Război în Ucraina, ziua 412 | Şeful Wagner susţine că a capturat 80% din Bahmut, ucrainenii îl contrazic. Bilanțul deceselor în rândul civililor

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a promis un nou sprijin militar pentru Ucraina după ce s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Denis Şmihal.

Canada va trimite 21.000 de puști de asalt, 38 de mitraliere și 2,4 milioane de cartușe în Ucraina și va impune sancțiuni împotriva a 14 persoane și 34 de entități rusești, inclusiv obiective de securitate legate de grupul privat de mercenari Wagner, a declarat Trudeau, conform The Guardian.

De asemenea, guvernul canadian impune sancțiuni împotriva a nouă entități legate de sectorul financiar din Belarus pentru a exercita o presiune suplimentară asupra „facilitatorilor Rusiei în Belarus”, a spus Trudeau.

Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a reiterat apelurile pentru avioane de luptă mai noi, afirmând că Ucraina are nevoie de „aviație modernă și apărare antirachetă”, transmite Sky News.

Yermak, unul dintre consilierii lui Zelenski, a declarat că este nevoie de o modernizare a apărării aeriene a Kievului pentru a preveni atacurile rusești cu bombe aeriene ghidate.

El a spus că armele sunt folosite pentru a ucide civili ucraineni.

Ucraina a pledat de mult timp pentru avioane de luptă occidentale pentru a-și întări forțele, în timp ce plănuiește o contraofensivă, însă apelurile au fost întâmpinate cu ezitare până acum.

Ministrul danez al afacerilor economice, Troels Lund Poulsen, a declarat că o decizie din partea țărilor occidentale în această privință ar putea veni „înainte de vară”.

Un oficial egiptean de rang înalt a negat faptul că armata egipteană plănuia să producă 40.000 de rachete pentru Rusia, în urma unui reportaj al cotidianului The Washington Post care citează un document al serviciilor secrete americane, a anunțat presa egipteană afiliată statului, transmite CNN.

Un document secret al SUA, obținut de The Washington Post, arăta că președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi a instruit oficialii să păstreze secretă producția și expedierea transportului „pentru a evita problemele cu Occidentul”.

Documentul „strict secret” din februarie conține presupuse conversații între Sisi și oficiali militari egipteni de rang înalt, potrivit ziarului. Acesta face referire la planurile de aprovizionare a Rusiei cu artilerie și praf de pușcă, iar Sisi a cerut oficialilor să păstreze planurile secrete, potrivit The Washington Post.

Oficialul egiptean a spus, sub protecţia anonimatului, că raportul este „absurd”. Potrivit acestuia, Egiptul urmează o „politică echilibrată” cu toate părțile internaționale, notează Al Qahera News, instituţie de presă afiliată statului. Declarația a fost, de asemenea, preluată de alte câteva instituții de presă egiptene afiliate statului.

Egiptul este unul dintre principalii beneficiari din lume ai ajutorului militar american, primind anual 1,3 miliarde de dolari în finanțare militară.

Fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat marți că forțele ruse controlează în prezent o mare parte din orașul Bahmut, notează CNN.

„Suntem pe deplin concentrați pe Bahmut, continuând să desfășurăm misiuni de luptă. În Bahmut, cea mai mare parte – adică mai mult de 80% – se află sub controlul nostru, inclusiv întregul centru administrativ, uzinele, fabricile, administrația orașului”, a declarat Prigojin.

„Ceea ce a mai rămas este o parte din zonele rezidențiale cu mai multe etaje, unde au fost făcute cartiere de fortificații. Există tuneluri sub aceste clădiri înalte”.

Oficialii ucraineni au negat afirmația lui Prigojin.

„Această declarație a lui Prigojin nu este adevărată”, a declarat marți pentru CNN Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate Ucrainene.

„Tocmai am fost în contact cu comandantul uneia dintre brigăzile care apără orașul. Pot afirma cu încredere că forțele de apărare ucrainene controlează un procent mult mai mare din teritoriul Bahmut”.

