Război în Ucraina, ziua 406 | Progrese lente ale rușilor în Bahmut, dar Kievul nu exclude retragerea trupelor sale

Varșovia și Kievul au semnat un memorandum comun privind reconstrucția zonelor din Ucraina afectate de război și producția de proiectile de 125 mm pentru tancuri, potrivit postului de televiziune polonez TVN24, citat de Sky News.

Documentul a fost semnat în timpul vizitei lui Volodimir Zelenski în Polonia, unde s-a întâlnit cu președintele Andrzej Duda și cu premierul Mateusz Morawiecki.

„În timpul întâlnirii au fost discutate posibilitățile de sprijin suplimentar pentru Ucraina în lupta pentru libertatea și securitatea Europei, precum și problemele legate de reconstrucția postbelică și implicarea companiilor poloneze în acest domeniu”, se arată într-o postare pe Twitter a biroului lui Morawiecki.

De asemenea, în timpul vizitei a fost anunțat un nou pachet de ajutor militar polonez, care include 100 de transportoare blindate Rosomak, mortiere autopropulsate și sisteme de apărare antiantiaeriană, pe lângă cele 8 avioane de luptă MiG-29 care sunt deja în drum spre Ucraina.

„Această vizită la Varșovia, toate negocierile noastre de astăzi pot fi numite cu adevărat victorioase”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Președintele ucrainean a postat pe contul său de Twitter o înregistrare video în care salută publicul din capitala poloneză, relatează Sky News.

El a strigat „Slava Ukraini” în timp ce mulțimea îl aclama, iar apoi a vorbit pentru scurt timp în limba ucraineană.

În postarea lui, Zelenski a descris Polonia și Ucraina ca stând „una lângă alta în toate”.

Ukraine and Poland.
Together! Side by side in everything. 🇺🇦🇵🇱 pic.twitter.com/Hb0UGvq3ME

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 5, 2023

Kievul se arată dispus să discute cu Moscova despre viitorul Crimeii dacă forțele ucrainene ajung în peninsulă, relatează Sky News.

„Dacă vom reuși să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă și când ne vom afla la granița administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică pentru a discuta această problemă”, a declarat Andriy Sybiha, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, pentru Financial Times.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Acesta este cel mai important indicator că Ucraina ar putea reveni la masa negocierilor de când discuțiile de pace cu Kremlinul s-au oprit, în urmă cu aproximativ un an.

Rusia a anexat Crimeea în 2014, într-o mișcare care a atras o condamnare internațională pe scară largă. Președintele Zelenski a declarat de mai multe ori că Ucraina trebuie să recucerească peninsula pentru ca războiul să se încheie.

Rușii plănuiesc să trimită aproape 2.000 dintre trupele lor din Belarus în Rusia pentru a le implica ulterior în ostilitățile din estul Ucrainei, a susținut miercuri Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, în cadrul unui briefing de presă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Știm că au început măsurile de retragere a unei părți a militarilor ruși din Belarus pe teritoriul rusesc. Am raportat anterior că pe teritoriul Belarusului se află aproximativ 4.000 de militari ruși. Dar numărul lor va scădea și mai mult după măsurile care au început acum. Potrivit informațiilor pe care le avem, din Belarus vor pleca aproximativ 2.000 de soldați, pe care Rusia intenționează să îi implice în viitor în ostilitățile din estul Ucrainei pentru a-și întări grupul” de forțe de acolo, a declarat Andrii Demchenko.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Demchenko a adăugat că frontiera trebuie să fie pregătită pentru orice situație: „Înțelegem perfidia inamicului. Prin urmare, din partea noastră, ca și înainte, atât liniile de demarcație, cât și liniile de frontieră sunt întărite”, a adăugat Demchenko.

Republica Cehă va furniza Ucrainei echipamente militare în valoare de 30 de milioane de dolari, care în prezent se află în depozite și „nu sunt necesare” pentru apărarea țării, informează The Kyiv Independent.

Toate echipamentele militare trimise în prezent Ucrainei pot fi înlocuite, a declarat miercuri ministrul ceh al apărării, Jana Černochová, în fața presei.

Ca fost membru al Blocului de Est, Cehia păstrează armament din epoca sovietică, care este deja folosit de forțele armate ucrainene.

Cehia a furnizat deja Ucrainei vehicule de luptă pentru infanterie, artilerie, elicoptere și arme de calibru mic și a fost prima țară care a contribuit cu tancuri.

Uniunea Europeană și 49 de țări au emis o declarație comună în care condamnă Rusia pentru organizarea unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU, care are ca scop răspândirea „dezinformării cu privire la deportarea forțată, pe scară largă și ilegală, a mii de copii ucraineni”, scrie The Kyiv Independent.

Declarația, publicată de reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite, Sergiy Kyslytsya, susține că reuniunea de miercuri, 5 aprilie, a abuzat și mai mult de „puterea și privilegiile” unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, for pe care Rusia îl prezidează luna aceasta.

„Rusia va încerca să prezinte acțiunile sale în Ucraina ca fiind în conformitate cu dreptul internațional, cu drepturile copiilor și cu agenda privind copiii și conflictele armate. Acest lucru nu ar putea fi mai departe de adevăr”, se arată în declarație.

La evenimentul organizat de Rusia a participat și Maria Lvova-Belova, comisarul țării pentru drepturile copiilor. Lvova-Belova și președintele rus Vladimir Putin fac obiectul unor mandate de arestare emise luna trecută de Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, care i-au acuzat de crime de război legate de răpirea și deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.

„Condamnăm fără echivoc acțiunile Rusiei în Ucraina, inclusiv și în special deportarea forțată a copiilor ucraineni, precum și alte încălcări grave împotriva drepturilor copiilor comise de forțele ruse în Ucraina”, se mai arată în declarația comună.

„Niciun fel de dezinformare răspândită de Rusia nu poate nega adevărul problemei și nici nu poate proteja indivizii de răspunderea pentru aceste crime”, mai scrie în documentul comun.

Misiunea britanică a blocat anterior transmisia ONU pe internet a reuniunii informale a Consiliului de Securitate convocate de Rusia, afirmând că Mariei Lvova-Belova „nu ar trebui să i se permită o platformă ONU pentru a răspândi dezinformare”.

Forțele ruse au transferat sau deportat ilegal 19.514 copii ucraineni în Rusia, încălcând Convențiile de la Geneva, a anunțat Ministerul ucrainean al Reintegrării pe 28 martie. Până în prezent, doar 327 de copii au fost returnați în Ucraina.

Trupele ruse nu înregistrează deficite de muniție în estul Ucrainei, în ciuda declarațiilor Grupului Wagner privind lipsa proiectilelor, a declarat miercuri colonelul Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, potrivit Sky News.

„Am spus în repetate rânduri că nu a existat un deficit de proiectile acolo unde inamicul își concentrează eforturile… acestea sunt zonele Bahmut, Kupiansk și Lîman”, a declarat colonelul Cherevatyi la televiziunea națională.

