Război în Ucraina, ziua 422 | Rușii „avansează în unele zone” din Bahmut. Aliații Kievului discută despre oferirea de noi ajutoare

Ministerul rus de Externe a emis vineri un avertisment cu privire la declarațiile „periculoase” ale NATO privind aderarea Ucrainei la alianță, scrie CNN.

„NATO își fixează obiectivul de a «învinge» Rusia în Ucraina și, pentru a motiva Kievul, promite că, după încheierea conflictului, țara poate fi acceptată în alianță”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Maria Zaharova.

Declarația părții ruse vine după ce secretarul general al NATO, Jen Stoltenberg, a vizitat joi Kievul și a declarat că „viitorul Ucrainei este în NATO”.

Stoltenberg a declarat că a discutat cu președintele Volodimir Zelenski despre o „inițiativă de sprijin multianual”, adăugând că aceasta va ajuta Ucraina să treacă de la echipamentele și doctrinele din epoca sovietică la „standardele NATO”.

„Astfel de declarații sunt lipsite de viziune și de-a dreptul periculoase. Acestea pot duce la prăbușirea, într-un final, a sistemului de securitate european”, a declarat Zaharova.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie au auzit bombardamente aproape în fiecare zi în ultima săptămână, a anunțat vineri agenția într-o actualizare, potrivit CNN.

La un moment dat, li s-a spus să se adăpostească din cauza pericolelor potențiale, potrivit unei actualizări a directorului general al AIEA, Rafael Grossi.

„Am văzut indicii clare de pregătiri militare în zonă când am vizitat centrala nucleară Zaporojie în urmă cu puțin peste trei săptămâni. De atunci, experții noștri de la fața locului au raportat frecvent despre faptul că au auzit detonări, sugerând uneori bombardamente intense nu departe de locatie. Sunt profund îngrijorat de situația de la centrală”, a declarat Grossi.

Centrala se bazează în continuare pe o singură linie electrică funcțională „pentru energia electrică externă de care are nevoie pentru răcirea reactoarelor și pentru alte funcții esențiale de securitate și siguranță nucleară”, a adăugat Grossi. Înainte de război, centrala avea patru astfel de linii electrice.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

În plus, din cauza „reducerii semnificative” a personalului de pe amplasament, centrala „nu are în prezent un program sistematic de întreținere și inspecție în exploatare”, a spus Grossi.

Un cleric al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Patriarhia Moscovei, condamnat pentru colaboraționism, a fost predat Rusiei în schimbul a 28 de prizonieri de război ucraineni, a declarat pentru Interfax Ucraina șeful Serviciului de Securitate, Vasil Maliuk, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit sursei Ukrainska Pravda din cadrul forțelor de ordine, Maliuk s-a referit la Andrii Pavlenko, un preot din Lisichansk, care a fost găsit vinovat de trădare și risca 12 ani de închisoare.

Pavlenko a fost transferat în Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri, pe 14 decembrie 2022, unde a fost întâmpinat personal de fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a scris presa ucraineană.

În interviul acordat Interfax Ucraina, Maliuk a declarat că, începând din 2022, forțele de ordine ucrainene au deschis dosare penale împotriva a 61 de membri ai bisericii controlate de Rusia.

Șapte clerici ai Bisericii au fost condamnați pentru colaboraționism și trădare, doi dintre ei fiind schimbați cu prizonieri de război ucraineni.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Ucraina îi acuză de mult timp pe reprezentanții Patriarhiei Moscovei în Ucraina că servesc drept canal de propagandă al Kremlinului pe frontul religios.

Ambasadorul general al Ministerului rus de Externe a avertizat în legătură cu o cursă a înarmării „incontrolabilă” și a subliniat că este necesar ca Rusia să își consolideze potențialul de rachete tactice, potrivit CNN.

„În esență, asistăm la o cursă a înarmării cu rachete cu consecințe greu de prevăzut. Zeci de miliarde de dolari sunt investite în îmbunătățirea tehnologiei rachetelor. Acest proces devine incontrolabil”, a scris Grigori Mashkov în revista Ministerului rus de Externe International Affairs.

Mashkov a mai scris că „există o nevoie evidentă pentru Rusia de a-și consolida potențialul de rachete tactice, de a crește și mai mult eficiența utilizării acestora și de a stoca în avans arme cu rachete pentru a răspunde în mod eficient la orice provocări la adresa securității naționale, inclusiv în Kaliningrad, unde NATO și-a propus să cucerească teritoriul rusesc sub tunurile MLRS [sisteme de rachete cu lansare multiplă] americane”.

Exclava rusă Kaliningrad este un teritoriu izolat, dar important din punct de vedere strategic, situat pe coasta baltică.

