Război în Ucraina, ziua 408 | Planurile pentru contraofensiva Ucrainei, cunoscute de cel mult cinci oameni

Ucraina a fost de acord să oprească fluxul de cereale către Polonia pentru a menține piața stabilă, cu menținând transporturile către țările din afara UE, controlat de ambele părți „astfel încât să nu rămână niciun bob în Polonia”, a declarat pe vineri Robert Telus, ministrul polonez al agriculturii.

Potrivit The Kyiv Independent, Fermierii polonezi au protestat în mod activ împotriva afluxului semnificativ de cereale ucrainene, din cauza unei amenințări la adresa pieței lor interne.

Prețul cerealelor, în special al grâului, a scăzut sub 230 de dolari pe tona metrică la bursa poloneză în luna martie, la jumătate față de cât era în urmă cu șase luni, când a ajuns la 466 de dolari.

Telus a mulțumit părții ucrainene pentru negocierile în vederea soluționării disputei.

„Înțelegem cu toții cine este de vină pentru această situație, dar noi suntem cei care trebuie să rezolvăm această problemă”, a declarat ministrul ucrainean Nikola Solskyi, făcând aluzie la blocada de cereale impusă de Rusia în Marea Neagră.

Recomandări

La aproape 20 de ani de la trecerea la „leul greu”, românii încă vorbesc în „milioane”. Specialist: „La francezi a durat mai mult decât la noi trecerea la noul franc”

Partea ucraineană se va abține de la exporturi până la noul sezon, a spus Solskyi.

Se pare că disputa a fost soluționată în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski în Polonia, pe 5 aprilie, în timpul căreia s-a întâlnit cu înalți oficiali polonezi.

Autoritățile ruse au respins oferta Ucrainei de a face schimb cu toți prizonierii de război musulmani din ambele tabere la începutul lunii Ramadanului, pe 22 martie, a declarat pentru Vocea Americii Daria Zarivna, consilier de comunicare al șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

„Am venit cu propunerea de a face schimb de musulmani «toți pentru toți» din ambele părți, în semn de respect pentru cultura și tradițiile lor, dar partea rusă a primit această idee fără prea mult entuziasm”, a declarat Zarivna.

În cel mai recent schimb de prizonieri, la 3 aprilie, Ucraina a adus înapoi din captivitatea rusă 10 soldați și doi civili, a anunțat Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

Cinci dintre soldați sunt grav răniți, potrivit sediului coordonator.

Soldații au fost capturați în timpul luptelor din regiunile Donețk și Luhansk, inclusiv în apropiere de Bahmut. Un civil era din satul Lypți din regiunea Harkov, iar celălalt era din Mariupol.

Recomandări

O dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României: două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol. „Probabilitate de impact” lângă Periprava

Potrivit cartierului general de coordonare, în captivitatea rusă se află încă peste cinci soldați grav răniți, iar Ucraina se aștepta ca aceștia să fie eliberați.

Doi membri ai echipajului unei ambulanțe și șase localnici au fost răniți după ce o ambulanță a fost atacată vineri în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a anunțat administrația militară regională într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Incidentul a avut loc în orașul Beryslav, în timp ce echipajul ambulanței încerca să ajungă la un rezident care a fost rănit în urma unui bombardament, a precizat administrația.

„Orașul Beryslav se află din nou sub tir de artilerie. Un echipaj de ambulanță a fost atacat”, a declarat administrația. „Medicii se îndreptau spre o femeie care a fost rănită în propria casă. Ambulanța a fost lovită de fragmente de obuze rusești, iar doi paramedici au fost răniți”.

Iurii Sobolevskyi, primul adjunct al șefului Consiliului Regional Herson, a postat ulterior o actualizare, spunând că, pe lângă cei doi membri ai echipajului de ambulanță, șase rezidenți au fost de asemenea răniți.

