LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 42 | Mii de oameni, evacuați din zonele intens atacate de ruși. SUA și alte state impun noi sancțiuni Rusiei după masacrul din Bucha, numit de Putin o „provocare grosolană”

Premierul italian Mario Draghi a declarat miercuri că oprirea importurilor de gaze din Rusia nu este luată în considerare la nivelul Uniunii Europene, dar a promis că, dacă se va ajunge la un consens pe această temă, atunci Italia va implementa decizia blocului comunitar, relatează Reuters și Le Figaro.

„Un embargo asupra gazelor nu se află încă pe masă și nu știu dacă va fi vreodată”, a declarat Mario Draghi, în cadrul unei conferințe de presă, ținută la finalul unei ședințe a guvernului italian.

Acesta a precizat că, în cazul în care fluxurile de gaze de la Moscova vor fi suspendate, Italia ar avea rezerve pentru a-și acoperi nevoile până la sfârșitul lunii octombrie.

Italia este puternic dependentă de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, dar Draghi a declarat că, în cazul în care va apărea un consens la nivelul UE pentru a bloca importurile rusești de gaze, „vom fi perfect fericiți să ne conformăm”.

Mai multe informații: Premierul italian spune că oprirea importurilor de gaze rusești „nu se află încă pe masa sancțiunilor” împotriva Rusiei

Trupele ruse blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime din acest oraș-port asediat, situat în sud-estul Ucrainei, împotriva căruia continuă atacurile și bombardamentele, a acuzat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Le Figaro.

„Cred că unul dintre principalele motive pentru care nu putem primi ajutor umanitar în Mariupol este că, până când nu va fi totul «curățat» de soldații ruși, aceștia se tem că lumea va vedea ce se întâmplă acolo”, a declarat liderul de la Kiev, într-un interviu acordat postului de televiziune turc Habertürk, publicat online de administrația prezidențială ucraineană.

Este vorba „nu de zeci, ci de mii de oameni uciși și mii de răniți. Știm câți soldați (ucraineni, n.r.) au murit acolo și câți au fost răniți, dar nu știm câți civili”, a mai spus Zelenski, care a adăugat că rușii „nu vor putea să ascundă totul”.

Mai multe informații: Rușii nu permit accesul în Mariupol pentru a ascunde miile de victime, spune Zelenski. „Au ars familii întregi”

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a transmis, printr-un mesaj pe Twitter, că un total de 4.982 de persoane au fost evacuate din mai multe orașe ucrainene, față de 3.846 cât au fost evacuate în ziua precedentă, relatează Reuters.

Anterior, Crucea Roșie anunțase că 500 de oameni au reușit să fugă singuri din Mariupol, iar apoi au fost evacuați spre Zaporojie cu un convoi de autobuze și vehicule private. Ulterior, Crucea Roșie a transmis că 1.000 de oameni au fost evacuați.

Primarul orașului ucrainean asediat Mariupol spune că peste 5.000 de civili au fost uciși în timpul blocadei rusești. Vadym Boichenko a declarat miercuri că 210 dintre morți erau copii. El a spus că forțele ruse au bombardat spitale, inclusiv unul în care 50 de oameni au murit arse, potrivit The Guardian.

Boichenko a spus că peste 90% din infrastructura orașului a fost distrusă de bombardamentele rusești. Armata rusă a asediat portul strategic de la Marea Azov, fiind taiat astfel accesul populației la alimente, apă și energie.

Capturarea orașului ar permite Rusiei să asigure un coridor de uscat continuu către Peninsula Crimeea, pe care Rusia l-a confiscat din Ucraina în 2014.

SUA consideră că „vor putea identifica unitățile rusești” care au comis atrocitățile de la Bucha, potrivit unui oficial american, notează CNN.

Colectarea și analizarea fluxurilor de informații folosind toate instrumentele și activele disponibile a fost în desfășurare de când atrocitățile au ieșit la lumină, iar SUA se află în punctul de a „reduce” responsabilitatea, a spus oficialul.

Nu este sigur că SUA își vor anunța public constatările. Acest lucru ar putea fi făcut de Ucraina. SUA analizează, de asemenea, posibile indicii că mai multe unități sau grupuri de luptători ruși s-au aflat în Bucha în perioada în care au avut loc atrocitățile.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, miercuri, că atrocitățile din orașul ucrainean Bucha sunt „foarte probabil o crimă de război” care merită dreptate, a potrivit The Guardian.

În timpul declarațiilor de astăzi, Macron a condamnat crimele de la Bucha și, de asemenea, a spus că este în favoarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Statele Unite și Marea Britanie au anunțat azi un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Un agent de securitate de la ambasada britanică din Berlin, acuzat de spionaj în favoarea Rusiei, a fost acuzat de nouă infracțiuni în conformitate cu Legea privind secretele oficiale, a anunțat Met Police, potrivit BBC.

David Smith, în vârstă de 57 de ani, cetățean britanic, a fost extrădat miercuri din Germania în Marea Britanie și va compărea joi la tribunalul Westminster Magistrates Court, a precizat Scotland Yard.

Smith, care locuia în Potsdam, Germania, este acuzat de șapte infracțiuni de colectare de informații cu intenția de a le trimite autorităților ruse, una de tentativă de comunicare și una de furnizare de informații unei persoane despre care credea că este membru al autorităților ruse.

Presupusele infracțiuni au fost comise între octombrie 2020 și august 2021.

Căile Ferate Ucrainene, deținute de stat, au anunțat miercuri că au fost raportate victime, după ce trei rachete au lovit o gară din estul Ucrainei, distrugând clădiri, șine și material feroviar.

„Sunt victime”, se spune într-un comunicat, fără a oferi detalii despre numărul victimelor sau locația atacului, potrivit Reuters.

Preşedintele rus Vladimir Putin vorbit, miercuri, despre imaginile dramatice din orașul ucrainean Bucha, unde sute de civili au fost uciși, spunând că este vorba despre o „provocare grosolană şi cinică” a autorităţilor ucrainene, potrivit Le Figaro.