De când Rusia a invadat Ucraina anul trecut, experții s-au temut că Kaliningrad ar putea deveni un punct de focar în tensiunile dintre Moscova și Europa. Este cel mai vestic teritoriu al Rusiei și singura parte a țării înconjurată de state UE.

În articol, Mashkov a mai spus că, odată ce tratatul de reducere a armelor nucleare New START va expira în 2026, ar putea exista un „vid” în stabilitatea strategică.

Mai mult de 16.000 de membri ai serviciilor ucrainene au finalizat deja pregătirea în cadrul misiunii Uniunii Europene, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației blocului, vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Misiunea de asistență militară a Uniunii Europene în Ucraina (EUMAM Ucraina) a fost lansată pe 17 octombrie anul trecut. Aceasta vizează antrenarea a până la 30.000 de soldați ucraineni pe teritoriul UE, cu participarea a 24 de state membre.

De asemenea, UE a furnizat Ucrainei muniție și rachete în valoare de peste 600 de milioane de euro, potrivit lui Borrell.

Șeful politicii externe a UE a declarat că lucrările privind achiziția comună de muniție pentru Ucraina sunt în curs de desfășurare, referindu-se la planul în trei etape al Uniunii de a achiziționa un milion de cartușe de artilerie pentru Kiev.

„UE continuă să lucreze cu partenerii pentru a se asigura că Ucraina prevalează”, a adăugat Borrell.

Cea de-a 11-a reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, cunoscută și sub numele de summitul Ramstein, va avea loc pe 21 aprilie în Germania. Summiturile Ramstein au loc pentru a coordona eforturile de acordare de ajutor militar Ucrainei.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pe ordinea de zi a reuniunii se află „o analiză a ceea ce s-a făcut, strategia noastră pentru 2023, nevoile actuale ale forțelor armate și distribuirea programelor de asistență către toate diviziile forțelor de apărare ale Ucrainei”.

Fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a numit Marea Britanie „dușmanul nostru etern” după ce guvernul britanic a impus sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia, potrivit CNN.

„Cui îi pasă de deciziile lor? Marea Britanie a fost și va fi mereu dușmanul nostru etern, cel puțin până când insula lor arogantă și mizerabil de umedă va fi măturată în adâncurile întunecate ale mării de un val creat de un sistem de armament rusesc de ultimă generație”, a scris Medvedev vineri pe Telegram.

Guvernul britanic a sancționat un judecător rus și alte două persoane despre care spune că au legătură cu arestarea lui Vladimir Kara-Murza, criticul Kremlinului aflat în închisoare. Sancțiunile implică înghețarea activelor și o interdicție de călătorie.

La o săptămână după ce Uniunea Europeană a aprobat un fond de aproximativ 1,1 miliarde de dolari pentru a rambursa statele care au trimis muniție în Ucraina, ministrul ucrainean de externe a cerut UE să accelereze acordarea unei a doua tranșe de ajutor, scrie CNN.

Într-un mesaj postat vineri pe Twitter, Dmitro Kuleba a declarat că, în timpul unei convorbiri telefonice cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, i-a mulțumit acestuia „pentru toată asistența UE în domeniul apărării, inclusiv pentru ultimul miliard de euro pentru nevoile imediate de muniție”.

Kuleba a declarat că i-a cerut lui Borrell „să ajute la finalizarea discuțiilor privind cea de-a doua tranșă de achiziții comune de 1 miliard de euro, cât mai curând posibil pentru a asigura securitatea în Europa”.

La rândul său, Borrell a declarat vineri, într-un tweet, că „urgența este clară” și că UE caută să livreze rapid muniție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat astăzi că este „încrezător” că Ucraina este pregătită să recucerească mai multe teritorii, în timp ce Kievul se pregătește pentru o nouă ofensivă împotriva forțelor rusești invadatoare, scrie The Guardian.

„Sunt încrezător că acum vor fi în poziția de a putea elibera și mai mult teritoriu. Una dintre principalele probleme aici, astăzi, a fost să trecem în revistă toate capacitățile diferite, sistemele, proviziile de care ucrainenii au nevoie pentru a putea să recucerească mai mult teritoriu.”, a transmis acesta jurnaliștilor din Germania.

Stoltenberg a vorbit cu ocazia unei reuniuni a zeci de susținători internaționali ai Kievului la baza aeriană Ramstein, în Germania.

Șeful NATO a adăugat că mai multe baterii de apărare antiaeriană Patriot au fost livrate Ucrainei.

Rușilor le este tot mai greu să găsească un sistem de plată care să nu încalce sancțiunile americane, a relatează Bloomber, potrivit The Kyiv Independent.

