Război în Ucraina, ziua 425 | Rușii au trecut pe poziții defensive în majoritatea zonelor de luptă, susțin serviciile secrete ucrainene

Orice fel de „linii roșii” autoimpuse în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei trebuie depășite pentru a asigura victoria acesteia împotriva Rusiei, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda, într-un interviu acordat luni publicației germane Der Spiegel, potrivit The Kyiv Independent.

Referirea lui Nauseda la „liniile roșii” a apărut atunci când a vorbit despre modul în care Germania a trecut de la a promite Ucrainei doar căști și veste de protecție la aprobarea exportului de tancuri Leopard 1 și 2, adăugând că „deciziile Germaniei nu trimit un semnal pozitiv doar Ucrainei, ci și tuturor celorlalți aliați din NATO”.

„Este destul de clar pentru mine că trebuie să depășim toate liniile roșii. În caz contrar, pierdem timp. În fiecare zi, oamenii sunt uciși și torturați. Deportarea copiilor este la ordinea zilei, la fel ca și bombardarea infrastructurii. În retrospectivă, am pierdut timp pentru că am ezitat mult timp să luăm anumite decizii”, a declarat Nauseda.

Recomandări

Mircea Geoană și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. „România are nevoie de lideri care să asculte” | VIDEO

Președintele lituanian a subliniat că decizia aliaților occidentali de a furniza tancuri la atâtea săptămâni distanță după începerea războiului a avut „un cost foarte mare” și că este imperios necesar să se înțeleagă că Rusia este un „agresor foarte periculos care nu cunoaște granițe”.

De aceea, o altă „linie roșie” care ar trebui depășită este livrarea către Ucraina de avioane de luptă avansate de tip occidental, potrivit lui Nauseda.

„Spațiul aerian este un element important în acest război. Iar pentru ca Ucraina să se poată apăra eficient, are nevoie de avioane și de mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Acest lucru este important nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea noastră”, a spus el.

Criticii susțin că refuzul aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, Typhoon și Dassault, precum și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea împiedica Kievul să-și lanseze contraofensiva și să elibereze restul teritoriului ucrainean.

Nauseda a continuat spunând că împingerea Ucrainei la masa negocierilor ar permite Rusiei „să se consolideze, să facă o pauză și apoi să atace din nou”.

Potrivit lui Nauseda, Rusia „ar cere concesii nerealiste. Dar nimeni nu are dreptul să ceară unei țări libere și independente să își vândă teritoriul pentru pace. Acest lucru este inacceptabil. Ucraina este singura care poate și trebuie să decidă acest lucru”.

Recomandări

ANALIZĂ | Dronele și rachetele rusești depășesc granițele Ucrainei și ajung inclusiv în România. Unde sunt liniile roșii ale NATO

Cuvintele președintelui lituanian contrastează puternic cu relatarea Bloomberg din 18 aprilie, potrivit căreia președintele francez Emmanuel Macron dorește ca Beijingul să ajute la aducerea Ucrainei și a Rusiei la masa negocierilor, potențial până în vară, notează The Kyiv Independent.

Nauseda a discutat, de asemenea, despre viitorul summit NATO de la Vilnius, afirmând că acesta va fi „un moment important din punct de vedere istoric”, în care alianța militară poate arăta că este „conștientă de pericolul” reprezentat de Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pe 20 aprilie, în timpul unei întâlniri cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev, că aderarea Ucrainei la NATO va fi „o prioritate pe ordinea de zi” la summitul programat în luna iulie.

Partizanii ucraineni au aruncat în aer un punct de control al rușilor în regiunea ocupată Herson, a anunțat luni Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Conform Centrului, membrii mișcării de partizani Atesh au vizat cu explozibili artizanali un punct de control rusesc din apropierea orașului Oleșkî.

Recomandări

Dacă n-ai râs de cărțile lui Iohannis, n-ai dreptul să râzi de Ciucă

În urma atacului, partea rusă a înregistrat victime, a precizat Centrul Național de Rezistență.

Acesta le-a mulțumit locuitorilor din teritoriile ocupate pentru că au furnizat informații despre mișcările și pozițiile forțelor ruse de ocupație.

