Război în Ucraina, ziua 414 | Măsuri sporite de securitate de teama atacurilor, în timp ce ucrainenii se pregătesc de al doilea Paște în plin război

Autoritățile ucrainene vor întări măsurile de securitate în întreaga țară, în timp ce credincioșii ortodocși se pregătesc să sărbătorească al doilea Paște în timp de război, relatează CNN.

Locuitorii sunt descurajați să participe la slujbele din biserici până târziu în noapte în acest weekend, iar multe cimitire vor rămâne închise din cauza pericolului reprezentat de minele neexplodate și de bombardamentele rusești.

Oficialii ucraineni au avertizat în trecut că atacurile rusești se pot intensifica în jurul unor date, sărbători sau alte evenimente. Oleksiy Biloshytskyi, un oficial național din cadrul forțelor de ordine, a declarat că poliția va folosi centre speciale de monitorizare pentru a fi atentă la orice semn de atac.

„Trebuie să ne amintim că inamicul este viclean și poate întreprinde orice acțiune chiar și în această noapte (de Paște)”, a declarat el.

Locuitorii din Kiev vor putea participa la slujbele religioase de seara târziu, în ciuda stării de aseediu, dar trebuie să ajungă la biserică înainte de intrarea în vigoare a acesteia, a precizat joi șeful Administrației militare a Capitalei ucrainene, Serhii Popko, într-o postare pe Telegram.

Popko a spus că cei care merg la biserică și clericii ar trebui să identifice cel mai apropiat adăpost din zonă și să fie pregătiți să fugă în siguranță dacă sună alarma de raid aerian.

Starea de asediu este în vigoare la Kiev și în cea mai mare parte a țării de la miezul nopții până la ora locală 5 dimineața (aceeași oră în România – n.r.).

În regiunea Kievului, oamenii vor putea participa la slujbele din biserici doar atunci când nu este în vigoare starea de asediu și doar un număr limitat de persoane vor putea intra în incinta bisericilor și cimitirelor din motive de securitate, a declarat luni administrația militară regională.

Multe biserici vor transmite slujbele online, a mai precizat autoritățile.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avertizat joi că „trăim într-un timp împrumutat”, în urma a două explozii recente de mine în apropierea centralei ucrainene Zaporojie, relatează The Guardian, care citează AFP.

„Trăim într-un timp împrumutat în ceea ce privește siguranța și securitatea nucleară la centrala nucleară Zaporojie. Dacă nu luăm măsuri pentru a proteja centrala, mai devreme sau mai târziu, norocul nostru se va termina, cu consecințe potențial grave pentru sănătatea umană și pentru mediu”, a spus Grossi.

Două explozii de mine au avut loc în afara gardului perimetral al centralei – prima pe 8 aprilie și o alta patru zile mai târziu.

Ministerul de Externe al Rusiei va discuta despre un potențial schimb pentru jurnalistul american arestat Evan Gershkovici, de la The Wall Street Journal, doar după procesul acestuia, relatează agenția de presă de stat TASS, citată de CNN.

„Problema schimbului de persoane poate fi luată în considerare după ce tribunalul va emite verdictul său specific cu privire la această acuzație. În ceea ce privește schimbul, atunci avem un canal special pentru acest lucru, serviciile speciale sunt angajate în acest sens și vor continua să se ocupe de această problemă”, a declarat joi ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, citat de TASS.

Ryabkov a acuzat The Wall Street Journal că încearcă „să escaladeze pe acest subiect zi de zi”.

Gershkovici a fost reținut pentru acuzații de spionaj, pe care le neagă, și în prezent așteaptă procesul în închisoare Lefortovo.

Serbia nu a vândut niciodată arme sau muniții Ucrainei sau Rusiei, a declarat președintele Aleksandar Vucic, în urma unei scurgeri de informații dintr-un raport secret al Pentagonului, potrivit căruia Serbia s-ar fi angajat să trimită arme Kievului sau le-ar fi trimis deja, relatează The Guardian.

„Serbia nu a exportat și nu va exporta arme către Ucraina”, a spus Vucic, adăugând că „nu există niciun document care să dovedească acest lucru”.