Din cauza sancțiunilor americane împotriva Rusiei, India nu poate plăti Moscova în dolari. În plus, Rusia nu acceptă rupii din cauza presupusei volatilități a cursului valutar al monedei, potrivit Bloomberg. Probabil că nici rublele rusești nu pot fi cumpărate la un „curs corect” de către New Delhi.

În consecință, India nu a reușit să facă plăți de peste 2 miliarde de dolari către Rusia în ultimul an, ceea ce a determinat Rusia să întrerupă livrarea a două transporturi de sisteme de apărare aeriană S-400 și să acorde credite pentru piese de schimb în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari.

New Delhi a sugerat ca achizițiile să fie tranzacționate în rupii, iar Rusia să folosească moneda pentru a investi în datoria indiană și pe piețele de capital. Cu toate acestea, Moscova ar fi refuzat propunerea, potrivit Bloomberg.

India depinde de Rusia ca unul dintre principalii săi furnizori de arme, iar incapacitatea de a efectua întreținerea regulată a flotei sale de elicoptere și avioane de luptă rusești ar putea arăta vulnerabilitățile la granițele Indiei cu China și Pakistan.

De asemenea, este de așteptat ca vânzările de arme rusești în străinătate să continue să se diminueze ca urmare a războiului pe care Rusia îl poartă în prezent împotriva Ucrainei, care a determinat armata rusă să utilizeze cantități semnificative din stocurile de arme ale țării, scrie Bloomberg.

Germania, Polonia și Ucraina au semnat vineri un acord privind înființarea unui centru de reparații pentru tancurile Leopard folosite în Ucraina, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la o reuniune a aliaților la baza aeriană Ramstein.

Cu toate acestea, potrivit The Kyiv Independent, el a emis o notă de precauție cu privire la orice invitație timpurie a Ucrainei de a se alătura NATO.

Toate părțile au căzut de acord asupra modului de finanțare a unui astfel de hub, care va costa 150-200 de milioane de euro pe an și ar putea fi operațional la sfârșitul lunii mai, a declarat Pistorius reporterilor.

Reuters relatează că, întrebat despre perspectivele Ucrainei de a se alătura alianței NATO, Pistorius a declarat că toți membrii au fost de acord că văd Ucraina ca un viitor membru, dar a spus că „mai întâi de toate”, accentul trebuie să fie pus acum pe sprijinirea Ucrainei pe câmpul de luptă.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a scris din nou pe Twitter despre reuniunea grupului de contact pentru apărare din Ucraina de la Ramstein, Germania, afirmând că Ucraina este „de facto, deja parte a spațiului de securitate al Alianței”, după ce a atins „niveluri de interoperabilitate fără precedent”.

„Discuție excelentă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. I-am exprimat recunoștința mea pentru coordonarea asistenței Alianței pentru Ucraina.”, a scris acesta pe Twitter, potrivit The Kyiv Independent.

În ajunul summitului de la Vilnius, au fost discutate o serie de proiecte concrete.

„Mă bucur că am primit undă verde pentru cooperarea noastră strânsă cu NSPA, agenția de achiziții publice a NATO. Aceasta va include revizuirea națională a achizițiilor și cea mai bună consiliere pentru forțele armate ale Ucrainei (…)”, a mai scris acesta.

„Ucraina a atins niveluri fără precedent de interoperabilitate cu NATO. Suntem, de facto, deja o parte a spațiului de securitate al Alianței. Mi-am exprimat speranța că acest lucru va accelera deciziile politice privind integrarea țării noastre în NATO.”, se mai arată în postarea ministrului.

Potrivit unor înalți oficiali ucraineni și israelieni din domeniul serviciilor de informații citați de trustul de presă israelian Walla, sistemul a fost dezvoltat special pentru Ucraina și, în cel mai bun caz, ar trebui să fie operațional până în vară în alte orașe, scrie The Kyiv Independent.

Sistemul ar urma să fie conectat la sistemul radar existent în Ucraina și să trimită alerte „mai rapide și mai precise” pe telefoanele mobile și să activeze alarme în zonele în care ar putea fi lovite rachete, a scris Walla.

Oficialii israelieni și ucraineni s-au întâlnit „de mai multe ori” în Polonia „în ultimele luni” pentru a discuta despre adaptările necesare pentru ca sistemul să funcționeze eficient în Ucraina, inclusiv despre dimensiunea țării și numărul de rachete și drone pe care Rusia le lansează de obicei în atacurile sale în masă.

La începutul lunii februarie 2023, ministrul apărării Oleksii Reznikov a declarat în timpul unei conferințe de presă la Kiev că Israelul a promis să furnizeze Ucrainei un sistem de alertă pentru rachete și drone.

Studenții au fost informați că trebuie să se prezinte la un birou de înrolare militară „pentru evenimente legate de înrolarea în serviciul militar”, potrivit Doxa, notează The Kyiv Independent.