„Din păcate, inamicul are încă o putere considerabilă de a lovi pozițiile noastre”, a precizat el.

Zona Lîman din regiunea Donețk este „liderul” în ceea ce privește pagubele produse de artileria rusă, a adăugat el.

Potrivit colonelului Cherevatyi, Rusia a bombardat Bahmutul de 245 de ori în ultimele 24 de ore.

În total, 21 de ciocniri între forțele ucrainene și cele ruse ar fi avut loc în zonă, soldate cu 88 de morți și 124 de răniți în rândul soldaților ruși.

De asemenea, trei drone rusești, o stație de război electronic și trei depozite de muniții ale rușilor ar fi fost distruse.

Ministerul britanic al Apărării a estimat, la 14 martie, că deficitul rușilor de muniție de artilerie a dus la restricții „extrem” de stricte privind muniția în multe zone de pe linia frontului ucrainean.

În februarie, Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, a criticat Ministerul rus al Apărării pentru că nu a furnizat suficiente muniții trupelor sale.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat miercuri că Rusia a comis crime de război în Ucraina, care trebuie pedepsite, relatează Al Jazeera.

Ucraina „nu a putut fi intimidată, chiar dacă țintele atacurilor sunt facilități civile, spitale, grădinițe… acestea sunt crime de război care trebuie aduse în fața justiției, iar criminalii trebuie pedepsiți”, a spus Andrzej Duda.

Liderul polonez a făcut această afirmație în timpul vizitei la Varșovia a omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit miercuri poporului polonez pentru că i-a primit pe refugiații ucraineni și a ajutat la apărarea țării sale împotriva invaziei Rusiei, relatează CNN.

„Fiecărui oraș și localități din Polonia, care au devenit atât de primitoare cu poporul nostru, le mulțumesc. Vă mulțumesc că copiii ucraineni au putut trăi cu respect în Polonia”, a declarat el, într-un discurs ținut într-o piață din Varșovia.

Zelenski și-a exprimat aprecierea că ucrainenii pot trăi ca rezidenți cu drepturi depline în Polonia și le-a mulțumit voluntarilor polonezi, precum și celor care antrenează armata ucraineană. De asemenea, el le-a mulțumit tuturor celor care „se roagă pentru ucraineni”.

„Rusia nu va câștiga împotriva Europei când ucrainenii și polonezii stau umăr la umăr”, a a adăugat liderul ucrainean. „Vom învăța acest lucru. Și, așa cum stăm alături de voi, ne vom bucura împreună de pace, în toate, în Uniunea Europeană. Împreună în NATO. Aceasta va fi o continuare a destinului nostru de două națiuni libere. O înțelegere istorică între cele două națiuni ale noastre”, a mai spus Zelenski.

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Malyar, a afirmat miercuri că situația de pe front este „complet sub control”, în ciuda încercărilor repetate ale Rusiei de a cuceri Bahmut și alte orașe din estul Ucrainei, scrie Al Jazeera citând Reuters.

Malyar a scris, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că soldații ucraineni resping zeci de atacuri pe zi în jurul orașelor Bahmut, Lîman, Avdiivka și Marinka.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Polonia va contribui la formarea unei coaliții a puterilor occidentale pentru a furniza avioane de război Ucrainei, așa cum a făcut cu tancurile de luptă, scrie Al Jazeera.

Într-un discurs ținut într-o piață din Varșovia, liderul ucrainean a afirmat că Rusia nu va învinge Europa atât timp cât Ucraina și Polonia stau „umăr la umăr”.

Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională din cadrul Casei Albe, John Kirby, a răspuns la recenta acuzație a președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia „serviciile secrete occidentale” sunt implicate în „atacuri teroriste” desfășurate în Rusia, afirmând miercuri că Statele Unite „nu le permit ucrainenilor și nici nu îi încurajează pe aceștia să lovească în afara Ucrainei”, informează CNN.

În cadrul unei reuniuni de miercuri a Consiliului de Securitate al Rusiei, Putin a afirmat, fără dovezi, că „atacuri teroriste sunt desfășurate în mod regulat împotriva oficialilor guvernamentali și a agențiilor de aplicare a legii, jurnaliștilor, personalităților publice, profesorilor de școală și universitate. (…) Mai mult, neonaziștii și complicii lor acționează nu numai pe teritoriul noilor subiecți ai Federației Ruse (regiunile ucrainene pe care Moscova le-a anexat anul trecut, n.r.), ci comit crime și în alte regiuni”.

„Există motive să credem că (…) serviciile de informații occidentale sunt implicate în pregătirea unor astfel de sabotaje și atacuri teroriste”, a adăugat Putin.

Vladlen Tatarski, un blogger militar rus pro-Kremlin, a fost ucis duminică de o explozie într-o cafenea din Sankt Petersburg. Comitetul Național Antiterorism (CNA) din Rusia a susținut luni că în explozia care l-a ucis au fost implicați agenți ai serviciilor speciale ucrainene și asociați ai liderului încarcerat al opoziției ruse, Alexei Navalnîi.

Vorbind miercuri în fața reporterilor, Kirby a subliniat că implicarea serviciilor americane de informații a avut ca scop să-i ajute pe ucraineni să-și apere teritoriul.

„De la începutul acestui război, am oferit sprijin în materie de informații secrete forțelor armate ucrainene pentru a le permite să se apere mai bine, să desfășoare operațiuni și să continue să încerce să recupereze teritoriul pe care rușii l-au luat ilegal de la ei atunci când i-au invadat – de fapt, chiar din 2014. Și nu voi intra în detalii despre ce sunt aceste informații sau despre cum sunt furnizate, dar acestea au scopul de a îi ajuta (…) să își apere teritoriul”, a declarat Kirby.

„Noi nu le permitem și nici nu îi încurajăm pe ucraineni să lovească în afara Ucrainei. Și nu voi dezvolta subiectul”, a adăugat el.

Armata ucraineană și un soldat din apropierea orașului Bahmut spun că în prezent se dau lupte grele, în încercarea continuă a Rusiei de a cuceri complet orașul din regiunea estică Donețk, relatează CNN.

„Inamicul încearcă să preia controlul total al orașului Bahmut și continuă să îl atace”, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ucrainene miercuri, în actualizarea sa zilnică a informațiilor operaționale despre invazie. „Inamicul a desfășurat ofensive nereușite în apropiere de Bohdanivka și Ivanivske. Forțele de apărare ucrainene au respins aproximativ 15 atacuri inamice în această zonă în ultima zi”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Un soldat ucrainean care este staționat în apropiere de Bahmut și cu care CNN a făcut schimb de mesaje text, a precizat că în centrul orașului au avut loc „lupte grele”.

„Orcii (termen peiorativ folosit de ucraineni la adresa soldaților ruși, n.r.) trebuie să fi trimis trupe proaspete”, a afirmat soldatul. „(Trupele ruse, n.r.) au fost oprite temporar, dar presiunea este foarte puternică”, a adăugat el.

