiziunea de stat Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei la organizația internațională de la Viena, scrie The Guardian citând Reuters.

Ulianov a precizat că Grossi se va întâlni cu o delegație rusă și că discuțiile se vor concentra pe situația de la centrala nucleară de la Zaporojie, situată într-o zonă a Ucrainei ocupată de Rusia, în apropierea liniei de front a luptelor dintre forțele ruse și ucrainene.

Forțele ruse au capturat cea mai mare centrală nucleară din Europa în martie 2022 și, de atunci, au forțat personalul ucrainean să continue să o opereze. Ambele părți s-au acuzat reciproc că au bombardat centrala și că riscă să provoace un accident nuclear. Grossi a vizitat și inspectat recent centrala de la Zaporojie pentru a doua oară de la începutul războiului.

Aliații din cadrul NATO sunt „uniți în hotărârea lor de a menține cursul și de a sprijini Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit CNN.

„Nu ne vom lăsa intimidați. Vom continua să susținem Ucraina”, a spus el.

Secretarul general a avertizat că „orice furnizare de ajutor letal din partea Chinei către Rusia” ar fi o „greșeală majoră”, dar a subliniat, de asemenea, că NATO nu a observat nicio schimbare în „poziția nucleară” a Rusiei care să necesite un răspuns din partea Alianței Nord-Atlantice.

„Nu știm când se va încheia acest război, dar atunci când se va încheia, va trebui să punem în aplicare aranjamente astfel încât Ucraina să poată descuraja viitoarele agresiuni și istoria să nu se repete”, a spus Stoltenberg. „Nu putem permite Rusiei să continue să ciopârțească securitatea europeană”, a adăugat șeful NATO.

Rusia își va consolida capacitatea militară în regiunile sale de vest și nord-vest ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO, care va avea loc marți, a anunțat ministrul adjunct rus de Externe, Alexander Grușko, potrivit agenției de presă RIA Novosti, preluată de Reuters.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat anul trecut că Rusia ia „contramăsuri adecvate” și va forma 12 unități și divizii în districtul său militar vestic.

Grușko a declarat luni pentru RIA: „Ne vom consolida potențialul militar în direcția vestică și nord-vestică. În cazul în care forțele și resursele altor țări membre NATO vor fi desfășurate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei”.

Mai multe detalii: Rusia își va întări forțele armate din nord-vestul țării, ca reacție la anunțul primirii Finlandei în NATO

Papa Francisc a făcut apel la rugăciuni pentru „poporul devastat de război” din Ucraina, într-un mesaj publicat luni, la doar câteva zile după ce a fost externat din spital după ce a fost tratat pentru o infecție respiratorie, relatează CNN.

„În aceste zile din Săptămâna Sfântă, să ne rugăm împreună mai intens pentru poporul ucrainean răvășit de război și pentru toate popoarele care se confruntă cu războiul, astfel încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se deschidă căi de pace”, a scris Suveranul Pontif, în mesajul său, publicat pe Twitter.

Belarus a început inspecțiile de pregătire pentru luptă a forțelor sale armate, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat publicat pe Telegram, notează The Guardian.

Ministerul a precizat că inspecțiile vor determina capacitatea unităților militare de a funcționa la „cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut „eliberarea imediată” a cetățeanului american Evan Gershkovich, un reporter al Wall Street Journal care a fost arestat vinerea trecută în Rusia sub acuzația de spionaj, potrivit CNN.

„Mă alătur Statelor Unite în apelul lor către Rusia de a-l elibera pe jurnalistul american Evan Gershkovich”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă luni.

„Arestarea sa este îngrijorătoare. Este important să respectăm libertatea presei, drepturile jurnaliștilor și drepturile de a pune întrebări și de a-și face meseria. Prin urmare, solicităm eliberarea sa imediată.”