Într-o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, Putin a vorbit despre „provocarea grosolană şi cinică din partea regimului de la Kiev în oraşul Bucha”, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Aceasta este prima reacţie a preşedintelui rus în acest caz care a provocat o profundă indignare la nivel internaţional.

Anterior, alţi oficiali ruşi au negat orice abuz din partea forţelor ruse la Bucha, Kremlinul calificând drept „falsificare” imaginile cu cadavrele împrăştiate pe străzile acestui oraş publicate la sfârşitul săptămânii trecute, după retragerea forțelor ruse.

Un nou protest are loc, miercuri, în apropierea Parlamentului din Georgia. Oamenii s-au legat la mâini și stau întinși pe jos, în semn de solidaritate cu Ucraina. Mitingul este unul pașnic, oamenii comemorând civilii uciși de ruși în Ucraina. Imagini de la eveniment au fost publicate pe Twitter de Nexta.

Proteste de amploare în Georgia față de războiul declanșat de Rusia au avut loc încă de la finalul lunii februarie.

Oamenii s-au mobilizat pentru a susţine Ucraina şi protestează faţă de decizia lui Putin de a intra cu armata în această ţară.

SUA evaluează că forțele ruse s-au retras complet din zonele din apropierea Kievului și Cernihivului pentru a se „reconsolida și pentru a se reface în Belarus și în Rusia”, potrivit unui înalt oficial american al apărării, notează CNN. Rusia a lansat acum peste 1.450 de rachete împotriva Ucrainei de la invazie, a spus oficialul.

Pe 29 martie Rusia anunța în urma negocierilor de pace cu Ucraina care au fost găzduite de Turcia că va reduce „drastic activitatea militară” în zonele Kiev și Chernihiv. Anunțul a fost primit cu rezevere de liderii occidentali.

Marea Britanie a impus, miercuri, sancțiuni celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank. De asemenea, s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de cărbune și petrol rusești până la sfârșitul anului 2022, potrivit BBC. 

Noul pachet de sancțiuni presupune înghețarea activelor celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, măsură ce a fost anunțată azi și de SUA. 

Un angajament de a pune capăt importurilor de cărbune și petrol rusești până la sfârșitul anului, cu un plan de a opri importurile de gaze „cât mai curând posibil după aceea”. Precum, și interzicerea altor importuri din Rusia, inclusiv a produselor din fier și oțel.

Făcând aluzie la presupusele crime de război din Ucraina, ministrul de externe Liz Truss a spus: „Arătăm elitei ruse că nu se poate spăla pe mâini de atrocitățile comise la ordinele lui Putin”.

Statele Unite nu vor participa la reuniunile G20 la care participă Rusia, a anunțat, miercuri, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, potrivit CNN.

„Președintele Biden a spus clar, și cu siguranță sunt de acord cu el, că nu pot fi afaceri ca de obicei pentru Rusia în niciuna dintre instituțiile financiare”, a spus Yellen.

 „A cerut ca Rusia să fie îndepărtată din G20 și le-am spus clar colegilor mei din Indonezia că nu vom participa la o serie de întâlniri dacă rușii sunt acolo”.

Biden a spus în timpul unei conferințe de presă de luna trecută la Bruxelles că Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, dar ar trebui să existe un acord între alți membri pentru a oficializa acest lucru. Următorul summit al liderilor G20 este programat în noiembrie în Indonezia.

Statele Unite au adoptat, miercuri, un nou pachet de noi sancțiuni, pentru a crește presiunea economică asupra Rusiei și a președintelui Vladimir Putin, în urma imaginilor șocante din orașul ucrainean Bucha. Acestea vizează instituții financiare rusești dar și fiicele lui Vladimir Putin și soția și fiica ministrului de externe Serghei Lavrov, potrivit CNN.

„Astăzi intensificăm dramatic șocul financiar prin impunerea unor sancțiuni de blocare totală asupra celei mai mari instituții financiare din Rusia, Sberbank, și a celei mai mari bănci private, Alfa Bank”, a spus un înalt oficial al administrației american.

Sberbank deține aproape o treime din totalul activelor sectorului bancar rusesc, a precizat acesta, adăugând că SUA a blocat acum complet „mai mult de două treimi din sectorul bancar rusesc”.

La scurt timp după anunț, cel mai mare creditor rus, Sberbank, a transmis că aceste sancțiuni nu vor avea un impact semnificativ asupra operațiunilor băncii, deoarece „sistemul s-a adaptat deja la restricțiile anterioare” potrivit The Guardian.

Administrația SUA aplică sancțiuni de blocare pentru un nou grup care face parte din rusești, inclusiv fiicele adulte ale lui Putin, Maria Putina și Katerina Tihonova, soția și fiica ministrului de externe Serghei Lavrov și membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei, inclusiv fostului președinte și prim-ministru al Rusiei Dmitri Medvedev și prim-ministrului Mihail Mishustin.

SUA vor aplica sancțiuni de blocare totală asupra unor importante întreprinderi de stat rusești critice, care vor fi anunțate joi de către Departamentul Trezoreriei. Oficialul a menționat, de asemenea, anunțul de marți potrivit căruia Departamentul Trezoreriei a blocat Rusia să efectueze plăți ale datoriilor cu dolari stocați în băncile americane.

Joe Biden, președintele SUA, a anunțat, miercuri, pe Twitter că Rusia va plăti un „preț mare și imediat pentru atrocitățile comise în Bucha”.

„Astăzi, împreună cu aliații și partenerii noștri, anunțăm o nouă rundă de sancțiuni devastatoare”, a mai transmis Biden.

Pachetul de sancțiuni anunțat azi de SUA.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei Maria Zakharova  a acuzat Ucraina că folosește imagini cu cadavrele împrăștiate în orașul ucrainean Bucha, despre care Rusia spune că au fost regizate, pentru a justifica mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și pentru a deturna discuțiile de pace cu Kievul, potrivit Reuters.

„Aceste falsuri (imagini) criminale teribile au fost publicate pentru a justifica un alt pachet de sancțiuni prestabilit, inclusiv o expulzare pe scară largă a diplomaților din diferite țări”, a spus Maria Zakharova, miercuri, în conferința de presă săptămânală. 

