Război în Ucraina, ziua 423 | „Bombardamentele nu se opresc niciodată”. Atacuri asupra mai multor orașe din estul Ucrainei

Forțele ruse au atacat regiunea Harkov și orașul cu același nume cu rachete sol-aer S-300 sâmbătă seara târziu, au anunțat guvernatorul regional Oleg Sinegubov și primarul Ihor Terekhov, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda

Atât orașul, cât și zonele învecinate au fost atacate. Pagubele totale și victimele sunt încă în curs de evaluare. Atacurile rusești au provocat, de asemenea, un incendiu la un sit de infrastructură civilă din oraș.

„Atenție! Locuitori ai orașului Harkov și ai regiunii (Harkov), ocupanții desfășoară noi atacuri! Vă rugăm să țineți cont de sirenele de avertizare. Rămâneți în adăposturi!”, a transmis Sibegubov.

„Potrivit primelor informații, forțele inamice au desfășurat rachete S-300. Amploarea distrugerilor și numărul victimelor nu au fost încă confirmate”, a precizat guvernatorul regional.

„Harkovul este atacat”, a scris, la rândul său, primarul orașului, Ihor Terekhov.

Terekhov a adăugat ulterior că un incendiu a izbucnit la o instalație de infrastructură civilă din districtul Novobavarskyi. Lucrătorii Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei au fost trimiși la locul atacului. Informațiile privind victimele nu au fost încă confirmate.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Șeful administrației militare din regiunea Harkov a precizat că una dintre rachetele rusești a lovit un cartier rezidențial privat din satul Kotliary, din districtul Harkov.

Cel puțin alte cinci locații din orașul Harkov și din regiune au fost, de asemenea, lovite, a mai anunțat guvernatorul Sinegubov.

Un tribunal din peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, a condamnat un tătar la șapte ani de închisoare pentru că ar fi transferat 500 de coroane (12 dolari) unui batalion de voluntari ucraineni, numit tot „Crimeea”, potrivit ombudsmanului Dmytro Lubineț, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Lubineț, acuzatul, Appaz Kurtamet, în vârstă de 21 de ani, a împrumutat banii unui prieten, care s-a alăturat batalionului.

Avocatul lui Kurtamet intenționează să facă apel la decizie.

Potrivit ombudsmanului, forțele de ordine ruse l-au arestat pe Kurtamet pe 23 iulie 2022, în timp ce se îndrepta spre rudele sale care locuiesc în peninsula anexată.

Procesul a început în februarie anul acesta, iar acuzarea a cerut o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani.

Șeful celei mai înalte autorități executive a tătarilor din Crimeea, Refat Chubarov, a declarat că sentința în acest caz expune impunitatea ocupanților.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

Forțele ruse și autoritățile de ocupație i-au persecutat în mod regulat pe tătarii din Crimeea de când aceasta a fost ocupată, în 2014. Persecuția ia adesea forma unor sentințe cu ani grei de închisoare pentru acuzații inventate, susține The Kyiv Independent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că eliminarea tuturor posibilităților Rusiei de a eluda sancțiunile impuse împotriva ei reprezintă o sarcină cheie pentru toți cei care doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, scrie Ukrainska Pravda

„Pachetele noastre de sancțiuni sunt elaborate cu atenție, mai ales în ceea ce privește sincronizarea lor cu partenerii noștri. Aceasta este o sarcină cheie comună pentru noi toți, pentru absolut toți cei care doresc un sfârșit mai rapid al războiului, o victorie mai rapidă pentru noi. Sarcina este de a elimina orice oportunitate pentru Rusia de a eluda sancțiunile. Fiecare schemă rusă care face posibilă ocolirea sancțiunilor prelungește războiul, oferă agresorului noi oportunități”, a spus liderul ucrainean, în discursul său video de seară, adresat națiunii.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

„În consecință, cu cât mai dur este regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, cu cât sunt mai multe restricții împotriva statului terorist și a tuturor persoanelor aferente, restricții impuse împotriva întregii economii ruse de război, cu atât mai aproape este, prin urmare, sfârșitul agresiunii. Și le sunt recunoscător tuturor celor care înțeleg acest lucru în întreaga lume”, a adăugat Zelenski.

Liderul de la Kiev a precizat că sâmbătă au intrat în vigoare trei noi măsuri de sancționare care îi vizează pe cei care investesc în agresiunea rusă și o susțin.

„În primul și în cel mai important rând, este vorba de un alt pachet de sancțiuni împotriva firmelor rusești din industria de apărare care aprovizionează armata teroristă. De data aceasta, 322 de companii au fost adăugate pe listele de sancțiuni: producători de arme, de componente ale acestora și așa mai departe. Celelalte două liste includ persoane fizice și entități juridice care îi ajută pe ruși să ocolească sancțiunile împotriva lor, întrețin proprietățile criminalilor de război sau sunt implicate în distrugerea libertății atât pe teritoriul Rusiei însăși, cât și pe teritoriul nostru”, a mai declarat el.

Zelenski a menționat, de asemenea, importanța adoptării unor măsuri restrictive globale împotriva industriei nucleare ruse.

„Această industrie nu numai că generează fonduri pentru bugetul agresorului, dar ajută și la crearea dependenței altor state – pe teritoriul cărora sunt implementate așa-numitele proiecte nucleare «energetice» ale Rusiei. Orice formă de energie este o armă pentru Kremlin. Pentru ei, și energia nucleară este o armă. Și, apropo, este exact ceea ce se întâmplă la centrala nucleară din Zaporojie, pe care Rusia o folosește ca armă pentru a șantaja lumea. (Rusia) folosește posibilitatea unui dezastru nuclear drept șantaj”, a mai afirmat liderul ucrainean.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Zelenski a semnat două decrete prin care a impus sancțiuni împotriva a sute de persoane fizice și juridice din Rusia, inclusiv împotriva Partidului Comunist al Federației Ruse, a Comitetului Central al Partidului Comunist al Federației Ruse și a Partidului Liberal Democrat din Rusia.

Un civil din regiunea Herson a fost ucis de un dispozitiv exploziv lăsat de ruși, a anunțat sâmbătă administrația militară regională, potrivit Ukrainska Pravda.