Documentul consultat de The Guardian este un rezumat al pozițiilor europene privind furnizarea de arme și instruire de la începutul lunii martie, intitulat „Răspunsul la conflictul actual dintre Rusia și Ucraina”. În document se precizează că Serbia „a furnizat sau s-a angajat să furnizeze ajutor letal” și că are „capacitatea militară” și „voința politică” de a furniza arme în viitor.

Vucic a declarat că este „destul de sigur” că muniția sârbă va apărea „de o parte sau de alta pe câmpul de luptă” din Ucraina, după ce a fost exportată în Turcia, Spania sau Republica Cehă, adăugând că „nu am avut nicio problemă cu acest lucru”.

Serbia este singura țară europeană care s-a opus tuturor sancțiunilor împotriva Rusiei. Vucic a încercat să mențină legăturile cu Moscova și Beijingul, dar fără să se îndepărteze complet de SUA și UE. Guvernul său a votat de mai multe ori împotriva Rusiei la Adunarea Generală a ONU din cauza invaziei acesteia în Ucraina.

Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a introdus corporația chineză Xiaomi pe lista sponsorilor războiului din cauza continuării activității în Federația Rusă după declanșarea invaziei, relatează Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent, care citează un anunț al NACP.

Compania este cunoscută nu numai pentru smartphone-urile sale, ci și pentru tablete, laptopuri, dispozitive portabile, televizoare, routere și alte dispozitive inteligente. Xiaomi este lider în vânzările de smartphone-uri în Rusia.

„În timp ce rușii au bombardat orașe ucrainene pașnice, Xiaomi a reușit să crească livrările către Federația Rusă cu 39% în al treilea trimestru din 2022, comparativ cu cel precedent”, scrie în comunicatul NACP.

Potrivit Agenției Naționale de Prevenire a Corupției, Xiaomi nu a mai desfășurat campanii de marketing la Moscova din primăvara anului 2022.

Cu toate acestea, compania chineză „reia acum în mod activ recrutarea pentru birourile sale din Rusia” și „a anunțat începerea oficială a vânzărilor de smartphone-uri emblematice”, mai precizează NACP.

„Corporația Xiaomi sponsorizează agresiunea militară a unui stat terorist și trebuie să suporte atât consecințele reputaționale, cât și juridice ale acțiunilor sale”, adaugă agenția guvernamentală, care a desemnat până acum 21 de companii drept „sponsori internaționali ai războiului”.

Un tribunal rus a plasat în arest la domiciliu un bărbat suspectat de implicare în atentatul cu bombă de la Sankt Petersburg, în care a murit bloggerul militar rus Vladlen Tatarski, potrivit unui comunicat al instanței citat de presa de stat de la Moscova, relatează CNN.

Tribunalul districtual Leninsky din Sankt Petersburg a transmis că „a dat curs solicitării anchetei și a anunțat decizia sa de a impune arestul la domiciliu ca măsură de constrângere împotriva lui Dmitri Kasintsev, care este acuzat de comiterea unei infracțiuni în conformitate cu articolul 205.6 din Codul penal al Federației Ruse”. Infracțiunea la care se face referire este cea de „omisiunea de a raporta o infracțiune”.

Agenția rusă de știri de stat TASS a relatat joi că Kasintsev ar fi „ascuns-o” pe Daria Trepova în apartamentul său după explozia din cafeneaua din Sankt Petersburg.

Daria Trepova, o protestatară anti-război în vârstă de 26 de ani, a fost reținută de autoritățile ruse pe 3 aprilie, fiind acuzată că a fost implicată în explozia care l-a ucis pe bloggerul militar. Soțul Dariei Trepova, Dmitri Rylov, a declarat pentru o publicație rusă independentă că este convins că i s-a înscenat totul.

Anterior, Kasintsev a fost implicat în acest caz în calitate de martor, precizează TASS.

Generalul american în retragere Ben Hodges consideră că scurgerea de documente de la Pentagon nu va afecta contraofensiva pregătită de Ucraina.

