Război în Ucraina, ziua 421 | Atac al rușilor în zona de frontieră din nordul Ucrainei

O explozie a lăsat în urma ei un crater imens, de 20 de metri, pe un drum din orașul rus Belgorod, relatează Sky News.

Imaginile publicate pe rețelele de socializare rată o gaură pe o stradă din centrul orașului, precum și grămezi de beton și moloz împrăștiate în apropiere.

Guvernatorul orașului a declarat că nu au existat victime, a relatat o instituție media rusă independentă.

Orașul Belgorod este situat la 40 de kilometri nord de granița Rusiei cu Ucraina.

Mai multe detalii: Crater uriaș în centrul orașului Belgorod, aflat în apropiere de granița cu Ucraina, în urma unei explozii

O înregistrare video arată un vehicul rusesc de apărare antiaeriană S-400 după ce a fost „scos de pe șosea și a ajuns într-un șanț” în apropiere de Tula, un oraș situat la 193 de kilometri sud de Moscova, relatează Sky News.

Șoferul, în vârstă de 33 de ani, a fost diagnosticat cu o fractură la braț, dar nu a fost rănit grav. Muniția nu a fost activată și nu există niciun pericol de explozie, potrivit informațiilor distribuite pe canalele rusești de Telegram, scrie Ukrainska Pravda.

Ucraina se pregăteşte să vândă mari companii de stat, inclusiv de utilităţi şi uzine metalurgice, la preţuri mici, pentru a-şi consolida bugetul dependent de ajutorul extern şi pentru a pune capăt, pe de altă parte, deceniilor de practici postcomuniste de corupţie şi proastă gestionare, care au subminat economia națională, scrie joi Bloomberg, potrivit news.ro.

Dacă măsura va fi aprobată de parlament, Ucraina ar putea câştiga peste 400 de milioane de dolari, în cel mai bun caz, prin vânzarea companiilor de utilităţi şi a celor siderurgice, precum şi a unui producător de îngrăşăminte şi a unui producător de insulină.

Alte 190 de milioane de dolari pot veni din închirierea de terenuri agricole, a declarat Rustem Umerov, şeful Fondului Proprietăţii de Stat din Ucraina (PSFMU), într-un interviu acordat Bloomberg.

Mai multe detalii: Cum încearcă Ucraina să facă rost de bani la buget și să pună capăt corupției: îşi scoate la vânzare companiile de stat, la preţuri mici

Janez Lenarčič, comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, a anunțat joi, în timp ce se afla la Kiev, alocarea unei sume suplimentare de 55 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar acordat Ucrainei din cauza invaziei ruse, scrie European Pravda.

După cum a precizat Lenarcic, noile fonduri pentru ajutorul umanitar acordat Ucrainei vor fi direcționate către pregătirile pentru iarna viitoare.

„Completăm ajutorul umanitar al UE pentru Ucraina cu încă 55 de milioane de euro pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările suplimentare aduse de lunile de iarnă grele și reci”, a anunțat comisarul european.

De la începutul acestui an, Uniunea Europeană a alocat deja 145 de milioane de euro Ucrainei pentru ajutor umanitar, iar în total, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, această sumă se ridică la 685 de milioane de euro.

Ajutorul umanitar finanțat de UE este livrat prin intermediul agențiilor umanitare ale ONU, al organizațiilor nonguvernamentale și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Președintele american Joe Biden și omologul său francez, Emmanuel Macron, și-au reiterat sprijinul pentru Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice de joi, relatează CNN și Sky News.

„Într-un moment în care Ucraina continuă să fie victima agresiunii rusești, cei doi președinți au făcut un schimb de opinii cu privire la recentele evoluții de pe teren, precum și la sprijinul acordat pentru efortul de război al Ucrainei”, a transmis Palatul Elysee, într-un comunicat.

Cei doi lideri „și-au reafirmat hotărârea de a menține acest sprijin pe termen lung”, a precizat biroul președintelui francez.

De asemenea, ei au convenit asupra importanței continuării dialogului cu China în ceea ce privește Ucraina, a adăugat Palatul Elysee.

La rândul său, Casa Albă a transmis că Biden și Macron „au reiterat sprijinul lor ferm pentru Ucraina în fața agresiunii brutale a Rusiei”.

Cei doi au vorbit, de asemenea, despre vizita lui Macron în China, precum și despre „eforturile lor continue de a promova prosperitatea, securitatea, valorile comune și ordinea internațională bazată pe reguli în regiunea Indo-Pacific”, a precizat Casa Albă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut joi un apel la Congresul Mexicului pentru ca această țară să ajute la apărarea integrității teritoriale a Ucrainei, relatează CNN.