Autoritățile ruse l-au reținut pe Gershkovici săptămâna trecută și l-au acuzat de spionaj, semnalând o intensificare semnificativă atât a tensiunilor Moscovei cu Statele Unite, cât și a campaniei sale împotriva presei străine, care a fost supusă unei presiuni intense de când președintele Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei anul trecut.

The Wall Street Journal a respins categoric aceste acuzații, afirmând într-o declarație că „neagă vehement acuzațiile FSB și solicită eliberarea imediată a reporterului nostru de încredere și dedicat”.

Șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, a îndemnat la „o reacție calmă la falsurile care inventează o victorie, care nu există în realitate”, adăugând că „Bahmut este Ucraina”, potrivit The Kyiv Independent.

Yermak nu a precizat la ce „falsuri” se referea, dar probabil era vorba despre declarația din 2 aprilie a fondatorului Grupului Wagner și confident al dictatorului rus Vladimir Putin, Evgheni Prigojin.

Prigozhin a declarat că forțele sale au capturat clădirea administrației orașului Bahmut din regiunea Donețk, ridicând acolo steagul rusesc.

Șeful grupului de mercenari privați susținut de statul rus a adăugat că Bahmut este „luat legal” și că forțele ucrainene erau „concentrate în zona de vest” a orașului.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat în actualizarea sa de dimineață din 3 aprilie că trupele rusești „nu încetează să ia cu asalt Bahmut, încercând să îl ia sub control total”.

Armata ucraineană a respins peste 30 de atacuri în zona Bakhmut în ultimele 24 de ore, potrivit Statului Major General.

Aproximativ 6.000 de mercenari wagnerieni, alături de 20-30.000 de recruți, luptă în prezent în orașul Bakhmut din estul Ucrainei, a declarat la 29 martie președintele Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, citat de CNN.

Potrivit lui Milley, bătălia pentru Bakhmut, care durează de 8 luni, a devenit un „festival de măceluri” pentru forțele rusești.

NATO nu a observat nicio schimbare în abordarea nucleară a Rusiei de la anunțul lui Vladimir Putin potrivit căruia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, spune Stoltenberg, potrivit The Guardian.

„Până acum, nu am văzut nicio schimbare în postura lor nucleară care să necesite vreo schimbare, schimbarea posturii noastre nucleare.”, a transmis acesta.

Polonia a transferat deja primul lot de avioane de luptă MiG-29 către Ucraina, a declarat Marcin Przydacz, șeful Biroului prezidențial polonez pentru politică internațională, pentru RMF 24, marți, potrivit The Guardian.

„Conform informațiilor mele, acest proces a fost deja finalizat, adică transferul acestei prime părți. Bineînțeles, vor exista discuții despre un posibil sprijin suplimentar”, a declarat Przydacz.

Przydacz nu a precizat câte avioane au fost livrate. Președintele polonez Andrzej Duda a declarat la 16 martie că Varșovia va preda Ucrainei primele patru avioane de luptă MiG-29 în zilele următoare.

Forțele aeriene ucrainene nu au comentat încă declarația oficialului polonez.

Ucraina a primit primele patru din cele 13 avioane MiG-29 promise de Slovacia la 23 martie, potrivit site-ului Ministerului slovac al Apărării.

Kievul a cerut aliaților săi să îi furnizeze avioane de luptă pentru a-și putea apăra spațiul aerian și pentru a contraataca mai eficient forțele rusești de pe teritoriul său.

Un oficial ucrainean a declarat luni că forțele ruse sunt „foarte departe” de capturarea orașului Bahmut, situat în estul țării, și că luptele au făcut ravagii în jurul clădirii administrației orașului, unde grupul de mercenari Wagner a afirmat că a arborat steagul rusesc, scrie The Guardian.

„Bahmut este ucrainean, iar ei nu au capturat nimic și sunt foarte departe de a face acest lucru, ca să spunem așa”, a declarat telefonic pentru Reuters Serhiy Cherevatiy, purtător de cuvânt al comandamentului militar din est.

Declarațiile ucrainenilor vin după ce șeful Wagner a declarat că forele sale au capturat Bahmutul.