„Prigojin trebuie să arate măcar o oarecare victorie în oraș, pe care încearcă să-l captureze de nouă luni la rând, așa că face astfel de declarații”, a adăugat Cherevatyi.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că a fost asigurat de sprijinul „de fier” al Washingtonului pentru Kiev în timpul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat american, Antony Blinken.

Postând pe Twitter, Kuleba a declarat că Blinken „a reafirmat sprijinul de fier al SUA și a respins cu vehemență orice încercare de a pune la îndoială capacitatea Ucrainei de a învinge pe câmpul de luptă”.

SUA „rămâne partenerul de încredere al Ucrainei, concentrat pe asigurarea unei păci juste”, a adăugat el.

Evaluarea făcută de serviciile de informații ale SUA, scrie Washington Post, contrazice declarațiile ceva mai optimiste ale oficialilor de la Washington și Kiev cu privire la mult-așteptul asalt major al forțelor ucrainene din această primăvară.

Ucrainenii de rând și aliații Kievului au mari așteptări de la contraofensiva forțelor ucrainene, dar nu toată lumea este optimistă cu privire la rezultatele asaltului pregătit chiar în aceste săptămâni. O evaluare a serviciilor secrete americane scursă pe internet, alături de multe alte documente clasificate, a concluzionat recent că problemele Ucrainei cu desfășurarea de trupe și colectarea de muniție și echipament de război ar putea face ca forțele Kievului să nu reușească pe deplin să atingă obiectivele contraofensivei, scrie Washington Post.

Evaluarea, etichetată drept „strict secretă”, avertizează asupra unor „deficite semnificative în ceea ce privește mobilizarea și susținerea forțelor” și sugerează că operațiunea mult-așteptată ar putea să producă doar „câștiguri teritoriale modeste”. Documentul, care nu a fost dezvăluit anterior, este doar unul dintre materialele secrete ale comunității de securitate americane descoperite săptămâna trecută pe o platformă de mesagerie online. Pentagonul, posibilă sursă a acestor scurgeri, și Departamentul de Justiție investighează situația.

Mai multe detalii: Serviciile secrete americane nu cred că ofensiva Ucrainei va obține progrese majore, susține un document scurs de la Pentagon

Miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a anunțat că a „inițiat o procedură de arbitraj împotriva Rusiei”, întrucât solicită compensații pentru „bunurile confiscate” în regiunile Donețk și Luhansk, relatează The Guardian.

Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, cere despăgubiri din partea Rusiei pentru toate pierderile care i-au fost provocate între 2014 și 2017 ca urmare a confiscării activelor, a intervenției în activitățile sale de afaceri și a investițiilor efectuate de autoproclamata Republică Populară Donețk și de „Republica Populară Luhansk”, susținute de Rusia.

„Rusia trebuie să fie pedepsită pentru crimele sale împotriva Ucrainei și a ucrainenilor, care se întâmplă din 2014. Prin urmare, depun o cerere de despăgubire integrală din partea țării agresoare pentru toate pierderile pe care le-am suferit din 2014 în teritoriile ocupate ilegal din regiunile Donețk și Luhansk”, a transmis miliardarul.

Potrivit acestuia, „justiția trebuie restabilită, iar agresorul trebuie să fie tras la răspundere atât din punct de vedere financiar, cât și în cadrul procedurilor penale. Voi investi compensațiile acordate pentru a reconstrui și deschide noi fabrici și uzine, pentru a crea locuri de muncă și pentru a contribui la creșterea economiei ucrainene”.

Ahmetov a promis că fondurile primite ca despăgubire pentru pierderile suferite vor fi direcționate către restaurarea Ucrainei în viitor.