„Votul dumneavoastră în Adunarea Generală a ONU și în alte organizații internaționale este foarte important”, a declarat Zelenski, prin intermediul unei videoconferințe. „Este votul pentru a apăra principiile și obiectivele Cartei ONU și, prin urmare, pentru a apăra integritatea teritorială a Ucrainei și a tuturor națiunilor lumii”, a precizat liderul de la Kiev.

Zelenski a fost ovaționat în picioare de către legiuitorii mexicani înainte și după discursul său.

Zelenski a fost ovaționat în picioare de către legiuitorii mexicani înainte și după discursul său.

Forțele ruse au întărit regimul de contraspionaj în partea ocupată a regiunii Herson Oblast, iar inspecțiile asupra civililor au devenit mai frecvente, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„În unele așezări din regiunea Herson, ocupanții ruși au întărit regimul de contraspionaj din cauza temerilor legate de scurgerea de informații despre locația unităților lor. Numărul patrulelor a crescut, iar inspecțiile asupra civililor au devenit mai frecvente. În același timp, în cadrul acestor inspecții, ocupanții efectuează sondaje despre cetățeni și le oferă să se înroleze în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

Statele Unite nu au decis că grupul rus de mercenari Wagner este o „organizaţie teroristă străină”, în pofida acţiunilor pe care organizația condusă de Evgheni Prigojin le desfășoară în continuare în Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din cadrul Casei Albe, John Kirby, potrivit agenției de presă Reuters, preluată de Agerpres.

„Nu am luat o asemenea hotărâre şi nu deţin nicio informaţie în acest sens”, a precizat John Kirby, într-un briefing la Casa Albă.

Mai multe detalii: Casa Albă anunță că încă nu desemnează grupul de mercenari Wagner drept „organizaţie teroristă străină”

În cea de-a 421-a zi de război, forțele ruse au desfășurat acțiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Șahtarsk, orașe din estul Ucrainei. Forțele ucrainene au respins peste 40 de atacuri al rușilor, dintre care 22 efectuate în apropierea orașului Bahmut, a transmis joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor despre invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul zilei, rușii au efectuat 17 lovituri aeriene și 33 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor și localităților noastre. Există civili uciși și răniți. (…) Inamicul își concentrează principalele eforturi în desfășurarea de acțiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Șahtarsk – peste 40 de atacuri rusești au fost respinse. Cele mai aprige lupte se dau pentru orașul Bahmut”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea publicată pe Facebook.

Aviația Forțelor de Apărare ale Ucrainei a atacat, pe parcursul ultimelor 24 de ore, concentrările de efective, arme și echipamente militare ale trupelor ruse. Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie ale Ucrainei au lovit trei posturi de comandă ale rușilor pe parcursul zilei.

Pe fronturile de la Volîn, Polissia, Sivershchyna și Slobozhanshchyna, nu s-au înregistrat schimbări importante în situația operațională. Anumite unități ale Forțelor Armate ale Republicii Belarus continuă să îndeplinească sarcini în zonele de la granița cu Ucraina, a precizat Statul Major General.

Unele unități ale trupelor teritoriale ale Forțelor Armate ruse rămân în continuare pe teritoriul Republicii Belarus.

De asemenea, prezența militară a rușilor se menține în zonele de frontieră ale regiunilor Briansk, Kursk și Belgorod din Rusia.

Dmitri Polyanskiy, adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, afirmă că țara sa nu a „furat copii”, susținând că „de fapt, salvăm copii”.

Dmitri Polyanskiy a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Sky News, după ce 15 orfani ucraineni au declarat pentru postul britanic de televiziune că au fost duși în Rusia împotriva voinței lor.

Polyanskiy a susținut că știrea reprezintă „doar o altă defăimare, o campanie împotriva Rusiei, de data aceasta, din păcate, exploatând problema copiilor în timpul războiului”.

Justiția rusă l-a condamnat pe un soldat la 10 ani de închisoare pentru că l-a împușcat pe comandantul fratelui său ucis pe câmpul de luptă din Ucraina, potrivit unui comunicat al tribunalului militar din Sevastopol, oraș situat în peninsula anexată Crimeea, scrie The Moscow Times.

Ismail Dzangiyev, în vârstă de 29 de ani, a fost condamnat pentru că l-a împușcat în cap pe un comandant de pluton. Soldatul l-a acuzat pe comandant că este vinovat de moartea fratelui său mai mic, relatează publicația economică Kommersant.

Mai multe detalii: Un soldat rus a primit 10 ani de închisoare după ce l-a împușcat, din răzbunare, pe comandantul fratelui său mort într-o ambuscadă la Mariupol

Atacurile forțelor ruse au ucis o familie în comuna Mala Tokmacika din regiunea Zaporojie și au rănit o femeie în orașul Kamianske, a anunțat joi Iurii Malașko, șeful administrației militare regionale, potrivit Ukrainska Pravda.