Forțele rusești au lansat atacuri împotriva a șapte regiuni ucrainene în ultimele 24 de ore, a anunțat la 3 aprilie centrul media al Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Doisprezece civili au fost uciși, iar alți 32 au fost răniți până la ora 9 dimineața.

Atacurile rusești au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Zaporojie, Nikolaiev și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei.

Potrivit raportului, Rusia a lovit un total de 92 de așezări folosind mortiere, tancuri, artilerie, rachete S-300, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), drone și aviație tactică.

Au fost lovite 74 de facilități de infrastructură.

Comitetul de Investigații al Rusiei a raportat că, sub suspiciunea de implicare în explozia dintr-o cafenea din Sankt Petersburg, anchetatorii, împreună cu serviciile operaționale, au reținut-o pe Daria Trepova.

Ea este suspectată de uciderea bloggerului militar Vladlen Tatarski, scrie Kommersant.

„În cazul suspiciunii de implicare în explozia dintr-o cafenea din Sankt Petersburg, angajații Comitetului de anchetă al Rusiei, împreună cu serviciile operaționale, au reținut-o pe Daria Trepova”, a declarat Comitetul de anchetă, într-un mesaj Telegram.

Ziarul Fontanka a relatat că a fost reținută într-un apartament închiriat din cartierul Vyborgsky din Sankt Petersburg.

Daria a fost, pentru 24 de ore, cel mai căutat om din Rusia, după ce a dispărut imediat după ce i-a oferit bustul cu explozibil lui Tatarsky, în cafenea. Inițial, Interfax, citând Fotanka, a anunțat că a fost reținută, dar publicația Fotanka a infirmat informația.

Canalul de Telegram Baza scrie că forțe ale FSB o caută pe tânără, despre care se crede că avea aranjată fuga din țară. Luni de dimineață, Ministerul Afacerilor Interne a pus-o pe Daria Trepova în urmărire, confirmând faptul că tânăra nu a fost reținută.

Forțele de securitate din Rusia confiscă pașapoartele unor înalți oficiali și ale unor directori de companii de stat din cauza paranoiei legate de posibile scurgeri de informații și dezertări, relatează Financial Times, potrivit The Gaurdian.

Citând mai multe persoane familiarizate cu această chestiune, șeful biroului din Moscova al ziarului, Max Seddon, a scris:

„Presiunea crescută reflectă suspiciunea profundă a Kremlinului și a FSB, agenția succesoare a KGB-ului, cu privire la loialitatea elitei civile a Rusiei, dintre care mulți se opun în privat războiului din Ucraina și se agită din cauza impactului acestuia asupra stilului lor de viață.

Un purtător de cuvânt al lui Putin a confirmat că Rusia și-a înăsprit restricțiile privind călătoriile în străinătate pentru unele persoane care lucrează în zone „sensibile”.

Agenția de știri rusă de stat Tass anunță o explozie în Melitopolul ocupat. Aceasta raportează că administrația orașului a declarat că o mașină a explodat în centrul orașului și că o persoană a fost rănită, scrie The Guardian.

Canalul de Telegram al autorității impuse de Rusia în oraș a transmis că există un rănit, în persoana lui Maxim Zubarev, șeful autorității de ocupație din așezarea Yakymivka din regiune. Această informație nu este confirmată.

Un videoclip care circulă pe rețelele de socializare pare să arate o mașină avariată pe stradă. Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

Președintele Volodimir Zelenski va veni în Polonia cu o vizită oficială pe 5 aprilie, potrivit Biroului prezidențial polonez, scrie The Kyiv Independent.

„Miercuri după-amiază, președintele Ucrainei se va întâlni cu polonezii și ucrainenii care trăiesc în țara noastră la Castelul Regal (din Varșovia)”, a scris biroul pe Twitter.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, Zelenski a efectuat două călătorii internaționale.