Guvernatorul pro-rus al peninsulei anexate Crimeea, Serghei Aksionov, a declarat marţi că au fost luate toate măsurile pentru a face faţă unei ipotetice contraofensive a forţelor ucrainene, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„Consider că decizia de a construi linii defensive în Crimeea şi la intrările în peninsulă a fost înţeleaptă şi fundamentată”, a spus Aksionov unui grup de jurnalişti, citat de agenţia Interfax.

În acelaşi timp, el a precizat că acest lucru nu înseamnă că fortificaţiile vor fi folosite în scopurile pentru care au fost construite.

„Aveam datoria de a ne pregăti pentru orice evoluţie şi asta am făcut”, a subliniat guvernatorul peninsulei anexate de Rusia în 2014.

În faţa declaraţiilor privind o iminentă contraofensivă ucraineană pentru recuperarea Crimeei, Aksionov a dat asigurări că forţele ruse sunt pregătite să o respingă.

„Nu putem subestima inamicul, dar putem spune că suntem pregătiţi şi că nu va fi nicio catastrofă”, a adăugat el.

Potrivit guvernatorului, armata Rusiei „a construit o linie defensivă modernă şi etapizată” şi „există forţe mai mult decât suficiente” pentru apărarea peninsulei.

Declaraţiile lui Aksionov vin după ce guvernatorul interimar instalat de Rusia în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a avertizat că trupele ucrainene se pregătesc să traverseze râul Nipru şi să avanseze pe malul stâng al acestuia.

„Pe malul drept al Niprului, unităţile inamice fac manevre, îşi schimbă poziţiile, mută trupe şi armament greu şi pregătesc ambarcaţiuni. Există indicii privind pregătiri pentru a încerca să treacă Niprul şi de ascundere a acestor pregătiri”, a arătat Saldo, în declaraţii pentru agenţia oficială rusă RIA Novosti.

Regiunea Herson a fost anexată de Rusia în septembrie anul trecut, dar capitala sa, oraşul cu acelaşi nume, a fost recucerită de Ucraina, la fel ca întreaga parte a acestei diviziuni administrative de pe malul drept al Niprului.

Evgheni Prigojin, șeful Grupului Wagner, a afirmat marți că aproximativ 80% din oraș este controlat de luptătorii săi.

Acest lucru nu a fost confirmat de Ucraina, precizează Sky News care nu poate verifica informaţiile de pe câmpul de luptă.

Camera inferioară a parlamentului rus a votat în unanimitate pentru introducerea, pentru prima dată în istoria țării, a documentelor electronice de chemare în armată prin intermediul unui portal online, relatează The Guardian.

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, și-a dat aprobarea preliminară pentru modificările aduse legii care urmărește să faciliteze mobilizarea.

În prezent, actele de recrutare în Rusia trebuie să fie livrate personal de către biroul local de înrolare militară sau prin intermediul unui angajator. În urma acestor modificări legislative, documentele de recrutare vor fi trimise prin scrisori recomandate și online.

Odată primită o citație electronică, cetățenilor care nu se prezintă la biroul de înrolare militară li se va interzice automat să călătorească în străinătate.

Ministrul interimar al apărării din Danemarca, Troels Lund Poulsen, a declarat că se așteaptă ca țara sa și aliații săi să ia o decizie privind furnizarea de avioane de luptă occidentale către Ucraina „înainte de vară”, relatează The Guardian.

Discuțiile durează pentru că țările trebuie să acționeze împreună, a declarat Poulsen în timpul unei vizite în Ucraina.

„Danemarca nu o va face singură”, a spus el, adăugând că o decizie este încă realizabilă „în viitorul apropiat”.

„Trebuie să facem acest lucru împreună cu mai multe țări. De asemenea, vom avea un dialog cu americanii pe această temă”, a spus acesta.

Anterior, Poulsen a declarat că Danemarca este „deschisă” la ideea de a trimite avioane de luptă în Ucraina pentru a ajuta la efortul de război împotriva invaziei rusești.

Forțele aeriene daneze au cumpărat 77 de avioane F-16 începând cu anii 1970, potrivit forțelor sale armate. Aproximativ 30 dintre acestea sunt în prezent în funcțiune, potrivit presei locale.