„Un civil a fost ucis în hromada (o unitate administrativă care desemnează un oraș, un sat sau mai multe sate și teritoriile adiacente acestora, n.r.) Velyka Oleksandrivka de un explozibil lăsat de ruși. Tragedia s-a petrecut pe malul râului Inhuleț, între satele Davydiv Brid și Bilohirka. Acolo, un bărbat de 30 de ani a dat peste un exploziv rusesc. El a suferit răni incompatibile cu viața”, a transmis administrația militară din regiunea Herson.

Administrația militară a reiterat că pericolul reprezentat de mine rusești plantate în regiunea Herson rămâne extrem de ridicat. Zonele principale de pericol sporit sunt malurile lacurilor de acumulare, câmpurile, fâșiile forestiere, marginile drumurilor, terenurile virane.

Sâmbătă, Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că 124 de persoane, inclusiv șase copii, au fost ucise de dispozitive explozive în Ucraina de la începutul invaziei ruse și până în prezent.

Luptele aprige pentru controlul asupra orașelor Bahmut și Marinka, din estul țării, continuă, a anunțat sâmbătă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, care a precizat că, pe parcursul zilei, numeroase atacuri au fost respinse în sectorul de front de la Marinka de către trupele ucrainene, scrie Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat trei atacuri cu rachete și 24 de atacuri aeriene, precum și 20 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS, n.r.). Există morți și răniți în rândul populației civile, clădiri rezidențiale private și alte infrastructuri civile au fost distruse și avariate. Probabilitatea unor atacuri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne semnificativ de ridicată”, a transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale despre invazia rusă.

Forțele ruse își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Marinka. Aproximativ 40 de atacuri au fost respinse în aceste zone de către forțele armate ucrainene. „Cele mai aprige lupte continuă pentru orașele Bahmut și Marinka”, a precizat Statul Major General al Ucrainei.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele aeriene ucrainene au efectuat opt lovituri asupra concentrărilor de efectiveși echipamente militare rusești; unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit trei grupuri de soldați ruși și un depozit de muniții, mai scrie în actualizarea publicată de conducerea armatei ucrainene.

Fotografia care arată o femeie gravidă rănită în timp ce este transportată pe targă de la maternitatea din orașul ucrainean Mariupol, avariată de un bombardament efectuat de forțele ruse, a câștigat premiul World Press Photo of the Year, relatează CNN.

Imaginea – surprinsă de fotoreporterul Evgeniy Maloletka pentru reputata agenție de știri The Associated Press (AP) pe data de 9 martie 2022 – a fost preluată pe scară largă în întreaga lume și a devenit emblematică pentru agresiunea Rusiei împotriva vecinului său.

Femeia din imagine – despre care World Press Photo spune că se numește Irina Kalinina – și copilul ei au murit amândoi, a confirmat un chirurg care a tratat-o la câteva zile după ce a fost făcută fotografia.

Mai multe detalii: Imaginea cu femeia însărcinată cărată pe targă, după bombardamentul asupra maternității din Mariupol, a fost desemnată fotografia anului

Ucraina și Franța au semnat sâmbătă un memorandum prin care statul francez va contribui la refacerea sistemului feroviar ucrainean, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Infrastructurii, citat de European Pravda, acest lucru ar urma să implice ajutor sub forma construcției de poduri, expedierea de șine și locomotive către operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia, precum și sisteme de trenuri ușoare în orașe.

Franța ar putea, de asemenea, să ajute Ucraina în restabilirea și susținerea navigației aeriene. Parisul va sprijini companiile franceze care sunt implicate în procesul de reconstrucție a Ucrainei cu analize de specialitate.

Infrastructura Ucrainei a fost grav afectată de invazia totală a Rusiei. Atacurile frecvente ale rușilor asupra căilor ferate și distrugerea tactică a drumurilor și podurilor din Ucraina au devenit ceva obișnuit.

În cadrul memorandumului, Franța va ajuta Ucraina să evalueze dimensiunea pagubelor și să lucreze la restabilirea liniilor de transport, punând accentul pe o tehnologie mai puțin energofagă în ceea ce privește emisiile de carbon. Anul trecut, Franța s-a oferit să ajute Ucraina să reconstruiască trei poduri.

Uniunea Europeană va propune interzicerea trecerii prin Rusia a numeroase bunuri către alte țări, ca parte a înăspririi regimului de sancțiuni, relatează Bloomberg, potrivit The Kyiv Independent.

Interdicția se va aplica la „numeroase tehnologii și alte bunuri, inclusiv la mai multe tipuri de vehicule”, însă nu toate articolele vor fi interzise de la tranzitul prin Rusia către țări terțe, au declarat surse anonime pentru Bloomberg.

Mărfurile care trec prin Rusia prezintă riscul de a oferi Moscovei acces la tehnologia din interiorul acestor produse.

Propunerea, aflată în curs de examinare, este probabil menită să îngreuneze posibilitatea Rusiei de a eluda restricțiile comerciale privind produsele electronice de înaltă tehnologie, ceea ce a reușit să facă până acum.

Rusia primește multe dintre aceste produse electronice prin intermediul unor state intermediare precum Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Turcia.

Cu toate acestea, o investigație Reuters a constatat că unele bunuri au fost expediate către Rusia direct din statele UE.

Pe parcursul invaziei Rusiei în Ucraina, grupul de mercenari Wagner a recrutat zeci de mii de deținuți, inclusiv criminali și bărbați condamnați pentru violențe domestice, pentru a lupta în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. Aceștia se întorc acum în orașele lor natale, terorizând comunitățile locale prin comiterea de noi crime, scrie The Guardian.

Se crede că mulți deținuți recrutați au murit în Ucraina, dar cei care au supraviețuit celor șase luni de contract cu organizația paramilitară au obținut grațieri prezidențiale. Potrivit celebrului șef al Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, peste 5.000 de foști criminali au fost deja eliberați.

Unul dintre aceștia este Georgiy Siukayev, care s-a întors recent în orașul său natal, Țhinvali, micuța capitală a regiunii separatiste Osetia de Sud din Georgia, susținută de Moscova. Siukayev, un criminal condamnat, a fost recrutat din închisoare în toamna anului trecut.