„Opt răniți până în acest moment. Doi dintre ei sunt lucrători de ambulanță care se îndreptau spre răniți după bombardament. Potrivit informațiilor preliminare, soldații ruși au aruncat mine din drone asupra ambulanței”, a precizat el.

Recomandări

„A existat un risc real”, în toamna lui 2022, ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, spune șeful CIA. Cum au acționat SUA

Serviciile secrete militare ucrainene au declarat că presupusele documente de război clasificate recent apărute online au fost falsificate de Rusia, potrivit The Kyiv Independent.

„În ultimele decenii, cele mai de succes operațiuni ale serviciilor speciale rusești au fost Photoshop”, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, Andrii Iusov, la televiziunea națională, vineri.

Potrivit New York Times, documente clasificate care detaliază planurile SUA și NATO de furnizare de ajutoare pentru înarmarea Ucrainei în vederea viitoarei contraofensive au fost postate săptămâna aceasta pe Twitter și Telegram.

Oficiali americani de rang înalt au declarată acest lucru a determinat o investigație a Pentagonului.

Documentele nu dezvăluie detalii despre când, cum sau unde intenționează Ucraina să lanseze contraofensiva și se pare că sunt vechi de cinci săptămâni.

Potrivit analiștilor militari cu care a discutat New York Times, documentele au fost probabil modificate față de formatul lor original, subestimând numărul victimelor de partea rusă și supraestimându-le pe cele de partea ucraineană.

Iusov a declarat că este posibil ca rușii să fi falsificat documentele pentru a perturba sau încetini ajutorul occidental acordat Ucrainei și că cifrele privind pierderile din documente sunt „false” de ambele părți, iar unele dintre informațiile din documente par să provină din surse deschise.

Ucrainenii sunt deportați pentru a fi „asimilați în continuare” în regiuni izolate din Rusia, în timp ce autoritățile rusești creează condiții care îi obligă să obțină un pașaport rusesc, a raportat Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Peste 2.500 de civili ucraineni captivi au fost deportați în Rusia din teritoriile ocupate, a declarat obudsmanul Dmytro Lubineț.

„Nu putem spune în mod clar câți ucraineni se află în prezent pe teritoriul Federației Ruse, deoarece Rusia însăși nu ne furnizează niciun număr oficial”, a precizat Lubineț.

Potrivit acestuia și Biroului Ombudsmanului, există dovezi că Rusia ar încerca să recruteze unele dintre aceste persoane în grupul de mercenari Wagner pentru a lupta apoi împotriva Ucrainei.

Până în prezent, Rusia ar fi deportat peste 19.000 de copii ucraineni pe teritoriul său, încălcând Convențiile de la Geneva, a raportat Ministerul Reintegrării la 28 martie.

Până în prezent, doar 327 de copii au fost returnați în Ucraina.

Cifra reprezintă o creștere bruscă, deoarece este de două ori mai mare decât cifrele lunare anterioare, a anunțat Vitaly Matvienko, purtătorul de cuvânt al programului creat pentru a ajuta trupele rusești să se predea, scrie The Kyiv Indepenedent.

Serviciile de informații militare ucrainene au afirmat că această creștere ar putea fi legată de o potențială contraofensivă ucraineană care ar putea avea loc în mai multe zone în primăvară, potrivit ministrului apărării Oleksii Reznikov.

„Operațiunea ucraineană de contraofensivă pe teren nu a început încă, dar efectul acesteia produce deja rezultate”, se arată în raport.

Lansată în septembrie 2022 de către Direcția principală de informații din Ucraina, linia telefonică „Vreau să trăiesc”, care funcționează 24 de ore din 24, îi ajută pe ruși să se predea de bunăvoie armatei ucrainene sau să își predea unitățile.

Rușilor li se promite că, după predare, vor fi deținuți în conformitate cu Convențiile de la Geneva.