Potrivit legislației ruse, studenții ar trebui să poată evita stagiul militar înainte de absolvire.

Dictatorul rus Vladimir Putin a semnat la mijlocul lunii aprilie un proiect de lege care introducea citații electronice pentru recruți.

Recruții care nu răspund la convocări vor fi acum obligați, conform legii ruse, să se prezinte voluntar la biroul de înrolare militară în termen de două săptămâni de la următoarea recrutare.

Cei care nu se conformează se vor confrunta apoi probabil cu restricții, inclusiv cu interdicția de a părăsi țara. Ulterior, aceștia ar putea fi, de asemenea, restricționați să îndeplinească diverse funcții sociale de bază, cum ar fi cumpărarea de bunuri imobiliare, înregistrarea unei afaceri sau contractarea unui împrumut.

Autoritățile ucrainene au intensificat campania de prindere a agenților dubli în contextul în care, spioni ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) s-au infiltrat în Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), precum și în interiorul guvernului, pentru a submina acțiunile Ucrainei încă din 2014, a precizat Tetiana Sapian, purtător de cuvânt al Biroului pentru Investigaţii de Stat din Ucraina, citată de Politico, relatează News.ro.

Ei au putut acționa în favoarea Rusiei după declașarea invaziei din februarie 2022, iar Ucraina crede că au sprijinit forțele Moscovei inclusiv pentru capturarea orașului Herson, eliberat între timp, și a fostei centrale nucleare de la Cernobîl.

„Reţeaua este mult mai largă, iar ancheta urmăreşte să afle toate circumstanţele şi acţiunile indivizilor care au facilitat capturarea rapidă a unei părţi din sud de către trupele agresorului, care au venit de pe teritoriul Crimeei anexate”, a spus Tetiana Sapian.

Mai multe detalii: Ucraina a intensificat campania de prindere a agenților dubli. Kievul crede că trădători au ajutat Rusia să cucerească Herson și Cernobîl

Colonelul Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, spune că incidente precum cel de la Belgorod, oraș rus aflat aproape de granița cu Ucraina, pot avea loc și în alte zone pentru că rușii încearcă să crească rapid producția de muniție în detrimentul calității, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit unui nou bilanț, cel puțin trei persoane au fost rănite după explozia de joi seară din centrul orașului Belgorod. Moscova a anunțat că totul s-a întâmplat din cauza unei „descărcări accidentale de muniție” dintr-un avion rus Su-34.

„Astfel de bombe ar putea cădea în altă parte. Pentru că ei (rușii) fac totul repede, le folosesc de fiecare dată mai mult. Și, acolo unde faci totul repede, tratezi această muncă cu neglijență, astfel de cazuri se vor întâmpla mai des”, a afirmat Iuri Ignat.

Mai multe detalii: Bombe precum cea din Belgorod pot cădea și în altă parte, pentru că rușii se grăbesc să le producă, spune un colonel ucrainean

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat vineri, 21 aprilie, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski acceptat invitația sa la viitorul summit NATO care va avea loc în capitala Lituaniei, în luna iulie, relatează The Kyiv Independent.

„L-am invitat să participe la reuniune și mă bucur că a acceptat invitația și că va participa la summitul NATO de la Vilnius”, a spus Stoltenberg înainte de reuniunea Grupului de contact pentru apărare din Ucraina.

Zelenski a spus joi, în timpul unei întâlniri de la Kiev cu Stoltenberg, că Ucraina are nevoie de „ceva mai mult decât formatul relațiilor noastre care există astăzi” și, chiar dacă Ucraina este recunoscătoare pentru ajutorul militar oferit de membrii NATO, țara avea nevoie de o indicație mai clară cu privire la momentul aderării la alianță.

În cadrul reuniunii, șeful NATO și-a reafirmat sprijinul personal pentru viitoarea aderare a Ucrainei la blocul militar.

Ofensiva rusă din estul Ucrainei continuă, în timp ce în sud forțele Moscovei se află în defensivă, precizează ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, relatează CNN.

„Estul rămâne epicentrul. Acolo, inamicul continuă acțiunile ofensive în patru direcții simultan – Marinka, Avdiivka, Lîman, Bahmut. Datorită apărătorilor noștri, inamicul nu reușește să avanseze în cele mai multe dintre ele”, a scris Maliar pe Telegram.

În continuare, orașul Bahmut este cel mai fierbinte punct al războiului, a mai spus aceasta, precizând că „inamicul atacă. Distruge casele și clădirile până la pământ. Avansează în unele zone”.