„Un proiectil rusesc a luat viața unei familii din Mala Tokmacika: un bărbat de 54 de ani și o femeie de 65 de ani au fost uciși în propria curte. O femeie în vârstă de 62 de ani a fost rănită în timpul unui bombardament de artilerie în Kamianske, în timp ce se întorcea acasă cu pâine pentru ea și vecinii ei. Echipa de evacuare a dus-o deja la o instituție medicală, unde primește toată asistența necesară”, a scris guvernatorul regiunii Zaporojie, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, se va întâlni luni cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a anunțat ambasadorului rus la ONU, Vassili Nebenzia, potrivit The Guardian și Sky News.

Cei doi s-au întâlnit ultima oară la summitul G20 de la Bali, în noiembrie anul trecut, unde au discutat despre acordul privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

Potrivit ambasadorului Vassili Nebenzia, acordul privind cerealele va fi, din nou, un subiect al întâlnirii.

Acordul a permis exportul de alimente și îngrășăminte prin porturile ucrainene din sudul Mării Negre și a contribuit la scăderea prețurilor mondiale la alimente.

Averea oligarhilor a crescut în ultimul an, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei, potrivit listei Forbes World 2023 a miliardarilor, difuzată de ediția rusă a publicației. Andrei Melnicenko, Vladimir Potantin și Vladimir Lisin sunt cei mai bogați ruși.

Averea totală a miliardarilor ruși a crescut de la 353 de miliarde de dolari în 2022 la 505 miliarde de dolari în acest an. Creșterea medie este de 600 de milioane de dolari pe persoană.

Mai multe detalii: Numărul miliardarilor ruși a crescut în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale. Cine sunt cei mai bogați trei oligarhi

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat joi că este „frustrat” de faptul că Uniunea Europeană întârzie programul de achiziție comună de muniție pentru Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Acesta este un test pentru a vedea dacă UE are autonomie strategică în luarea unor noi decizii cruciale în materie de securitate. Pentru Ucraina, costul inacțiunii se măsoară în vieți omenești”, a afirmat Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Deși UE a aprobat achiziția unui milion de obuze de artilerie pentru Ucraina încă din 20 martie, statele membre încă se ceartă în legătură cu unele detalii ale planului. Unul dintre principalele puncte de dezacord se referă la nivelul de restricții privind finanțarea companiilor producătoare de armament din UE și în ce măsură țări precum SUA și Marea Britanie ar trebui să fie implicate în achiziție. Potrivit Politico, Franța a făcut presiuni pentru ca fondurile să rămână în interiorul UE.

Programul blocului comunitar constă în trei etape: transferul obuzelor de artilerie existente din arsenalele țărilor UE către Ucraina, achiziții comune de muniție și producția obuzelor de artilerie de care Kievul va mai avea nevoie.

Diplomații europeni au precizat pentru Politico că, în cele din urmă, este vorba despre „viteza industriei europene”, deoarece este posibil ca industria europeană de apărare să nu fie capabilă să livreze Ucrainei un milion de obuze în următoarele 12 luni, așa cum a promis.

În cadrul unei întâlniri cu miniștrii apărării din UE la Stockholm, pe 8 martie, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că principalele priorități pentru Ucraina le reprezintă primirea mai multor sisteme de apărare antiaeriană și a unui milion de obuze.

Ministrul ungar al agriculturii, Istvan Nagy, a cerut joi Uniunii Europene, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu omologul său ucrainean la Budapesta, să ofere un ajutor „progresiv” astfel încât grânele ucrainene să tranziteze Europa, scrie Al Jazeera preluând Reuters.

„Solicităm introducerea unui ajutor progresiv de tranzit din partea UE pentru a ne asigura că cerealele ucrainene, care au provocat dificultăți semnificative pe piață, pot ajunge pe piețele lor tradiționale”, a declarat Nagy într-o postare pe Facebook.

După o creștere recentă a cantităților de cereale ieftine și de alte produse alimentare din Ucraina, unele țări europene, inclusiv Polonia și Ungaria, au anunțat interdicții temporare de import, deoarece s-au confruntat cu proteste din partea fermierilor lor.

Parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia este „un indiciu îngrijorător” că Beijingul nu este serios” în ceea ce privește încetarea războiului Moscovei împotriva Ucrainei, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, potrivit Sky News.

Într-un discurs ținut la Școala de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins, Janet Yellen a declarat: „Este esențial ca China și alte țări să nu ofere Rusiei sprijin material sau asistență pentru evitarea sancțiunilor”.

Consecințele oricărei încălcări a sancțiunilor impuse Moscovei vor fi „severe”, a avertizat șefa Trezoreriei americane.

SUA și alți aliați ai Ucrainei iau în considerare o interdicție totală a majorității exporturilor către Rusia, în încercarea de a crește presiunea economică asupra președintelui rus Vladimir Putin.