Soldatul a precizat că toate drumurile care duc spre Bahmut continuă să fie bombardate de ruși.

„În timp ce vehiculele încă mai pot trece în mod individual, o coloană organizată nu va putea. Logistica nu este întreruptă, dar intrarea în Bahmut și ieșirea din oraș este un test puternic pentru norocul fiecăruia. Aproape toți cei care intră sau ies ajung sub tir și asta în ciuda faptului că orcii (rușii, n.r.) au fost împinși puțin înapoi de pe drumul Bahmut-Kosteantînivka. Practic, toată lumea se deplasează doar pe drumuri de pământ”, a mai transmis soldatul ucrainean. „Pe scurt, riscul este foarte mare”, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri, la Varșovia, posibilitatea unei retrageri militare din orașul Bahmut, situat în estul țării, dar a precizat că livrările de muniție din partea Poloniei vor consolida apărarea armatei sale.

Un avion ucrainean de mici dimensiuni s-a prăbuşit miercuri într-o regiune rusă de la graniţa cu Ucraina, pilotul fiind arestat, a anunţat Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), citat de agenţiile ruse de presă, informează AFP.

„Avionul s-a prăbuşit în apropierea satului Butovsk, în regiunea Briansk, din motive necunoscute. Pilotul (cetăţean ucrainean), care a încercat să fugă spre teritoriul ucrainean, a fost arestat de o unitate de grăniceri”, a anunțat FSB, potrivit Agerpres.

Președintele belarus Alexandr Lukașenko și președintele rus Vladimir Putin au început la Moscova un summit de două zile în care discută despre armele desfășurate de Rusia în Belarus, țară care se învecinează cu Ucraina, relatează CNN.

„În biroul dumneavoastră, când am discutat despre ce să facem, s-a dovedit că a existat o oportunitate de coopera”, a declarat Lukașenko, stând alături de Putin. „Rachetele zboară și echipamentele militare sunt în mișcare, așa că vom depăși orice obstacol în scurt timp”, a adăugat liderul belarus.

Rusia intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus, a anunțat luna trecută președintele rus Vladimir Putin. El a precizat că Moscova a transferat deja în Belarus un sistem de rachete cu rază scurtă de acțiune Iskander, un dispozitiv care poate fi echipat cu focoase nucleare sau convenționale.

„Trebuie să spun că s-au făcut multe ca urmare a muncii noastre comune în toate domeniile”, a declarat Putin. „Mâine vom discuta despre toate acestea. Este vorba despre interacțiunea noastră pe arena internațională și despre soluționarea în comun a problemelor legate de asigurarea securității statelor noastre. Sunt deosebit de încântat să constat rezultatele activității noastre în domeniul economic”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Lukașenko a menționat că populația Rusiei „s-a temut de foame, frig și așa mai departe”, dar că aceste temeri nu s-au adeverit.

„Mâine vom rezuma ceea ce am făcut”, a spus Lukașenko. „Cu siguranță am muncit pentru reușitele noastre” economice, a precizat președintele belarus.

Liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a publicat un videoclip care durează 25 de secunde cu antrenamentul său pe banda de alergare și o înregistrare cu el la sala de forță, după ce presa a relatat de mai multe ori că are probleme de sănătate, scrie portalul Kavkaz Realii.

Publicația în exil Novaia Gazeta a scris, pe 31 martie, că Ramzan Kadîrov suferă de câțiva ani de o boală gravă, care este greu de tratat și poate produce la disfuncții ale organelor interne, în special plămânii și rinichii.

Pentru a nega zvonurile, Kadîrov a publicat, pe canalul oficial de Telegram, un videoclip cu el pe banda de alergare. „Nu am timp să mă îmbolnăvesc”, spune el.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov, filmat pe banda de alergare și la sala de forță, după zvonurile că are probleme de sănătate: „N-am timp să mă îmbolnăvesc”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că se aşteaptă ca în zilele și săptămânile următoare să fie anunţate decizii care să atenueze furia agricultorilor polonezi legată de pătrunderea liberă pe piaţă a cerealelor ucrainene ce au determinat prăbuşirea preţurilor, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

El le-a spus reporterilor, în cadrul unui briefing de presă susținut alături de premierul polonez Mateusz Morawiecki, că a abordat miercuri, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut la Varșovia, problema fermierilor ucraineni și polonezi și că a găsit o soluție.

„Am găsit o soluţie, cred că în zilele şi săptămânile următoare vom rezolva definitiv toate chestiunile şi că nu vor mai exista niciun fel de întrebări, niciun fel de complicaţii între parteneri atât de apropiaţi şi prieteni adevăraţi cum sunt Polonia şi Ucraina”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean se află într-o vizită oficială la Varșovia, unde s-a întâlnit cu preşedintele polonez Andrzej Duda.

Mai multe detalii: Zelenski anunță că Ucraina şi Polonia au găsit o soluţie pentru a calma furia fermierilor polonezi provocată de cerealele ucrainene

Parlamentul leton a votat miercuri reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru bărbaţii eligibili începând de anul viitor, invocând riscuri pentru securitatea regională, în contextul războiul lansat de Rusia contra ţării vecine Ucraina, scrie AFP.

Serviciul militar obligatoriu se va aplica bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani.

”Serviciul de apărare a statului este răspunsul nostru la noua ameninţare geopolitică”, a declarat ministrul leton al apărării, Inara Murniece, în faţa deputaţilor, înaintea votului, potrivit Agerpres.

”De la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia, noi nu putem asigura protecţia Letoniei decât prin soluţii defensive complexe, care includ nu doar sisteme de arme, dar şi pregătirea unei mari părţi a societăţii pentru o acţiune militară”, a adăugat Murniece.

Letonia eliminase serviciul militar obligatoriu după aderarea sa la NATO în 2004.

Un incendiu a izbucnit pentru scurt timp la o clădire aparținând Ministerului rus al Apărării din centrul Moscovei, miercuri seara, au anunțat agențiile de presă de stat ruse, citând serviciile de urgență, informează Reuters.

‼️Russian Defence Ministry building in #Moscow on fire, Russian media reported. pic.twitter.com/QVmY492xHS

— KyivPost (@KyivPost) April 5, 2023

Imaginile distribuite presa de stat pe rețelele de socializare arată o coloană subțire de fum negru care se ridica ddeasupra sediului ministerului apărării din Moscova, pe strada Znamenka, în apropiere de Kremlin.

Micul incendiu a fost stins la scurt timp după ce a izbucnit, fără a exista victime, a anunțat agenția de presă TASS.

Mai multe detalii: Incendiu la clădirea Ministerului rus al Apărării din Moscova, în apropiere de Kremlin. Flăcările au fost stinse la scurt timp, anunță presa de stat

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri că l-a îndemnat pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, să îl elibereze „imediat” pe reporterul Evan Gershkovici, de Wall Street Journal, pe care Rusia l-a reținut, relatează CNN.