De asemenea, rușii au încercat să avanseze în alte două direcții în această săptămână, a mai precizat Hanna Maliar. Este vorba despre Kupiansk, la nord, în regiunea Harkov, și Shakhtarsk, la est.

„Dar soldații noștri au respins atacurile și inamicul nu a avansat”, a adăugat ministrul adjunct.

În același timp, bombardamentele continuă în unele zone din regiunile Cernihiv, Sumî și Harkov.

În următoarele săptămâni, Statele Unite vor începe să instruiască armata ucraineană pentru a folosi tancurile Abrams, relatează Associated Press, citând oficiali care au vorbit sub rezerva anonimatului, notează Ukrainska Pravda.

Anunțul oficial privind instruirea militarilor ucraineni pe tancurile Abrams este așteptat în cursul zilei de vineri, 21 aprilie.

Potrivit oficialilor, 31 de tancuri vor fi livrate pe terenul de antrenament Grafenwehr din Germania la sfârșitul lunii mai, după care, în câteva săptămâni, trupele ucrainene vor începe exerciții care vor dura aproximativ 10 săptămâni.

Tancurile pe care se vor antrena militarii ucraineni nu se vor număra printre cele pe care Statele Unite le vor transfera Kievului. În SUA, 31 de tancuri de luptă M1A1 sunt deja în curs de modernizare pentru a fi trimise pe front.

Planul este ca trupele ucrainene să fie antrenate până când tancurile vor fi pregătite și capabile să îndeplinească misiuni de luptă.

Oficialii citați au mai precizat că vor fi antrenați aproximativ 250 de soldați ucraineni.

Administrația Biden și-a anunțat intenția de a trimite tancuri în Ucraina în luna ianuarie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat vineri, în deschiderea celei de-a 11-a reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, de la baza militară Ramstein, din Germania, că grupul a oferit Kievului asistență de securitate în valoare de peste 55 de miliarde de dolari, relatează CNN.

„A trecut aproape un an de când acest grup s-a întâlnit pentru prima dată chiar aici, la Ramstein. (…) După mai mult de un an, Ucraina rămâne în picioare”, a spus Lloyd Austin, care a prezentat echipamentele militare pe care țările din cadrul grupului le-au furnizat Kievului, inclusiv muniție și tancuri Leopard.

„Acest grup de contact a furnizat, de asemenea, sisteme de apărare aeriană pentru a proteja cerul și infrastructura Ucrainei. Aceasta include sisteme Patriot din Statele Unite, Germania și Olanda”, a adăugat Austin.

Oficialul american a precizat astfel că „eforturile comune” de până acum „au făcut o diferență uriașă pentru apărătorii Ucrainei pe câmpul de luptă”.

„Acest grup de contact este mai unit ca niciodată. Nu vom lăsa nimic să ne fractureze unitatea”, a subliniat Austin.

Din grupul de contact, format în iunie 2022, fac parte peste 40 de țări.

Ministerul Apărării de la Londra precizează vineri, 21 aprilie, într-un nou raport despre situația din Ucraina, că în condițiile unui teren moale în cea mai mare parte a țării, este foarte probabil operațiunile ambelor părți implicate în conflict să fie încetinite.

Specialiștii britanici precizează însă că „este posibil ca posturile online rusești să exagereze impactul general al noroiului asupra forțelor ucrainene, ca parte a unei operațiuni de informare menite să ridice moralul rușilor și să submineze susținătorii Ucrainei, în lumina unei contraofensive ucrainene anticipate”.

În raportul citat se mai menționează că este de așteptat ca în următoarele săptămâni se apară o îmbunătățire a condițiilor din teren, cu precizarea că „probabil că amenințarea reprezentată de mine continuă să fie un factor mai important în limitarea manevrelor off-road ale combatanților”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 21 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/7roj2tSGqf

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/3DOdWH0iG8

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 21, 2023

Documente secrete americane, scurse de la Pentagon, indică faptul că SUA avertizau asupra unei potențiale încercuiri a forțelor Kievului la Bahmut și încurajau retragerea trupelor ucrainene încă din ianuarie, a relatat Washington Post pe 20 aprilie, citat de The Kyiv Independent.

O evaluare marcată „strict secret” avertiza că avansul „constant” al Rusiei din noiembrie „a pus în pericol capacitatea Ucrainei de a apăra orașul”, iar forțele ucrainene vor fi probabil „în pericol de a fi încercuite, dacă nu se retrag în următoarea lună”, notează publicația americană.

Colonelul Pavlo Palisa, un comandant care supervizează trupele ucrainene în bătălia de la Bahmut, a declarat că nu a fost „niciodată informat în mod oficial despre aceste date americane sau despre recomandările privind modul în care se poate valorifica lupta de la Bahmut pentru un avantaj suplimentar”, adăugând că el nu este „un pește atât de mare”.