Aproape 10.000 de ruși au contactat linia telefonică ucraineană înființată pentru soldații ruși care doresc să se predea forțelor ucrainene până în luna martie, a raportat Comandamentul de coordonare a Ucrainei pentru tratamentul prizonierilor de război.

Peste 1,2 milioane de apeluri au fost efectuate la linia telefonică ucraineană „Vreau să trăiesc” până la jumătatea lunii decembrie, potrivit reprezentantului Direcției de informații a Ministerului Apărării, Andriy Yusov.

Pe lângă linia telefonică directă, există, de asemenea, un chatbot și un site web în limba rusă administrat de Ministerul ucrainean al Apărării cu informații despre program.

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat că nu poate fi exclusă achiziționarea de proiectile de artilerie pentru Ucraina din afara Spațiului Economic European, potrivit The Kyiv Independent.

„Întotdeauna am crezut că viteza este totul. Dacă (muniția) nu poate fi găsită rapid în Europa, nu poate fi exclusă nici cumpărarea din afara Europei”, a declarat Pevkur pentru ziarul estonian Postimees la 6 aprilie.

După propunerea inițială a Estoniei, UE a acceptat în martie să furnizeze Ucrainei 1 milion de cartușe de artilerie. În prima fază, blocul comunitar ar trebui să aloce 1 miliard de euro țărilor care își pot trimite imediat stocurile. Un alt miliard de euro va fi folosit pentru achiziționarea în comun de noi cartușe.

Membrii trebuie încă să se pună de acord de unde vor achiziționa.

Franța propune să cumpere de la furnizori europeni, sperând să își stimuleze industria națională de apărare. Parisul a găsit sprijin din partea Ciprului și a Greciei, care nu doresc ca licitația de achiziție să meargă către Turcia.

Cu toate acestea, există îngrijorări legate de faptul că industria de apărare europeană nu are în prezent capacitatea de a produce rapid cantitatea necesară de obuze.

Reprezentanții instalați de Moscova în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei forțează din ce în ce mai mult civilii să obțină pașapoarte rusești, recurgând la violențe împotriva celor care refuză să facă acest lucru, a raportat joi Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

După ce, la sfârșitul lunii martie, dictatorul rus Vladimir Putin s-a declarat nemulțumit de ritmul de obținere a pașapoartelor în teritoriile ocupate ale Ucrainei, reprezentanții au lansat „grupuri mobile” care au ca scop „convingerea” localnicilor să ia pașapoarte rusești, potrivit raportului.

Rusia intenționează să organizeze așa-numitele alegeri locale în teritoriile ocupate din Ucraina în luna septembrie a acestui an, dar se confruntă cu probleme în ceea ce privește recrutarea de colaboratori pentru a gestiona alegerile.

În sudul Ucrainei, Rusia ocupă în prezent teritoriile de pe malul estic al râului Dnipro din regiunea Herson și cea mai mare parte a regiunii Zaporojie.

Moscova urmărește discuțiile dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele francez Emmanuel Macron, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

„Acestea sunt contacte foarte importante, am urmărit toate evoluțiile în această chestiune”, a declarat Peskov reporterilor în timpul unei convorbiri telefonice obișnuite.

Întrebat dacă este posibil ca Beijingul să își schimbe poziția privind războiul după negocieri, Peskov a spus că China este o putere „foarte serioasă, majoră, cu poziția sa suverană”, o poziție care a fost „puternic consolidată”.

„Nu este o țară care își schimbă pozițiile atât de repede sub influența externă”, a adăugat Peskov.

Președintele francez și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își încheie vineri vizita de trei zile în China.

Pentagonul investighează ceea ce par a fi capturi de ecran cu informații militare clasificate ale SUA și NATO despre Ucraina, care circulă pe rețelele de socializare, a declarat un oficial al Pentagonului pentru CNN.

CNN a analizat unele dintre imaginile care circulă pe Twitter și Telegram, dar nu poate verifica dacă sunt autentice sau au fost trucate.

Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, nu a dorit să se pronunțe asupra legitimității documentelor, dar a precizat într-o declarație că Departamentul Apărării este „conștientă de rapoartele privind postările de pe rețelele de socializare, iar Departamentul analizează această chestiune”.

Mihail Podolyak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat pentru CNN că el crede că rușii se află în spatele presupusei scurgeri de informații și că documentele pe care le-au difuzat sunt neautentice, neavând „nicio legătură cu planurile reale ale Ucrainei” și se bazează pe „o mare cantitate de informații fictive”.

Apariția documentelor, fie că sunt autentice sau nu, a sporit atenția asupra momentului în care va începe contraofensiva ucraineană planificată și asupra a ceea ce știe fiecare dintre părți, dacă știe ceva, despre pregătirile celeilalte părți pentru aceasta.”

Este posibil ca tehnicienii ruși, care au fost prezenți la baza aeriană slovacă din Sliač până anul trecut, să fi avariat în mod deliberat avioanele de vânătoare slovace MiG-29 pe care Bratislava le-a furnizat recent Ucrainei, a declarat ministrul slovac al apărării Jaroslav Nad, potrivit The Kyiv Independent.

„Erau capabile să zboare, dar asta nu înseamnă că erau capabile să și lupte”, a declarat ministrul slovac al apărării Jaroslav Nad, după ce liderul opoziției Robert Fico a criticat transferul avioanelor.

„Defectele au apărut doar în acele părți accesate de ruși”, a spus Nad.

Naď s-a arătat totuși încrezător că partea ucraineană va reuși să facă avioanele pe deplin operaționale.

„Ei au piloți, piese de schimb și o companie care a lucrat la MiG-uri încă din perioada sovietică”, a declarat ministrul pentru Denník N.

În timp ce ancheta poliției nu a putut dovedi cu certitudine intenția din partea tehnicienilor, defectele au fost găsite doar în piesele de avion accesate de ruși.

Experții ruși au fost prezenți în țară pe baza unui contract pe termen lung între Bratislava și Moscova. Potrivit generalului Ľubomír Svoboda din cadrul Forțelor Aeriene slovace, prezența lor a fost necesară pentru reparații capitale, deoarece aceștia dețineau cunoștințe mai multe în materie de MiG-uri decât personalul slovac.

Cu toate acestea, Svoboda și-a arătat suspiciunile cu privire la intențiile lor într-un interviu. „Ne-au dat un motor care trebuia să funcționeze timp de 350 de ore. A rezistat doar 70 de ore”.

Aceasta nu este prima dată când Slovacia a avut probleme cu echipamente militare rusești. În 2018, armata slovacă a fost nevoită să își imobilizeze elicopterele Mi-17 la sol din cauza unor „documente de reparații falsificate”.

Trupele rusești au bombardat satul Stanislav din sudul regiunii Herson, vineri dimineață, a declarat șeful Biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Un proiectil rusesc ar fi lovit o casă, a străpuns acoperișul și s-a detonat, rănind o femeie și pe cei doi copii ai acesteia, în vârstă de trei și zece ani.

Potrivit oficialului ucrainean, victimele au fost transportate la un spital din Kherson. Mama și fiul ei sunt în stare moderată, în timp ce fiica este supusă unei operații, deoarece a fost grav rănită.

Orașul Kherson și alte așezări din regiune de pe malul vestic al râului Dnipro, precum Stanislav, au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Trupele rusești au fost împinse pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat moartea și rănirea civililor.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a sugerat că Ucraina ar trebui să fie deschisă la ideea de a renunța la Crimeea în schimbul păcii cu Rusia, potrivit The Kyiv Independent.

„(Președintele rus Vladimir Putin) nu poate pune stăpânire pe teritoriul Ucrainei. Dar poate că putem discuta despre Crimeea. (Președintele Volodimir Zelenski) nu poate să vrea totul… lumea trebuie să se calmeze”, a declarat Lula în fața presei pe 6 aprilie, relatează Le Figaro.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a declarat: „Ucraina nu renunță la teritoriile sale”.