Bloomburg scrie că discuțiile privind această interdicție totală sunt în desfășurare înaintea summitului liderilor G7 care va avea loc în luna mai. Se crede că această decizie va fi urmată de acțiuni similare din partea statelor membre ale UE.

Decizia ar modifica actualul pachet de sancțiuni aflat în vigoare, deschizând posibilitatea introducerii unor restricții mai stricte. Doar o cantitate limitată din anumite bunuri ar putea fi în continuare comercializată.

Anterior în cursul zilei de joi, Financial Times a relatat că, potrivit oficialilor UE, nu vor exista noi sancțiuni împotriva Rusiei în viitorul apropiat.

China a respins o solicitare venită la începutul acestui an din partea grupului de mercenari Wagner, condus de Evgheni Progojin, prin care organizația a cerut Beijingului arme pentru luptele din Ucraine, arată un document secret american scurs în mediul online.

Reprezentanții grupului de mercenari „au căutat muniții și echipamente” din China la „începutul anului 2023”, relatează Financial Times, potrivit Sky News.

Solicitarea adresată directă Chinei, din partea unui grup controlat de Evgheni Progojin, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, este văzută ca un indiciu că acesta credea că Beijingul ar fi deschis să livreze armament Moscovei.

Dar, de la începutul lunii ianuarie, China „nu a trimis grupului Wagner nicio armă, nici măcar pentru testare, și nu a avut niciun contact cu organizația în ceea ce privește livrările de arme”, potrivit documentului scurs.

SUA au afirmat public că Beijingul ia în calcul să furnizeze arme letale Rusiei pentru a înlocui stocurile cruciale de muniție, artilerie și rachete, dar nu există nicio dovadă că până acum a fost oferit un astfel de ajutor militar.

Cu toate acestea, China a sprijinit Rusia în alte moduri, oferindu-i Moscovei un colac de salvare economică în fața sancțiunilor occidentale.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) investighează circumstanțele unui atac cu rachete efectuat de forțele ruse asupra aerodromului militar Kanatove, situat în apropiere de orașul Kropîvnîțkîi, în regiunea Kirovohrad, incident care a avut loc din cauza unor acțiuni ale militarilor ucraineni, care au vrut să fure un avion inamic, dar nu au reușit, relatează site-ul postului ucrainean de știri Channel TV.

Mai multe detalii: Mai mulți militari ucraineni au vrut să fure un avion al rușilor, dar operațiunea a dus la bombardarea unui aerodrom din Ucraina

Ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a declarat că laptele, carnea de pasăre și alte produse alimentare ar trebui incluse pe o listă de importuri ucrainene care să fie interzise temporar de Uniunea Europeană, scrie Al Jazeera citând Reuters.

„Am discutat propunerile noastre, lista noastră este mult mai largă – lapte, carne de pasăre, miere”, a declarat Robert Telus, într-o conferință de presă.

Miercuri, Comisia Europeană a anunțat că va lua „măsuri preventive” de urgență pentru grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și rapiță, după ce unele țări din Europa Centrală au decis să interzică importurile de produse alimentare din Ucraina pentru a-și proteja sectoarele agricole.

Un bărbat în vârstă de 59 de ani din satul Kizomîs, din regiunea Herson, a murit din cauza bombardamentelor rusești, a anunțat joi guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit Sky News.

Biroul procurorului regional spune că numărul celor răniți este încă în curs de verificare.

Suspilne, televiziunea de stat ucraineană, a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că „obiecte de infrastructură civilă, clădiri rezidențiale, spații comerciale și autovehicule au fost avariate” în Kizomîs, în urma bombardamentelor, potrivit The Guardian.

Kizomîs se află pe malul drept al râului Nipru, la nord de zona din Herson aflată sub ocupație. Herson este una dintre regiunile pe care Federația Rusă le-a anexat anul trecut.

Forțele ruse au bombardat puternic mai multe părți din regiunea Herson de când s-au retras de pe malul vestic al râului Nipru, în noiembrie 2022.

Pe 18 aprilie, Prokudin a anunțat că nouă oameni au fost răniți și o persoană a fost ucisă în timpul bombardamentelor rusești din jurul pieței centrale din Herson.

Subiectul aderării Ucrainei la NATO și al garanțiilor de securitate va fi „prioritar pe ordinea de zi” la summitul NATO din iulie, care va avea loc la Vilnius, capitala Lituaniei, a declarat joi șeful alianței militare, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

Răspunzând la întrebările reporterilor în timpul unei conferințe de presă la Kiev, Jens Stoltenberg a declarat că este conștient că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va „ridica problema aderării și a garanțiilor de securitate” la summitul NATO.

