Război în Ucraina, ziua 415 | Opt civili, inclusiv un copil de doi ani, uciși într-un atac rusesc asupra orașului Sloviansk

Autoritățile ucrainene au actualizat bilanțul loviturilor cu rachete rusești în orașul Sloviansk din estul țării, iar șeful administrației militare din regiunea Donețk precizând că opt persoane au fost ucise și 21 rănite, transmite CNN.

Cel puțin șapte locații au fost lovite de rachete sol-aer S-300, pe care Rusia le-a folosit adesea pentru a lovi ținte terestre, a declarat Pavlo Kirilenko pentru televiziunea națională ucraineană.

„Se confirmă că șapte rachete S-300 au fost lansate asupra clădirilor cu mai multe apartamente”, a spus el.

„Un băiețel a fost scos din dărâmături în fața ochilor mei, în timp ce era încă în viață. Din păcate, a murit în ambulanță”, a spus Kirilenko.

„Atacul de astăzi asupra orașului Sloviansk a fost unul dintre cele mai masive de la începutul acestui an”, a declarat șeful administrației militare a orașului Sloviansk, Vadym Liakh. „Au fost mai multe lovituri asupra diferitelor cartiere ale orașului”.

Rachetele au lovit zone rezidențiale și „clădiri civile obișnuite”, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Oamenii se află sub dărâmături. Se face totul pentru a-i salva, se face totul pentru a-i salva pe răniți”, a declarat Zelenski în discursul său nocturn.

Președintele a declarat că atacul este doar un alt exemplu al brutalității Rusiei în timpul invaziei sale.

„Statul malefic își demonstrează încă o dată esența. Pur și simplu ucide oameni în plină zi. Ruinând, distrugând toată viața”, a scris Zelenski, care a precizat „nu vom lăsa nici un inamic nepedepsit”.

Potrivit lui Kirilenko, Kramatorsk a fost, de asemenea, lovit de o rachetă S-300, iar Kostianynivka a fost lovită de artileria sistemului de rachete cu lansare multiplă.

China nu va vinde arme niciuneia dintre părțile implicate în războiul din Ucraina, a declarat ministrul de externe al țării, răspunzând astfel îngrijorărilor occidentale potrivit cărora Beijingul ar putea oferi asistență militară Rusiei, scrie Al Jazeera.

„În ceea ce privește exportul de echipamente militare, China adoptă o atitudine prudentă și responsabilă”, a declarat Qin la o conferință de presă alături de omologul german Annalena Baerbock. „China nu va furniza arme părților relevante ale conflictului și va gestiona și controla exporturile de articole cu dublă utilizare în conformitate cu legile și reglementările.”

De asemenea, ministrul a reiterat disponibilitatea Chinei de a ajuta la găsirea unei soluții pașnice la conflict.

Qin Gang este oficialul chinez la cel mai înalt nivel care a făcut o astfel de declarație explicită cu privire la vânzările de arme către Rusia. El a adăugat că China va reglementa, de asemenea, exportul de articole cu dublă utilizare civilă și militară.

Canada a livrat opt tancuri de luptă Leopard 2, iar acestea au ajuns în Polonia, a declarat vineri ministrul apărării, Anita Anand, relatează The Guardian.

Canada anunțase în februarie că va dubla numărul de tancuri promise Kievului cu o lună înainte. Tancurile de fabricație germană sunt printre cele mai avansate din arsenalul militar canadian.

„Toate cele opt tancuri de luptă Leopard 2 promise de Canada pentru Ucraina au ajuns acum în Polonia”, a declarat ea pe Twitter.

Germania și Marea Britanie au livrat luna trecută Ucrainei 18 tancuri avansate Leopard și 14 tancuri Challenger 2, care sunt gata să fie desfășurate pe linia frontului după ce trupele ucrainene vor termina antrenamentele pe ele.

Spania s-a angajat, de asemenea, să trimită șase tancuri Leopard. La rândul lor, Statele Unite au promis 31 de tancuri Abrams, dar au declarat că nu le pot livra înainte de toamnă.