„În mintea mea, nu există nicio îndoială că este reținut pe nedrept de Rusia, ceea ce este exact ceea ce i-am spus ministrului de externe Lavrov atunci când am vorbit cu el în weekend și am insistat ca Evan să fie eliberat imediat”, a declarat Blinken în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles. „Dar, ca întotdeauna, vreau să mă asigur – pentru că există un proces formal – că îl parcurgem și îl vom parcurge, și mă aștept ca acesta să fie finalizat în curând”, a adăugat șeful diplomației americane.

Gershkovici a fost reținut săptămâna trecută sub acuzația de spionaj – prima dată când un jurnalist american a fost arestat pe baza unor astfel de acuzații făcute de către Moscova de la finalul Războiul Rece încoace.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri serviciile occidentale de informații de implicare în atacurile teroriste și actele de sabotaj comise în Rusia, la trei zile după moartea celebrului blogger militar rus Vladen Tatarski într-un atentat cu bombă la o cafenea din Sankt Petersburg, relatează Agerpres, care preia AFP şi Reuters.

Putin a acuzat Ucraina că a comis crime împotriva administratorilor, personalului din domeniul securității, jurnaliștilor și profesorilor ruși cu ajutorul serviciilor secrete din Occident.

„Avem toate motivele să spunem că resurse ale unor state terţe, servicii secrete occidentale, sunt angajate în pregătirea unor asemenea sabotaje şi acte de terorism”, a afirmat Putin în cadrul unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, convocată pentru a analiza situaţia de securitate din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, anexate în septembrie anul trecut de Moscova.

Mai multe detalii: Vladimir Putin acuză serviciile secrete occidentale că sunt implicate în „acte de terorism” comise de ucraineni în Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că situația din cele patru regiuni din Ucraina declarate anexate de către Rusia „rămâne tensionată”, relatează CNN.

„După cum știți, recent am vizitat eu însumi Mariupolul și am analizat progresul reconstrucției”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, la care au participat și liderii celor patru regiuni ucrainene anexate de Rusia: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

„Se poate observa că orașul se schimbă, dar este important ca schimbările pozitive să aibă loc în toate orașele și în toate așezările din toate cele patru regiuni”, a adăugat liderul de la Kremlin.

El a precizat că un „program pe termen lung” pentru consolidarea economiilor celor patru regiuni este în curs de elaborare.

„În același timp, repet: situația din aceste regiuni rămâne tensionată”, a spus Putin, susținând că „regimul de la Kiev continuă să comită crime grave împotriva civililor care locuiesc acolo. Ei nu cruță pe nimeni, supun orașele și localitățile la atacuri cu rachete, artilerie și mortiere”.

Pretențiile lui Putin privind preluarea în componența Federației Ruse a celor patru regiuni ucrainene după așa-numitele referendumuri organizate în septembrie 2022 au fost denunțate pe scară largă de Ucraina și de națiunile occidentale. Luhansk și Donețk găzduiesc două republici separatiste susținute de Moscova, unde luptele continuă încă din 2014. Forțele ruse nu controlează în integralitate regiunile Herson și Zaporojie.

Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), s-a întâlnit miercuri, în enclava rusă Kaliningrad, cu oficiali la nivel înalt din agențiile rusești, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Twitter, potrivit CNN.

Șeful organismului de supraveghere nucleară din cadrul Națiunilor Unite a precizat că își continuă eforturile pentru a proteja centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina.

Centrala nucleară a fost ocupată de forțele ruse încă din martie 2022 și este acum administrată de agenția atomică rusă Rosatom.

„Recenta mea vizită la ZNPP (centrala din Zaporojie, n.r.) a confirmat necesitatea urgentă de a atinge acest obiectiv vital, care este în interesul tuturor”, a adăugat el.

I met high level officials from several 🇷🇺agencies today in Kaliningrad. I continue my efforts to protect the #Zaporizhzhya Nuclear Power Plant. My recent visit to #ZNPP confirmed the urgent need to achieve this vital objective, which is in everyones interest. pic.twitter.com/iaudoqRZjC

— Rafael MarianoGrossi (@rafaelmgrossi) April 5, 2023

Situația de la centrală nu s-a îmbunătățit, potrivit lui Grossi, care a vizitat situl nuclear săptămâna trecută și a declarat că există o activitate militară sporită în zonă.

Autorităţile spaniole au anunţat miercuri că au arestat două persoane, una cu cetăţenie ucraineană şi alta cu cetăţenie rusă, pentru presupus trafic de echipament militar aeronautic către Rusia, cu încălcarea embargoului impus de UE de la începutul războiului din Ucraina, scrie Agerpres preluând AFP.

Cei doi suspecţi au fost arestaţi separat, în nordul Ţării Bascilor, într-o operaţiune a poliţiei şi vămii spaniole vizând oprirea unei trimiteri „iminente” de material militar către Rusia, potrivit unui comunicat al Ministerului spaniol de interne.

Acesta nu precizează când au avut loc arestările, dar menţionează că materialul ce urma să fie traficat cuprindea „echipamente pentru cockpit-ul avioanelor militare” şi că unul dintre cei doi arestaţi este presupusul lider al reţelei de trafic.

Presupuşii traficanţi au pus la punct „un sistem sofisticat de documentaţie vamală” care le permitea să expedieze marfa „către ţări nesupuse embargoului, în realitate destinaţia fiind Rusia”, se explică în comunicat.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a sosit miercuri la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit agenției de stat belaruse Belta, preluată de CNN.

„Președinții vor lua în considerare o gamă largă de probleme ale relațiilor dintre Belarus și Rusia, inclusiv cele care nu fac obiectul discuțiilor în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Stat”, a relatat Belta.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Kremlinul a anunțat că propunerea lui Lukașenko de înghețare a „ostilităților” în Ucraina – pe care atât Rusia, cât și Ucraina au respins-o – va fi probabil discutată în cadrul întâlnirii dintre cei doi lideri.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat îngrijorarea pentru parteneriatul „din ce în ce mai strâns” dintre China şi Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina, cu prilejul participării la sesiunea cu partenerii din Indo-Pacific şi Uniunea Europeană din cadrul reuniunii şefilor diplomaţiilor din statele NATO, care s-a desfăşurat, marţi şi miercuri, la sediul Alianţei de la Bruxelles, a anunțat MAE.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, „ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat implicaţiile profunde pe care războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei le are la nivel global, impactul asupra securităţii globale şi ordinii internaţionale bazate pe reguli, exprimând îngrijorarea pentru parteneriatul din ce în ce mai strâns dintre China şi Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina”.

Şeful diplomaţiei române a făcut apel la aprofundarea dialogului şi cooperării NATO cu statele din Indo-Pacific, pentru asigurarea unui răspuns consolidat şi adecvat la ameninţările şi provocările curente, inclusiv cele hibride, în domenii precum inteligenţă artificială, tehnologie cuantică, 5/6G.

El a încurajat aliaţii şi partenerii cu aceleaşi idei spre o cooperare sporită, în vederea protejării sectoarelor critice, în domenii strategice, de potenţiale influenţe maligne.