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care Polonia și Slovacia, membre NATO, au început recent să predea Ucrainei avioane de luptă MiG-29.

Un comandant aerian ucrainean de top a declarat săptămâna trecută că, deși donațiile de avioane de luptă MiG-29 din epoca sovietică de către aliați au fost un „pas important”, Ucraina are nevoie de avioane de luptă F-16, pe care le-a descris ca fiind de „patru sau cinci ori” mai eficiente decât avioanele din epoca sovietică folosite în prezent de Ucraina.

F-16 este un avion de luptă care a devenit un avion multirol care poate îndeplini întregul spectru de sarcini aeriene. MiG-29, din păcate, este (o aeronavă) din secolul trecut, a spus Serhiy Holubtsov, unul dintre cei mai înalți comandanți ai forțelor aeriene ucrainene.

Prim-ministrul Ucrainei, Denis Şmîhal, a sosit în Canada într-o călătorie oficială, în timpul căreia va încerca să obțină provizii de muniție și vehicule blindate pentru o contraofensivă împotriva forțelor ruse.

Şmîhal a postat pe Twitter că „prietenoasa” Canada se numără printre primele țări care „sunt alături de Ucraina” și că urmează să se întâlnească cu omologul său canadian, Justin Trudeau, și cu vicepremierul Chrystia Freeland.

Ucraina are nevoie de mai multe arme cu rază lungă de acțiune și „mai puțină contemplare asupra scurgerilor”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, referindu-se la recenta scurgere de documente secrete din interiorul Pentagonului.

„Dacă am avea timp, am putea vedea Federația Rusă se destramă și „elitele” sale se devorează reciproc. Dar nu avem, deoarece oamenii noștri sunt pe moarte”, a scris marți Podoliak, unul din principalii consilieri ai președintelui Zelenski.

„Avem nevoie de mai puțină contemplare la scurgeri și de mai multe arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune capăt războiului în mod corespunzător și a face ca Rusia să se confrunte cu realitatea”, a încheiat el.

Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a declarat că a confirmat 8.490 de persoane ucise și 14.244 rănite între lansarea invaziei din 24 februarie 2022 și 9 aprilie 2023.

Majoritatea deceselor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean și atacat de forțele ruse, inclusiv 3.927 de persoane în regiunile Donețk și Luhansk, unde s-au purtat lupte intense.

„OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, deoarece primirea informațiilor din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost întârziată și multe rapoarte sunt încă în așteptarea coroborării”, transmite instituția.

Aici sunt evidențiate orașele Mariupol (regiunea Donețk), Lisichansk, Popasna și Severodonetsk (regiunea Luhansk) drept zone în care „există acuzații de numeroase victime civile” care rămân nedocumentate.

Rusia va recruta în curând pentru armată prin trimiterea de documente electronice de convocare prin intermediul unui portal online, pe lângă scrisorile tradiționale, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie dezbătut marți, care urmărește să faciliteze mobilizarea.

Reuters relatează că, în prezent, actele de recrutare în Rusia trebuie să fie livrate personal de către biroul militar local de înrolare sau prin intermediul unui intermediar, dar modificările propuse la legislație ar prevedea ca actele de recrutare să fie trimise prin poștă recomandată și online.

Odată primită o citație electronică, cetățenilor care nu se prezintă la biroul de înrolare militară li se va interzice automat să călătorească în străinătate.

Peste 300.000 de foști soldați și foști recruți au fost chemați de când președintele Vladimir Putin a anunțat anul trecut un proiect de urgență pentru a sprijini ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina.

Kremlinul a promis că va remedia ceea ce a spus că sunt „greșeli” în campania sa de mobilizare, după ce bărbați care nu erau eligibili pentru recrutare din cauza vârstei sau a situației medicale au fost chemați să lupte în Ucraina.