Un atac cu rachete rusești asupra unor clădiri înalte a ucis cinci civili și a rănit 15 persoane în estul Ucrainei, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, transmite Sky News.

Un copil și alte șapte persoane au rămas sub dărâmături în Sloviansk, în urma exploziilor produse în jurul orei locale 16.00, a adăugat Pavlo Kirilenko.

Aproximativ cinci clădiri înalte, cinci case, un magazin, un club și trei mașini au fost avariate, a postat el pe Telegram.

Potrivit guvernatorului, paramedici, salvatori și polițiști se află la fața locului.

Nouăsprezece sisteme de artilerie Caesar vor ajunge în Ucraina în următoarele săptămâni, a anunțat Ministerul Apărării din Danemarca, conform Sky News.

Danemarca a anunțat că va dona armele de artilerie încă din luna ianuarie.

Acest lucru a venit după ce Kievul a solicitat sisteme de armament de la Copenhaga.

Sistemul de artilerie este, în esență, un tun autopropulsat de 155 mm, calibru 52, montat pe camion, dezvoltat de compania franceză Nexter Systems. Poate trage o salvă de mare precizie la distanțe de până la 40 km și își poate schimba poziția foarte rapid.

În cazul unei ciocniri directe între Rusia şi NATO, Polonia va dispărea, având în vedere rolul ei de avanpost al NATO în Europa, a transmis vineri vicepreşedintele Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse Dmitri Medvedev, informează Agerpres, care preia EFE.

„Nu ştiu cine câştigă sau pierde într-un astfel de război, dar având în vedere rolul Poloniei ca avanpost al NATO în Europa, această ţară va dispărea cu siguranţă împreună cu prim-ministrul ei stupid”, a scris Medvedev, pe Twitter.

Reacţia lui vine după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, într-un interviu acordat NBC, că în cazul unui război NATO-Rusia, ţara condusă de Putin ar pierde.

Potrivit premierului polonez, ostilităţile din Ucraina ar putea continua câţiva ani. În plus, în opinia sa, loviturile Ucrainei asupra teritoriului Rusiei „nu încalcă niciun acord internaţional”, în timp ce Kievul desfăşoară acţiuni defensive.

Întrebat de un reporter NBC despre posibilitatea extinderii conflictului din Ucraina, Morawiecki a spus că nu este îngrijorat de un astfel de scenariu, deoarece ar însemna „un război între NATO şi Rusia, pe care Rusia îl va pierde foarte repede”.

Mai multe detalii: Medvedev: În cazul unui conflict între Rusia şi NATO, Polonia va dispărea

Agenția atomică de stat din Kiev, Energoatom, afirmă că forțele ruse au adus cantități mari de provizii și rezerve de apă la centrala nucleară din Zaporojie, informează agenția Reuters, preluată de Al Jazeera.

Energoatom a transmis că această mișcare ar putea indica faptul că Rusia se pregătește să-i baricadeze pe angajați în interiorul centralei nucleare pe fondul lipsei de personal calificat și a contraofensivei așteptate a Ucrainei.

„Având în vedere lipsa intensă de specialiști în domeniul nuclear necesari pentru a opera centrala nucleară ocupată din Zaporojie și temându-se de o ofensivă ucraineană, (rușii) se pregătesc pentru a-i ține ostatici pe termen lung pe angajații de la ZNPP (centrala nucleară de la Zaporojie, n.r.)”, a afirmat Energoatom, într-un comunicat de presă.

„Invadatorii au adus deja o mulțime de provizii și apă la centrală”, a adăugat operatorul de stat.

„Ocupanții probabil că nu vor permite personalului centralei să plece după unul dintre schimburile de lucru obișnuite, blocându-i cu forța la ZNPP”, a estimat Energoatom.

Forțele ucrainene spun că găsesc componente fabricate în China în armele rușilor folosite pe câmpul de luptă, a declarat un consilier de rang înalt din cadrul biroului președintelui Volodimir Zelenski pentru agenția de presă Reuters, potrivit Al Jazeera.

În „armele recuperate de pe câmpul de luptă continuăm să găsim diferite componente electronice”, a declarat Vladislav Vlasiuk, care îl consiliază pe șeful de cabinet al președintelui Zelenski cu privire la politica de sancțiuni.