Orice viitoare aderare a Ucrainei la NATO va avea la bază independenţa şi democraţia ţării, ambele puse în pericol de invazia rusă, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, potrivit Agerpres.

„Viitorul Ucrainei este în familia euroatlantică”, a declarat șeful NATO la finalul unei reuniuni a miniştrilor de externe din ţările aliate.

Întrebat ce înseamnă acest lucru în mod concret, el a răspuns că „poziţia NATO este că Ucraina va deveni membră a Alianţei”, dar că trebuie îndeplinite două condiţii.

„În primul rând, trebuie să ne asigurăm că Ucraina va rezista ca stat suveran şi independent. Acest lucru e ameninţat acum de invazia rusă”, a explicat șeful NATO.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg afirmă că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Cele două condiții pe care Kievul trebuie să le îndeplinească

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat miercuri că dorește să „obțină garanții de securitate pentru Ucraina” la viitorul summit NATO de la Vilnius, Lituania, care va avea loc în luna iulie, informează CNN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în vizită în Polonia vecină, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kievului, pentru a semna acorduri bilaterale și a organiza un forum economic cu Duda.

„Cred că direcția vestică a activității economice a Ucrainei va fi menținută. Susținem demersul Ucrainei de aderare la UE și NATO”, a declarat Duda în timpul unei conferințe de presă comune cu Zelenski, la Varșovia. „În timpul summitului de la Vilnius, dorim să obținem garanții de securitate pentru Ucraina”, a precizat liderul polonez.

„Polonia este în prezent cel mai mare partener economic al Ucrainei. Aceste date arată în mod clar că cea mai mare cifră de afaceri internaționale se realizează în prezent între Polonia și Ucraina – acest lucru este legat de situația actuală și de schimbarea generală că direcția estică a fost complet închisă pentru Ucraina. Sunt convins că această tendință va continua în viitor, că Ucraina va coopera cu Occidentul ca parte a Comunității, ca parte a Uniunii Europene”, a declarat Duda.

Potrivit datelor Băncii Mondiale din 2020, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date, al doilea partener comercial al Ucrainei a fost Polonia.

„Credem profund că împreună vom reconstrui o Ucraină mai frumoasă decât era înainte”, a adăugat Duda. „Totul va fi nou, un viitor nou-nouț”, a adăugat președintele polonez.

El a mai spus că Polonia livrează Ucrainei alte patru avioane de vânătoare MiG-29, pe lângă cele patru pe care le-a trimis deja în ultimele luni.

„Patru MiG-29 au fost predate Ucrainei în ultimele luni. Alte patru sunt livrate acum. Suntem pregătiți să predăm încă șase avioane”, a declarat Duda, menționând, de asemenea, că Polonia a furnizat Ucrainei peste 300 de tancuri, precum și alte echipamente militare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri posibilitatea unei retrageri militare din orașul Bahmut, situat în estul țării, în regiunea Donețk, dar a declarat că livrările de muniție din partea Poloniei, unul dintre cei mai fermi aliați ai Ucrainei, vor consolida apărarea armatei sale, relatează CNN.

„Pentru mine, cel mai important lucru este să nu ne pierdem armata”, a declarat Zelenski în timpul unei întâlniri la Varșovia cu președintele polonez Andrzej Duda. „Și, cu siguranță, dacă va exista un moment de evenimente și mai intense și pericolul ca noi să pierdem soldați din cauza încercuirii, vor exista decizii corecte adecvate luate de generalul de la fața locului. Sunt sigur de asta”, a afirmat liderul ucrainean.

„Dar cu cât mai multă muniție adecvată va ajunge în Ucraina, cu atât mai repede vom îndepta situația nu doar în Bahmut, ci pe întreg teritoriul țării noastre”, a spus el.

Zelenski a recunoscut că situația din Bahmut este „cea mai dificilă” din întreaga țară. Orașul estic se află de luni de zile sub asaltul forțelor ruse.

„Cel mai mare număr de arme și artilerie este folosit acolo. Situația de acolo este foarte, foarte dificilă. Și există o penurie zilnică. Avem artilerie, uneori avem suficiente obuze de partea noastră, alteori avem mai puține. Acest lucru se întâmplă în fiecare zi. Înregistrăm succese în unele zone din Bahmut, avansăm, sau nu, și ne retragem din nou pe pozițiile noastre. Cu toate acestea, noi suntem în Bahmut și inamicul nu controlează Bahmutul. Aceasta este situația de astăzi”, a mai declarat Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus noului ambasador al SUA la Moscova, Lynne Tracy, că sprijinul acordat de Washington protestatarilor de pe Maidan în 2014 este de vină pentru conflictul din Ucraina, informează CNN.

„Stimată doamnă ambasador, nu vreau să tulbur atmosfera grațioasă a prezentării scrisorilor de acreditare și știu că s-ar putea să nu fiți de acord cu mine, dar nu pot să nu spun că utilizarea unor astfel de instrumente de către Statele Unite în politica sa externă, cum ar fi sprijinul pentru așa-numitele «revoluții colorate», sprijinul în acest sens din partea Departamentului de Stat pentru lovitura de stat de la Kiev din 2014, au dus în cele din urmă la actuala criză ucraineană”, i-a spus Putin lui Tracy în momentul în care i-a acceptat scrisorile de acreditare.

Mai multe detalii: Putin i-a spus ambasadoarei SUA că sprijinul acordat Ucrainei de către Washington în 2014 este de vină pentru actualul război

„Propunerea de pace” a președintelui belarus Alexandr Lukașenko pentru Ucraina va fi probabil discutată în timpul întâlnirilor cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

„Alexander Grigorievici (Lukașenko) va considera probabil că este necesar să ofere clarificări în această privință. Apoi, desigur, vor face un schimb de opinii”, a spus Peskov în timpul unui briefind de presă.

Vinerea trecută, Lukașenko a cerut înghețarea „ostilităților” în Ucraina și restricționarea circulației echipamentelor și armelor de ambele părți, lucru pe care atât Rusia, cât și Ucraina l-au respins rapid.

Lukașenko este așteptat să sosească miercuri la Moscova pentru discuții. Cei doi lideri vor discuta chestiuni legate de cooperarea bilaterală înainte de o reuniune a Consiliului Suprem al Uniunii Statale Rusia-Belarus, care va avea loc joi.

Forțele ruse au făcut „progrese foarte lente” în Bahmut în ultimele șase luni, în ciuda angajării unui număr mare de soldați și a pierderilor uriașe suferite, au declarat miercuri oficiali occidentali, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

În ultimele câteva săptămâni, progresul rușilor ar putea fi „măsurat în metri”, au spus oficialii, calificând, de asemenea, drept o încercare „destul de disperată” afirmația din weekend a fondatorului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit căreia Bahmutul a fost cucerit de forțele ruse.