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a sosit la Moscova pentru discuții despre energie cu autoritățile ruse, potrivit agenție ruse de stat Tass.

Ministerului de Externe ungar urmează să se întâlnească cu vicepremierul rus, Alexander Novak, și cu șeful Rosatom, Alexei Lihachev.

„Securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei necesită transport neîntrerupt de gaze, petrol și combustibil nuclear. Pentru a îndeplini aceste trei condiții, cooperarea energetică ungaro-rusă trebuie să fie neîntreruptă. Nu este vorba despre dorințe politice, ci despre fizică”, a spus Szijjártó înainte de deplasarea la Moscova.

Transferul sistemelor termobarice TOS-1A către forțele aeriene ale Federației Ruse poate indica creșterea viitoare a rolului lor în operațiunile ofensive din Ucraina, potrivit informații prezentate de ministerului britanic al Apărării în actualizarea zilnică a situației de pe front.

Sistemele TOS-1A sunt extrem de distructive și sunt de obicei utilizate de forțele specializate ruse de protecție chimică, biologică și radiologică în Ucraina.

„Acest transfer indică probabil un rol viitor al forțelor aeriene în operațiunile ofensive din Ucraina. Este probabil parte a unui efort de restabilire a capacității parașutistilor după ce au suferit pierderi semnificative în primele nouă luni de război”, se arată în comunicat.

Rusia a mutat trupe suplimentare în zona Bahmut și a devenit mai eficientă în utilizarea artileriei în zonă, cu un oarecare succes.

„Forțele regulate ruse, inclusiv trupe aeropurtate, se pare că au întărit zona, iar Rusia folosește din nou artileria mai eficient în acest sector. Există o posibilitate reală ca la nivel local, Wagner și comandanții Ministerului rus al Apărării să-și fi suspendat ostilitățile și să-și îmbunătățească cooperarea”, potrivit comunității de informații britanice.

Pro-rușii instalați Moscova în orașul Snijne, regiunea Donețk, au concediat angajații unui spital local pentru că nu au obținut cetățenia rusă, a informat, pe 11 aprilie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Snijne, situat la doar 18 km de granița ruso-ucraineană și adiacent graniței administrative dintre regiunile Donețk și Lugansk, este ocupat de trupele ruse din 2014.

Moscova a folosit o procedură simplificată pentru a înmâna pașapoartele rusești în părți din regiunile Donețk și Lugansk ocupate de la prima sa invazie a regiunii Donbas. Rusia a distribuit aproximativ un milion de pașapoarte rusești pe teritoriul ucrainean din 2019.

Statul Major a raportat și alte cazuri de presiune a Rusiei asupra rezidenților din teritoriile ocupate ale Ucrainei, spunând că autoritățile de ocupație ruse din orașul Enerhodar din regiunea Zaporojie au forțat localnicii să obțină permisiunea de a se deplasa în regiune.

În discursul către națiune ținut luni seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sărbătorit eliberarea unor prizonieri de război ucraineni și a promis că îi va „întoarce pe toți”.

Rusia și Ucraina au schimbat peste 200 de prizonieri în ultimul lor schimb, dintre 80 de bărbați și 20 de femei s-au întors în Ucraina.

„Acestea sunt o sută de familii care au avut o adevărată bucurie înaintea Paștelui. Și, bineînțeles, continuăm să lucrăm pentru a ne întoarce toți oamenii din captivitatea rusă”, a spus Zelenski. „Ne amintim de toți! Și îi vom întoarce pe toți!”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a reacționat direct la declarațiile lui Evgheni Prigojin cu privire la ordinea de zi a președinției Rusiei a Consiliului de Securitate al ONU, care a devenit primul răspuns oficial al instituției de stat ruse la criticile fondatorului Wagner. Astfel, Kremlinul continuă să submineze reputația lui Prigojin, se arată într-o analiză a Institutului pentru Studierea Războiului.