Partizanii ucraineni au acționat de mai multe ori în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, vizând atât liniile de aprovizionare logistică ale rușilor, cât și oficiali politici și militari care lucrează în numele regimului rus.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au avansat pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Mariinka, peste 30 de atacuri ale acetora fiind respinse. De asemenea, forțele aeriene ucrainene au efectuat în cursul zilei șase lovituri asupra zonelor în care erau concentrați soldații ruși și echipamentele militare ale acestora, a anunțat luni Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astfel, pe parcursul zilei, forțele ruse au lansat 6 rachete și 47 de lovituri aeriene, efectuând 25 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a infrastructurii critice a așezărilor. Probabilitatea unor noi lovituri aeriene și cu rachete pe teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”, a transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Rusia își concentrează eforturile principale pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Mariinka. Aici, peste 30 de atacuri ale rușilor au fost respinse. Luptele cele mai crâncene continuă pentru controlul orașelor Bahmut și Mariinka, a precizat Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat șase lovituri asupra zonelor de concentrare a personalului și echipamentelor militare rusești în cursul zilei. De asemenea, au fost doborâte două drone rusești de recunoaștere, se precizează în actualizare.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit un sistem de rachete antiaeriene și două stații de război electronic ale rușilor pe parcursul ultimelor 24 de ore, potrivit aceleiași surse.

Oficialii ucraineni afirmă că strategia rușilor în regiunea estică Donețk s-a schimbat ușor, dar orașul Bahmut și orașele în ruină Mariinka și Avdiivka rămân în continuare în centrul atacurilor efectuate de trupele Moscovei, scrie CNN.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a transmis luni, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia, că au avut loc 47 de atacuri aeriene ale avioanelor rusești pe parcursul ultimelor 24 de ore și că peste 30 de asalturi terestre au fost respinse.

Forțele ucrainene „se agață” în continuare de părți din orașul Bahmut și de calea de acces dinspre vest. Statul Major General al Ucrainei a precizat că „pe parcursul zilei, inamicul a desfășurat acțiuni ofensive fără succes în direcția Novomarkove și Hromove”, așezări situate la nord-vest și vest de orașul Bahmut.

Ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că, în sectorul de front de la Bahmut, rușii au folosit ceea ce ea a numit „tactica siriană” de distrugere totală a clădirilor și instalațiilor.

Mai multe detalii: Ce schimbare a strategiei rușilor în asaltul asupra regiunii Donețk au detectat oficialii ucraineni, care vorbesc despre folosirea „tacticilor siriene” în Bakhmut

Rusia poate lansa operațiuni ofensive pe mai multe fronturi odată ce vremea se va îmbunătăți, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby, într-un interviu acordat postului Voice of America, potrivit The Kyiv Independent.

„Știm că în primăvară, când vremea se îmbunătățește, și deja începe să se îmbunătățească, ne putem aștepta ca rușii să vrea să pornească ofensiva în anumite zone”, a declarat Kirby.

„Nu știm exact unde și cum o vor face, dar vrem să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să se apere mai bine împotriva ei”, a precizat reprezentantul Casei Albe.

În cazul în care Moscova decide să lanseze operațiuni ofensive, rușii „ar avea capacitatea de a le desfășura” și de aceea SUA „dezvoltă capacitățile” pe care le oferă Ucrainei, a adăugat Kirby.

Potrivit lui Kirby, principalele nevoi ale armatei ucrainene sunt vehiculele blindate, artileria, apărarea antiaeriană și sprijinul logistic.

La sfârșitul lunii martie, Kirby a declarat pentru CNN că probabilitatea ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă, în momentul în care și ucrainenii se pregătesc de o contraofensivă de primăvară, face ca următoarele săptămâni de război să fie „critice” și că SUA și alți aliați occidentali trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a se asigura că Ucraina este pregătită.

Oficialii americani au declarat vineri că 250 de soldați ucraineni vor fi instruiți „în următoarele săptămâni” cu privire la modul de întreținere și utilizare a 31 de tancuri principale de luptă M1A1 Abrams. Pregătirea va dura în total 10 săptămâni, iar la finalizarea acesteia cele 31 de tancuri de luptă M1A1 vor fi trimise pe linia frontului.

O femeie de origine asiatică a intrat luni, 24 aprilie, în sediul Ambasadei Rusiei la Washington și a lăsat două valize în care sunt suspectate că se află dispozitive explozive. La fața locului, s-au deplasat polițiștii și geniștii americani, relatează agenția rusă de presă TASS.