Președintele Braziliei a refuzat până acum să condamne invazia Rusiei sau să furnizeze arme Ucrainei, poziționându-se în schimb ca mediator.

Principalul consilier de politică externă al lui Lula s-a întâlnit cu Putin pe 30 martie la Moscova pentru a discuta despre potențiale negocieri de pace cu Ucraina. Zelenski a avut, de asemenea, o convorbire telefonică cu Lula pe 2 martie, discutând despre mijloacele diplomatice de a pune capăt războiului.

Șeful adjunct al biroului președintelui, Andrii Sibiha, a adus recent în discuție problema Crimeei într-un interviu acordat Financial Times. El a sugerat ca, odată ce forțele ucrainene vor ajunge la granița administrativă cu Crimeea, Kievul ar putea fi pregătit să discute despre viitorul peninsulei.

Cu toate acestea, consilierul Biroului președintelui, Mihailo Podolyak, a respins la scurt timp după aceea posibilitatea oricăror negocieri cu Rusia pe tema Crimeei.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat distrugerea unui avion rusesc Su-25, un avion de sprijin aerian din epoca sovietică, vineri, scrie The Kyiv Independent.

Avionul Su-25 a fost doborât în apropiere de Marinka, un orășel situat la aproximativ 30 de kilometri de orașul Donețk, ocupat de Rusia din 2014. Marinka a fost complet distrusă ca urmare a invaziei rușilor.

Regiunea estică ucraineană Donețk este locul celor mai aprige lupte din timpul războiului între forțele ruse și ucrainene, în timp ce Rusia încearcă să ocupe întreaga regiune.

Anterior, la 7 aprilie, Statul Major General a declarat că Rusia a pierdut 306 avioane de la începutul războiului.

John Kirby, coordonatorul pentru strategii de comunicare al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, a declarat că nu pot exista negocieri de pace fără Ucraina și că doar președintele Volodimir Zelenski are dreptul de a decide singur dacă este gata să negocieze cu Federația Rusă, informează Ukrinform.

„Numai președintele Zelenski poate stabili dacă și când este gata să negocieze (n.r. -cu Rusia), în ce context și despre ce. Credem că nu pot exista negocieri privind Ucraina fără Ucraina”, a declarat John Kirby.

Mai multe detalii: Casa Albă: Doar Volodimir Zelenski poate decide dacă va negocia cu Federația Rusă

Negocierile de pace cu privire la Ucraina sunt posibile doar dacă acestea vizează stabilirea unei „noi ordini mondiale” fără dominaţie americană, a declarat vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută la Ankara, unde se află într-o vizită oficială, potrivit AFP.

„Negocierile nu pot avea loc decât în baza luării în considerare a intereselor ruseşti”, a declarat Lavrov.

„Este vorba de principii care vor sta la baza noii ordini mondial”, a adăugat ministrul rus de externe în conferinţa de presă comună cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

Explozii au fost auzite în satul Vesele, în apropiere de orașul Melitopol, ocupat de ruși, în noaptea de joi spre vineri, a declarat primarul Ivan Fedorov la televiziunea națională din Ucraina, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit lui Fedorov, trupele rusești și-au transferat echipamentele și personalul în sat în ultimele patru zile.

„Inamicul a încercat să facă acest lucru în timp ce comunicațiile mobile și internetul erau oprite în sat, astfel încât locuitorii noștri să nu poată raporta nimic forțelor armate și serviciilor speciale ucrainene. Dar nu au reușit să o ascundă (transferul de echipamente)”, a declarat Fedorov.