Prigojin a criticat activitatea Ministerului Afacerilor Externe în Africa. El a afirmat că ministerul rus „nu face absolut nimic” și că forțele Wagner se confruntă cu „dificultăți enorme” în interacțiunea cu ministerul și alte instituții guvernamentale.

Pe 9 aprilie, diplomația rusă a răspuns direct criticilor lui Prigojin. Ministerul a anunțat că este pregătit să coopereze cu companii și antreprenori ruși pentru a promova afacerile rusești în străinătate și că o serie de evenimente viitoare în timpul președinției Rusiei a Consiliului de Securitate al ONU vor fi dedicate problemelor africane.

În urma declarației Ministerului de Externe, Prigojin a publicat o listă cu 15 probleme care, în opinia sa, necesită o discuție urgentă la Consiliul de Securitate al ONU, dintre care majoritatea vizează sprijinul pentru acțiunile Rusiei în Ucraina și Africa.

„Atacul Ministerului rus de Externe asupra lui Prigojin este o continuare a eforturilor Kremlinului de a discredita și submina reputația lui Prigojin. Ministerul de Externe, alte agenții guvernamentale ruse și afiliații la Kremlin caută probabil să oprească orice încercare a lui Prigojin de a obține sprijin public sau politic.

Prigojin a criticat probabil agenda Ministerului rus de Externe la Consiliul de Securitate al ONU, încercând să se prezinte ca un om de stat capabil, capabil să influențeze politica externă și să obțină sprijin din partea comunității ultra-naționaliste ruse”, se arată în raportul ISW.

Trupele ruse își concentrează eforturile pe ofensivele asupra orașelor Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk. Trupele ucrainene au respins 52 de atacuri rusești în aceste direcții pe 10 aprilie, a declarat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de dimineață.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat șapte rachete, dintre care patru au fost folosite pentru a ataca orașul Kramatorsk din regiunea Donețk. Armata ucraineană a înregistrat, de asemenea, 39 de atacuri aeriene și cel puțin 47 de atacuri MLRS care vizează pozițiile militare ale Ucrainei, precum și infrastructura civilă.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât un elicopter rusesc Mi-24 și nouă drone.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat opt lovituri asupra unei concentrații de trupe și echipamente rusești pe 10 aprilie și au lovit un sistem de rachete antiaeriene

În aceeași perioadă de raportare, forțele de rachete și artilerie ale Ucrainei au lovit încă o concentrație de trupe rusești, precum și un depozit de muniții.

Statul Major avertizează că amenințarea cu loviturile aeriene și cu rachete ale Rusiei rămâne ridicată în toată Ucraina.

Liderul regional instalat de Moscova în regiunea Donețk, Denis Pushilin, a publicat imagini cu el însuși pe Telegram, în care presupune că vizitează orașul Bahmut unde se dau lupte aprige pentru control încă din vara trecută.

El este văzut printre ruine, îmbrăcat în costum militar în timp ce se aud explozii în fundal, potrivit Reuters.

„Pot spune cu o certitudine absolută că peste 75% din oraș se află sub controlul unităților noastre”, a declarat Pushilin postului de televiziune rusă de stat Rossiya-24 după vizita sa, deși a avertizat că este prea devreme pentru a vorbi despre situația orașului.

Rusia spune că preluarea controlului asupra Bahmut va deschide posibilitatea unor viitoare ofensive în Ucraina, în timp ce Kievul și Occidentul spun că orașul acum distrus are doar o importanță simbolică.

Într-un videoclip dintr-o locație subterană neidentificată, Pushilin a decorat luptători din armata de mercenari ai grupului Wagner care a fost vârful de lance al atacului asupra Bahmut.

Volodimir Zelenski i-a sunat pe prim-miniștrii din Irak și Grecia în ceea ce pare a fi o zi de diplomație pentru Ucraina, transmite Sky News.

Președintele a declarat că Ucraina și Irakul sunt pregătite să lanseze noi mijloace de cooperare.