„Viitorul Ucrainei este în NATO. Toți aliații sunt de acord cu acest lucru”, a declarat Stoltenberg, adăugând că principalul obiectiv al alianței este acum „să se asigure că Ucraina va învinge” în războiul declanșat de Rusia.

Stoltenberg a precizat că se așteaptă ca statele membre ale NATO „să fie de acord să consolideze în continuare pachetul NATO pentru Ucraina” la summitul din iulie.

Întrebat despre reuniunea de vineri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care va avea loc la baza aeriană Ramstein din Germania, la care Stoltenberg va participa, acesta a spus că se așteaptă ca aliații NATO „să facă noi anunțuri privind sprijinul militar concret pentru Ucraina”.

O femeie a murit și alți trei civili au fost răniți în urma unui atac al trupelor ruse în zona de frontieră din Cernihiv, a anunțat vineri Comandamentul Operațional Nord al Ucrainei, potrivit CNN.

Comandamentul Operațional precizează că trupele ruse au atacat Halahanivka, un sat de frontieră din regiunea Cernihiv, de patru ori între orele locale 11:00 și 11:15, „probabil cu un obuzier de 120 mm”.

„În urma bombardamentelor, trei locuitori din zonă au fost răniți. Unul dintre ei s-a ales cu răni de șrapnel la cap. O femeie a murit la spital”, a precizat Comandamentul Operațional Nord.

Comandamentul a mai transmis că au avut loc, de asemenea, două atacuri în zona Hremiachka, un alt sat de graniță din regiunea Cernihiv, dar a adăugat că nu au fost raportate victime în rândul populației locale sau pagube la infrastructura civilă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat joi dimineață orașul ucrainean Bucha, la un an după ce imaginile șocante cu cadavrele împrăștiate pe străzi ale civililor au scos la lumină ororile ocupației ruse, relatează CNN.

Șeful alianței a declarat că a fost „profund mișcat” de ceea ce a văzut acolo.

„Atrocitățile ruse continuă și astăzi împotriva poporului ucrainean, iar cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a adăugat Stoltenberg.

Orașul Bucha, care se află la nord de Kiev, a devenit sinonim cu atrocitățile rusești și presupusele crime de război.

Vizita lui Stoltenberg în Ucraina este prima sa vizită în această țară de când Moscova și-a lansat invazia pe la scară largă, în februarie 2022.

Chiar dacă Ucraina nu este membră a alianței militare, NATO a jucat un rol esențial în sprijinirea Kievului, donând ajutor militar și găzduind refugiați pe tot parcursul conflictului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că a sosit momentul ca NATO să ia decizia politică de a invita Ucraina să se alăture alianței militare, relatează Al Jazeera și Sky News.

Liderul ucrainean a declarat, în cadrul unei conferințe comune de presă la Kiev cu șeful NATO, Jens Stoltenberg, că summitul NATO care va avea loc la Vilnius în iulie ar putea deveni „istoric” și că a fost invitat să participe.

„Sunt recunoscător pentru invitația de a participa la summit, dar este de asemenea important ca Ucraina să primească invitația corespunzătoare”, le-a spus liderul ucrainean reporterilor.

„Nu există nicio barieră obiectivă în calea deciziei politice de a invita Ucraina în alianță, iar acum, când majoritatea oamenilor din țările NATO și majoritatea ucrainenilor susțin aderarea la NATO, este momentul pentru luarea deciziilor corespunzătoare”, a adăugat Zelenski.

Armata rusă a lansat o campanie video pentru a atrage mai mulți soldați profesioniști care să lupte în Ucraina, provocându-i pe cei interesați să demonstreze că sunt „bărbați adevărați” și să schimbe viața civilă monotonă cu provocarea de pe câmpul de luptă, informează The Guardian.

Anunțul a fost difuzat pe principalele site-uri de socializare din Rusia. El îi invită pe bărbați să semneze un contract cu ministerul rus al apărării pentru un salariu care începe de la 204.000 de ruble (2.495 de dolari) pe lună.

Mai multe detalii: Rusia face apel la „bărbați adevărați” care să lupte în Ucraina

„NATO vă este alături astăzi, mâine și atâta timp cât este nevoie”, a transmis Jens Stoltenberg în cadrul vizitei efectuate la Kiev, prima de la începutul războiului, înainte de a-l invita pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul NATO de la Vilnius din iulie, relatează The Guardian.

„Permiteți-mi să fiu clar: locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică. Locul de drept al Ucrainei este în NATO. Iar în timp, sprijinul nostru vă va ajuta să faceți acest lucru posibil”, a declarat Stoltenberg în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenskii a spus că NATO trebuie să invite Ucraina să devină membră și să îi dea un calendar pentru aderare.

„Sunt recunoscător pentru invitația de a vizita summitul, dar este, de asemenea, important ca Ucraina să primească invitația corespunzătoare”, a spus el în timpul conferinței de presă.