Mai multe detalii: Mii de deținuți recrutați de Wagner să lupte în Ucraina se întorc acum acasă, ca oameni liberi și eroi de război. Locuitorii se tem de ce urmează

În urma expulzării diplomaților germani de către Rusia, un oficial al Ministerului german de Externe a declarat că Berlinul și Moscova au fost în contact în ultimele săptămâni cu privire la situația din reprezentanțele lor diplomatice, în special „cu scopul de a reduce prezența serviciilor ruse de informații în Germania”, relatează Reuters.

„Plecarea de astăzi a personalului ambasadei ruse are legătură cu acest lucru”, a adăugat oficialul german.

Ministerul german a refuzat să precizeze câți diplomați ruși au fost expulzați.

Relațiile dintre Rusia și Germania, care obișnuia să fie cel mai mare cumpărător de petrol și gaze rusești, s-au prăbușit de când Moscova și-a trimis forțele armate în Ucraina, în februarie 2022, iar Occidentul a răspuns cu sancțiuni împotriva Rusiei și cu trimiterea de armament în sprijinul Ucrainei.

Forțele regulate ale Rusiei și luptătorii organizației paramilitare Wagner lansează asalturi neîntrerupte asupra orașului Bahmut din estul țării, potrivit comandanților ucraineni aflați pe linia frontului, relatează CNN.

Situația de acolo „rămâne extrem de tensionată”, a declarat pentru televiziunea ucraineană Iurii Fedorenko, comandantul unei companii din cadrul Brigăzii 92 Mecanizată a Ucrainei.

„Luptele sunt extrem de dificile”, a spus Fedorenko. „Inamicul folosește tot potențialul de atac și asalt disponibil, atât în ceea ce privește echipamentul, cât și în ceea ce privește efectivele militare”, a precizat comandantul.

Parașutiștii și forțele speciale ruse s-au alăturat asaltului și au avut un oarecare succes tactic, potrivit comandantului. Trupele ruse recurg la bombardamente din avioane pentru a „distruge literalmente” pozițiile ucrainene, apoi avansează pentru a umple terenul lăsat gol, a declarat Fedorenko.

Dar, a continuat comandantul, trupele Kievului desfășoară o „apărare activă” și recuperează unele poziții, „atât la periferia orașului, cât și în interiorul orașulului, împingând inamicul departe de căile de comunicare și alungându-l de pe pozițiile acestuia”.

Unele poziții trec dintr-o parte în cealaltă pe parcursul bătăliei. Controlate de ucraineni, acestea sunt curerite de ruși, și viceversa.

Un alt ofițer, locotenentul Roman Konon, a declarat că trupele ruse avansează cu o forță fără precedent, distrugând tot ce le stă în cale. Fiecare parte înregistrează pierderi, a spus Konon.

Fedorenko este de acord cu eforturile de luni de zile de apărare a Bahmutului, eforturi prin care trupele ruse sunt „tocate”, susținând că „inamicul suferă pierderi mult mai mari în timpul asaltului decât forțele ucrainene”.

Iar dacă Ucraina ar permite Rusiei să își atingă obiectivele în Bahmut, a mai spus comandantul, atunci această cedare ar elibera „un număr extrem de mare de forțe și mijloace, care în prezent sunt rapid redistribuite în alte zone prioritare și importante pentru inamic”.

Rușii ar putea viza, astfel, orașele estice Marinka sau Lîman, dacă Bahmutul va fi curerit.

Atâta timp cât forțele ruse sunt împiedicate de luptele de la Bahmut să avanseze, Ucraina este capabilă să „distrugă acest potențial de atac și de lovire al inamicului”, a spus Fedorenko.

„Mai devreme sau mai târziu, va trebui să recâștigăm fiecare centimetru, fiecare metru din Bahmut – ceea ce înseamnă că tot ceea ce putem ține aici și acum, trebuie să fie ținut acum”, a mai afirmat comandantul.

Comunitatea internaţională are datoria să sprijine Ucraina, a declarat sâmbătă preşedintele Klaus Iohannis, după o întrevedere cu omologul său chilian, Gabriel Boric, transmite Agerpres.

„În cadrul discuţiilor de astăzi, am prezentat preşedintelui Boric evaluările şi poziţia României ca stat vecin al Ucrainei în privinţa războiului de agresiune declanşat de Rusia. Acesta are consecinţe serioase asupra securităţii României şi în plan european, dar are efecte şi la nivel global, inclusiv asupra Chile. Am convenit că vom continua să lucrăm împreună în forurile multilaterale pentru condamnarea războiului şi pentru promovarea ordinii internaţionale bazate pe norme. Trebuie să fie clar pentru toată lumea: Rusia a încălcat prin forţă suveranitatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Carta ONU. Comunitatea internaţională are datoria să sprijine Ucraina pentru a respinge agresiunea rusă şi pentru a-şi redobândi suveranitatea şi libertatea”, a spus președintele român, la Palatul La Moneda.

La rândul său, preşedintele chilian, Gabriel Boric, a făcut un apel la pace.

„Nu vom obosi să condamnăm acest război de agresiune injust din partea Rusiei în Ucraina. Efectele acestui război sunt departe de Chile, dar oricum ajung şi la noi aşa cum şi în România sunt efectele sancţiunilor, ale creşterii preţurilor la energie, ale inflaţiei. Aici, în Chile, la kilometri distanţă, la fel le trăim. De aceea, facem un apel energic la pace, la respectarea drepturilor omului şi la respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a punctat Gabriel Boric.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a identificat 12 colaboraționiști care i-au ajutat pe ocupanții ruși să-i urmărească penal pe mai mulți ucraineni, prin cazuri fabricate, în regiunea Herson, scrie The Kyiv Independent.

Unul dintre colaboraționiști s-ar fi alăturat voluntar filialei locale a Ministerului de Interne al Rusiei în calitate de așa-numit „anchetator”, fiind implicat în încarcerearea ilegală a rezidenților care se opun ocupației ruse.

SBU ar fi demascat, de asemenea, trei foști ofițeri de poliție care s-au alăturat autorităților de ocupație.

Colaboraționiștii identificați se pare că se află în teritoriile din sudul Ucrainei ocupate de Rusia. Cu toate acestea, serviciul secret susține că știe unde se află aceștia și că desfășoară „măsuri cuprinzătoare pentru a-i aduce în fața justiției” ucrainene.

Un colaboraționist a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru că a furnizat informații care au ajutat la efectuarea unor atacuri rusești asupra regiunii Mikolaiv, anunțase SBU pe data de 15 aprilie.