Potrivit informațiilor TASS, care citează o sursă din interiorul ambasadei, alerta a fost dată la ora locală 12.43 (19.44, ora României) despre faptul că „o femeie asiatică de vârstă mijlocie a lăsat două valize la poarta principală a Ambasadei Rusiei, situată pe strada Wisconsin Avenue”.

Potrivit sursei citate, suspecta a fugit de la fața locului, iar în prezent este căutată de autoritățile americane.

Citeşte întreaga ştire: Alertă cu bombă la Ambasada Rusiei în SUA. Presa rusă anunță că o femeie a lăsat două valize în sediu

Preşedintele francez Emmanuel Macron anunţă luni, la peste zece luni de la vizita sa în Ucraina, că se va întoarce în această țară „în săptămânile sau lunile următoare”, atunci când va fi „momentul potrivit” pentru a fi „util”, informează AFP.

Liderul francez a reacționat, astfel, în cadrul unei conferinţe de presă, ținută la Ostende, în Belgia, la un summit al Mării Nordului, în urma declaraţiilor polemice de vineri ale ambasadorului Chinei în Franţa.

„Evident, mă voi întoarce în săptămânile următoare, lunile următoare, imediat ce vom fi definit împreună cu partenerii noştri europeni şi preşedintele Zelenski momentul potrivit, în Ucraina”, a spus Macron.

„De fiecare dată am avut grijă să am o abordare utilă, adică să fiu prezent în Ucraina pentru a aduce rezultate sau în momente care erau decisive”, a precizat președintele francez, subliniind că a discutat, la jumătatea lunii aprilie, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Azamat Uldarov, fostul comandant din cadrul grupului de mercernari Wagner care a mărturisit în mod public că a comis crime de război în Ucraina, a fost reținut și amenințat în regiunea Saratov, scrie luni publicația independentă rusă Meduza, potrivit The Kyiv Independent.

Autoritățile l-au reținut pe Uldarov pentru interogatoriu, la departamentul de investigații fiind întâmpinat de patru mercenari Wagner care l-au agresat fizic și l-au amenințat pentru că a mărturisit crimele comise, relatează Meduza.

Publicația rusă de opoziție Gulagu.net a publicat pe 17 aprilie un videoclip în care Uldarov și Alexey Savichev, ambii foști deținuți, au mărturisit crimele de război pe care le-au comis în Bahmut pe vremea când luptau alături de unitățile grupului de mercenari Wagner.

În interviul acordat Gulagu.net, Uldarov a declarat că au primit ordin de la însuși fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin, să facă „curățenie” în Soledar și Bahmut, ceea ce înseamna să ucidă pe oricine întâlnea.

Savichev a recunoscut că a aruncat în jur de 30 de grenade într-o groapă cu 50-60 de prizonieri de război ucraineni răniți și dezertori Wagner, adăugând că „a preferat să îndeplinească ordinul și să meargă să se încălzească, deoarece era foarte frig”.

Uldarov a recunoscut, de asemenea, că a ucis câteva sute de civili ucraineni care se adăposteau într-un subsol, precum și o fetiță care țipa și care se pare că nu avea mai mult de cinci sau șase ani. Ulterior, Savichev a declarat pentru publicația independentă rusă Vertska că mărturisirea sa despre uciderea a zeci de civili ucraineni, inclusiv copii, reprezintă „doar 10%” din ceea ce a putut împărtăși.

„Am spus doar 10% din ceea ce se putea spune. Iar pentru aceste 10%, acum mă ascund, fug ca un șobolan prin Rusia”, a declarat Savichev.

Prigojin a răspuns pe 18 aprilie afirmațiilor făcute de Savichev și Uldarov, calificându-le drept „o minciună flagrantă”, adăugând că organizația Wagner „nu s-a atins niciodată și nu se atinge” de copii. El a mai spus că oamenii care „răspândesc minciuni” despre Wagner sunt considerați inamici și că vor fi tratați „într-un mod special”.

Premierul Estoniei și-a exprimat luni speranța, în timpul unei vizite în orașul ucrainean Jîtomir, că negocierile pentru aderarea Ucrainei la UE ar putea începe în acest an, scrie Al Jazeera.

Kaja Kallas, vorbind alături de președintele ucrainean Volodimir Zelensk, a declarat că Ucraina trebuie să facă eforturi pentru a îndeplini standardele de aderare la UE.

„Va fi un proces greu și cerințele trebuie îndeplinite sută la sută”, a spus ea. „Sperăm ca Ucraina să poată lansa negocierile de aderare la UE în acest an”, a mai spus șefa guvernului de la Tallin.