„Nu există nicio barieră obiectivă în calea deciziei politice de a invita Ucraina în alianță și acum, când majoritatea oamenilor din țările NATO și majoritatea ucrainenilor susțin aderarea la NATO, este momentul pentru deciziile corespunzătoare”, a continuat liderul de la Kiev.

Mai multe informații: Jens Stoltenberg, la Kiev: „Viitorul Ucrainei este în NATO”. Volodimir Zelenski a cerut să fie admisă la reuniunea alianței din iulie

O dronă echipată cu o cameră s-a prăbușit în parcarea aeroportul din orașul rus Pskov, în timp ce alta, despre care se crede că a fost lansată de pe teritoriul Ucrainei, a explodat în regiunea Belgorod, relatează agenția de stat Tass.

Garda Rusă raportează că în drona care s-a prăbușit pe aeroportul din Pskov nu au fost găsite explozivi. Canalul de Telegram „Baza” susține că era un quadcopter echipat cu o cameră, iar după ce au fost urmărite filmările, s-a dovedit că această dronă survola aeroportul în seara zilei de 18 aprilie.

Potrivit „Baza”, drona a căzut în parcarea aeroportului. La fața locului au sosit angajați ai serviciului de inginerie și tehnică al unității de poliție „Krom”. Drona a fost predată oamenilor legii pentru identificarea proprietarului.

În plus, canalul de Telegram a relatat în dimineața zilei de 20 aprilie că o dronă a explodat în regiunea Belgorod. Potrivit „Baza”, în dimineața zilei de 19 aprilie, o dronă cu un dispozitiv exploziv atașat a fost lansată din satul Staritsa, regiunea Harkov. Drona a căzut la doi kilometri de satul Murom și a explodat. Nimeni nu a fost rănit în explozie.

Aderarea Ucrainei la NATO „ar reprezenta un pericol grav și semnificativ pentru țara noastră, pentru securitatea țării noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declarație făcută drept cu ocazia vizitei secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, la Kiev.

La începutul acestei luni, Kremlinul a avertizat că va extinde forțele militare în apropiere de Finlanda după ce națiunea nordică s-a alăturat alianței – dublând granița terestră a NATO cu Rusia.

Sprijinul public finlandez și suedez pentru aderarea la NATO a crescut vertiginos în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, reaprinzând și apelurile de la Kiev pentru aderare.

Danemarca și Olanda au convenit ca împreună să „achiziționeze, recondiționeze și doneze” 14 tancuri Leopard 2A4 pentru Ucraina.

„Tancurile Leopard 2 vor fi livrate Ucrainei de la începutul anului 2024, ca parte a angajamentului nostru pe termen lung față de Ucraina. Costul estimat de 165 de milioane de euro va fi împărțit în mod egal între națiunile noastre. În acest fel, vom lua parte în comun la Coaliția Leopard 2, susținută de mulți parteneri și aliați”, au declarat ministerele apărării țărilor într-o declarație comună joi.

Anterior, Danemarca și Olanda au convenit împreună cu Germania să furnizeze mai mult de 100 de tancuri de luptă Leopard 1 Ucrainei până în primăvara anului 2024.

„Cele două națiuni vor continua să exploreze alte domenii posibile pentru achiziționarea comună de capabilități suplimentare cu scopul de a sprijini Ucraina. Suntem hotărâți să sprijinim Ucraina atât timp cât este nevoie. Ucraina trebuie să fie capabilă să se apere împotriva invaziei Rusiei”, se arată în declarația comună semnatată de cele două state.

Forțele ruse au executat 30 de atacuri asupra orașului Vulhedar din estul Ucrainei, într-o perioadă în care luptele din regiunea Donețk se intensifică pe fondul unei bătălii stridente pentru control, relatează CNN.

Mai la nord, o persoană a fost ucisă în orașul Kostiantinivka, a declarat joi Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale Donețk.

Două clădiri cu două etaje, opt case private, opt mașini și o școală din Viroliubivka au fost avariate în oraș ca urmare a bombardamentelor și a atacurilor cu rachete, a transmis Kirilenko într-un comunicat.

Două case au fost avariate și în orașul Toretsk, iar comunitățile de la periferia Ceasiv Iar și Soledar au fost, de asemenea, bombardate.

Numărul victimelor în urma atacurilor de la Vulhedar este momentan necunoscut.

Oficialii francezi și polonezi au viziuni diferite când vine vorba de modul în care să fie furnizată muniție Ucrainei, dacă firmele locale din UE sau concurenții ar trebui să primească contractele comune ale UE, relatează Politico.

Uniunea Europeană a aprobat achiziționarea a un milion de cartușe de artilerie pentru Ucraina pe 20 martie. Politico, citând trei diplomați familiarizați cu situația, scrie că planul a fost ca țările UE să se „unească și să tragă bani dintr-un punct comun” pentru a furniza artileria atât de necesară în următoarele 12 luni.