Într-un interviu pentru serviciul georgian al Vocii Americii, citat de The Kyiv Independent, fostul comandant al armatei americane în Europa a declarat că partea ucraineană ar trebui să fie mai puțin „supărată” de posibilele consecințe ale scurgerii de informații decât partea americană, care, în opinia sa, și-a demonstrat „vulnerabilitatea”.

Principalul prejudiciu, potrivit lui Hodges, a fost cauzat de informațiile despre presupusele interceptări telefonice ale Coreei de Sud făcute de Statele Unite, deși serviciile de informații sud-coreene au declarat deja că aceste informații din documente sunt „incorecte” și „fabricate”.

Scurgerea de documente militare și de informații americane a fost observată pentru prima dată pe platforma media online Discord.

Informațiile din documentele publicate în mediul online acoperă mai multe subiecte, inclusiv o predicție potrivit căreia războiul din Ucraina va continua „mult dincolo” de 2023.

Potrivit unui document, sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei riscă să fie epuizate până la jumătatea lunii aprilie și începutul lunii mai dacă nu vor fi reaprovizionate, ceea ce ar putea crește riscul unor atacuri aeriene rusești.

De asemenea, un alt document, datat la începutul lunii februarie, ridică îndoieli cu privire la contraofensiva ucraineană planificată, avertizând asupra unor deficite semnificative în ceea ce privește generarea și susținerea forțelor. Documentul sugerează, totodată, că viitoarea contraofensivă a Ucrainei ar putea avea ca rezultat doar câștiguri teritoriale modeste.

Ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov a vorbit despre scurgerea de informații în timpul unei vizite în Spania de pe 12 aprilie, recunoscând că acestea conțin un „amestec” de informații adevărate și false, cele dintâi fiind deja depășite.

Zona Bahmut rămâne cea mai dificilă de pe frontul ucrainean, pentru că forțele rusești continuă „acțiunile ofensive în partea centrală (…), precum și în direcțiile Bohdanivka și Ivanivske, pentru a înconjura orașul dinspre nord și sud”, a declarat joi, 13 aprilie, generalul de brigadă Oleksiy Hromov, adjunctul șefului principalului departament operațional al Statului Major al forțelor armate ucrainene, citat de Ukrinform, relatează The Guardian.

„În fiecare zi, în zona Bahmut, inamicul face între 40 și 50 de încercări de ofensivă și asalt, lansează peste 500 de lovituri folosind întreaga gamă de arme disponibile”, a spus Hromov, adăugând că în luptele pentru cucerirea orașului din regiunea Donețk, aproape 4.500 de luptători Wagner și militari ai forțelor armate regulate ruse care au fost uciși sau răniți.

Anterior, într-o declarație transmisă joi, Moscova a precizat că trupele sale au împiedicat forțele ucrainene să intre sau să părăsească orașul Bahmut.

„Trupele aeropurtate oferă sprijin trupelor de asalt care avansează, blocând transferul rezervelor armatei ucrainene în oraș și posibilitatea de retragere a unităților inamice”, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova.

Unitățile de asalt Wagner „continuau operațiunile de luptă de mare intensitate pentru a alunga inamicul din cartierele centrale” din Bahmut, au adăugat autoritățile ruse.

Pe de altă parte, șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că este „prea devreme” pentru a spune că Bahmut a fost încercuit.

De asemenea, Ucraina a dezmințit afirmațiile Moscovei. Purtătorul de cuvânt al armatei Kievului, Sergiy Cherevaty, a declarat că forțele ucrainene din oraș au fost încă în măsură să „livreze provizii, muniții și medicamente” și să evacueze trupele rănite din Bahmut.

The Guardian notează că afirmațiile niciuneia dintre părți nu au fost verificate în mod independent.

Guvernul german a decis să aprobe cererea Poloniei de a oferi Ucrainei avioane de luptă MiG-29 din epoca sovietică, care au aparținut inițial forțelor aeriene est-germane înainte de reunificare, a relatat ziarul german Süddeutsche Zeitung, citând surse guvernamentale, notează The Kyiv Independent.

Decizia ar urma să fie luată joia aceasta, după cum a anunțat ministrul apărării Boris Pistorius. Guvernul polonez a depus anterior o cerere în acest sens la Berlin.