Uniunea Europeană și Ucraina își vor recunoaște în viitor și pune în aplicare reciproc hotărârile judecătorești în materie civilă și comercială, scrie Al Jazeera.

Statele membre ale UE au votat pentru a stabili relații în domeniul judiciar cu Ucraina în temeiul tratatului internațional relevant, a anunțat Consiliul UE.

Consiliul a stabilit că nu există obstacole fundamentale în acest sens în Ucraina – de exemplu, în ceea ce privește independența sistemului judiciar, respectarea drepturilor fundamentale și lupta împotriva corupției.

Deputata ungară Dóra Dúró, vicepreședintă a parlamentului de la Budapesta, afirmă într-un interviu publicat luni de ziarul rus Izvestia că aderarea Ucrainei la NATO este posibilă „doar dacă Rusia aprobă acest lucru sub forma unui acord specific”, scrie The Kyiv Independent.

Vicepreședinta parlamentului Ungariei a susținut că „până și propriile reguli ale NATO împiedică Kievul să se alăture alianței” și că, dacă nu se va obține aprobarea Rusiei înainte de a permite Ucrainei să se alăture blocului militar condus de SUA, atunci războiul riscă să escaladeze.

„Atâta timp cât granițele Ucrainei sunt contestate și conflictul armat continuă, chiar și propriile reguli ale NATO împiedică Kievul să se alăture alianței. Fără riscul de a declanșa un război, intrarea Ucrainei (în NATO, n.r.) este posibilă doar dacă Rusia aprobă acest lucru sub forma unui acord specific”, a declarat Dúró, în interviu.

Mai multe detalii: Ucraina ar trebui să obțină „aprobarea” Rusiei pentru a putea adera la NATO, susține vicepreședinta parlamentului din Ungaria

În declarațiile făcute luni în fața jurnaliștilor înainte de reuniunea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că „este imposibil să ignorăm elefantul uriaș din cameră: Rusia”, relatează CNN.

Ambasadoarea a afirmat că Rusia „a lovit în inima Cartei ONU”, acuzând țara care și-a invadat vecinul, Ucraina, că „a reținut arbitrar activiști politici, jurnaliști și lideri ai opoziției”, precum și pentru că „a reținut pe nedrept cetățeni americani”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condus luni o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, deoarece Rusia deține în prezent președinția rotativă a Consiliului.

Ambasadoarea SUA la ONU a acuzat, de asemenea, Rusia că îi folosește pe americanii încarcerați Paul Whelan și Evan Gershkovich ca „pioni politici”. Whelan este încarcerat în Rusia de mai bine de patru ani; Gershkovich, un reporter al Wall Street Journal, a fost arestat în Rusia luna trecută și ulterior acuzat de spionaj.

„Există un cost uman pentru încălcarea de către Rusia a normelor internaționale, pentru practica sa barbară de a folosi oamenii ca pioni politici”, a adăugat Linda Thomas-Greenfield.

Ea a îndemnat Rusia să avanseze o propunere pentru eliberarea lui Whelan și a declarat că Statele Unite „nu vor ceda până când Paul, Evan și toți ostaticii și americanii reținuți pe nedrept vor fi aduși înapoi, teferi și nevătămați”.

Acordul dintre Moscova și Națiunile Unite pentru exporturile de cereale și îngrășăminte ale Rusiei nu este respectat și există „o mulțime de detalii” care urmează să fie discutate luni de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în întâlnirea cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, potrivit Al Jazeera.

„Este un acord care include două părți și ambele obligații ar trebui să fie realizate și îndeplinite în mod egal”, le-a spus Maria Zaharova reporterilor de la sediul ONU.

Rusia a semnalat că nu va permite ca acordul privind exportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră – convenit în iulie anul trecut – să continue după data de 18 mai, deoarece nu a fost îndeplinită lista de cereri a Moscovei privind facilitarea propriilor sale exporturi de cereale și îngrășăminte.

„Subliniem această problemă și am subliniat poziția noastră de multe ori și o vom face din nou și din nou”, a declarat Zaharova. „Există o mulțime de detalii și ele vor fi discutate”, adăugat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

O scrisoare conținând o substanță necunoscută a fost trimisă la ambasada Franței din Moscova, a anunțat luni agenția de presă rusă de stat TASS, citând forțele de ordine.