„Tendința este acum că există mai puține componente fabricate în Occident, dar mai multe componente fabricate într-o altă țară… nu este greu care. Bineînțeles, China”, a declarat el pentru Reuters, într-o intervenție video.

Informațiile adunate de experții ucraineni și împărtășite cu Reuters au arătat că au fost observate componente fabricate în China într-un sistem de navigație al dronelor aeriene Orlan, care anterior foloseau un design elvețian.

China a negat în mod repetat că livrează Rusiei echipamente militare.

Forțele ruse au efectuat vineri un atac aerian în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, a anunțat un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, potrivit Sky News.

Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, spune că avioanele rusești au vizat orașul Orihiv.

Mai multe case și o clădire au fost avariate, a precizat el, într-o postare pe Telegram.

Sky News notează că nu poate verifica în mod independent aceste informații de pe câmpul de luptă.

Franța este pregătită să furnizeze Ucrainei 2 miliarde de euro (aproximativ 2,2 miliarde de dolari) în cadrul unui program pe termen lung, afirmă premierul ucrainean Denis Șmîhal, potrivit The Kyiv Independent.

O parte din fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei, a anunțat vineri Șmîhal, după întâlnirea cu ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire.

Cei doi oficiali s-au întâlnit în cadrul reuniunilor de primăvară 2023 ale Grupului Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care au loc în perioada 10-16 aprilie la Washington, DC.

Miercuri, 12 aprilie, Șmîhal a declarat că Banca Mondială va oferi Ucrainei un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari pentru a-și reface infrastructura energetică, puternic afectată de atacurile masive ale Rusiei.

Cei 15 diplomați ruși expulzați joi de Norvegia lucrau pentru agențiile de informații rusești – Biroul Principal de Informații (GRU), Serviciul de Informații Externe (SVR) sau Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul moștenitor al KGB-ului) – a anunțat vineri Serviciul de Securitate al Poliției norvegiene, potrivit CNN.

„Suntem siguri că acești indivizi sunt ceea ce numim ofițeri de informații sub acoperire diplomatică”, a declarat Inger Haugland, șefa de contrainformații a Serviciului de Securitate al Poliției norvegiene, în cadrul unei conferințe de presă, la Oslo.

Riscul reprezentat de serviciile secrete ruse în Norvegia a fost redus în urma acestei decizii de expulzare, însă este puțin probabil ca Rusia să înceteze operațiunile de spionaj în țara scandinavă, a mai spus Haugland.

„Este important de spus că serviciile ruse de informații vor continua să opereze în Norvegia. Norvegia este importantă pentru Rusia, iar serviciile de informații vor continua să aibă misiuni în Norvegia”, a spus ea.

Măsura de expulzare a venit ca răspuns la amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă serviciile ruse de informații și la „deteriorarea situației de securitate” din Europa, potrivit Ministerului norvegian al Afacerilor Externe.

Ministerul a precizat că i-a monitorizat pe cei 15 lucrători ai ambasadei și a constatat că aceștia „s-au angajat în activități care nu sunt compatibile cu statutul lor diplomatic”. Aceștia au fost declarați „personae non gratae”, cărora li s-a retras imunitatea diplomatică, și trebuie să părăsească țara „în scurt timp”, a precizat ministerul norvegian, într-un comunicat.

Mai multe detalii: Norvegia susține că cei 15 diplomați ruși expulzați lucrau pentru serviciile secrete ruse și că aceștia încercau să recruteze surse

Forțele speciale ruse Spetsnaz au fost decimate de războiul președintelui Vladimir Putin în Ucraina, relatează vineri The Washington Post, citând mai multe documente secrete ale serviciilor secrete americane scurse online, potrivit CNN.

The Washington Post scrie că documentele – obținute prin intermediul platformei de socializare Discord – fac referire la interceptări ale serviciilor de informații, care evaluează că Brigada 346 Spetsnaz și-a pierdut aproape întreaga unitate, rămânând „doar 125 de persoane active din 900 desfășurate”.