Palisa a atribuit succesul luptei în curs de desfășurare în Bahmut unui amestec între bruiajul semnalelor, războiul urban clasic și recunoașterea cu drone – acesta din urmă permițând forțelor ucrainene să evite irosirea stocurilor de artilerie, precizează sursele citate.

Documentele divulgate sugerează, de asemenea, înrăutățirea moralului rusesc și încurajarea dezertărilor cu o „campanie de operațiuni fiziologice” care să evidențieze „caracterul dispensabil” al trupelor Moscovei.

Totodată, din documente reiese și că Ucraina a fost încurajată să țintească forțele rusești cu „muniții convenționale îmbunătățite cu scop dublu” – o combinație de artilerie și rachete sol-aer – pentru a contracara valurile de asalt.

Oraș industrial cândva prosper din regiunea Donețk, Bahmut a fost în mare parte distrus după ce a devenit epicentrul unor lupte grele între forțele ucrainene și cele rusești în ultimele nouă luni.

Documentele citate de Washington Post fac parte din una dintre cele mai mari scurgeri de informații din ultimii ani, făcând, printre altele, dezvăluiri legate de culisele efortului de război din Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri înaintea reuniunii grupului de contact pentru apărarea Ucrainei la baza aeriană Ramstein din Germania, că toți aliații NATO au fost de acord că Ucraina va deveni în cele din urmă membră a alianței, relatează Reuters.

Principalul obiectiv acum este însă ca Ucraina să se impună în fața Rusiei, a adăugat Stoltenberg.

Când războiul se va încheia, Kievul va trebui să aibă „capacitatea de descurajare necesară pentru a preveni noi atacuri”, a mai spus șeful NATO.

Reuniunea șefilor apărării de la baza militară Ramstein din Germania are loc în contextul în care Ucraina continuă să facă presiuni asupra aliaților săi pentru a primi arme cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă și alte echipamente militare avansate, relatează New York Times.

Întâlnirile aliaților au început în urmă cu un an, când secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a convocat pentru prima dată ceea ce este cunoscut sub numele de Grupul de contact pentru apărare din Ucraina pentru a coordona ajutorul militar și umanitar acordat țării.

Lloyd Austin și generalul Mark Milley, șeful armatei americane, sunt așteptați să susțină o conferință de presă vineri după-amiază, după discuțiile care, potrivit lui Austin, vor avea ca scop sprijinirea „celor mai urgente nevoi de asistență de securitate” ale Ucrainei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat de mai multe ori nemulțumirile cu privire la ritmul livrărilor de arme. Liderul de la Kiev a declarat joi că i-a cerut secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, să ajute la „depășirea reticenței” unor aliați ucraineni de a furniza arme cu rază lungă de acțiune, avioane și artilerie moderne.

„Întârzierea deciziilor corespunzătoare reprezintă timp pierdut pentru pace și pentru viețile soldaților noștri, care nu au primit încă numărul vital de mijloace de apărare”, a spus Zelenski

Înainte de reuniunea de vineri, mai multe țări au anunțat noi pachete de ajutor pentru Kiev, care este așteptat să lanseze o contraofensivă în această primăvară.

Danemarca și Olanda au promis că vor cumpăra 14 tancuri Leopard 2 pentru Ucraina, care vor fi livrate în 2024, iar Estonia a declarat că va furniza proiectile de artilerie de 155 de milimetri, ca parte a unui efort al UE de a livra mai multe muniții.

De asemenea, SUA au anunțat recent un pachet de armament în valoare de 325 de milioane de dolari, care va include peste nouă milioane de cartușe de arme de calibru mic, precum și mine antitanc.

Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene anunță în raportul său din 21 aprilie că, de la începutul invaziei, 185.050 de soldați de soldați ruși au murit în Ucraina, dintre care 630 în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de Rusia din 24 februarie 2022 și până acum, conform estimărilor Kievului, se numără și: 3.668 de tancuri, 7.126 de vehicule blindate de luptă, 5.713 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.827 de sisteme de artilerie, 539 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 285 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 293 de elicoptere, 2.394 de drone și 18 ambarcațiuni.

Forțele ruse au lansat în noaptea de 21 aprilie un atac cu drone care a vizat o instalație de infrastructură din regiunea Vinnița, a transmis vineri șefa Centrului de presă Comun de Coordonare al Forțelor de Apărare din Sud, Natalya Gumenyuk, relatează Ukrainska Pravda.

„Din păcate, în regiunea noastră există o lovitură într-o instalație de infrastructură din regiunea Vinița. Dar, totuși, cele mai multe Shahed-uri (drone – n.r.) au fost doborâte”, a spus Gumenyuk.