„În orice caz, aceasta (afirmația lui Prigojin, n.r.) a fost mai mult pentru consumul intern al Rusiei”, au spus oficialii. „În prezent, credem că (rușii, n.r.) încă nu dețin controlul deplin asupra Bahmutului, astfel încât ucrainenii sunt încă capabili să reziste forțelor ruse și unităților Wagner”, au adăugat aceștia.

Oficialii au mai susținut că forțele ucrainene „își gestionează rata victimelor mult mai bine decât o fac rușii în acest moment”.

„Am văzut că sunt capabili să rotească unitățile în și din Bahmut. Oamenii se odihnesc și se recuperează”, au spus ei, și au precizat că Ucraina primește forțe regenerate și suplimentare, precum și echipamente noi furnizate de NATO sau de Occident.

Oficialii occidentali consideră că Ucraina a efectuat lovituri în profunzime și a depozitat o parte din muniție înaintea contraofensivei așteptate să înceapă în lunile următoare, relatează CNN.

„Unele dintre aceste lovituri în adâncime împotriva pozițiilor rusești din sudul Ucrainei sunt o pregătire pentru orice fel de ofensivă viitoare”, au declarat oficialii. „Am văzut în mod constant de-a lungul campaniei că ucrainenii au fost foarte pricepuți în a ținti acele sisteme HIMARS precise împotriva unor ținte rusești specifice”, au precizat aceștia.

De asemenea, oficialii au declarat că Ucraina ar fi stocat muniție înaintea mult așteptatei contraofensive, dar nu au observat niciun fel de penurie care ar fi limitat operațiunile zilnice.

„Nu îi vedem (pe ucraineni, n.r.) într-o poziție în care să fie nevoiți să își limiteze operațiunile, prin penurie de muniție. În mod evident, ei vor să se aprovizioneze în acest moment, deoarece se pregătesc pentru o ofensivă, așa că trebuie să aibă aceste asigurări de aprovizionare pentru a putea susține ofensiva”, au spus oficialii.

„Din ceea ce vedem, ei primesc aceste provizii în acest moment”, au adăugat oficialii occidentali.

Oficialii occidentali au declarat pentru CNN că ei cred că Rusia are o problemă în a genera „efective militare antrenate”.

„Rusia a recunoscut că are nevoie de 400.000 de soldați în plus și asta nu doar pentru conflictul din Ucraina, ci și pentru a crea noile formațiuni care vor fi desfășurate la noua graniță cu NATO și Finlanda”, au declarat oficialii într-un briefing miercuri, răspunzând unei întrebări adresate postului american de televiziune.

„Modul în care generează acest lucru (noile forțe militare, n.r.) este neclar în acest moment”, au precizat aceștia.

Oficialii occidentali au precizat că au văzut că Rusia a crescut durata de recrutare și a lărgit intervalul de vârstă pentru recrutare, dar că nu a făcut niciun efort pentru a lansa o a doua mobilizare.

„Dacă populația poate susține o altă rundă de mobilizare și dacă Kremlinul vrea de fapt să testeze rezistența populației la acest lucru este neclar în acest moment, dar faptul că nu au făcut-o ne-ar indica faptul că au unele îngrijorări în această privință”, au spus oficialii.

Oficialii au continuat spunând că, pe lângă faptul că nu reușește să convingă populația din Rusia să se înroleze în armată, Moscova a avut dificultăți în a le oferi recruților chemați sub arme instruire.

Președintele polonez Andrzej Duda l-a decorat miercuri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu Ordinul Vulturul Alb, în cadrul unei ceremonii la palatul prezidențial din Varșovia, relatează CNN.

Ordinul Vulturul Alb este „cea mai veche și cea mai înaltă distincție poloneză” și este acordat unor „persoane remarcabile”, a declarat Duda în prezența lui Zelenski și a primelor doamne ale celor două țări.

„Este un om unic. Tu, Volodymyr, ești unic. După ce ai primit mandatul din partea poporului tău, ai fost chemat brusc la o misiune unică, pe care nimeni nu ar fi putut să o prevadă”, a spus Duda.

„Niciunul dintre noi, în urmă cu un an, după invazia rusă, nu ar fi putut ști ce se va întâmpla cu Ucraina și ce ți se va întâmpla ție personal. Fără îndoială, știm că poziția ta, împreună cu poziția eroicului popor ucrainean… va salva Ucraina de agresiunea rusă”, a adăugat Duda, numindu-l pe Zelenski „un om cu calități excepționale”.

Zelenski și soția sa, Olena Zelenska, se află în Polonia pentru ceea ce se anunță a fi cea mai cuprinzătoare vizită de stat pe care președintele ucrainean a întreprins-o de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

China poate „juca un rol major” pentru „a găsi o cale spre pace” în Ucraina, a spus preşedintele francez Emmanuel Macron miercuri, la sosirea la Beijing, la începutul unei vizite care are scopul de a reînnoda dialogul cu omologul său chinez, Xi Jinping, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„China chiar a propus un plan de pace. Este vorba de voinţa de a avea o responsabilitate şi de a încerca să construiască o cale spre pace”, a declarat Emmanuel Macron în faţa comunităţii de expaţi francezi, lăudându-le „curajul remarcabil” după îndelungate restricţii legate de pandemia de COVID-19, ridicate doar la sfârşitul anului trecut.

Invazia rusă în Ucraina, niciodată condamnată oficial de Beijing, figurează printre temele principale pe care intenţionează să le abordeze joi în cadrul unor discuţii intense cu Xi Jinping.

Mai multe detalii: Beijingul are un ”rol major” de jucat în încheierea războiului din Ucraina, consideră Macron, care și-a început vizita în China

Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova – vizată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI) pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele Ucrainei aflate sub ocupaţia trupelor ruse – a recunoscut într-o conferinţă de presă marţi „răpirea” unui adolescent ucrainean, potrivit guvernului de la Kiev, citat de agenţia de presă DPA.

Într-o conferinţă de presă la Moscova, Maria Lvova-Belova, a declarat că serviciile speciale ruse au reuşit să reţină un adolescent originar din Mariupol, la graniţa cu Belarus, care voia să se întoarcă în Ucraina, a relatat publicaţia Ukrainska Pravda, potrivit Agerpres.

”Această poveste este următoarea mărturisire publică a crimelor de război – răpirea de copii ucraineni!”, a scris marţi seară, pe Telegram, ombudsmanul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmitro Lubineţ. El a spus că în acest caz este vorba de un băiat de 17 ani, care a fost dus din Mariupol, oraş ocupat de ruşi în regiunea Doneţk, în Rusia şi dat spre adopţie unei familii de ruşi.

„Totuşi, băiatul are o soră în Ucraina”, a subliniat Lubineţ, care a spus că băiatul se numeşte Bogdan Ermohin. El a reuşit să fugă din Rusia şi a ajuns la frontiera cu Belarus, unde a fost prins de serviciile speciale ruse şi trimis înapoi în Rusia, conform agenției ucrainene de știri Unian.