Oficialii americani consideră că numărul mare de victime pe care Rusia l-a suferit va avea un efect dramatic în Ucraina și oriunde altundeva unde acționează forțele sale. Iar oficialii americani cred că aceste forțe ruse extrem de bine antrenate vor avea nevoie de până la un deceniu pentru a se reface, mai scrie publicația americană.

Acesta a publicat, de asemenea, imagini din satelit care apar în documentele scurse și care – deși nu sunt concludente – sugerează o epuizare a vehiculelor în rândul parcului auto al Brigăzii Separate 22 Spetsnaz din sud-vestul Rusiei. Imaginile arată un contrast în ceea ce privește dimensiunea parcului de autovehicule al acestei brigăzi între noiembrie 2021 și noiembrie 2022; ultima dată, scrie The Washington Post, imaginile din satelit arată unitatea după întoarcerea ei din Ucraina, în vara anului trecut.

Potrivit oficialilor ucraineni, forțele speciale ruse sunt desfășurate în prezent în orașul Bahmut din estul țării, unde se dau în prezent cele mai aprige și mai grele lupte.

Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a afirmat joi că „în ciuda faptului că inamicul și-a concentrat cele mai profesioniste unități în Bahmut, inclusiv luptători ai grupului Wagner, unități de asalt aeropurtate și forțe speciale, rușii nu își pot atinge obiectivele acolo”.

Trupurile a 82 de apărători ucraineni căzuți la datorie au fost returnate din posesia forțelor ruse, a anunțat vineri Ministerul ucrainean al Reintegrării, potrivit The Kyiv Independent.

Ministerul a precizat că transferul a fost efectuat de către Biroul Comisarului pentru persoane dispărute și de forțele de ordine ucrainene.

Recuperarea trupurilor neînsuflețite a avut loc în conformitate cu Convențiile de la Geneva, care reglementează tratamentul umanitar în timpul unui război.

În timpul operațiunii precedente, la începutul lunii martie, au fost returnate Ucrainei corpurile a 17 militari uciși în război.

În total, trupurile a peste 1.500 de soldați ucraineni au fost înapoiate rudelor lor de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei și până în prezent.

Autorii decapitării soldatului ucrainean – gestul brutal care a fost văzut într-o înregistrare video difuzată pe rețelele de socializare la începutul acestei săptămâni – trebuie să fie trași la răspundere, a spus vineri premierul britanic Rishi Sunak, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Discutând despre oribila decapitare a unui soldat ucrainean prezentată pe rețelele de socializare în ultimele zile, prim-ministrul a declarat că videoclipul este îngrozitor și că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a precizat Downing Street, într-un comunicat de presă.

Sunak a subliniat, de asemenea, importanța continuării sprijinului occidental pentru Ucraina, inclusiv a schimbului de informații între NATO și Kiev. Cei doi lideri au convenit să rămână în contact.

Zelenski a scris pe Twitter după convorbirea telefonică, spunând că a discutat cu Sunak despre această execuție, precum și despre situația de pe linia frontului și despre sprijinul în domeniul apărării.

Ucraina „va testa şi va utiliza” toate armele neinterzise pentru a-şi elibera teritoriul, inclusiv Crimeea ocupată de Rusia, a declarat vineri secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, informează Agerpres citând Reuters.

Comentariul lui Danilov intervine în timp ce Kievul ar urma să înceapă o contraofensivă în săptămânile sau lunile viitoare, urmărind să recucerească teritoriul aflat sub control rusesc în sudul şi estul ţării.

„Crimeea este teritoriul Ucrainei şi noi vom testa şi vom folosi acolo toate armele neinterzise de legile internaţionale, care vor ajuta la eliberarea teritoriilor noastre”, susţine el într-o postare pe Twitter.

Partenerii occidentali ai Kievului au furnizat un sprijin militar crucial, în special tancuri de luptă moderne şi vehicule de luptă blindate de la invazia pe scară largă a Rusiei declanşată în februarie 2022. Dar ei nu au furnizat arme mai grele, precum avioane de vânătoare F-16, pe care Ucraina le-a cerut.