Programul constă în trei etape, și anume transferul carcasei de artilerie existente din depozitele țărilor UE, achizițiile comune de muniție și producția cartușelor de artilerie rămase.

Unul dintre principalele puncte în care statele nu cad la un acord se referă la nivelul restricțiilor privind finanțarea producătorilor din UE și în ce măsură țări precum SUA și Regatul Unit ar trebui să fie implicate în achiziții. Potrivit Politico, Franța a făcut eforturi pentru menținerea fondurilor în UE.

Diplomații spun că în cele din urmă este o chestiune de „viteză sau industrie europeană”, deoarece industria de apărare europeană ar putea să nu fie capabilă să livreze Ucrainei un milion de obuze în următoarele 12 luni, așa cum a promis.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat joi prima sa vizită la Kiev de la declanșarea invaziei de către Rusia, într-o deplasare care vrea să sublinieze sprijinul pe care Occidentul îl oferă Ucrainei.

Stoltenberg a adus omagiu soldaților ucraineni care au fost uciși în timpul războiului și a analizat echipamentele militare rusești deteriorate expuse într-o piață centrală din Kiev, a declarat un fotograf Reuters aflat la fața locului.

Mulți locuitori din orașele ucrainene din prima linie cred încă în propaganda rusă despre război, potrivit unei anchete din New York Times. Un rezident a crezut că armata ucraineană este responsabilă pentru bombardamentele din orașul ei, chiar dacă forțele ruse au atacat mai multe orașe din regiune în decurs de peste opt luni.

The New York Times a raportat că mulți rezidenți propagă minciuni populare rusești, cum ar fi teza că Occidentul a provocat războiul sau că armata ucraineană este responsabilă pentru forțarea oamenilor să plece.

Potrivit lui Dmytro Kirdiapkin, un șef al poliției locale din Kostiantinivka, locuitorii din estul Ucrainei sunt expuși la canalele de socializare, programele de televiziune și radio din Rusia la orice oră din zi. „Am pierdut războiul informațional în 2014”, a spus el.

Comunitatea serviciilor secrete ucrainene nu poate ține pasul cu răspândirea propagandei. Pe lângă abundența de material pro-rus, unii rezidenți acționează ca informatori ai serviciilor de informații ruse.

„După părerea mea, [propaganda] este cea mai brutală armă pe care Federația Rusă o folosește asupra poporului nostru”, a spus Kirdiapkin pentru New York Times.

În ciuda succesului trecut al campaniilor de propagandă rusă, Kirdiapkin crede că oamenii vor deveni mai puțin susceptibili la minciuni pe măsură ce încep să vadă singuri evenimentele războiului.

Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB) efectuează „o verificare la scară largă a organelor de securitate internă”, relatează Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank american, într-un raport publicat joi dimineață. Ancheta vizează scurgerile de date către Ucraina.

De altfel, agenția de stat TASS a relatat miercuri că FSB și Direcția Principală a Serviciului de Securitate a Ministerului Afacerilor Interne (MVD) au efectuat controale în masă la Direcția Afacerilor Interne a Districtului Central din Moscova și la câteva birouri de poliție raionale din Moscova în ultimele câteva săptămâni din cauza „scurgerii de date de la forțele de securitate ruse la cererea cetățenilor ucraineni”.

Suspecții, care erau ofițeri de poliție, au scurs date personale despre forțele de securitate ruse unor persoane externe, dintre care unii sunt cetățeni ucraineni.

Raidurile raportate ale FSB și MVD asupra departamentelor de poliție din Moscova au loc pe fundalul unei serii de arestări și demiteri a unor membri marcanți ai conducerii Rosgvardia (Gărzii Naționale Ruse).

În ultima zi, forțele de apărare ale Ucrainei au distrus 21 de drone de producție iraniană Shahed din 26 lansate de ruși asupra Ucrainei și, de asemenea, au respins 55 de atacuri în 5 direcții, a transmis Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea de joi dimineață.

„Inamicul continuă să ducă un război de agresiune cu prețul unor pierderi grele”, precizează armata ucraineană, citată de Ukrainska Pravda.

Eforturile principale sunt concentrate pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka, Marinka și Shahtar. În ultimele 24 de ore, unitățile Forțelor de Apărare ale Ucrainei au respins peste 55 de atacuri inamice asupra zonelor specificate ale frontului.

Cele mai aprige bătălii se duc pentru Bakhmut și Marinka, subliniază armata ucraineană.

Cel puțin 53.000 de anunțuri de recrutare ale armatei ruse au apărut pe rețeaua de socializare VKontakte de la începutul lunii martie și până în prezent, scrie ediția europeană a publicației ruse independente Novaia Gazeta, potrivit The Moscow Times.