Orice furnizare de către China a unui ajutor letal pentru Rusia în timpul războiului din Ucraina ar fi o „greşeală istorică cu consecinţe profunde”, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite Agerpres.

Stoltenberg a adăugat, în cadrul conferinţei de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO, că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie tot ce face China şi s-a referit la faptul că Beijngul şi Moscova au semnat chiar înainte de invadarea Ucrainei un parteneriat fără limite, iar China nu a condamnat niciodată „invazia brutală a Rusiei”.

„Este un motiv de preocupare şi trebuie să fim clari asupra acestui lucru în contactele cu China”, a afirmat Stoltenberg. Întrebat ce înseamnă „greşeală istorică cu consecinţe profunde”, secretarul general al NATO a răspuns: „Cred că nu există motive să intrăm în detalii, dar China ştie că vor exista consecinţe severe dacă vor furniza sprijin letal Rusiei”.

El a apreciat totuşi că nu consideră necesară schimbarea conceptului strategic al NATO de la Madrid, care „reflectă recunoaşterea de către NATO a ceea ce înseamnă China pentru securitatea noastră”.

Stoltenberg a mai afirmat că „Rusia depinde tot mai mult de China” şi că „relaţiile comerciale cu China au devenit chiar mai importante pentru Rusia în principal din cauza sancţiunilor economice şi a consecinţelor războiului”.

Aflat într-o vizită la Varșovia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că țara sa consideră că Polonia va deveni un partener esenţial în amplul efort de reconstrucţie după încheierea războiului lansat de Rusia, informează Agerpres preluând agenția de știri Reuters.

Liderul de la Kiev a precizat, într-o conferinţă de presă susținută alături de omologul său polonez Andrzej Duda, că situaţia din zona oraşului Bahmut, aflat în regiunea estică Donețk, este cu adevărat dificilă şi că vor fi luate „decizii corespunzătoare” dacă trupele Kievului vor fi expuse riscului de a fi încercuite de forţele ruse.

Zelenski a subliniat că cel mai important pentru el este să protejeze vieţile soldaţilor ucraineni.

„Pentru mine, cel mai important este să nu ne pierdem soldații și, bineînțeles, dacă vor exista evenimente și mai fierbinți și pericolul ca noi să ne pierdem oamenii din cauza încercuirii – bineînțeles că deciziile corecte corespunzătoare vor fi luate de generalii de acolo”, a spus el.

Mai multe detalii: Ucraina consideră Polonia un partener esenţial în reconstrucţia postbelică a țării, anunță de la Varșovia Volodimir Zelenski

Rusia a vizat instalațiile conglomeratului de stat din domeniul apărării din Ucraina de peste 150 de ori de la începutul invaziei la scară largă în februarie 2022, a declarat directorul general Iuri Husiev într-un interviu pe 5 aprilie.

În prezent, există 119 companii care operează sub steagul Ukroboronprom, conform lui Husiev, lucru care le face instalațiile o țintă principală pentru forțele ruse.

În ciuda provocărilor, Ukroboronprom a reușit să-și sporească producția prin parteneriat cu firme private și relocarea unora dintre fabricile sale.

„Chiar dacă peste 150 de atacuri au afectat toate fabricile noastre, nici măcar o zi producție nu a încetat. De fapt, nu numai că continuăm operațiunile, ci și le creștem volumul de producție”, a spus Husiev.

Ukroboronprom a făcut echipă cu 100 de companii care anterior nu aveau nimic de-a face cu Forțele Armate, potrivit lui Husiev. Conglomeratul de apărare lucrează, de asemenea, cu șefii administrațiilor militare regionale pentru a satisface nevoile armatei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confiscat două terenuri din regiunea Liov deținute ilegal de Oksana Marchenko, soția politicianului pro-rus Viktor Medvedchuk, a informat instituția pe 5 aprilie.

Terenurile sunt situate într-una dintre cele mai prestigioase zone din regiunea Liov, iar Marchenko începuse să construiască acolo un complex hotelier, potrivit SBU.

Valoarea totală a proprietății este de 17,5 milioane de grivne (aproape jumătate de milion de dolari).

Marchenko a obținut terenul prin achiziții imobiliare ilegale, iar fostul șef al departamentului raional al resurselor funciare a fost informat de SBU că este suspectat de activități ilegale.

Agenția de aplicare a legii a confiscat anterior alte proprietăți aparținând lui Marchenko, care a părăsit Ucraina cu puțin timp înainte ca Rusia să-și lanseze invazia la scară largă.

Soțul lui Marchenko, Viktor Medvedchuk, a fost co-lider al Platformei de opoziție — Pentru Viață, un partid pro-Kremlin care a fost interzis în martie 2022. Parlamentul ucrainean l-a deposedat pe Medvedchuk de mandatul său în ianuarie 2023. El a fost arestat de Ucraina și eliberat de Rusia într-un schimb de prizonieri.

Președintele Volodimir Zelenski și soția sa Olena Zelenska au sosit la Palatul Prezidențial din Varșovia.
O ceremonie oficială a avut loc, iar cei doi au fost întâmpinați cuplul prezidențial polonez Andrzej Duda și Agata Kornhauser-Duda, relatează corespondentul Ukrinform.

Anterior, șeful Biroului pentru Politică Internațională din subordinea președintelui Poloniei, Marcin Pshidach, a declarat că liderii celor două state vecini vor discuta întregul spectru al relațiilor ucraineno-polone, concentrându-se pe probleme de securitate, cooperare economică, și probleme istorice.

În funcție de rezultate discuțiilor, cei doi șefi de stat vor ține o conferință de presă.

Vizita lui Zelenski are loc într-un moment în care fermierii polonezi protestează din cauza impactului importurilor de cereale ucrainene, care au prăbușit prețurile în mai multe state din partea estică a UE.

„În timpul discuțiilor cu președintele Zelenski, vom discuta cu siguranță problema cerealor ucrainene și diverselor produse agricole, pentru că dorim ca orice comerț cu Ucraina să nu ne destabilizeze piața”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Chiar în ziua vizitei lu Zelenski, ministrul polonez al agriculturii, Henryk Kowalczyk, a demisionat. El a anunțat că a decis să renunțe la funcție din cauza deciziei Comisiei Europene de a prelungi importurile fără taxe vamale pentru cereale din Ucraina până în iunie 2024.

Cele șase tancuri Leopard 2A4 pe care Spania a promis că le va trimite în Ucraina vor părăsi țara în a doua jumătate a lunii aprilie, a declarat miercuri ministrul apărării, Margarita Robles, amânând data estimată a livrării.

Tancurile de luptă de fabricație germană nu au mai fost folosite din anii 1990, motiv pentru care necesită reamenajare și teste de pregătire pentru luptă după îndoielile inițiale cu privire la posibilitatea de a intra din nou în luptă.

Spania a declarat luna trecută că se așteaptă să trimită tancurile după vacanța de Paște din 9 aprilie.

Guvernul de la Madrid s-a angajat să trimită în total zece tancuri în Ucraina. Patru dintre acestea vor fi trimise abia după ce ies din reparații, potrivit ministrului apărării.