Kievul şi-a dezvoltat de asemenea propriile arme, precum drone şi racheta Neptun pe care afirmă că a utilizat-o pentru a scufunda nava amiral a Flotei ruse în Marea Neagră anul trecut.

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a semnalat o posibilă reducere a numărului de jurnalişti americani care lucrează în Rusia, potrivit CNN.

Vorbind despre relațiile dintre SUA și Rusia la televiziunea de stat rusă, joi, Antonov a spus că Rusia simte presiunea tot mai mare asupra ambasadei sale și a relațiilor bilaterale după arestarea reporterului Wall Street Journal Evan Gershkovich.

Antonov a spus că a avut o conversație „foarte dură” cu subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice, Victoria Nuland, în timpul căreia Departamentul de Stat a acuzat Moscova că l-a reținut ilegal pe Gershkovich.

„Americanii ne-au amenințat cu măsuri de răzbunare dacă nu îl eliberăm pe Gershkovich în viitorul apropiat. Să vedem cum vor acționa”, a spus Antonov într-un interviu pentru Channel One din Rusia. El a adăugat că această întâlnire nu a avut „niciun rezultat practic”.

Antonov a mai remarcat că jurnaliştii ruşi s-au confruntat cu un tratament nefavorabil în SUA şi a subliniat că numărul reporterilor americani care lucrează în Rusia îl depăşeşte cu mult pe cel al reporterilor ruşi care lucrează în SUA.

„Poate că este timpul să dăm dovadă de reciprocitate și să reducem numărul de jurnalişti americani care lucrează la Moscova, în Rusia în ansamblu, la numărul care lucrează la Washington și New York?”, a spus Antonov.

Primarul din exil al orașului Melitopol, ocupat de ruși din primele zile de război, a anunțat că o explozie a fost auzită în această dimineață în apropierea depoului feroviar.

„Explozia super-puternică a fost auzită nu doar din orașul Melitopol, ci și de satele din jur. Această explozie a fost în apropierea unui drum feroviar și unui depou feroviar. Detaliile le vom raporta puțin mai târziu, dar știm clar că este este în acel loc în care inamicul își concentrează atât echipamentul, cât și muniția”, a spus Fedorov.

Potrivit acestuia, exploziile în oraș au început să fie auzite în numeroase ocazii joi.

„În jurul orei 12, tot orașul a auzit explozii, apoi sistemul antiaerian al inamicului, care se află în mijlocul zonelor rezidențiale, s-a declanșat destul de repede, iar fragmente de rachete au căzut direct pe case. Următoarea rundă de explozii a avut loc loc în jurul orei 21. După aceea, în apropierea aerodromului s-au auzit numeroase explozii”, a adăugat el.

Rusia și-a reluat atacurile constante asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk, după ce forțele ce țin de ministerul apărării și gruparea de mercenar Wagner au îmbunătățit cooperarea, relatează ministerul britanic al apărării în ultima actualizare a situației de pe frontul din Ucraina.

Armata ucraineană deține încă districtele de vest ale orașului, dar a fost supusă unui foc de artilerie rusesc deosebit de intens în ultimele 48 de ore.

Grupurile de asalt Wagner continuă să efectueze înaintarea principală prin centrul orașului, în timp ce forțele aeriene ruse au eliberat unele unități Wagner care securizează flancurile nordice și sudice ale operațiunii.

Forțele ucrainene se confruntă cu probleme semnificative de reaprovizionare și au făcut retrageri ordonate din pozițiile pe care au fost forțate să le cedeze.

Două așezări din regiunea Sumî au fost bombardate de 19 ori în această dimineață, relatează Suspilne, radiodifuzorul de stat al Ucrainei.

De asemenea, potrivit autorităților regionale, un bărbat în vârstă de 47 de ani este în stare gravă, după ce mașina lui a fost lovită ieri, când localitatea Dvorichna din regiunea Harkov a fost bombardată.

În sud, în regiunea Herson, forțele rue au recurs la 35 de bombardamente în ultima zi, trăgând 280 de obuze, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin pe Telegram.

Atacurile au ucis două persoane și au rănit alte patru. Ele au vizat zone rezidențiale din regiune, potrivit lui Prokudin.