Mariana Reva, o purtătoare de cuvânt a Poliției Naționale din Ucraina, a declarat pe 11 ianuarie că autoritățile de aplicare a legii au deschis 2.300 de proceduri penale legate de acuzații de colaboraționism.

„Cazurile de colaboraționism variază de la susținerea inamicului pe rețelele sociale, justificarea agresiunii și se încheie cu preluarea unor funcții în cadrul autorităților de ocupație”, a spus Reva.

Un oficial rus a avertizat vineri cu privire la o cursă a înarmării „incontrolabilă” care implică mai multe puteri nucleare, relatează agenția rusă de presă RIA, potrivit Reuters.

„În esență, asistăm la o cursă a înarmării cu rachete cu consecințe greu de prevăzut. Zeci de miliarde de dolari sunt investite în îmbunătățirea tehnologiei rachetelor. Acest proces capătă un caracter incontrolabil”, a declarat ambsadorul plenipotențiar Grigori Mașkov.

RIA a precizat că Mashkov s-a referit, într-un interviu acordat unei reviste, la extinderea rapidă de către China a sistemelor sale de rachete și la capacitățile nucleare ale Israelului, Indiei și Pakistanului.

Mai multe detalii: Lumea se confruntă cu o cursă „incontrolabilă” a înarmării cu rachete nucleare, avertizează un diplomat rus de rang înalt

Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă două decrete, aprobând o propunere a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare de a impune sancțiuni împotriva a 400 de persoane fizice și juridice, scrie The Kyiv Independent.

Sancțiunile vizează 25 de cetățeni ruși, patru cetățeni elvețieni și opt cetățeni din Mali. Lista îi include pe membrii familiei oligarhului rus Vladimir Potanin, pe membrii familiei oficialului rus Suleiman Kerimov și pe rudele unui soldat rus care ar fi fost responsabil de torturarea unui prizonier de război ucrainean.

Sancțiunile vizează, de asemenea, partide politice din Rusia, companii de tehnologie, Comisia Electorală Centrală a Rusiei și unele companii înregistrate în Elveția, Luxemburg, Franța, Cipru și Malta.

Pe 15 aprilie, Zelenski a semnat două decrete de impunere a unor sancțiuni împotriva a peste 690 de persoane fizice și juridice, inclusiv din Rusia.

Potrivit documentelor publicate pe site-ul președinției ucrainene, au fost impuse sancțiuni împotriva mai multor sportivi ruși, precum și împotriva unor motoare de căutare rusești precum Rambler și Yandex.

Criticat de Occident pentru recentele sale comentarii despre războiul din Ucraina, preşedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva a reiterat sâmbătă, la Lisabona, refuzul ţării sale de a ”participa” la conflict şi dorinţa sa de a contribui la o ”soluţie negociată” între Kiev şi Moscova, informează agențiile AFP şi Reuters.

”În timp ce guvernul meu condamnă încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, noi susţinem o soluţie negociată la acest conflict”, a declarat Lula da Silva într-o conferinţă de presă, după o întrevedere cu omologul său portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Lisabona, potrivit Agerpres.

”Avem nevoie urgent de un grup de ţări care să se aşeze la masă atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia”, a precizat preşedintele Braziliei, care a subliniat că ţara sa ”nu vrea să participe la război, dar vrea să construiască pacea”.

”Preşedintele Lula estimează că drumul către o pace justă şi durabilă presupune prioritizarea acestei căi a negocierilor. Poziţia portugheză este diferită: noi suntem de părere că o eventuală cale către pace presupune în prealabil dreptul Ucrainei de a putea reacţiona la invazie”, a reacţionat Rebelo de Sousa.

Lula sa Silva a provocat recent o polemică aprinsă afirmând la Beijing că Statele Unite ar trebui să înceteze ”să încurajeze războiul” din Ucraina şi că Uniunea Europeană ar trebui să ”înceapă să vorbească despre pace”.

Rusia a confirmat sâmbătă că 20 de diplomați germani vor fi expulzați, informează agenția de presă Reuters, preluată de The Guardian.

Inițial, măsura fusese anunțată de Moscova sâmbătă la prânz, fără a fi oferite alte detalii.

Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a confirmat, pentru agenția de presă RIA Novosti, expulzarea a 20 de diplomați germani.

Situația din orașele Avdiivka și Marinka din estul Ucrainei „rămâne foarte dificilă”, trupele Kievului rezistând atacurilor constante ale Rusiei, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, potrivit CNN.

„Bombardamentele de acolo nu se opresc niciodată”, a declarat oficialul, Oleksii Dmytrashkivskyi, la televiziunea națională ucraineană. „Mulțumită bunei activități a artileriei noastre, niciunul dintre atacurile inamicului nu a avut succes”, a precizat reprezentantul armatei ucrainene.

Forțele ruse au „luat cu asalt” pozițiile ucrainene de 24 de ori în zonă pe parcursul ultimei zile, a precizat Dmytrashkivskyi. El a afirmat că asalturile „nu au avut succes” și că trupele Moscovei s-au retras de fiecare dată.

Potrivit purtătorului de cuvânt, Rusia a lansat mai puține atacuri în ultima vreme asupra unui al treilea oraș estic, Vuhledar, care se află la sud-vest de Marinka.

Avdiivka, care găzduiește o mare topitorie, este de luni de zile vizat de trupele ruse, devenind scena unor lupte grele. Orașul este în mare parte distrus, deși aproximativ 1.800 de civili au rămas încă acolo, în ciuda eforturilor de autorităților a-i convinge să plece, spun oficialii locali.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers în Avdiivka marți, în timpul unei vizite în regiunea de pe linia frontului.

Orașul Avdiivka este înconjurat de trupele ruse din trei părți, dar forțele ucrainene controlează încă rutele spre vest.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se va întâlni luni, la New York, cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, relatează agenția rusă de stat TASS, citându-l pe reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, ambasadorul Vasili Nebenzya.

Aproape toți membrii delegației lui Lavrov la Consiliul de Securitate al ONU au primit vize pentru a participa, a precizat Nebenzia pentru postul de televiziune Russia 24, potrivit TASS. El a precizat că încă nu au fost eliberate vize pentru jurnaliștii ruși, informează CNN.

Anterior în cursul acestei săptămâni, Nebenzia a anunțat că Lavrov urmează, în timpul vizitei sale la New York, să discute cu Guterres despre acordul privind exportul cerealelor prin Marea Neagră.