O dronă ucraineană s-a prăbușit în apropierea centralei nucleare Zaporojie, a declarat miercuri agenția rusă de presă RIA, chiar șeful agenției ONU de supraveghere nucleară este așteptat în Rusia pentru discuții privind securitatea centralei.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, urma să călătorească miercuri în regiunea Kaliningrad din Rusia, la o săptămână după ce a vizitat centrala de la Zaporojie din sudul Ucrainei, care este controlată de forţele ruse.

Potrivit unui ofițer militar rus citat de RIA, o dronă de fabricație poloneză de 2 kilograme s-a prăbușit în apropierea fabricii. Agenția de presă nu a spus când a avut loc incidentul.

Grossi a făcut presiuni pentru o zonă demilitarizată în jurul celei mai mari instalații nucleare din Europa, care a fost supusă bombardamentelor repetate pentru care Rusia și Ucraina se învinovățesc reciproc.

Forțele ruse au lansat trei rachete și 47 de lovituri aeriene în ultima zi, potrivit actualizării publicate dimineață de Statul Major al Ucrainei.

Forțele ucrainene au doborât 14 dintre cele 17 drone Shahed-136 folosite în atacul rusesc, care a inclus și 42 de lovituri de la sisteme de lansare de rachete multiple. Atacul s-a soldat cu victime în rândul populației civile.

Forțele ruse își concentrează în continuare eforturile pentru a avansa de-a lungul direcțiilor Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, în timp ce soldații ucraineni au respins 60 de atacuri.

Forțele aeriene ucrainene au vizat nouă baze rusești temporare și au doborât o dronă de tip KUB. Forțele ucrainene de rachete și artilerie au lovit trei posturi de comandă, două baze temporare, două lansatoare de rachete multiple Grad și un sistem de război electronic.

Atacurile rusești asupra regiunii Donețk din 4 aprilie au ucis șase civili și au rănit alți șapte, a precizat Parchetul General al Ucrainei.

Atacurile Rusiei au ucis un administrator de mină și o asistentă în Toretsk, o vânzătoare din Krasnohorivka și trei bărbați în satul Lastochkine.

Șapte civili au fost răniți în timpul bombardării orașelor Bahmut, Hirnik și a satului Ocheretine.

Armata rusă a folosit rachete, artilerie și mai multe lansatoare de rachete Grad pentru a ataca așezările din regiunea Donețk.

Potrivit Procuraturii Generale, forțele ruse au vizat zone rezidențiale, distrugând clădiri de apartamente, o clădire administrativă, case și anexe.

Regiunea Donețk este locul celor mai aprige lupte dintre forțele ruse și ucrainene, întrucât Rusia încearcă să ocupe întregul Donbas, compus din regiunile Donețk și Lugansk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să viziteze astăzi Polonia, deplsarea confirmată luni de consilierul pentru afaceri externe al președintelui polonez, Marcin Przydacz.

„Vizita va avea loc la invitația președintelui (Andrzej) Duda. Vor fi discuții lungi și ample, nu doar despre situația de securitate, ci și despre sprijinul economic și politic”, a declarat Przydacz la postul privat RMF. „Va fi o vizită oficială.”

El a adăugat că Zelenski se va întâlni miercuri, în Piața Castelului din Varșovia, cu polonezii și ucrainenii care s-au refugiat în Polonia.

Zelenski l-a întâlnit ultima dată pe omologul său polonez în decembrie 2022, în timpul întoarcerii acasă din Statele Unite.

Trupele rusești au efectuat un atac aerian asupra satului Pechenihy din regiunea Cernihiv, marți, potrivit Comandamentului Operațional de Nord al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Armata rusă a aruncat două bombe asupra Pechenihy folosind avioane de luptă Su-35, a precizat Comandamentul de Nord.

Postul de știri Suspilne a relatat ulterior, citând locuitorii satului, că atacul rusesc a avariat două case și a rănit o persoană.

Potrivit directorului unui spital local, citat de Suspilne, victima a suferit „răni moderate”.

Regiunile de frontieră din nordul și estul Ucrainei, precum regiunea Cernihiv, se confruntă cu amenințarea unor atacuri constante din cauza proximității lor față de Rusia.

Armata ucraineană afirmă că continuă să respingă atacurile rusești în mai multe locuri de-a lungul liniilor de front din regiunea Donețk, cu peste 45 de atacuri în ultima zi concentrate în zona Bahmut, precum și în jurul Avdiivka și Mariinka, în apropiere de orașul Donețk, și Lîman, în apropiere de granița cu Luhansk.

Statul Major General al Forțelor Armate a declarat că aproximativ 20 dintre aceste atacuri au avut loc în jurul Bakhmut. Acesta nu a dat niciun indiciu că unitățile ucrainene ar fi pierdut teren.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că s-a întâlnit cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, marți, potrivit The Kyiv Independent.

„Mai mult ajutor militar este pe drum pentru a ajuta Ucraina să elibereze mai multe teritorii de sub ocupația rusă. Sunt recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul neclintit acordat Ucrainei”, a declarat Kuleba în aceeași zi în care Washingtonul a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 2,6 miliarde de dolari.

Kuleba și Blinken au făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la următorul summit NATO de la Vilnius, programat pentru 11-12 iulie.

Ministrul ucrainean de externe se află acum la Bruxelles, unde participă la un summit al Comisiei NATO-Ucraina.

Kuleba a raportat, de asemenea, întâlniri cu ministrul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell.

Discuțiile lor s-ar fi axat pe consolidarea capacităților Ucrainei pentru o viitoare contraofensivă, pe accelerarea eforturilor UE de a furniza Ucrainei muniție suplimentară și pe viziunea Kievului privind aderarea la NATO, pentru care a depus cererea de aderare în septembrie anul trecut.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat marți că antrenamentul ucrainenilor pe tancurile americane M1-A1 Abrams nu a început încă, dar va începe „relativ curând”, potrivit CNN.

„Antrenamentul cu Abrams nu a început încă… Încă lucrăm la achiziția de echipamente, așa că nu am început încă antrenamentul, dar mă aștept ca acest lucru să se întâmple relativ curând”, a declarat oficialul în timpul unei ședințe de informare.

În total, oficialul a declarat că SUA au antrenat peste 7.000 de soldați ucraineni de la începutul invaziei rusești. SUA intenționează să trimită 31 de tancuri M1-A1 în Ucraina, de mărimea unui batalion ucrainean de tancuri.

SUA au fost de acord să trimită tancurile în ianuarie, după o revenire bruscă asupra politicii sale declarate, potrivit căreia Abrams erau prea complexe și dificil de întreținut pentru forțele ucrainene în mijlocul unui război.

Administrația Biden a cedat sub presiunea Germaniei, care a declarat că va aproba transferul tancurilor sale Leopard 2 către Ucraina numai dacă SUA vor fi de acord să trimită și tancuri Abrams.

Urmărește-ne pe Google News