Pe teritoriul întregii Ucraine, după miezul nopții de 21 aprilie, a fost anunțată o alertă aeriană.

Grupul celor mai dezvoltate state ale lumii din punct de vedere economic (G7) ia în considerare o interdicție aproape totală a exporturilor către Rusia, a anunțat vineri agenția de știri niponă Kyodo, citând surse guvernamentale japoneze, relatează The Guardian.

Informația apare după ce joi Bloomberg News a relatat că Statele Unite și aliații Ucrainei iau în considerare „o interdicție totală a majorității exporturilor către Rusia”, precizând că oficialii din țările G7 discută această idee înainte de o reuniune la nivel înalt care va avea loc luna viitoare în Japonia.

Întrebat despre informațiile transmise de Bloomberg, secretarul-șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, a declarat că guvernul este la curent cu acestea, adăugând că „ceea ce este important pentru a pune capăt agresiunii rusești cât mai curând posibil este ca G7 să rămână unit pentru sancțiuni severe împotriva Rusiei și pentru un sprijin puternic pentru Ucraina”.

Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, nu este de acord cu o decizie rapidă referitoare la aderarea Ucrainei la alianța militară occidentală, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Oficialul de la Berlin a declarat joi la postul public de televiziune ZDF că în cazul Ucrainei „uşa este întredeschisă, dar nu este momentul să decidem acum” aderarea la NATO.

Boris Pistorius a precizat totodată că Ucraina cunoaște procesul de luare a deciziilor privind aderarea, iar o hotărâre în acest sens trebuie luată „cu capul rece şi cu inima fierbinte. Nu invers”.

De asemenea, ministrul german a spus că subiectul aderării Ucrainei la NATO sau la UE nu se va discuta la reuniunea de vineri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la baza aeriană americană Ramstein din sudul Germaniei.

Ministrul chinez de externe Qin Gang a declarat vineri, 21 aprilie, că țara sa nu inflamează situația din Ucraina și pledează pentru o rezolvare pașnică a disputelor internaționale prin dialog și diplomație, relatează The Guardian.

China nu intenționează să se angajeze într-o competiție între marile puteri, a declarat Qin la Forumul Lanting din Shanghai, adăugând că se opune încercărilor de a construi ziduri și bariere pentru a întrerupe lanțurile internaționale de aprovizionare.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei precizează că în cursul zilei de joi, 20 aprilie, forțele sale de apărare au respins peste 60 de atacuri rusești în patru direcții, relatează Ukrainska Pravda.

„În ultimele 24 de ore, Federația Rusă a lansat 23 de atacuri aeriene. De asemenea, agresorii ruși au efectuat 49 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor și așezărilor noastre. Există morți și răniți în rândul populației civile, au fost distruse și avariate case particulare și alte infrastructuri civile”, scrie în raportul Statului Major.

Autoritățile ucrainene avertizează că „probabilitatea de a fi lansate rachete și lovituri aeriene pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne destul de mare”.

„Inamicul, cu prețul unor pierderi grele, își concentrează eforturile principale pe desfășurarea de operațiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka. În ultimele 24 de ore, peste 60 de atacuri inamice au fost respinse. Se duc lupte aprige pentru orașul Bahmut”, mai scrie în raportul citat.

Forțele ruse au lansat în noaptea de 21 aprilie un atac cu drone asupra Kievului și a regiunii centrale Poltava, unde infrastructura civilă a fost avariată, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de The Kyiv Independent.

„După o acalmie de 25 de zile, capitala Ucrainei a suferit un nou atac aerian din partea inamicului”, a precizat pe Telegram Administrația militară a regiunii Kiev.

Autoritățile au anunțat că opt drone rusești au fost „detectate și doborâte” în apropierea Kievului, adăugând că dronele făceau probabil parte dintr-un nou lot de drone kamikaze Shahed de fabricație iraniană și au fost lansate din „nord”.

Nu au fost raportate victime nici în zona Kievului, nici în regiunea Poltava, au mai anunțat oficialii.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că în seara zilei de joi, 20 aprilie, în timpul zborului unui avion Su-34 deasupra orașului Belgorodul, „a avut loc o descărcare anormală a muniției de aviație”, relatează ziarul Kommersant. Guvernatorul regiunii aflate aproape de granița cu Ucraina, Viaceslav Gladkov, a declarat că două persoane au fost rănite.

„La 20 aprilie 2023, în jurul orei 22.15, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.), în timpul zborului avionului Su-34 al Forțelor Aerospațiale deasupra orașului Belgorod, a avut loc o coborâre anormală de muniție de aviație”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării, care anunța ca nu există victime, au relatat agențiile de presă de stat.

Ulterior, guvernatorul regiunii a anunțat că două persoane au fost rănite.