Rusia a preluat președinția Consiliului de Securitate pe 1 aprilie, în ceea ce ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a numit „cea mai proastă glumă de 1 aprilie din lume”.

SUA şi Germania au declarat vineri – în finalul reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina la baza aeriană americană Ramstein din vestul Germaniei – că instruirea soldaţilor ucraineni în utilizarea tancurilor Abrams şi Leopard va începe cât de curând, informează Agerpres preluând agențiile DPA şi Reuters.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat vineri seara că SUA intenţionează să livreze Germaniei tancuri Abrams în următoarele săptămâni pentru a antrena soldaţi ucraineni.

Instruirea, despre care presa americană relatase anterior şi a fost confirmată de Austin, va avea loc la centrul de antrenament militar de la Grafenwoehr, în sudul Germaniei. Procesul de formare este programat să dureze aproximativ zece săptămâni, cu circa 250 de soldaţi ucraineni care vor fi instruiţi, potrivit DPA.

„Tancurile M1 (Abrams) vor face diferenţa atunci când vor fi livrate”, a remarcat generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al SUA, după reuniunea de la Ramstein.

Deocamdată, tancurile Abrams destinate Ucrainei sunt încă în curs de reparaţii. Dar, Lloyd Austin a afirmat că livrarea tancurilor Ucrainei a fost accelerată. Pentagonul anunţase recent că tancurile vor fi livrate abia în toamnă.

Mult aşteptata decizie de a trimite 31 de tancuri în Ucraina a fost luată în ianuarie în contextul în care Germania nu se hotăra dacă să trimită sau nu tancuri Leopard Kievului.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunţat că instruirea soldaţilor ucraineni în utilizarea tancurilor Leopard va începe în curând şi pe teritoriul german, după ce astfel de antrenamente au avut loc până acum în Polonia.

El a anunţat că încă de sâmbătă, 22 aprilie, circa 100 de soldaţi ucraineni vor începe să fie pregătiţi în utilizarea tancurilor Leopard 1.

Cele aproximativ 80 de tancuri Leopard 1 şi 2 promise de Germania ar trebui să fie livrate Ucrainei până la sfârşitul primului semestru al acestui an, a adăugat Pistorius.

Ucraina intenționează să implementeze un software de la furnizorul american de analiză a datelor Palantir Technologies Inc. care să o ajute în urmărirea penală a presupuselor crime de război comise de Rusia, a declarat compania pentru Reuters.

Palantir, care a furnizat deja Ucrainei sisteme ce ar putea să o ajute să țintească mai precis tancurile și să sprijine refugiații, lucrează acum cu biroul procurorului general al țării pentru a permite anchetatorilor din întreaga Europă să pună în comun și să proceseze datele, a precizat compania.

Software-ul său va combina informațiile și imaginile din satelit pentru a construi o hartă a dovezilor, spre exemplu stabilirea proximității echipamentelor rusești față de scenele crimelor sau agregarea fotografiilor pe care ucrainenii le-au încărcat pe rețelele de socializare, a precizat Palantir.

Andriy Kostin, procurorul general al Ucrainei, a spus, într-o declarație furnizată de Palantir: „Analizarea acestei cantități de probe ar fi practic imposibilă fără soluții IT moderne”.

Datele pe care software-ul Palantir le va procesa se referă la acuzații de presupuse omoruri, violuri, tortură și distrugeri, parte din cele peste 78.000 de infracțiuni raportate în Ucraina de la începutul invaziei ruse Rusiei, în urmă cu mai bine de un an.

Moscova a negat că ar fi atacat civili sau că ar fi comis crime de război.

Guvernul ucrainean solicită returnarea fiecărui ucrainean luat prizonier de Rusia, a declarat sâmbătă un înalt oficial militar, potrivit CNN.

„Dacă există cel puțin o mică speranță că această persoană este în viață, vom cere (Rusiei) ca această persoană să se întoarcă acasă. Munca nu se va opri până când nu-i vom returna pe toți, vii sau morți”, a declarat Bohdan Okhrimenko, un oficial din cadrul Comandamentului de coordonare privind tratamentul prizonierilor de război.

În cadrul unui eveniment organizat la Kiev, Okhrimenko a precizat că aproximativ 2.230 de ucraineni au fost aduși acasă din captivitatea rusă de la începutul invaziei pe scară largă.

Aproximativ 20% dintre aceste persoane fuseseră date dispărute, potrivit lui Okhrimenko. El a precizat că nu a existat „nicio confirmare, nicio dovadă” că aceste persoane se aflau în captivitate, astfel că au fost considerate dispărute până când au fost găsite.

Oleh Kotenko, comisarul ucrainean pentru persoane dispărute, a declarat sâmbătă: „În vremuri de război, trebuie să facem tot ce putem pentru a ne asigura că familiile (persoanelor dispărute) știu că statului îi pasă de ele.”

Biroul comisarului are sarcina de a căuta persoane, de a analiza informațiile și de a comunica cu rudele celor dispăruți, a precizat Kotenko. Biroul include un centru de apeluri, precum și mai multe echipe pe teren care caută persoanele dispărute în zonele recent eliberate.

Soldații ucraineni au declarat pentru The Times că au rămas fără muniție pentru apărarea antiaeriană, în timp ce trupele ruse au început recent să trimită mai multe elicoptere și avioane pentru a ataca Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Forțele aeriene ucrainene au avertizat recent că rușii ar putea recurge la efectuarea mai multor lovituri aeriene, ținute până acum la distanță de armele letale ale apărării antiaeriene ucrainene.

Situația dezastruoasă a Ucrainei în ceea ce privește muniția ar putea încuraja și ajuta forțele ruse să preia controlul asupra cerului, au spus soldații ucraineni pentru The Times.

Documentele Pentagonului scurse online în luna aprilie au dezvăluit că SUA se așteaptă ca Ucraina să rămână fără rachetele sale primare de apărare antiaeriană în luna mai, dacă nu primește mult mai multă muniție foarte repede.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a fost uzată de o iarnă cu raiduri regulate cu rachete și drone rusești.

Forțele aeriene ucrainene afirmă că Rusia își modifică bombele pentru a le transforma în bombe ghidate, extinzându-le raza de acțiune și permițând bombardierelor să aplice lovituri precise.