„Și, de asemenea, bineînțeles, pentru a complica, dacă nu chiar a perturba complet, discuțiile (de pace)”, a mai spus aceasta.

Kremlinul a mai anunțat miercuri că discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev nu progresează atât de rapid pe cât și-ar dori.

Precizările vin după ce Ucraina a acuzat armata rusă că a masacrat locuitorii din Bucha, o zonă din afara capitalei Kiev, pe care trupele ruse au ocupat-o timp câteva săptămâni înainte de a se retrage. Țările occidentale au cerut pedepsirea celor responsabili de uciderea civililor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reieterat miercuri, la Bruxelles, înaintea reuniunii miniștrilor de externe din cadrul alianței, că președintele Vladimir Putin vrea să controloze întreaga Ucraină, dar mai ales să ocupe regiunea estică a țării, Donbasul, subliniind că războiul a intrat „în faza acută”.

„Nu am văzut niciun indiciu că președintele Putin și-a schimbat ambiția de a controla întreaga Ucraină și de a rescrie ordinea internațională”, a afirmat șeful NATO, în fața reporterilor, potrivit BBC News.

Acesta a mai declarat reporterilor că NATO a sprijinit Ucraina timp de mai multe luni, atât cu instruire, cât și cu echipamente, ceea ce a făcut diferența pe teren.

Declarațiile făcute azi de șeful NATO.

Se așteaptă ca SUA să anunțe azi că îi va sancționa pe copiii președintelui rus Vladimir Putin, odată cu noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, au declarat surse familiare cu subiectul pentru CNN.

Administrația Biden urmărește, de asemenea, o extindere a sancțiunilor împotriva Sberbank, cea mai mare instituție financiară a Rusiei, și a Alfa Bank, un alt mare creditor.

Prin aceste sancţiuni, Washingtonul continuă să ţintească membrii din cercul de apropiaţi al preşedintelui rus, ca răspuns la informaţiile despre atrocităţi ce ar fi fost comise de forţele ruse în Ucraina, potrivit Kievului, şi pe care Moscova le neagă.

Și Uniunea Europeană a propus instituirea de sancţiuni împotriva celor două fiice ale preşedintelui rus Vladimir Putin.

Locuitorii din regiunile Harkov, Donețk și Luhansk au fost rugați să evacueze zonele de urgență, anunțul a fost făcut de vicepremierul Ucrainei Iryna Vereshchuk.

Oamenii din zona estică Lugansk sunt sfătuiți să evacueze zona, guvernatorul regiunii afirmând că rușii au bombardat zone rezidențiale. Clădiri de 10 etaje au luat foc ca urmare a atacului rușilor din orașul Sievierodonețk. Încă nu au fost oferite informații legate de numărul și starea victimelor.

Forțele ruse și-au concentrat principalele eforturi pe o operațiune „agresivă” care vizează stabilirea controlului complet asupra regiunilor Donețk și Luhansk, potrivit informațiilor transmise miercuri de Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, potrivit BBC.

Forțele ruse își continuă, de asemenea, eforturile de a asalta Mariupol, unul dintre cele mai puternic bombardate și devastate orașe din Ucraina.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, va vota joi dacă suspendă Rusia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, potrivit Le Figaro. Ședința va avea loc, joi, la ora 10:00 a.m (ora locală), a anunțat președinția Adunării.

Un vot cu o majoritate de două treimi al celor 193 de membri ai Adunării de la New York poate suspenda un stat din Consiliu pentru că a comis în mod constant încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului în perioada în care a fost membru al acestuia.

Rusia se află la al doilea an dintr-un mandat de trei ani al Consiliului pentru Drepturile Omului, format din 47 de membri. Participarea Rusiei în Consiliul Drepturilor Omului „este o farsă” şi este momentul ca Adunarea Generală a ONU să suspende această ţară din forul Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat, luni, ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, într-o conferinţă de presă la Bucureşti.

Mai multe despre votul Adunării Generale a ONU.

Premierul ungar Viktor Orban a spus, miercuri, într-o conferință de presă că a avut discuții îndelungate cu președintele rus Vladimir Putin și i-a cerut încetarea focului în Ucraina, potrivit The Guardian.

Viktor Orban a mai spus că l-a invitat pe Putin pentru discuții de pace în Ungaria, care vor avea loc cu președinții ucraineni și francez, precum și cu cancelarul german. El a spus că răspunsul lui Putin a fost „pozitiv”, însă cu anumite condiții.

„Răspunsul a fost pozitiv, dar președintele rus a spus că acest lucru presupune anumite condiții. Nu pot negocia pentru a îndeplini aceste condiții, ar trebui să fie el și președintele ucrainean să fie de acord asupra acestora.”

Informația a fost transmisă și de agenția rusă de stat TASS.

Crematoriul mobil adus de trupele rusești ar fi început să fie folosit miercuri în Mariupol pentru a șterge urmele crimelor de război, a transmis primarul portului Vadim Boychenko citat de Nexta.

Potrivit edilului, este posibil ca zeci de mii de oameni să fi murit în Mariupol și să fie incinerați pentru a șterge urmele crimelor comise de soldații ruși. Mariupolul avea, înainte de invazie, peste 440.000 de locuitori.

Afirmațiile primarului din Mariupol vin după ce lumea întreagă a fost zguduită în aceste zile de mascarul de la Bucha, în vreme ce Rusia a negat crimele de război, susținând că ar fi vorba despre o înscenare a armatei ucrainene.

Mai multe informații: „Armata rusă folosește un crematoriu mobil pentru a-și acoperi crimele din Mariupol”, acuză primarul, care vorbește despre zeci de mii de victime

Germania va înceta să mai folosească petrolul și gazele rusești „cât de repede este posibil”, dar acest lucru nu poate fi realizat imediat întrucât ar provoca prea multe pagube economice pe plan intern, a declarat miercuri ministrul german de Finanțe Christian Lindner.