„Există două victime: o femeie cu un traumatism cranio-cerebral în stare de gravitate moderată a fost transportată la spitalul orășenesc nr. 2. A doua femeie cu escoriații a refuzat spitalizarea, toate îngrijirile medicale necesare au fost acordate la fața locului”, a precizat pe Telegram guvernatorul Gladkov.

De asemenea, patru mașini au fost avariate și au fost înregistrate pagube în patru apartamente dintr-o clădire.

Explozia a avut loc la intersecția dintre bulevardul Vatutin și strada Gubkin din Belgorod, la câteva zeci de metri de clădirile rezidențiale.

O explozie a lăsat în urma ei un crater imens, de 20 de metri, pe un drum din orașul rus Belgorod, relatează Sky News.

Imaginile publicate pe rețelele de socializare rată o gaură pe o stradă din centrul orașului, precum și grămezi de beton și moloz împrăștiate în apropiere.

Guvernatorul orașului a declarat că nu au existat victime, a relatat o instituție media rusă independentă.

Orașul Belgorod este situat la 40 de kilometri nord de granița Rusiei cu Ucraina.

В Белгороде произошел взрыв, от которого на пересечении проспекта Ватутина и улицы Губкина осталась воронка радиусом 20 метров.

По словам губернатора, пострадавших нетhttps://t.co/NEfFG2TMUQ
📷: zhest_belgorod / Telegram pic.twitter.com/nDw8ttK6Yz

— Медиазона (@mediazzzona) April 20, 2023

❗️ Russian media published a video of an explosion in the center of #Belgorod

First a loud whistle can be heard, and then the explosion occurs. pic.twitter.com/KspHEFzdBj

— NEXTA (@nexta_tv) April 20, 2023

Mai multe detalii: Crater uriaș în centrul orașului Belgorod, aflat în apropiere de granița cu Ucraina, în urma unei explozii

O înregistrare video arată un vehicul rusesc de apărare antiaeriană S-400 după ce a fost „scos de pe șosea și a ajuns într-un șanț” în apropiere de Tula, un oraș situat la 193 de kilometri sud de Moscova, relatează Sky News.

Someones going to get it in the neck for this…

Russian media report that this S-400 air defence vehicle was driven off the road into a ditch near Tula today pic.twitter.com/UHFRla4TDg

— Francis Scarr (@francis_scarr) April 20, 2023

Șoferul, în vârstă de 33 de ani, a fost diagnosticat cu o fractură la braț, dar nu a fost rănit grav. Muniția nu a fost activată și nu există niciun pericol de explozie, potrivit informațiilor distribuite pe canalele rusești de Telegram, scrie Ukrainska Pravda.

Ucraina se pregăteşte să vândă mari companii de stat, inclusiv de utilităţi şi uzine metalurgice, la preţuri mici, pentru a-şi consolida bugetul dependent de ajutorul extern şi pentru a pune capăt, pe de altă parte, deceniilor de practici postcomuniste de corupţie şi proastă gestionare, care au subminat economia națională, scrie joi Bloomberg, potrivit news.ro.

Dacă măsura va fi aprobată de parlament, Ucraina ar putea câştiga peste 400 de milioane de dolari, în cel mai bun caz, prin vânzarea companiilor de utilităţi şi a celor siderurgice, precum şi a unui producător de îngrăşăminte şi a unui producător de insulină.

Alte 190 de milioane de dolari pot veni din închirierea de terenuri agricole, a declarat Rustem Umerov, şeful Fondului Proprietăţii de Stat din Ucraina (PSFMU), într-un interviu acordat Bloomberg.

Mai multe detalii: Cum încearcă Ucraina să facă rost de bani la buget și să pună capăt corupției: îşi scoate la vânzare companiile de stat, la preţuri mici

Janez Lenarčič, comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, a anunțat joi, în timp ce se afla la Kiev, alocarea unei sume suplimentare de 55 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar acordat Ucrainei din cauza invaziei ruse, scrie European Pravda.

După cum a precizat Lenarcic, noile fonduri pentru ajutorul umanitar acordat Ucrainei vor fi direcționate către pregătirile pentru iarna viitoare.

„Completăm ajutorul umanitar al UE pentru Ucraina cu încă 55 de milioane de euro pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările suplimentare aduse de lunile de iarnă grele și reci”, a anunțat comisarul european.

De la începutul acestui an, Uniunea Europeană a alocat deja 145 de milioane de euro Ucrainei pentru ajutor umanitar, iar în total, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, această sumă se ridică la 685 de milioane de euro.

Ajutorul umanitar finanțat de UE este livrat prin intermediul agențiilor umanitare ale ONU, al organizațiilor nonguvernamentale și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Urmărește-ne pe Google News