Rușii își îmbunătățesc de asemenean capacitățile de bruiaj, folosind sisteme despre care soldații ucaineni cred că au sosit recent din China, potrivit The Times.

Forțele aeriene ucrainene au avertizat pe 8 aprilie cu privire la intensificarea atacurilor aeriene ale Rusiei și au reînnoit apelul către aliați de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16. Ucraina a făcut apel în repetate rânduri la aliații săi occidentali pentru trimiterea de avioane de luptă F-16, astfel încât să-și poată proteja spațiul aerian de atacurile rusești și să-și pregătească viitoarea contraofensivă. Cu toate acestea, aliații occidentali au respins până acum ideea.

Cele șase tancuri Leopard promise Ucrainei de către Spania au plecat sâmbătă către destinaţie, unde vor ajunge în câteva zile, a anunţat ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles.

”Tancurile Leopard şi 20 de vehicule de transport au fost îmbarcate în portul Santander (nord) şi se îndreaptă spre Ucraina, unde vor ajunge în 5-6 zile”, a declarat Margarita Robles în faţa presei, potrivit Agerpres.

”Există alte patru tancuri Leopard în reparaţii şi, la finalul reparaţiilor, ele vor pleca de asemenea către Ucraina”, a adăugat ea.

Madridul anunţase trimiterea acestor tancuri în cadrul ajutorului statelor europene pentru Ucraina.

Rusia va răspunde ‘în oglindă” la eventuala expulzare în masă a diplomaţilor săi din Berlin, a avertizat sâmbătă Ministerul rus de Externe, potrivit agențiilor de presă Reuters şi TASS.

„Autorităţile germane au decis, se pare, o nouă expulzare în masă de angajaţi ai misiunilor diplomatice ruse din Germania. Condamnăm cu tărie aceste acţiuni ale Berlinului, care continuă să distrugă în mod sfidător întreaga gamă a relaţiilor ruso-germane”, afirmă ministerul rus, fără să precizeze numărul de diplomaţi ruşi vizaţi, potrivit Agerpres.

Relaţiile dintre Moscova şi Berlin, care a fost până recent cel mai mare cumpărător de petrol şi gaze ruseşti, s-au deteriorat de când Rusia a trimis trupe în Ucraina în februarie 2022, iar Occidentul a răspuns cu sancţiuni.

Mai multe detalii: Moscova amenință că va răspunde cu aceeași monedă la expulzarea în masă a diplomaților ruși de la Berlin

Evgheni Prigojin, fondatorul și proprietarul companiei militare private ruse Wagner, a declarat Nikolai, fiul lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a fost artilerist în cadrul grupării sale de mercenari. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu acordat bloggerului militar Aleksandr Simonov și preluate de canalul de Telegram al lui Progojin, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„Dintre toți cunoscuții mei, și voi spune asta în premieră, Dmitri Peskov a venit la mine și mi-a spus: «Ia-l pe Nikolai și pune-l artilerist»”. Tânărul a fost un soldat absolut normal, s-a târât în mlaștini până la genunchi alături de camarazii săi și a îndeplinit toate misiunile”, a explicat Prigojin.

Mai multe detalii: Fiul purtătorului de cuvânt al Kremlinului a luptat în gruparea de mercenari Wagner, anunță Evghei Prigojin: „Tatăl său mi-a zis: «Ia-l și pune-l artilerist»”

Peste 3.000 de locuitori ai orașului rus rus Belgorod au fost evacuați din clădirile situate în apropierea locului unde joi seară a explodat o bombă aeriană, după ce a fost găsit un al doilea dispozitiv, a anunțat sâmbătă Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii ruse cu acelaşi nume, situată la granița Rusiei cu Ucraina, potrivit Agerpres.

„Geniştii au găsit un dispozitiv exploziv. Specialiştii Ministerului rus al Apărării au luat decizia de a-l dezamorsa pe poligon”, a explicat guvernatorul regional, pe canalul său de Telegram.

Ca urmare, a spus el, a fost luată decizia de a evacua 17 clădiri adiacente pe o rază de 200 de metri.

Mai multe detalii: În orașul Belgorod a fost găsită o doua bombă aeriană, după explozia care a lăsat în urmă un crater uriaș. 3.000 de oameni, evacuați

Ministerul rus al Apărării a afirmat că a capturat alte trei districte în partea de vest a orașului Bahmut din regiunea Donețk, puternic disputat, relatează The Guardian.

„Trupele aeropurtate au reținut unitățile ucrainene pe flancuri și au sprijinit acțiunile echipelor de asalt pentru cucerirea orașului”, a precizat ministerul în ultimul său buletin.

Trupele care au continuat să intre în Bahmut ar face parte din grupul de mercenari Wagner.

Ucraina intenționează să implementeze un software de la furnizorul american de analiză a datelor Palantir Technologies pentru a o ajuta în urmărirea penală a presupuselor crime de război comise de Rusia, a declarat compania pentru Reuters.

Palantir, care a furnizat Ucrainei sisteme care ar putea să o ajute să țintească tancurile și să sprijine refugiații, lucrează acum cu biroul procurorului general al țării pentru a permite anchetatorilor din întreaga Europă să pună în comun și să proceseze datele, anunţă compania.

Software-ul său va combina informațiile și imaginile din satelit pentru a construi o hartă a dovezilor, de exemplu stabilind proximitatea echipamentelor rusești față de scenele crimelor sau agregând fotografiile pe care ucrainenii le-au încărcat pe rețelele de socializare, a precizat Palantir.

Datele pe care software-ul Palantir le va procesa se referă la acuzații de presupuse crime, violuri, tortură și distrugeri, parte din cele peste 78.000 de infracțiuni raportate în Ucraina de la începutul războiului, declanşat de Rusia.

Moscova a negat că ar fi atacat civili sau că ar fi comis crime de război.

O bombă ghidată lansată de pe un avion rusesc Sukhoi Su-35 a explodat în jurul orei 1:35 în zona Orlykivka, localitate din regiunea Cernihiv, a anunțat sâmbătă Comandamentul Operațional „Nord” al Ucrainei. Nu s-au înregistrat victime, potrivit armatei, notează The Kyiv Independent.