Pe Twitter, Zelenski a declarat că premierul grec Kyriakos Mitsotakis a fost de acord să continue cooperarea în domeniul securității cu Ucraina.

Între timp, adjunctul ministrului ucrainean de externe s-a aflat în India, făcând presiuni pentru o mai mare implicare în rezolvarea războiului și cerându-i premierului Narendra Modi să vorbească la telefon cu președintele ucrainean.

Pentagonul încă lucrează pentru a determina amploarea unei scurgeri de informații clasificate care a avut loc în ultimele săptămâni, a declarat luni Chris Meagher, asistent al secretarului apărării pentru afaceri publice, conform CNN.

CNN a relatat că unele dintre documentele scurse au inclus informații legate de războiul din Ucraina.

„Departamentul Apărării lucrează non-stop pentru a analiza amploarea distribuirii, impactul evaluat și măsurile noastre de atenuare”, a declarat Meagher.

„Încă investigăm cum s-a întâmplat acest lucru, precum și amploarea problemei. Au fost luate măsuri pentru a analiza mai atent modul în care acest tip de informații este distribuit și cui. De asemenea, încă încercăm să evaluăm ce ar putea fi acolo.”

Meagher a declarat că secretarul Apărării, Lloyd Austin, a fost informat pentru prima dată despre scurgerea de informații pe 6 aprilie și a început de a doua zi „să convoace zilnic lideri de rang înalt”.

Chris Meagher a spus că, în weekend, oficialii americani au discutat cu aliații și partenerii – unii dintre ei fiind, de asemenea, implicați în scurgerea de documente.

Echipa Pentagonului lucrează pentru a „pune mâna pe tot ceea ce are legătură cu” scurgerea de informații.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat luni seară că principalul său obiectiv este respingerea forțelor rusești în regiunile Lîman, Bahmut, Avdiivak și Marinka din est, relatează CNN.

Acesta a precizat că peste douăzeci de atacuri au fost respinse în ultimele 24 de ore în aceste zone.

Rusia a lansat 21 de lovituri aeriene și cinci atacuri cu rachete în Ucraina, inclusiv patru la Kramatorsk.

De asemenea, Rusia a mărit numărul punctelor de control și al patrulelor în mai multe zone ocupate, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În ultima zi, forțele de apărare ucrainene spun că au doborât un elicopter rusesc Mi-24 și șase drone.

Bulgaria şi-a arătat disponibilitatea de a oferi Ucrainei flota sa de avioane de vânătoare MiG-29, formată dintr-o escadrilă de 16 aparate, relevă unul dintre documentele clasificate ale SUA scurse pe internet în ultimele zile, potrivit agenţiilor de știri EFE şi Novinite, citate de Agerpres.

O asemenea acţiune este însă „dificilă”, scrie în documentul Pentagonului datat din 23 februarie, întrucât Bulgaria ar rămâne astfel fără avioane de vânătoare, cel puţin până la sosirea avioanelor F-16 comandate din SUA, dar a căror livrare este întârziată.

Totuşi, o altă ţară est-europeană care la rândul ei va cumpăra avioane F-16, Slovacia, a donat deja Ucrainei întreaga sa flotă de 13 avioane de producţie sovietică MiG-29, rămânând astfel pentru moment fără aviaţie de vânătoare. Bulgaria are în prezent 16 avioane MiG-29, dintre care numai şase sunt operaţionale, şi 14 avioane de atac la sol SU-25, dintre care operaţionale sunt tot şase.

În urma sancţiunilor europene aplicate Rusiei după lansarea invaziei asupra Ucrainei, Bulgaria a încetat colaborarea cu Rusia pentru mentenanţa avioanelor MiG-29. Guvernul de la Sofia caută acum soluţii tehnice pentru a putea menţine aceste aparate în exploatare, altfel avioanele MiG-29 încă operaţionale nu vor mai putea fi folosite după anul în curs.

Mai multe detalii: Bulgaria, dispusă să ofere Ucrainei flota sa de