Întrucât avioanele au fost vândute de Germania Poloniei în 2002, pentru un astfel de transfer trebuie ca Varșovia să primească permisiunea Berlinului, la fel ca în cazul altor arme fabricate în Germania, cum ar fi tancurile Leopard 2.

Polonia a trimis deja opt dintre propriile sale avioane MiG-29 în Ucraina, iar alte șase promise urmează să fie livrate.

Ucraina face o campanie intensă pentru ca partenerii săi să trimită avioane de luptă, în special avioanele multirol F-16 construite în SUA, spunând că aeronavele sunt necesare pentru a sprijini operațiunile ofensive și pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și bombe ghidate.

Forțele ruse au bombardat joi, 13 aprilie, un parc din orașul sudic Herson, reședința regiunii cu același nume, un bărbat fiind ucis, a transmis administrația regională, citată de The Kyiv Independent.

De asemenea, a fost lovită o școală din satul Zmiivka, tot din regiunea Herson. Un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost ucis pe loc, în timp ce un paznic al școlii, în vârstă de 55 de ani, a fost rănit în atac, au declarat autoritățile regionale.

Orașul Herson a fost eliberat de trupele ucrainene în luna noiembrie. De atunci în zonă au loc bombardamente constante lansat de forțele ruse care s-au retras pe malul estic al fluviului Nipru.

Începând din februarie 2022, Rusia a folosit aproximativ 50% din rachetele sale antiaeriene cu rază lungă de acțiune, trăgând cel puțin 8.000 de rachete împotriva Ucrainei, a declarat joi, 13 aprilie, adjunctul Statului Major General al Ucrainei, Oleksii Hromov, relatează agenția Ukrinform, citată de The Kyiv Independent.

„La nivelul actual de producție, Rusia nu va putea să-și refacă stocurile pe termen mediu, ceea ce ar putea pune în pericol capacitatea Moscovei de a-și proteja interesele strategice în Orientul Îndepărtat și la granița cu țările NATO”, a declarat Hromov în cadrul unei conferințe de presă.

Totuși, Moscova intenționează să înceapă producția în masă de rachete de croazieră strategice de tip X-50 în iunie 2023, ceea ce „va permite Kremlinului să intensifice loviturile cu rachete asupra țării noastre în toamnă”, a adăugat oficialul militar ucrainean.

Potrivit datelor autorităților ucrainene, de la începutul lunii aprilie, trupele rusești au lansat 44 de lovituri cu rachete și 38 de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile a țării, iar forțele ucrainene au distrus 29 dintre aceste drone.

Oleksii Hromov a avertizat că se menține amenințarea unor atacuri rusești cu rachete în masă asupra Ucrainei.

„Purtătorii de rachete de croazieră aeriene și maritime sunt echipați și pregătiți pentru a fi folosiți la aerodromuri și baze”, a precizat oficialul.

Ministrul britanic de finanțe Jeremy Hunt a declarat miercuri, 12 aprilie, că țara sa este pregătită să ofere Ucrainei garanții suplimentare de 500 de milioane de dolari pentru împrumuturi, ceea ce ridică totalul din acest an la un miliard de dolari, relatează The Kyiv Independent care citează Reuters.

Potrivit lui Hunt, garanțiile de credit ale Regatului Unit au jucat un rol semnificativ în asigurarea pachetului mai amplu de sprijin pe patru ani al Fondului Monetar Internațional pentru Ucraina, în valoare de 15,6 miliarde de dolari.

„Această finanțare va stimula rezistența economică a Ucrainei și va consolida rezistența acesteia în fața Rusiei”, a spus Jeremy Hunt.

Cele mai recente garanții de împrumut vor ajuta la finanțarea instituțiilor de stat ucrainene, precum școlile și spitalele, potrivit Ministerului britanic de Finanțe.

Până în prezent, Marea Britanie s-a angajat să acorde un sprijin de 6,5 miliarde de lire sterline (8,1 miliarde de dolari) Ucrainei în urma invaziei rusești.