Introduse la începutul acestui an, bombele ghidate ale Rusiei sunt modificate pentru a fi lansate de către avioanele de vânătoare de la distanțe sigure. Ele sunt lansate de dincolo de razele de acțiune eficiente ale apărării aeriene ucrainene și, deocamdată, Ucraina nu are decât foarte puține sau deloc instrumente pentru a le contracara.

La începutul lunii aprilie, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a declarat că Rusia lansează zilnic până la 20 de bombe ghidate de aviație împotriva Ucrainei.

Rusia le desfășoară de-a lungul liniei frontului și a altor poziții din Ucraina cu ajutorul avioanelor de luptă Sukhoi Su-34 și Su-35, a spus Ihnat.

Președintele Zelenski i-a mulțumit premierului canadian, Justin Trudeau, pentru că a acordat un ajutor militar suplimentar Ucrainei, transmite Sky News.

„Recunoscător lui Justin Trudeau pentru pachetul suplimentar de ajutor militar. Canada și poporul canadian demonstrează că lumea liberă este puternică alături de noi, deoarece ne protejăm țara și valorile comune. Mulțumesc, Canada, pentru sprijinul continuu până la victoria noastră”, a scris Zelenski.

Grateful to PM @JustinTrudeau for additional package of military aid. Canada and Canadian people demonstrate that the free world stands strong with us, as we are protecting our country and shared values. Thank you, Canada, for ongoing support till our victory.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 21, 2023

Spania intenționează să livreze șase dintre tancurile sale Leopard 2A4 promise Ucrainei „în zilele următoare”, a declarat ministrul de externe al țării, Jose Manuel Albares, pentru grupul media german Funke, relatează The Kyiv Independent.

„După aceea, va exista un al doilea pachet cu încă patru tancuri”, a spus Albares, citat de publicația germană Tagesschau.

Anterior, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, anunţa că tancurile Leopard 2A4 vor părăsi țara în a doua jumătate a lunii aprilie, în timp ce, inițial, livrarea urma să aibă loc „imediat după Paște”, la 9 aprilie.

Deși Spania a promis să trimită cel puțin 10 dintre tancurile sale de fabricație germană în Ucraina în 2022, transferul a fost amânat din cauza stării tehnice precare a acestora. Tancurile nu au mai fost folosite din anii 1990 și necesită reparații și teste de pregătire pentru luptă.

În afară de cele șase care urmează să fie trimise în curând, ministrul spaniol al Apărării a declarat că armata a început reparațiile la celelalte patru.

Potrivit secretarului american al apărării Austin Lloyd, Grupul de contact pentru apărare din Ucraina a livrat peste 230 de tancuri și 1.550 de vehicule blindate „în doar câteva luni”.

Potrivit lui Austin, Ucraina a mai primit și alte echipamente și muniții pentru a susține mai mult de nouă noi brigăzi blindate.

Anterior, Austin a declarat că nouă țări occidentale s-au angajat să furnizeze peste 150 de tancuri Leopard 2 Ucrainei.

Până în prezent, Germania a livrat 18 tancuri Leopard 2A6, Portugalia a livrat trei, iar Polonia a transferat 14 din variantele 2A4. Marea Britanie a livrat, de asemenea, 14 tancuri Challenger 2.

Tancurile americane Abrams „vor face diferența” în Ucraina, potrivit generalului de armată Mark Milley, şeful Statului Major. Totuşi, acestea nu vor fi un „glonț de argint”, adaugă generalul, transmite Sky News.

„Sunt subiectiv, dar cred că tancul M1 este cel mai bun tanc din lume. Cred că tancul M1, atunci când va fi livrat, va face diferența. Dar aș avertiza, de asemenea, că nu există un glonț de argint în război”, a spus acesta în timpul unei conferințe de presă în Germania.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunţat sâmbătă, 22 aprilie, că Rusia a pierdut 185.730 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale, după ce în urmă cu o zi au pierdut 680 de luptători, arată The Kyiv Independent.

Rusia a pierdut, de asemenea, 3.672 de tancuri, 7.130 de vehicule blindate de luptă, 5.718 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.832 de sisteme de artilerie, 539 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 289 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 293 de elicoptere, 2.398 de drone și 18 ambarcațiuni.

These are the indicative estimates of Russias combat losses as of April 22, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/0n9G4krXI6

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 22, 2023

Echipele de căutare ale Forțelor Armate ale Ucrainei au recuperat aproape 500 de cadavre ale soldaților ucraineni căzuți de la începutul invaziei ruse, potrivit colonelului Volodimir Liamzin de la Forțele Armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Începând cu 20 aprilie, echipele de căutare care lucrează direct pe linia frontului au cercetat aproape 600 de locuri din întreaga țară, a declarat colonelul, citat de agenția de știri de stat ucraineană Ukrinform.

Peste 7.000 de militari ucraineni sunt considerați persoane dispărute la data de 18 aprilie.

Aproximativ 60-65% dintre dispăruți se dovedesc de obicei a fi în captivitate, în timp ce restul ar putea să nu mai fie în viață, potrivit lui Oleh Kotenko, comisarul ucrainean pentru persoane dispărute.

Colonelul Liamzin a mai spus că echipele de căutare ale armatei ucrainene pot ajunge în zone în care echipele comisiei pentru persoane dispărute nu au acces.

Forțele ruse au folosit un nou lot de drone „kamikaze” Shahed de fabricație iraniană pentru a ataca Ucraina pentru a treia zi consecutiv, vizând Kievul pentru prima dată în ultimele 25 de zile, precizează specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport din 21 aprilie, citat de The Kyiv Independent.

ISW o citează pe purtătoarea de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, care a declarat că forțele ruse au așteptat până când a sosit o nouă livrare de drone Shahed pentru a le folosi pentru noi lovituri împotriva Ucrainei. De asemenea, ea a menționat că utilizarea de către Rusia a rachetelor a scăzut.

Din cele 26 de drone pe care Rusia le-a lansat asupra Ucrainei în perioada 19-20 aprilie, forțele ucrainene au doborât 21, iar din cele 12 drone lansate în intervalul 20-21 aprilie, Ucraina a doborât opt, mai notează ISW, citând Statul Major ucrainean.

În cea mai recentă serie de atacuri cu drone, Rusia a vizat regiunile Kiev, Odesa, Poltava, Vinița, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Harkov și Cernihiv, mai notează specialiștii americani.