Marți, UE și-a anunțat planurile de a impune Rusiei un al cincilea pachet de sancțiuni, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune rusesc. A doua zi, președintele Comisiei Europena, Ursula Von der Leyen, a declarat miercuri că vor urma sancțiuni și privind gazul și petrolul.

„Aceste sancțiuni nu vor fi ultimele noastre sancțiuni. După cum am spus deja ieri (nr. marți). Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol”, a spus ea.

În replică, Lindner a subliniat că, potrivit ministrului german al economiei Robert Habeck, dacă exporturile de gaze ar fi oprite imediat, Germania ar fi amenințată nu cu o ruptură structurală economică. „Ar fi inacceptabil”, a spus Lindner.

„Dacă aș putea să-mi urmez inima, ar exista imediat un embargo asupra tuturor. Cu toate acestea, este îndoielnic că acest lucru ar opri mașina de război pe termen scurt”, a adăugat el.

Potrivit unui grafic realizat de CNN, privind dependența statelor europene de gazulr rusesc, Germania se află în primele cinci țări cu o dependență de 14%. În schimb, România are o depedență de doar 7%.

500 de civili, care au reușit să fugă singuri din Mariupol, au fost evacuați spre Zaporojie cu un convoi de autobuze și vehicule private condus de Comitet Internațional al Crucii Roșii.

„Sosirea acestui convoi la Zaporojie este o mare ușurare pentru sute de oameni care au suferit enorm, iar acum au ajuns într-o locație mai sigură. Este clar, totuși, că încă mii de civili prinși în Mariupol au nevoie de un culoar în siguranță și de ajutor pentru a se evacua”, a declarat Pascal Hundt, șeful delegației Crucii Roșii în Ucraina.

Kremlinul a spus că discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev nu progresează atât de rapid sau de energic pe cât și-ar dori, potrivit The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că au loc discuții pentru stabilirea unei noi runde de negocieri, dar este cale lungă până la realizarea unor progrese.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Rusia folosește foamea ca armă în încercarea de a câștiga teritoriu, în cadrul unui discurs susținut în Parlamentul Irlandei, relatază BBC.

El a spus că forțele ruse au blocat toate porturile și navele maritime ale Ucrainei cu alimente pentru export.

Ucraina este unul dintre cei mai mari producători mondiali de agricultură și alimente, iar Zelenski a spus că acțiunile Rusiei vor duce la o penurie de alimente și la creșterea costurilor pentru milioane de oameni înfometați de pe tot globul.

„Pentru ei foamea este o armă împotriva noastră, a oamenilor obișnuiți, ca instrument de dominare”, a spus el.

Zelenski a cerut, de asemenea, liderilor politici ai Irlandei să-și folosească influența pentru a convinge alte națiuni UE să introducă sancțiuni și mai dure pentru a opri invazia președintelui Putin. Solicitarea vine în ziua în care UE se întrunește pentru a discuta despre noi sancțiuni.

Armata rusă a confirmat că a executat o serie de bombardamente în Ucraina care au vizat ceea ce au descris drept baze de stocare și aprovizionare cu combustibil în întreaga țară.

„În dimineața zilei de 6 aprilie, rachetele de înaltă precizie aerian și terestre au distrus cinci baze pentru depozitarea combustibilului și lubrifianților în zonele așezărilor din Radekhiv [regiunea Liov], Kozyatyn [regiunea Vinnytsia], Prosiana [regiunea Dnipropetrovsk] , Mikolaiv și Novomoskovsk [regiunea Dnipropetrovsk]”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, într-un comunicat emis miercuri.

Konașenkov a susținut că acele instalații au furnizat combustibil trupelor ucrainene în zonele Harkov și Mikloaiv și în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

În al doilea oraș din care s-au retras trupele ruse zilele acestea, Borodianca, de lângă capitala Kiev, autoritățile și armata ucraineană descoperă aceleași orori ca în Bucha, unde sute de civili au fost uciși și lăsați pe străzi sau aruncați în gropi comune.

Într-un reportaj la fața locului, CNN a însoțit voluntarii care strângeau cadavrele civililor de pe străzi. „Cel mai rău este că nu găsim soldați, ci doar oameni nevinovați”, a declarat Oleksi Kuleba, șeful Administrației Militare Regionale Kiev.

Alți civili morți s-ar afla în ruinele clădirilor bombardate sistematic în Borodianca de ruși, spune primarul interimar Gheorghi Ierko, pentru New York Times. Este vorba despre zeci de persoane care se adăposteau în subsoluri sau în propriile apartamente și care acum sunt date dispărute.

„Credem că au murit cel puțin 200 de oameni”, a spus Georgii Yerko, primarul din Borodianka, oraș situat la 60 de kilometri nord-vest de capitala Kiev.

Mai multe informații: Al doilea masacru, după cel din Bucha. Primarul din Borodianka spune că sunt „cel puțin 200 de morți” printre ruine

Cel mai important oficial al armatei americane a declarat marți într-o audiere în Congres că lumea devine din ce în ce mai instabilă și că „potențialul unui conflict internațional semnificativ crește, nu scade”, potrivit CNN.

Șeful statului major al SUA, generalul Mark Milley, și șeful Pentagonului, Lloyd Austin, au apărut în fața Comitetului pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților în prima lor mărturie în fața Congresului de la invazia Rusiei în Ucraina.

Cei doi lideri ai Pentagonului au spus că amenințările atât din partea Rusiei, cât și din China rămân semnificative, în timp ce au apărat abordarea SUA asupra războiului și fluxul de arme pe care SUA îl trimite în Ucraina.

Generalul Milley a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia este „cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității Europei și, probabil, a lumii” din cei 42 de ani în care a servit în armata americană, dar a adăugat că este „încurajator” să vedem cum lumea se adună în jurul Ucrainei.

Mai multe informații: Șeful statului major al Armatei SUA avertizează că „riscul unui conflict internațional semnificativ crește”. Planuri pentru baze NATO permanente în estul Europei

Explozii au fost raportate marți seara în zona Radekhiv din regiunea Liov din vestul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.