Cifra reprezintă o creștere de șapte ori în comparație cu numărul anunțurilor din campania de recrutare a soldaților voluntari din Rusia, care a eșuat în mare parte vara trecută, arată calculele Novaia Gazeta Europe.

Anunțurile de recrutare au apărut pe o gamă largă de pagini publice de pe VKontakte, de la cele ale guvernatorilor regionali, ale centrelor de ocupare a forței de muncă și ale canalelor locale de presă, până la cele ale spitalelor, bibliotecilor și chiar ale grădinițelor.

Mai multe detalii: Internetul din Rusia a fost inundat de anunțurile de recrutare ale armatei ruse. 90% dintre acestea au legătură cu Grupul Wagner

Forțele armate ucrainene au lovit două depozite de muniții ale rușilor și nouă zone de concentrare a trupelor și echipamentelor rusești în ultimele 24 de ore, a anunțat miercuri Statul Major General, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia, potrivit The Kyiv Independent.

Până la ora locală 18.00, Rusia a lansat trei atacuri cu rachete și a efectuat 37 de lovituri aeriene împotriva Ucrainei, inclusiv cu 12 drone Shahed-136 de producție iraniană, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât zece drone, a adăugat Statul Major General.

De asemenea, trupele rusești au efectuat 57 de atacuri cu MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă) asupra pozițiilor ucrainene și a zonelor populate, provocând victime în rândul civililor și daune infrastructurii, potrivit actualizării.

Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în zonele estice ale Ucrainei, respectiv Lîman, Avdiivka, Bahmut și Marinka, „cele mai aprige bătălii” desfășurându-se în ultimele două sectoare de front, mai afirmă Statul Major General ucrainean.

O țintă aeriană a fost detectată pe cerul de deasupra Kievului miercuri seară, potrivit administrației militare din regiune, citată de Sky News.

Într-o scurtă postare pe Telegram, adiministrația militară regională a precizat că „forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt pregătite” după observarea țintei.

„Rămâneți în adăposturi și nu divulgați informații” despre modul și locurile în care aționează apărarea antiaeriană, a adăugat administrația.

O alertă de raid aerian este în prezent în vigoare în întreaga regiune nordică a Kievului, inclusiv în capitala ucraineană.

Deputatul ucrainean Oleksiy Goncharenko a afirmat că o „puternică străfulgerare de lumină” a fost văzută deasupra zonei, fără a se auzi „explozii”.

SUA deţin tehnologie nucleară sensibilă la centrala nucleară din Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse, şi au avertizat Moscova să nu se atingă de aceasta, reiese dintr-o scrisoare pe care Departamentul american al Energiei a trimis-o luna trecută companiei ruseşti de stat pentru energie nucleară Rosatom, informează CNN.

În scrisoarea datată 17 martie 2023, directorul Biroului pentru politica de neproliferare din cadrul Departamentului Energiei, Andrea Ferkile, îi spune directorului general al Rosatom că centrala nucleară Zaporojie din Enerhodar „conţine date tehnice nucleare de origine americană, al căror export este controlat de către Guvernul Statelor Unite”.

SUA impun controale la export asupra acelor echipamente, soft-uri şi tehnologii ce pot fi utilizate într-un mod care ar putea să submineze interesele de securitate naţională ale SUA, precizează CNN.

Scrisoarea Departamentului pentru Energie vine în contextul în care forţele ruse continuă să controleze centrala de la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa -, care se află într-o parte a regiunii Zaporojie pe care Rusia a ocupat-o la scurt timp după invazia din Ucraina. Centrala a fost deconectată frecvent de la reţeaua electrică ucraineană din cauza bombardamentelor intense ale Rusiei în zonă, ceea ce a generat temeri în întreaga Europă cu privire la un accident nuclear. În prezent, niciunul dintre cele şase reactoare ale centralei nu este funcţional.

Mai multe detalii: SUA recunosc că dețin tehnologie nucleară la centrala din Zaporojie și avertizează Rusia să nu se atingă de ea

Statele Unite ale Americii promit un pachet suplimentar de sprijin militar în valoare de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina, a anunțat miercuri secretarul de stat Antony Blinken, potrivit CNN.

Pachetul „include mai multe muniții pentru HIMARS și obuze de artilerie furnizate de SUA, precum și sisteme antitanc, arme de calibru mic, vehicule de sprijin logistic și sprijin pentru întreținere, esențiale pentru întărirea apărătorilor Ucrainei pe câmpul de luptă”, a declarat Blinken, într-un comunicat de presă.

Ajutorul va ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, a mai spus el.

„Rusia ar putea pune capăt războiului său astăzi. Până când Rusia o va face, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a adăugat șeful diplomației americane.