Atacurile au provocat daune infrastructurii civile în din Vinița și Poltava. Administrația militară a orașului Kiev nu a raportat pagube, dar a precizat că atacurile au fost primele care au vizat Capitala după o pauză de 25 de zile.

Ministrul portughez al Apărării, Elena Carreiras, a anunțat în urma reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei în formatul Ramstein, că țara sa va transfera Kievului cinci vehicule blindate, relatează Ukrainska Pravda.

„Portugalia va trimite cinci vehicule blindate de salvare și medicale Ucrainei – trei de tip M113 și două de tip M577”, a anunțat ministerul într-un mesaj pe Twitter.

Participanții la reuniunea în format Ramstein au semnat vineri, 21 aprilie, un protocol de intenție privind înființarea în Polonia a unui Centru de întreținere și service pentru tancurile de luptă principale Leopard 2, livrate anterior Ucrainei.

În cadrul reuniunii Grupului de contact, Republica Cehă și-a exprimat disponibilitatea de a moderniza alte câteva zeci de tancuri T-72 în cadrul unui proiect de parteneriat cu Statele Unite și Olanda, pentru a consolida sprijinul militar pentru Kiev.

De asemenea, ministrul leton al Apărării, Inara Murniece, a anunțat la Ramstein decizia de a transfera Kievului toate sistemele de rachete antiaeriene portabile Stinger pe care le deține țara sa.

Ministerul rus de Externe a emis vineri un avertisment cu privire la declarațiile „periculoase” ale NATO privind aderarea Ucrainei la alianță, scrie CNN.

„NATO își fixează obiectivul de a «învinge» Rusia în Ucraina și, pentru a motiva Kievul, promite că, după încheierea conflictului, țara poate fi acceptată în alianță”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Maria Zaharova.

Declarația părții ruse vine după ce secretarul general al NATO, Jen Stoltenberg, a vizitat joi Kievul și a declarat că „viitorul Ucrainei este în NATO”.

Stoltenberg a declarat că a discutat cu președintele Volodimir Zelenski despre o „inițiativă de sprijin multianual”, adăugând că aceasta va ajuta Ucraina să treacă de la echipamentele și doctrinele din epoca sovietică la „standardele NATO”.

„Astfel de declarații sunt lipsite de viziune și de-a dreptul periculoase. Acestea pot duce la prăbușirea, într-un final, a sistemului de securitate european”, a declarat Zaharova.

Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie au auzit bombardamente aproape în fiecare zi în ultima săptămână, a anunțat vineri agenția într-o actualizare, potrivit CNN.

La un moment dat, li s-a spus să se adăpostească din cauza pericolelor potențiale, potrivit unei actualizări a directorului general al AIEA, Rafael Grossi.

„Am văzut indicii clare de pregătiri militare în zonă când am vizitat centrala nucleară Zaporojie în urmă cu puțin peste trei săptămâni. De atunci, experții noștri de la fața locului au raportat frecvent despre faptul că au auzit detonări, sugerând uneori bombardamente intense nu departe de locatie. Sunt profund îngrijorat de situația de la centrală”, a declarat Grossi.

Centrala se bazează în continuare pe o singură linie electrică funcțională „pentru energia electrică externă de care are nevoie pentru răcirea reactoarelor și pentru alte funcții esențiale de securitate și siguranță nucleară”, a adăugat Grossi. Înainte de război, centrala avea patru astfel de linii electrice.

În plus, din cauza „reducerii semnificative” a personalului de pe amplasament, centrala „nu are în prezent un program sistematic de întreținere și inspecție în exploatare”, a spus Grossi.

Un cleric al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Patriarhia Moscovei, condamnat pentru colaboraționism, a fost predat Rusiei în schimbul a 28 de prizonieri de război ucraineni, a declarat pentru Interfax Ucraina șeful Serviciului de Securitate, Vasil Maliuk, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit sursei Ukrainska Pravda din cadrul forțelor de ordine, Maliuk s-a referit la Andrii Pavlenko, un preot din Lisichansk, care a fost găsit vinovat de trădare și risca 12 ani de închisoare.

Pavlenko a fost transferat în Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri, pe 14 decembrie 2022, unde a fost întâmpinat personal de fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a scris presa ucraineană.

În interviul acordat Interfax Ucraina, Maliuk a declarat că, începând din 2022, forțele de ordine ucrainene au deschis dosare penale împotriva a 61 de membri ai bisericii controlate de Rusia.

Șapte clerici ai Bisericii au fost condamnați pentru colaboraționism și trădare, doi dintre ei fiind schimbați cu prizonieri de război ucraineni.

Ucraina îi acuză de mult timp pe reprezentanții Patriarhiei Moscovei în Ucraina că servesc drept canal de propagandă al Kremlinului pe frontul religios.

Ambasadorul general al Ministerului rus de Externe a avertizat în legătură cu o cursă a înarmării „incontrolabilă” și a subliniat că este necesar ca Rusia să își consolideze potențialul de rachete tactice, potrivit CNN.

„În esență, asistăm la o cursă a înarmării cu rachete cu consecințe greu de prevăzut. Zeci de miliarde de dolari sunt investite în îmbunătățirea tehnologiei rachetelor. Acest proces devine incontrolabil”, a scris Grigori Mashkov în revista Ministerului rus de Externe International Affairs.

Mashkov a mai scris că „există o nevoie evidentă pentru Rusia de a-și consolida potențialul de rachete tactice, de a crește și mai mult eficiența utilizării acestora și de a stoca în avans arme cu rachete pentru a răspunde în mod eficient la orice provocări la adresa securității naționale, inclusiv în Kaliningrad, unde NATO și-a propus să cucerească teritoriul rusesc sub tunurile MLRS [sisteme de rachete cu lansare multiplă] americane”.

Exclava rusă Kaliningrad este un teritoriu izolat, dar important din punct de vedere strategic, situat pe coasta baltică.

De când Rusia a invadat Ucraina anul trecut, experții s-au temut că Kaliningrad ar putea deveni un punct de focar în tensiunile dintre Moscova și Europa. Este cel mai vestic teritoriu al Rusiei și singura parte a țării înconjurată de state UE.

În articol, Mashkov a mai spus că, odată ce tratatul de reducere a armelor nucleare New START va expira în 2026, ar putea exista un „vid” în stabilitatea strategică.

Urmărește-ne pe Google News