La 21-22 decembrie, el s-a deplasat la Washington, D.C., pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden și a se adresa Congresului. La 8 februarie, Zelenski a început o călătorie în Europa, vizitând Marea Britanie, Franța și Belgia.

În timpul ambelor călătorii, Zelenski a trecut prin Polonia. La întoarcerea din Statele Unite și din Europa, președintele Ucrainei a avut întâlniri cu omologul său polonez Andrzej Duda

Ocupanții din regiunea Herson se pregătesc de așa-numitele alegeri locale, pe care Rusia intenționează să le organizeze în această toamnă, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Vladyslav Nazarov, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Nazarov, trei partide rusești, și anume Rusia Unită, Partidul Comunist (CPRF) și Partidul Liberal Democrat (LDPR), și-au înregistrat filialele regionale cu adrese legale în orașele ucrainene Henicesk și Melitopol – „capitalele” părților ocupate din regiunile ocupate Herson și Zaporojie.

Nazarov a adăugat că șefii mai multor filiale nou create ale partidelor au fost trimiși în orașele ocupate din Rusia și din peninsula Crimeea ocupată. „Fie că nu au existat destui colaboratori locali pentru ei, fie că nu sunt de încredere”, a explicat el.

Rusia a declarat „anexarea” regiunilor ucrainene Zaporojie, Donețk, Luhansk și Herson la sfârșitul lunii septembrie, după ce reprezentanții Rusiei au organizat referendumuri false în părțile ocupate ale acestor regiuni și au susținut că între 87% și 99% dintre participanți au „votat” pentru aderarea la Rusia, în funcție de regiune.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat, luni, că Rusia a pierdut 175.160 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie anul trecut, scrue The Gaurdian.

Acest număr include 610 pierderi suferite de forțele rusești doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.619 tancuri, 6.993 de vehicule de luptă blindate, 5.553 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.694 de sisteme de artilerie, 527 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 280 de sisteme de apărare aeriană, 306 avioane, 291 de elicoptere, 2.262 de drone și 18 ambarcațiuni.

Vicecancelarul german, Robert Habeck, a sosit în Ucraina într-o vizită surpriză, a anunțat Ministerul german al Energiei și Economiei, în prima sa deplasare în această țară de la izbucnirea războiului, scrie The Guardian.

Un purtător de cuvânt al ministerului a confirmat vizita, spunând că Habeck, care este și ministru al energiei și economiei, a sosit la Kiev luni dimineața devreme.

Purtătorul de cuvânt nu a oferit mai multe detalii pentru Reuters, invocând măsuri de securitate.

Evgheni Prigojin a declarat că steagul a fost arborat duminică, deasupra orașului asediat dun estul Ucrainei, în memoria lui Vladlen Tatarsky, un important blogger militar rus care a murit duminică în urma unei explozii într-o cafenea din Sankt Petersburg, scrie CNN.

„Este 2 aprilie, ora 23:00. Am înălțat un steag rusesc cu inscripția «În amintirea lui Vladlen Tatarsky» și steagul Wagner PMC deasupra administrației orașului Bahmut”, a declarat Evgheni Prigojin, șeful grupului Wagner, într-o declarație video publicată pe canalul oficial de Telegram al holdingului său Concord.

Videoclipul ar fi fost realizat din Bahmut, dar CNN nu a putut confirma imediat locația în care Prigojin a înregistrat mesajul.

În scurta înregistrare video, Prigojin a mai afirmat: „Din punct de vedere legal, Bahmut a fost capturat”.

„Inamicul este concentrat în districtele vestice”, a adăugat el.

Armata ucraineană a respins aceste afirmații în nota sa operațională de duminică, afirmând că „inamicul continuă să ia cu asalt Bahmut. Cu toate acestea, apărătorii noștri țin cu curaj orașul și resping numeroasele atacuri inamice”.

Potrivit oficialilor ucraineni, forțele rusești au vizat comunele Krasnopillia, Bilopillia, Hotin și Iunakivka. Nu au fost raportate victime, notează The Kyiv Independent.