Cele mai aprige și mai dure lupte continuă să fie cele din orașul estic Bahmut, a declarat joi ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

„În ciuda faptului că inamicul și-a concentrat cele mai profesioniste unități în Bahmut, inclusiv luptători Wagner, unități de asalt aeropurtate și forțe speciale, rușii nu își pot atinge obiectivele acolo, adică să preia controlul deplin asupra orașului Bahmut”, a declarat Maliar.

„De astăzi, rușii suferă pierderi uriașe acolo și, în ciuda acestor pierderi, ei nu se opresc și încă vor să-și atingă obiectivul de a prelua controlul asupra orașului”, a mai spus oficialul ucrainean.

Videoclipurile recente de pe rețelele de socializare geolocalizate de CNN arată cum clădirile au fost culcate la pământ în orașul asediat de peste jumătate de an, în timp ce imaginile din drone postate miercuri de presa de stat rusă RIA Novosti dezvăluie amploarea distrugerilor.

Oleksii Hromov, adjunctul șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major General, a declarat că zona Bahmut rămâne cea mai dificilă și „inamicul continuă acțiunile ofensive în partea centrală a Bahmut, precum și în direcțiile Bohdanivka și Ivanivske pentru a înconjura orașul din nord și sud”.

„Pentru a întări potențialul ofensiv, unele dintre forțele și mijloacele inamicului au fost mutate în zona Bahmut din direcția Avdiivka”, a spus el.

„În fiecare zi, în zona Bahmut, inamicul face între 40 și 50 de încercări de atacuri ofensive, efectuând peste 500 de atacuri folosind întreaga gamă de arme disponibile”, a completat Hromov.

„În același timp, conducerea militară și politică a Federației Ruse nu ține cont de pierderile de personal. De exemplu, numai în ultimele două săptămâni, inamicul a pierdut aproape 4.500 de luptători Wagner și militari obișnuiți ai Forțelor Armate Ruse uciși și răniți în zona Bahmut”, a adăugat Hromov.

Președintele Joe Biden a declarat joi că, deși este îngrijorat că au fost scurse documente guvernamentale sensibile, „nu există nimic contemporan despre care să fiu conștient că are consencințe majore”.

A fost prima reacție publică a președintelui Biden după o scurgere de documente clasificate din interiorul Pentagonului care au fost postate pe mai multe rețelele de socializare.

„Sunt îngrijorat că s-a întâmplat, dar nu există nimic contemporan, despre care să fiu conștient, care să aibă consecințe majore”, a declarat Biden, în timp ce se afla în Dublin.

Biden a remarcat că are loc o anchetă „în toată regula” cu comunitatea de informații și cu Departamentul de Justiție. „Ne apropiem”, a spus el de unele concluzii. „Dar nu am un răspuns.”

Mai multe detalii: Joe Biden, prima reacție despre scurgerea de documente de la Pentagon: „Nu sunt consecințe majore”

Ministerul de Externe al Norvegiei a declarat joi că a decis să expulzeze 15 oficiali ai ambasadei ruse din Oslo, susținând că aceștia sunt ofițeri de informații care operează sub acoperirea unor poziții diplomatice, transmite The Guardian.

„Decizia guvernului este un răspuns la schimbarea situației de securitate din Europa, care a condus la o amenințare sporită de informații din partea Rusiei”, potrivit comunicatului.

Ofițerii în cauză „trebuie să părăsească Norvegia în curând”, a adăugat ministerul.

Energoatom, compania de energie nucleară a Ucrainei, a anunțat joi că o mină rusească a explodat în apropierea unuia dintre reactoarele centralei nucleare Zaporojie, transmite The Guardian.

„O mină rusească a explodat lângă camera de control a celei de-a patra unități de putere de la Zaporojie. Ocupanții ruși continuă să transforme centrala într-o bază militară, minând perimetrul din jurul uzinei. Și aceste acțiuni nu pot decât să aibă consecințe”, a transmis Energoaton.

„Sunetele exploziei au fost auzite de lucrătorii nucleari ucraineni care continuă să lucreze la ZNPP. Cu toate acestea, rușii au încercat să „pacălească” muncitorii și să le acopere rapid urmele, astfel încât experții AIEA să nu vadă”, a adăugat compania.