Un oficial militar ucrainean a declarat vineri că Rusia își concentrează toate eforturile pe capturarea orașului Bahmut din est, unde a descris situația ca fiind „dificilă”, dar a spus că soldații ucraineană rezistă în ciuda superiorității numerice a Rusiei, relatează The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Militar de Est, Serhii Cherevati, a declarat că Ucraina controlează situația din Bahmut, înțelege intențiile Rusiei și că Moscova a avut succes tactic în unele locuri, dar plătește un preț mare pentru asta.

Forțele ruse par să fie înregistrat câștiguri importante în Bahmut, a transmis vineri ministerul britanic al apărării, citat de The Guardian.

Ministerul britanic susține că forțele ruse „foarte probabil au avansat în centrul orașului și au capturat malul vestic al râului Bahmuta”.

„Ruta cheie de aprovizionare a Ucrainei spre vestul orașului este probabil grav amenințată”, potrivit oficialilor britanici.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a sosit joi în Turcia, potrivit unei surse oficiale turce, pentru discuţii asupra acordului din iulie 2022 privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, notează AFP.

Lavrov s-a întâlnit cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, la o cină de pauză în postul Ramadanului în capitala Ankara. El urma să susţină o conferinţă de presă comună cu Cavusoglu şi apoi să se întâlnească cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

„În pofida complicării situaţiei internaţionale, dialogul politic ruso-turc, în principal la nivelul şefilor celor două state, continuă”, a declarat ministerul rus de externe într-un comunicat emis înainte de începerea vizitei lui Lavrov.

Cel mult 5 oameni cunosc detalii detaliile complexe ale planurilor Ucrainei de a lansa o contraofensivă în lunile următoare, a spus șeful consiliului de apărare ucrainean, Oleksii Danilov, citat de Sky News.

„Informațiile despre momentul în care ar putea începe acțiunile militare vor fi cunoscute de un număr limitat de oameni”, a mai spus Danilov la Radio Europa Liberă.

El a adăugat că ucrainenii vor afla detaliile abia când va începe ofensiva. Danilov a subliniat, de asemenea, că oamenii ar trebui să fie atenți la declarațiile făcute de persoane care au puține informații – sau deloc – despre aceste planuri.

Se crede că plănuita contraofensivă ucraineană va avea loc la primăvară.

Un plan al Uniunii Europene de a trimite un milion de obuze de artilerie în Ucraina este blocat, scrie Sky News. Miniștrii de externe au aprobat pachetul la 20 martie.

Prima parte a planului prevede o alocare de 1,09 miliarde de dolari pentru ţările UE care trimit către Ucraina obuzele de artilerie. Legislația în acest caz a fost finalizată acum și se așteaptă să intre în vigoare în zilele următoare, au declarat diplomați, sub rezerva anonimatului.

Planul de achiziţie comună de muniţii a fost întârziat de dezacordurile privind companiile din anumite țări care sunt eligibile pentru contracte, au spus oficialii.

„Cele mai intense bătălii” se dau pentru Bahmut, Avdiivka și Mariinka, în estul Ucrainei, trupele ucrainene concentrându-se asupra orașului Bakhmut, care a fost măcelărit, pentru a încerca să-i epuizeze pe ruși, a anunțat joi armata ucraineană, conform CNN.

Forțele ucrainene au respins mai mult de 20 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei joi seară.
Forțele ruse au lansat patru rachete și șapte atacuri aeriene, a precizat Statul Major General.

„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka”, a precizat Statul Major General. „Cele mai intense lupte au loc pentru orașele Bahmut, Avdiivka și Mariinka”.

Cel puțin șapte civili au fost uciși în două lovituri separate ale artileriei ucrainene, au anunțat agențiile de presă de stat ruse, citând autoritățile din zonele ocupate din estul Ucrainei, relatează The Guardian.

Patru civili au murit în Donețk, după ce obuzele au lovit o parcare, iar alte șase persoane au fost rănite, a precizat agenția de presă de stat Tass.

Urmărește-ne pe Google News