Douăzeci de atacrui au fost raportate în Iunakivka și, în urma bombardamentelor, au fost avariate linii electrice și o întreprindere agricolă.

Șase case au fost avariate din cauza bombardamentelor cu obuze în Hotin, 17 atacuri au fost raportate în Bilopillia și două în Krasnopillia.

Regiunea Sumî este situată la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia. A fost ținta atacurilor zilnice ale Rusiei de peste graniță de când părți din aceasta au fost eliberate de sub controlul rusesc la începutul lunii aprilie 2022.

Rusia intenționează să formeze o divizie de submarine cu destinație specială care vor transporta torpile cu capacitate nucleară Poseidon în cadrul Flotei din Pacific până la sfârșitul anului 2024 sau în prima jumătate a anului 2025, a anunțat agenția rusă de presă Tass, potrivit The Guardian.

Rusia a declarat în ianuarie că a produs primul set de torpile Poseidon, la patru ani după ce președintele Vladimir Putin a anunțat acest nou tip de armă nucleară strategică, confirmând că va avea propria sursă de energie nucleară, potrivit Reuters.

La sfârșitul lunii martie, Rusia a declarat că infrastructura de coastă pentru submarinele care vor transporta torpilele Poseidon va fi finalizată în Peninsula Kamchatka, unde se află baza de submarine cu rachete nucleare balistice a Flotei rusești din Pacific.

„Decizia de a forma o divizie de submarine nucleare cu destinație specială în Kamchatka a fost luată”, a declarat TASS, citând o sursă neidentificată din domeniul apărării. „Vorbim despre decembrie 2024 sau prima jumătate a anului 2025′.

Există puține detalii confirmate despre Poseidon în domeniul public, dar analiștii militari spun că este, în esență, o încrucișare între o torpilă și o dronă care poate fi lansată de pe un submarin nuclear.

Decizia Poloniei și Slovaciei de a furniza Ucrainei avioane de luptă MiG-29 ar trebui să servească drept exemplu pentru alte țări, a declarat ministrul polonez al afacerilor europene Szymon Szynkowski vel Sęk pentru postul german RND, luni, potrivit The Kyiv Independent.

Ministrul a nominalizat Germania, argumentând că Berlinul este adesea preocupat de formalități și proceduri în detrimentul acțiunilor practice care ar ajuta Ucraina.

El a făcut apel la Germania să „rămână de partea binelui, nu doar cu vorbe, ci și cu acțiuni”.

Polonia și Slovacia sunt primele țări NATO care s-au angajat să trimită avioane de luptă în Ucraina.

Polonia a promis să trimită patru avioane de luptă, în timp ce Slovacia a transferat la 23 martie patru din cele 13 avioane MiG-29 pe care le-a promis Ucrainei, potrivit site-ului Ministerului slovac al Apărării.

Ucraina a cerut aliaților săi să furnizeze avioane de vânătoare pentru a-și putea apăra spațiul aerian și pentru a contraataca mai eficient forțele rusești de pe teritoriul său.

Până în prezent, nicio țară nu a decis să trimită avioane de vânătoare construite în Occident, deși mai mulți parteneri, precum Marea Britanie, nu au exclus o astfel de acțiune.

Armele nucleare tactice rusești vor fi mutate în apropierea granițelor Belarusului cu vecinii săi NATO, a declarat ambasadorul rus în Belarus, pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Occident, notează The Guardian.

Comentariul ambasadorului Boris Gryzlov a fost făcut în urma declarației recente a președintelui rus Vladimir Putin privind planurile de amplasare de arme nucleare tactice pe teritoriul vecinului și aliatului Rusiei, potrivit Associated Press.

Anunțul a marcat o altă încercare a liderului rus de a se folosi amenințarea nucleară pentru a descuraja Occidentul să sprijine Ucraina.

Cei doi vecini au un acord care prevede legături economice, politice și militare strânse. Rusia a folosit teritoriul belarus ca punct de pregătire pentru invadarea Ucrainei și a menținut un contingent de trupe și arme în această țară.