„Forțele noastre de apărare aeriană au doborât două rachete de croazieră inamice deasupra Radekhiv”, a declarat Maksym Kozytskyi, șeful administrației militare regionale, miercuri, pe Telegram. „Epava rachetei a căzut la periferia orașului, ducând la explozii la infrastructura civilă nefolosită”.

Un incendiu a urmat exploziei și a fost stins imediat de către Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, a spus Kozytskyi. Nu au fost raportate victime.

Comandamentul Aerian de Vest al Forțelor Aeriene Ucrainene a emis, de asemenea, o declarație miercuri, spunând că două rachete de croazieră rusești au fost doborâte marți seara în regiunea Liov.

„Aseară, avioanele de luptă ale ocupanților care zboară din Belarus au lovit teritoriul Ucrainei cu rachete de croazieră”, se arată în comunicat. „Rușiștii [fasciștii ruși] vizau obiecte de infrastructură civilă din regiunea Liov. Dar, datorită acțiunilor de succes ale forțelor de apărare, două rachete de croazieră au fost distruse, făcând imposibil ca rachetele inamice să lovească ţintă.”

Autoritățile ucrainene din regiunea Luhansk speră să evacueze civili prin cinci coridoare umanitare care vor fi deschise miercuri, în contextul în care este așteptată creșterea atacurilor ruse asupra regiunii din estul Ucrainei, relatează Reuters.

„Vom scoate pe toată lumea dacă rușii ne permit să ajungem la locurile de întâlnire pentru evacuare. Rușii nu respectă întotdeauna încetarea focului”, a scris guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Gaidai, pe Telegram.

„Facem apel la fiecare locuitor al regiunii Luhansk, evacuați cât timp este în siguranță, cât timp există autobuze și trenuri – profitați de această oportunitate”.

Într-un mesaj video, Gaidai spune că forțele ruse nu au reușit să treacă de apărarea ucraineană din regiun și distrug „totul în calea lor”.

Cel puțin 167 de copii au fost uciși în Ucraina și 279 au fost răniți în invazia rusă, spun oficialii ucraineni. Precedentul bilanț arată 165 de decese în rândul copiilo.

Aproximativ 927 de școli și alte clădiri de învățământ au fost avariate în urma bombardamentelor, a adăugat procuratura ucraineană într-un mesaj pe Telegram în această dimineață.

Cel mai mare număr de victime ale copiilor (81) a fost înregistrat în regiunea Donețk din estul Ucrainei, urmată de regiunea Kiev (78) și regiunea Harkov (64).

Miniștrii de externe ai NATO se vor reuni începând de miercuri la Bruxelles pentru două zile de discuții despre cum să sprijine Ucraina în următoarea fază a conflictului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța se așteaptă ca Moscova să încerce să cucerească întreaga regiune Donbas din est, cu scopul de a crea un coridor terestru din Rusia până în Crimeea anexată. El a sublniat din nou că nu vor fi trimise trupe sau avioane NATO să lupte în Ucraina.

SUA și UE urmează să impună astăzi sancțiuni suplimentare Rusiei, pe fondul acuzațiilor de crime de război în orașul ucrainean Bucha.

Washingtonul spune că va interzice noile investiții în Rusia și va impune sancțiuni suplimentare instituțiilor financiare ruse.

Wall Street Journal relatează că un nou pachet de sancțiuni al Uniunii Europene le va viza pe fiicele președintelui rus Vladimir Putin.

Uniunea Europeană a propus sancționarea a două fiice ale președintelui Vladimir Putin, potrivit diplomaților familiarizați cu pachetul de sancțiuni, o decizie care va adăuga la o listă tot mai mare de persoane sancționate ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Vladimir Putin are două fiice cu fosta sa soție, Lyudmila Putina, potrivit Kremlinului. Nu se știe dacă Putin are alți copii și nu s-a putut afla dacă fiicele care sunt vizate de sancțiunile UE sunt cele pe care le-a recunoscut public, potrivit Wall Street Journal.

Loviturile aeriene ruse și luptele dure continuă în orașudul asediat Mariupol, potrivit ultimei actualizări emise miercuri de Ministerul Apărării din Marea Britanie.

„Situația umanitară din oraș se înrăutățește”, potrivit informațiilor obținute de britanici, iar „majoritatea celor 160.000 de locuitori rămași nu au lumină, telecomunicații, medicamente, căldură sau apă”.

„Forțele ruse au împiedicat accesul umanitar, probabil să facă presiuni asupra apărătorilor să se predea”, precizează oficialii britanici.

Un depozit de combustibil din centrul Ucrainei a fost distrus într-un atac aerian rusesc care a avut loc în cursul nopții, a anunțat Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk.

„Noaptea a fost grea”, a scrie el pe Telegram. „Inamicul a atacat aerian regiunea noastră și a lovit depozitul de combustibil și una dintre uzine”.

„Depozitul de combustibil este distrus. Salvatorii luptă cu focul de peste 8 ore. Din fericire, nu sunt victime”, a completat oficialul.

Forțele ruse și-au concentrat principalele eforturi pe o operațiune „agresivă” care vizează preluarea controlului complet asupra regiunilor Donețk și Lugansk, a declarat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene în actualizarea sa zilnică, potrivit BBC.

Au existat atacuri continue și în zonele de est ale țării, dar fără succes, potrivit armatei ucrainene

Forțele ruse își continuă, de asemenea, atacurile asupra orașului-port Mariupol, unul dintre cele mai puternic bombardate și avariate orașe din Ucraina. Trupele ucrainene au respins atacurile asupra orașului în cele peste 40 de zile de război.

De asemenea, armata ucraineană precizează că Rusia continuă să folosească în mod activ muniția interzisă de dreptul internațional.

Procurorii ucraineni au anunțat că investighează aproape 5.000 de presupuse crime de război rusești, după ce oroarea atrocităților recente comise în orașul ucrainean Bucha a ieșit la lumină, provocând repulsie globală și o serie de noi sancțiuni paralizante împotriva Rusiei, relatează The Guardian.

Potrivit cifrelor publicate de parchet, un total de 4.468 de potențiale crime de război au fost enumerate marți ca fiind investigate, cifra crescând cu sute în fiecare zi.