Autoritățile ucrainene au emis joi, la ora 11:28, o alertă de raid aerian în toate regiunile, anunță presa ucraineană.

Trupele ruse își concentrează eforturile pentru a conduce ofensive împotriva Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, a informat joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În ultimlee 24 de ore, armata Ucrainei a respins 45 de atacuri rusești în acele zone, a transmis Statul Major General.

Rusia a lansat două rachete, 32 de atacuri aeriene și peste 40 de atacuri MLRS împotriva pozițiilor și infrastructurii civile ucrainene, potrivit raportului.

Forțele ucrainene au efectuat 10 lovituri asupra concentrării trupelor și echipamentelor ruse. De asemenea, au lovit două depozite de muniții rusești și o stație radar, precum și două drone de tip Orlan-10.

Forțele ruse au bombardat miercuri cinci localități din regiunea Sumî, trăgând peste 75 de cartușe din diferite tipuri de arme, a informat Administrația Militară a regiunii, citată de Kyiv Independent.

Potrivit oficialilor, Rusia a bombardat comunitățile Bilopillia, Nova Sloboda, Seredina Buda, Myropillia și Esman.

Forțele ruse au folosit artileria pentru a viza comunitatea Esman, distrugând o benzinărie. Comunitatea Myropillia a suferit și ea din cauza bombardamentelor rusești, două locuințe fiind avariate în urma atacului, potrivit administrației.

Documentele secrete ale Pentagonului scurse pe rețelele sociale arată că numărul soldaților ruși uciși în Ucraina este de două ori mai mare decât soldații ucraineni, de la începutul războiului, potrivit Sky News.

Dacă informațiile sunt adevărate, circa 354.000 de militari ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți de la debutul conflictului.

Documentele citează Agenția de Informații pentru Apărare din SUA care estimează că numărul victimelor este de aproximativ 10 ori mai mare decât ceea ce au declarat până acum autoritățile de la Kiev sau Moscova.

Potrivit informațiilor scurse de la Pentagon, între 35.000 și 43.000 de soldați ruși au murit în război, cu un număr total de răniți cuprins între 154.000 și 180.000. De asemenea, Ucraina a pierdut un număr de două ori mai mic de soldați pe câmpul de luptă. Între 15.500 și 17.500 de militari ucraineni ar fi fost uciși, în timp ce între 109.000 și 113.500 au fost răniți pe front.

Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, a declarat, miercuri, că setul de documente secrete ale Pentagonului, care a ajuns pe internet, este un amestec de adevăr și fals. 

Vorbind la Madrid, Oleksiy Reznikov a declarat că documentele militare americane presupus secrete, care au început să fie discutate în rețelele de socializare și mass-media, conțin un amestec de informații adevărate și false.

Ministrul ucrainean al apărării a precizat că „orice informație care era adevărată în acele dosare nu mai este relevant”.

Oleksiy Reznikov consideră că scurgerea de informații este o operațiune de informare în beneficiul „Rusiei și al aliaților săi”.

Ucraina ar putea lansa o contraofensivă în vară, a declarat prim-ministrul Ucrainei Denîs Șmîhal, într-un interviu acordat publicației americane The Hill.

Premierul ucrainean a explicat că ofensiva va avea loc atunci când Forțele Armate vor fi pregătite pentru aceasta și a adăugat că Ucraina nu simte presiune în această privință din partea partenerilor internaționali.

„Nu simțim presiune din partea prietenilor și partenerilor noștri în legătură cu începerea ofensivei. Toți înțeleg clar că, pentru a intra într-o contraofensivă, trebuie să fii 100% sau chiar mai pregătit pentru aceasta”, a spus Denîs Șmîhal.

Miniștrii apărării ucraineni și spanioli au negat afirmațiile conform cărora trupele NATO luptă împotriva forțelor armate rusești în Ucraina, respingând acuzațiile care au apărut în urma unei scurgeri de documente clasificate ale Pentagonului.

„Este total fals că există trupe NATO în Ucraina”, a declarat miercuri ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, la o conferință de presă comună la Madrid cu omologul său ucrainean.

„Nu este adevărat că există personal NATO în Ucraina, cu excepția atașaților militari”, a spus ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.