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că Kremlinul va încerca să folosească arestarea jurnalistului Wall Street Journal Evan Hershkovich pentru a extrage concesii din Statele Unite.

Potrivit analiștilor militari, „relatările despre implicarea personală a lui Putin în prima arestare a unui jurnalist american după Războiul Rece pot indica faptul că Kremlinul vede această arestare ca pe o escaladare planificată pe care va încerca să o folosească ca pârghie pentru a obține concesii din partea Statelor Unite”.

Analiza subliniază, de asemenea, că generalul de brigadă Oleksi Gromov, șeful adjunct al Direcției Operaționale Principale a Statului Major General al Forțelor Armate, a avertizat că Rusia ar putea deveni din nou o amenințare serioasă pentru Ucraina pe termen lung, în ciuda faptului că este se confruntă în prezent cu serioase probleme de mobilizare.

El a menționat că Ucraina și aliații săi nu ar trebui să subestimeze capacitatea Rusiei de a crea forțe armate pe termen lung pentru a duce un război de uzură de lungă durată.

În ultima zi, armata ucraieană a respins 49 de atacuri inamice, potrivit Ukrinform. În același timp, aviația ucraineană a lansat trei lovituri în zonele de concentrare a personalului și a echipamentelor militare ale ocupanților.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat acest lucru în briefingul de dimineață, relatează Ukrinform.

„Inamicul nu renunță la planurile sale de a ocupa teritoriul nostru, în ciuda pierderilor semnificative. Continuă să-și concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Cele mai aprige bătălii sunt în continuare pentru Bahmut și Marinka. În ultimele 24 de ore, datorită acţiunilor coordonate ale unităţilor Forţelor de Apărare şi eroismului soldaţilor noştri, 49 de atacuri inamice au fost respinse”, se arată în briefing.

În ultima zi, aviația ucraineană a efectuat trei lovituri în zonele de concentrare a personalului și a echipamentelor militare ale forțelor ruse.

Armata Rusiei a continuat joi cu atacuri neîncetate asupra orașului asediat Bahmut, din estul Ucrainei, și a bombardat și orașul Herson, din sudul țării, au declarat oficialii de la Kiev. Kremlinul consideră că Bahmut este esențial pentru ofensiva lentă prin estul Ucrainei la mai bine de un an după ce și-a invadat vecinul.

Ministrul adjunct al apărării ucrainean Hanna Maliar a declarat că lupte grele au cuprins toate părțile frontului de est. Ea a precizat că forțele ucrainene au respins atacurile în majoritatea zonelor.

„Majoritatea eforturilor ofensive ale inamicului au loc în sectorul Bahmut”, a scris ea, adăugând că comandanții ruși au redirecționat trupe acolo din alte zone.

„Inamicul își folosește cele mai profesioniste unități acolo și recurge la o cantitate semnificativă de artilerie și aviație. În fiecare zi, inamicul efectuează în Bahmut de la 40 la 50 de operațiuni de asalt și 500 de episoade de bombardamente”, a adăugat oficialul ucrainean.

Șeful grupării de mercenari Wagner a declarat în această săptămână că forțele sale dețin 80% din Bahmut, dar armata ucraineană a spus că această cifră este exagerată.

Autoritățile ucrainene vor întări măsurile de securitate în întreaga țară, în timp ce credincioșii ortodocși se pregătesc să sărbătorească al doilea Paște în timp de război, relatează CNN.

Locuitorii sunt descurajați să participe la slujbele din biserici până târziu în noapte în acest weekend, iar multe cimitire vor rămâne închise din cauza pericolului reprezentat de minele neexplodate și de bombardamentele rusești.

Oficialii ucraineni au avertizat în trecut că atacurile rusești se pot intensifica în jurul unor date, sărbători sau alte evenimente. Oleksiy Biloshytskyi, un oficial național din cadrul forțelor de ordine, a declarat că poliția va folosi centre speciale de monitorizare pentru a fi atentă la orice semn de atac.

„Trebuie să ne amintim că inamicul este viclean și poate întreprinde orice acțiune chiar și în această noapte (de Paște)”, a declarat el.