Se estimează că 165 de copii au murit, de asemenea, ca urmare a invaziei Rusiei.

Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a descris orașele recent eliberate din jurul Kievului drept o „regiune torturată din iad” și a promis că va „pedepsi pe inumanii care au înființat-o pe pământul nostru” la o conferință de presă susținută marți de la Bucha.

„Procurorii și anchetatorii examinează deja zona [regiunea Kiev] și documentează crimele, astfel încât fiecare vinovat al acestor atrocități să fie adus în fața justiției atât în instanțele naționale, cât și internaționale”, a spus ea.

Procuratura ucraineană a declarat că au început cercetări preliminare în toată țara, inclusiv în regiunile Kiev, Harkov, Sumi, Mikolaiv, Donețk și Luhansk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat trupele ruse că ucid aleatoriu civili doar „pentru propria lor plăcere”, într-un discurs în fața Consiliului de Securitate al ONU, în care a pus la îndoială chiar statutul Consiliului de Securitate din care face parte și Rusia.

Zelenski a mai declarat că acțiunile Rusiei nu diferă de cele ale unui grup terorist, cu excepția faptului că țara condusă de Putin este un membru permanent al organizației. Rusia a avut drept de veto și l-a folosit la întâlnirea precedentă pentru a bloca o rezoloție care condamna propria invazie în Ucraina.

„Unde e securitatea pe care Consiliul de Securitate trebuie să o garanteze? Nu există, deși există un Consiliu de Securitate”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean le-a spus apoi membrilor ONU că au două lucruri de făcut. Unul este excludă Rusia din Organizație, ca fiind „un agresor și o sursă de război care să nu poată să blocheze deciziile împotriva propriei agresiuni, propriului război. Dacă nu se poate face asta atunci al doilea lucru spus de Zelenski a fost: „Dizolvați-vă cu totul”.

„Este evident că instituția cheie menită să combată agresiunile și să asigure pacea nu poate lucra eficient”, a mai spus Zelenski.

Twitter a limitat marți conținutul a peste 300 de conturi oficiale ale guvernului rus, inclusiv cel al președintelui Vladimir Putin, informează BBC News.

Aceste conturi nu vor mai fi recomandate în cronologii, notificări sau în altă parte pe site, a precizat platforma de social media.

Conturile au fost criticate anterior pentru că au răspândit dezinformări în timpul războiului din Ucraina, dar, spre deosebire de tweet-urile presei ruse de stat, acestea nu au fost supuse până acum unei moderări specifice din partea Twitter.

Rețeaua de socializare a fost puternic limitată în Rusia de când a început războiul din Ucraina.

Compania a anunțat că va lua măsuri împotriva oricărei țări care „restricționează accesul la internetul liber în timp ce este implicată într-un conflict armat”.

Ucraina speră că, prin medierea Turciei, va fi posibilă evacuarea femeilor și copiilor din orașul-port asediat Mariupol, împreună cu cetățenii turci, a declarat marți vicepremierul ucrainean, Iryna Vereșciuk, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astăzi există o mică speranță a unei operațiuni speciale cu Turcia. Domnul Erdogan (președintele Turciei, n.r.) a cerut un plan de evacuare a cetățenilor turci și, odată cu aceștia, a femeilor și copiilor (ucraineni, n.r.), care au și ei dreptul de a fi salvați. Aceasta este poziția noastră, poziția președintelui Ucrainei. Insistăm asupra unui astfel de algoritm”, a declarat Iryna Vereșciuk.

Vicepremierul ucrainean a confirmat că marți a fost posibilă evacuarea civililor din Mariupol spre Berdyansk doar cu mașina proprie sau pe jos, pe o distanță de aproape 80 de kilometri. De la Berdyansk, autobuzele îi duc pe oameni spre Zaporojie.

Iryna Vereșciuk a subliniat că aproximativ 120.000 de persoane sunt în continuare blocate în Mariupol, iar femeile și copiii de acolo mor, după ce au rămas fără hrană, apă, medicamente, căldură și electricitate, în contextul în care atacurile rușilor continuă zilnic.

Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră într-o mediere turcă pentru salvarea locuitorilor din Mariupol.

Forțele ruse au lansat marți atacuri cu rachete în vestul și în nord-estul Ucrainei, lovind ceea ce purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a descris ca fiind instalații militare, informează CNN.

Konașenkov a precizat că Rusia a lansat, din aer, rachete de precizie asupra unor ținte din apropierea localităților Zolochiv (oraș situat în vestul regiunii Liov) și Chuhuiv (oraș aflat în nord-estul regiunii Harkov).

Oficialul rus a susținut că loviturile aeriene au distrus un post de comandă al unei unități de apărare teritorială, o instalație de depozitare a combustibilului și o fabrică de reparații de vehicule blindate.

CNN precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, în fața Parlamentului Spaniei, că societățile spaniole care încă desfășoară activități în Rusia ar trebui să se retragă din această țară, relatează BBC News.

Liderul ucrainean a invocat, de asemenea, în cadrul alocuțiunii sale, bombardarea în 1937 a orașului basc Guernica de către avioanele naziste de atac naziste.

După discursul său la ONU, Zelenski a apărut în fața deputaților de la Madrid prin intermediul unei videoconferințe, pentru a prezenta situația actuală din țara sa, în care sute de mii de ucraineni trăiesc cu frică, fără apă, hrană sau medicamente.

Zelenski a mai spus că Europa trebuie să impună sancțiuni mai dure împotriva Moscovei pentru a forța Rusia să caute să încheie un acord de pace.

12 civili au fost uciși, iar alți 41 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra orașului Mikolaiv, informează publicația The Kyiv Independent.

Rusia a bombardat Mikolaivul luni, 4 aprilie, cu muniție cu dispersie, a anunțat Parchetul General al Ucrainei, prin intermediul unui mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Exploziile obuzelor lansate de trupele ruse au avariat clădiri rezidențiale și vehicule, precum și infrastructura civilă, inclusiv spitale.

Dintre cei 41 de răniți, patru sunt copii, precizează Parchetul.