„Aceasta va extinde capacitatea noastră de apărare și va fi făcută indiferent de tot zgomotul din Europa și Statele Unite”, a spus el, făcând referire la criticile occidentale la adresa deciziei lui Putin.

Belarus are o graniță comună de 1.250 de kilometri cu Letonia, Lituania și Polonia, membre NATO.

Desfășurarea armelor nucleare tactice rusești în Belarus le-ar apropia de țintele potențiale din Ucraina și de membrii NATO din Europa Centrală și de Est.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat vineri că o parte din armele nucleare strategice ale Rusiei ar putea fi desfășurate în Belarus împreună cu o parte din arsenalul nuclear tactic al Rusiei.

Ministerul de Externe al Rusiei nu a formulat nicio acuzație cu privire la persoanele sau entitățile implicate în atacul care l-a ucis pe Vladlen Tatarski, un cunoscut blogger pro-război, într-o cafenea din centrul orașului Sankt Petersburg, informează Sky News.

Cu toate acestea, ministerul condus de Serghei Lavrov a susținut că tăcerea din capitalele occidentale expune ipocrizia în ceea ce privește exprimarea îngrijorării față de soarta jurnaliștilor.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că lipsa de reacție de la Washington, Londra și Paris „vorbește de la sine, având în vedere îngrijorarea lor aparentă pentru sănătatea jurnaliștilor și libertatea de exprimare”.

„Este frapantă reacția de la Kiev, unde cei care primesc subvenții occidentale nu-și ascund în niciun fel bucuria față de ceea ce s-a întâmplat”, a scris ea, pe site-ul ministerului.

Agenția rusă de știri Interfax a anunțat duminică seară că autoritățile au efectuat o arestare în cazul morții cunoscutului blogger militar Vladlen Tatarski, care a fost ucis într-o explozie dintr-o cafenea din orașul Sankt Petersburg, relatează Sky News.

Darya Trepova, o rezidentă a orașului, a fost acuzată că a dus dispozitivul exploziv la cafeneaua din centrul Sankt Petersburgului.

Sky News notează că nu a putut verifica în mod independent această informație.

Explozibilul care a fost detonat duminică în cafeneaua din Sankt Petersburg, ucigându-l pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, ar fi fost ascuns într-o statuetă care i-a fost oferită acestuia, potrivit presei ruse de stat, relatează CNN.

Presa de stat citează reprezentanți ai poliției și mărturii ale martorilor oculari, dar autoritățile ruse nu au comentat încă aceste informații. CNN notează că nu poate verifica în mod independent veridicitatea informațiilor.

Presa de stat din Rusia relatează, citând agențiile de aplicare a legii, că o femeie a adus explozibilul care a provocat explozia în cafenea. Potrivit relatărilor, aceasta avea statueta împachetată într-o cutie când a intrat.

Alte instituții media independente ruse citează relatări similare ale martorilor oculari.

Producătorul german de armament Rheinmetall construieşte un hub logistic şi de întreţinere a echipamentelor militare la Satu Mare, pentru pentru a asigura service-ul armelor germane folosite în războiul din Ucraina, informează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Centrul logistic Rheinmetall urmează să fie dat în folosinţă luna aceasta, a anunţat compania duminică.

Centrul se va ocupa de întreţinerea obuzierelor, a tancurilor Leopard 2 şi Challenger, vehiculelor de luptă Marder, a transportoarelor blindate Fuchs şi a camioanelor militare.

Mai multe detalii: Producătorul german de armament Rheinmetall deschide în România un centru de întreţinere pentru armele folosite în Ucraina

Victoria militară ucraineană este singurul lucru care va pune capăt „terorii” Rusiei și va restabili libertatea în toate teritoriile capturate, a declarat președintele Volodimir Zelenski în discursul său de duminică seară adresat națiunii, potrivit The Kyiv Independent.