Locuitorii din Kiev vor putea participa la slujbele religioase de seara târziu, în ciuda stării de aseediu, dar trebuie să ajungă la biserică înainte de intrarea în vigoare a acesteia, a precizat joi șeful Administrației militare a Capitalei ucrainene, Serhii Popko, într-o postare pe Telegram.

Popko a spus că cei care merg la biserică și clericii ar trebui să identifice cel mai apropiat adăpost din zonă și să fie pregătiți să fugă în siguranță dacă sună alarma de raid aerian.

Starea de asediu este în vigoare la Kiev și în cea mai mare parte a țării de la miezul nopții până la ora locală 5 dimineața (aceeași oră în România – n.r.).

În regiunea Kievului, oamenii vor putea participa la slujbele din biserici doar atunci când nu este în vigoare starea de asediu și doar un număr limitat de persoane vor putea intra în incinta bisericilor și cimitirelor din motive de securitate, a declarat luni administrația militară regională.

Multe biserici vor transmite slujbele online, a mai precizat autoritățile.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avertizat joi că „trăim într-un timp împrumutat”, în urma a două explozii recente de mine în apropierea centralei ucrainene Zaporojie, relatează The Guardian, care citează AFP.

„Trăim într-un timp împrumutat în ceea ce privește siguranța și securitatea nucleară la centrala nucleară Zaporojie. Dacă nu luăm măsuri pentru a proteja centrala, mai devreme sau mai târziu, norocul nostru se va termina, cu consecințe potențial grave pentru sănătatea umană și pentru mediu”, a spus Grossi.

Două explozii de mine au avut loc în afara gardului perimetral al centralei – prima pe 8 aprilie și o alta patru zile mai târziu.

Ministerul de Externe al Rusiei va discuta despre un potențial schimb pentru jurnalistul american arestat Evan Gershkovici, de la The Wall Street Journal, doar după procesul acestuia, relatează agenția de presă de stat TASS, citată de CNN.

„Problema schimbului de persoane poate fi luată în considerare după ce tribunalul va emite verdictul său specific cu privire la această acuzație. În ceea ce privește schimbul, atunci avem un canal special pentru acest lucru, serviciile speciale sunt angajate în acest sens și vor continua să se ocupe de această problemă”, a declarat joi ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, citat de TASS.

Ryabkov a acuzat The Wall Street Journal că încearcă „să escaladeze pe acest subiect zi de zi”.

Gershkovici a fost reținut pentru acuzații de spionaj, pe care le neagă, și în prezent așteaptă procesul în închisoare Lefortovo.

Serbia nu a vândut niciodată arme sau muniții Ucrainei sau Rusiei, a declarat președintele Aleksandar Vucic, în urma unei scurgeri de informații dintr-un raport secret al Pentagonului, potrivit căruia Serbia s-ar fi angajat să trimită arme Kievului sau le-ar fi trimis deja, relatează The Guardian.

„Serbia nu a exportat și nu va exporta arme către Ucraina”, a spus Vucic, adăugând că „nu există niciun document care să dovedească acest lucru”.

Documentul consultat de The Guardian este un rezumat al pozițiilor europene privind furnizarea de arme și instruire de la începutul lunii martie, intitulat „Răspunsul la conflictul actual dintre Rusia și Ucraina”. În document se precizează că Serbia „a furnizat sau s-a angajat să furnizeze ajutor letal” și că are „capacitatea militară” și „voința politică” de a furniza arme în viitor.

Vucic a declarat că este „destul de sigur” că muniția sârbă va apărea „de o parte sau de alta pe câmpul de luptă” din Ucraina, după ce a fost exportată în Turcia, Spania sau Republica Cehă, adăugând că „nu am avut nicio problemă cu acest lucru”.

Serbia este singura țară europeană care s-a opus tuturor sancțiunilor împotriva Rusiei. Vucic a încercat să mențină legăturile cu Moscova și Beijingul, dar fără să se îndepărteze complet de SUA și UE. Guvernul său a votat de mai multe ori împotriva Rusiei la Adunarea Generală a ONU din cauza invaziei acesteia în Ucraina.