Armata rusă a anunțat marți că a doborât două elicoptere ucrainene care încercau să îi evacueze pe liderii batalionului naționalist care apără orașul-port asediat Mariupol – Batalionul Azov, relatează AFP, citată de The Guardian.

„În această dimineață, 5 aprilie, în jurul orașului Mariupol, o nouă tentativă a regimului de la Kiev de a evacua liderii batalionului naționalist Azov a eșuat. Două elicoptere ucrainene Mi-8, care încercau să ajungă în oraș, dinspre mare (Marea Azov, n.r.), au fost doborâte de sistemele antiaeriene portabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Acesta a precizat că Moscova a propus marți dimineață ca luptătorii ucraineni să depună armele și să părăsească orașul „pe o rută convenită” către teritoriul aflat sub controlul Kievului. Igor Konașenkov a adăugat că armata ucraineană a „ignorat” propunerea.

„Din moment ce Kievul nu este interesat să salveze viețile soldaților săi, Mariupolul va fi eliberat de naționaliști”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Săptămâna trecută, Konașenkov a afirmat că armata rusă a doborât un elicopter ucrainean deasupra Mării Azov, care venise să-i evacueze pe comandanții Batalionului Azov, care apără cu înverșunare Mariupolul de săptămâni întregi.

3.846 de persoane au fost evacuate marți din orașele ucrainene prin intermediul coridoarelor umanitare, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Într-o postare online, vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că 3.846 de oameni au fost evacuați marți, față de cele 3.376 de persoane care au fost evacuate ieri.

1.496 dintre civilii evacuați marți sunt din Mariupol, a precizat Iryna Vereșciuk, potrivit Ukrainska Pravda.

De asemenea, 1.080 de persoane au fost evacuate din orașele Lysychansk, Severodonetsk, Rubizhne și Kreminna din regiunea Luhansk.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că gropile comune descoperite în orașul Bucha, din apropierea Kievului, sunt o „provocare” menită să blocheze negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Se ridică o întrebare: Ce scop are această provocare vădit neadevărată? Înclinăm să credem că este folosită pentru a găsi un pretext de a torpila negocierile în curs”, a declarat șeful diplomației ruse, într-un mesaj video difuzat la televiziunea rusă.

Lavrov a adăugat că situația de la Bucha, pe care mulți o califică drept o dovadă a crimelor de război comise de Rusia, este menită să „distragă atenția de la procesul de negociere, să distragă atenția de la faptul că partea ucraineană, după (întâlnirea de la) Istanbul, a început să dea înapoi, a încercat să pună noi condiții”.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina au continuat și zilele acestea, după ce diplomații de rang înalt ai celor două țări – Serghei Lavrov și Dmytro Kuleba – s-au întâlnit în Turcia, în luna martie.

Convoiul cu ajutoare umanitare al Comitetului Internațional al Crucii Roșii Internaționale (CICR), trimis spre Mariupol, încă nu poate ajunge în orașul-port asediat, după ce a fost blocat și ieri, a anunțat marți vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, scrie The Guardian, citând Reuters.

Vereșciuk a adăugat că oamenii care se află în prezent în Mariupol încă nu pot pleca din oraș decât pe jos sau cu mașina, întrucât eforturile oficiale de evacuare a civililor au eșuat.

Ieri, vicepremierul Ucrainei a anunțat că trupele ruse au blocat în orașul Manhush, din estul țării, convoiul de evacuare escortat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Un purtător de cuvânt al CICR a confirmat afirmațiile acesteia, precizând că nu a fost vorba despre o luare de ostatici.

Oleh Syniehubov, guvernatorul militar al regiunii ucrainene Harkiv, a anunțat marți că bombardamentele rusești au ucis șase persoane și au rănit alte opt în orașul Harkov și în regiune, în ultimele 24 de ore, informează CNN.

„În ultima zi, ocupanții au efectuat 54 de atacuri cu diferite arme cu rază lungă de acțiune: atacuri de artilerie, bombardamente cu mortiere și tancuri, bombardamente cu MLRS. Au fost afectate districtele Saltivka, Pyatihatka, Oleksiyivka, Kholodna Hora, Derhachi, Barvinkove, Chuhuiv”, a spus Syniehubov, într-o declarație publicată pe aplicația de mesagerie Telegram.

„În rândul populației civile există victime ale bombardamentelor de ieri din Harkiv și Chuhuiv. În Harkov și în district – patru morți, trei persoane au fost spitalizate. În districtul Chuhuiv – doi morți, cinci răniți”, a adăugat guvernatorul militar.

Luni, colonelul Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat că Rusia își concentrează eforturile pentru a înconjura trupele ucrainene din estul țării și pentru a captura orașul Harkiv.

„Regiunea Harkiv este pregătită pentru orice scenariu, forțele noastre armate sunt pe poziții și apără regiunea. Trebuie să asigurăm o ariergardă puternică”, a declarat Syniehubov.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat marţi, la Strasbourg, că blocul comunitar va finanţa în special arme uşoare defensive pentru a ajuta Ucraina, întrucât acestea s-au dovedit a fi „foarte eficiente” împotriva trupelor ruse, scrie Agerpres.

Borrell a participat marţi, în plenul Parlamentului european, la un dialog cu eurodeputaţii privind Busola strategică, noul plan care în termen de zece ani ar urma să facă UE mai autonomă în materie de apărare.

Despre războiul din Ucraina, şeful diplomaţiei europene a spus că UE a prevăzut un miliard de euro sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să-şi apere teritoriul, o sumă care „nu este foarte mare”, dar care va servi în mod prioritar pentru livrarea de „arme uşoare defensive, care au demonstrat o eficienţă extraordinară”.

El a explicat că Ucraina a inventat o nouă formă de purta război, cu unităţi de infanterie uşoară desfăşurate în jurul drumurilor, „care aduce puţin cu vechiul război de gherilă, dar cu armament suficient de sofisticat” şi care a dat rezultate bune în oprirea coloanelor de blindate ale armatei ruse.