„Acest stat malefic”, a spus Zelenski, „pentru care a devenit normă să lovească clădiri rezidențiale cu rachete Uragan, să lanseze S-300 în orașe, să bombardeze sate obișnuite și oameni… statul malefic trebuie învins”.

Discursul lui Zelenski a venit după atacurile rușilor asupra orașului Kosteantînivka din regiunea Donețk, în urma cărora șase persoane au fost ucise într-o zonă rezidențială și alte 11 au fost rănite.

Orașul Kosteantînivka, care se află în apropiere de Bahmut, este folosit ca zonă de pregătire pentru linia a doua de către trupele ucrainene care opun rezistență pe acea parte a frontului.

Duminică, 2 aprilie, s-a împlinit un an de la eliberarea regiunii Kiev, când forțelor ruse li s-a ordonat să se retragă din nordul Ucrainei – o recunoaștere a eșuării tentativei de a cuceri capitala Ucrainei și de a răsturna guvernul ucrainean.

Zelenski a declarat că va veni o zi în care Ucraina va sărbători faptul că ultimii ruși vor fi fost uciși sau alungați din teritoriile ocupate în prezent, inclusiv din regiunile Donețk, Luhansk și Herson, precum și din peninsula Crimeea.

Oficialii locali au actualizat numărul celor răniți în urma exploziei produse duminică într-o cafenea din Sankt Petersburg, precizând că 25 de persoane au fost rănite, iar 19 dintre ele au fost spitalizate, informează CNN.

Guvernatorul orașului, Alexander Beglov, a distribuit această actualizare într-o postare pe Telegram, duminică seară.

„Toate serviciile speciale și de urgență ale orașului sunt activate în prezent în legătură cu ceea ce s-a întâmplat într-o cafenea de pe Insula Vasilyevsky”, a precizat Beglov, referindu-se la insula care reprezintă o parte semnificativă din centrul orașului. „Lucrăm în coordonare cu agențiile de aplicare a legii. Acestea încearcă să stabilească circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat”, a mai spus guvernatorul.

Explozia l-a ucis pe bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, potrivit agenției ruse de știri TASS și autorităților locale.

„Din păcate, o persoană a murit. În prezent, există 25 de victime. 19 dintre ele sunt spitalizate. Spitalele din oraș oferă toată asistența necesară”, a mai scris Beglov.

Toți cei care se aflau în cafenea în momentul exploziei în care a murit bloggerul militar rus Vladlen Tatarski sunt interogați de autorități, potrivit agenției de presă de stat TASS, relatează CNN.

Autoritățile încearcă să stabilească cine ar fi putut transporta dispozitivul exploziv în cafeneaua din Sankt Petersburg înainte ca acesta să explodeze duminică, precizează TASS.

Poliția din Sankt Petersburg a fost anunțată despre explozia din cafenea la ora locală 18:13. Traficul în zonă a fost blocat începând de atunci.

Comitetul rus de Anchetă din Sankt Petersburg a deschis un caz penal, a precizat duminică instituția, într-un comunicat de presă. „Astăzi, un dispozitiv exploziv necunoscut a explodat într-o cafenea din centrul orașului Sankt Petersburg. Potrivit datelor preliminare, în urma acestuia, un blogger militar, cunoscut sub numele de Vladlen Tatarski, a murit, iar 19 persoane au fost rănite (…). Informațiile privind numărul victimelor sunt în curs de clarificare”, se arată în comunicat.

Anchetatorii și specialiștii criminaliști lucrează la fața locului, potrivit Comitetului de Anchetă. Ministerul de Interne al Rusiei a trimis, de asemenea, oficiali la fața locului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că situația militară din jurul orașului Bahmut, asediat de luni de zile de forțele ruse, este „deosebit de fierbinte”, relatează Al Jazeera.

Zelenski a mai spus, în discursul său video din seara zilei de duminică adresat națiunii, că două persoane au murit într-un atac rusesc cu mortiere rusesc în regiunea nordică Sumî.