Înaltul Reprezentant UE a subliniat, pe de altă parte, că „nu există o alternativă la NATO” pentru apărarea Europei. În acest context, el afirmă că s-a reuşit o apropiere între NATO şi UE, „eliminând temerile”.

„Cred că am reuşit să eliminăm temerile şi să ne dăm seama că NATO nu ne va rezolva toate problemele de securitate. Ca să putem face asta eficient şi economic, dar şi rapid, trebuie să desfăşurăm capacităţi pe care nu le aveam astăzi şi ca aceste capacităţi să devină interoperabile. Nu e vorba de crearea unui NATO intereuropean şi nici de slăbirea NATO”, a dat el asigurări.

Borrell a subliniat că „nu putem aştepta ca desfăşurarea militară a SUA în Europa să substituie carenţele noastre, de aceea vorbim despre întărirea capacităţilor noastre militare (…)”.

„După Al Doilea Război Mondial, ne-am obişnuit să trăim sub umbrela SUA”, a atras atenţia şeful diplomaţiei UE, adăugând că acum scenariul este diferit şi impune o responsabilitate majoră.

Borrell a mai spus că Busola strategică este „un plan ambiţios de întărire a securităţii şi apărării” până în 2030, dar că el trebuie pus în practică pentru a fi mai mult decât „un document ţinut într-un sertar”.

Guvernatorul regiunii ucrainene Zaporojie a anunțat marți că până la 20 de persoane au murit în unele sate aflate în prezent sub controlul trupelor ruse, relatează The Guardian citând Reuters.

„Ați avut un sat de 120 de oameni – 15, 17, 20 de oameni au murit. Dacă veți compara proporțional cu Bucha, este aceeași pierdere, poate chiar mai mare”, a declarat guvernatorul Oleksandr Starukh, la televiziunea națională.

Starukh s-a referit la uciderea civililor din orașul Bucha, mulți considerând aceste atrocități drept dovezi de crime de război.

Starukh nu a dat numele satelor pe care le-a invocat și nici nu a furnizat dovezi privind uciderea civililor.

O echipă a organizației Medici Fără Frontiere (Médecins Sans Frontières – MSF) din Ucraina a descris un bombardament efectuat luni asupra unui spital din orașul Mikolaiv, situat în sudul Ucrainei, fiind martoră la moartea și rănirea mai multor oameni, informează CNN.

Echipa MSF, formată din patru persoane, a vizitat luni Mikolaivul pentru a se întâlni cu autoritățile sanitare din oraș și din regiune și pentru a vizita spitalul de oncologie din oraș. În jurul orei locale 15:30, zona din jurul spitalului a fost atacată cu focuri de armă, potrivit unui comunicat publicat marți de organizația Medici Fără Frontiere.

„Mai multe explozii au avut loc în imediata apropiere a echipei noastre în decurs de aproximativ 10 minute”, a declarat Michel-Olivier Lacharité, șeful misiunii MSF în Ucraina, care în prezent se află la Odesa.

„În timp ce părăseau zona, echipa MSF a văzut mai multe persoane rănite și cel puțin un cadavru. Cu toate acestea, nu suntem în măsură să avansăm numărul exact al persoanelor decedate și rănite”, a precizat Lacharité, în comunicat.

„Din fericire, membrii echipei noastre au reușit să se adăpostească și nu au fost rănit în urma exploziilor, deși geamurile mașinii lor, parcate în fața intrării în spital, au fost spulberate de suflul exploziilor”, se arată în comunicat.

MSF a precizat că spitalul pediatric din regiune a fost, de asemenea, lovit de explozii. Potrivit MSF, nu a fost vizibil niciun crater mare, dar echipa lor a descris numeroase gropi mai mici, apărute pe o suprafață mare.

„Bombardarea unei zone atât de mari dintr-un cartier rezidențial, în mijlocul după-amiezii, nu poate decât să provoace victime civile și să lovească clădiri publice”, a adăugat Lacharité. „Spitalele, pacienții și personalul medical trebuie neapărat să nu fie vizați de atac”, a punctat șeful misiunii MSF în Ucraina.

CNN a relatat anterior că bombardamentul trupelor ruse asupra orașului Mikolaiv, aflat în apropiere de Marea Neagră, a continuat luni, așa cum se întâmplă de câteva săptămâni, cu atacuri efectuate în cursul dimineții și al după-amiezii. O echipă CNN aflată luni la o intersecție de drumuri, la sud de Mikolaiv, a fost la doar câțiva metri distanță de rafalele de artilerie, fiind nevoită să-și abandoneze vehiculul, care a fost distrus.

Orașul ucrainean Borodyanka, din regiunea Kiev, a fost complet distrus de luptele dintre forțele rusești și ucrainene, arată noi înregistrări video, relatează CNN.

Postul american de televiziunea precizează că a geolocalizat și a verificat autenticitatea imaginilor video care au fost publicate pentru prima dată marți.

Pe 1 martie, o lovitură aeriană rusă a distrus cel puțin două complexe de apartamente din Borodyanka; acesta a fost primul raport privind pagube în localitatea situată la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Kiev.

De atunci, orașul a fost scena unor schimburi intense de focuri și atacuri militare aeriene. Imagini din 4 martie filmate cu drona arată mijlocul unui alt complex de apartamente prăbușit într-un morman de moloz, în urma un atac militar. O înregistrare video postată pe canalul Telegram al liderului cecen Ramzan Kadîrov îi arată pe luptătorii săi mergând pe străzile orașului în acea perioadă.

CNN a raportat anterior, pe 5 martie, că forțele rusești au preluat controlul temporar al unui spital de psihiatrie din Borodyanka, în care se aflau aproape 700 de pacienți.

La acel moment, guvernatorul regional Oleksiy Kuleba a declarat că orașul nu avea nici apă și nici electricitate.

„Nu mai există Borodyanka – este aproape complet distrus”, a spus Kuleba. „Centrul orașului arată pur și simplu îngrozitor. Borodyanka se află sub influența trupelor rusești, ele controlează această așezare”, a precizat guvernatorul regional.

Acum, când forțele rusești s-au retras, se poate vedea întreaga amploare a distrugerilor.