„Angajații Ambasadei Franței au primit luni seara o scrisoare cu o substanță necunoscută în interior. Forțele de ordine lucrează în prezent la fața locului”, a declarat o sursă citată de TASS, potrivit Al Jazeera.

Ministerul francez de Externe nu a oferit niciun comentariu imediat cu privire la această informație.

Forţele ruse care atacă în zona oraşului Lîman, din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, au fost nevoite să se regrupeze după ce au suferit pierderi grele, a declarat luni comandantul forţelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în cursul unei vizite pe frontul de est, informează agenția spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.

„După mai multe încercări nereuşite de a străpunge apărarea noastră în zona Lîman, inamicul a suferit pierderi semnificative şi a fost forţat să îşi regrupeze unităţile”, a declarat Sîrski, citat de Centrul de presă al armatei ucrainene, care relatează, într-un comunicat, despre vizita acestuia de pe front.

Pe lângă vizita la soldaţii din Lîman, comandantul ucrainean s-a întâlnit şi cu trupele din oraşul asediat Bahmut, situat tot în regiunea Doneţk, unde armata ucraineană apără în continuare partea din oraş care nu a fost încă cucerită de forţele ruse.

Sîrski a declarat că luptele continuă în Bahmut, epicentrul luptelor de pe frontul de est, precizând că acţiunile ofensive ale inamicului au eşuat în unele suburbii ale oraşului. „Cu toate acestea, inamicul nu renunţă la obiectivul său de a încercui Bahmutul şi îşi foloseşte toate forţele şi mijloacele în acest scop”, a adăugat comandantul.

Potrivit acestuia, rezistenţa ucraineană la Bahmut a permis Ucrainei să zădărnicească ofensiva rusă timp de mai multe luni şi să împiedice extinderea frontului. În plus, a adăugat el, Ucraina „câştigă timp” şi „distruge cele mai bune unităţi” ale rușilor prin apărarea oraşului Bahmut.

Majoritatea elementelor de manevră disponibile ale Rusiei din toate districtele militare, precum și principalele trupe aeropurtate care au reușit să supraviețuioască, sunt deja implicate în operațiuni ofensive sau defensive în Ucraina, a anunțat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia va trebui să transfere „rezerve semnificative” către o singură axă pentru a desfășura operațiuni ofensive eficiente, a scris ISW în actualizarea sa de duminică.

„Starea de epuizare generală a trupelor și modelul de desfășurare aparent haotic și fragmentat în unele zone vor reprezenta probabil obstacole semnificative pentru perspectivele Rusiei de a apăra sectoare critice ale liniei frontului”, se arată în actualizare.

Think tank-ul american a publicat o evaluare în ediția specială de duminică, în care descrie capacitățile ofensive și defensive ale trupelor ruse de-a lungul liniei frontului din Ucraina și principalii factori care ar putea complica operațiunile defensive ale rușilor în timpul mult așteptatei contraofensive ucrainene.

Potrivit estimărilor ISW, trupele ruse operează în prezent în șapte zone: Kupiansk, regiunea Luhansk, Bahmut, Avdiivka-Donețk, partea de vest a regiunii Donețk/partea de est a regiunii Zaporijie, partea de vest a regiunii Zaporojie și regiunea Herson. Forțele ruse desfășoară operațiuni ofensive active în primele cinci sectoare.

„Este foarte probabil ca majoritatea elementelor rusești din întreaga Ucraină să se afle substanțial sub nivelul maxim de putere din cauza pierderilor suferite în timpul fazelor anterioare ale războiului”, a adăugat ISW.

Trupele ruse au bombardat satul Șahtarske din regiunea ucraineană Donețk în dimineața zilei de luni, a anunțat biroul procurorului regional, potrivit The Kyiv Independent.

Doi bărbați, în vârstă de 43 și, respectiv, 66 de ani, au fost uciși în curtea unei case, iar vecinul lor a suferit răni provocate de șrapnel, potrivit procurorilor ucraineni.

Șahtarske se află în districtul Volnovakha, la aproximativ 75 de kilometri de orașul Donețk, aflat sub ocupația trupelor ruse.

La începutul aceleiași zile, guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anuunțat că atacurile rușilor au ucis doi civili în regiune și au rănit alți doi în ultimele 24 de ore.

Regiunea Donețk, situată în estul Ucrainei, la granița cu Rusia, este locul celor mai aprige lupte din timpul războiului între forțele ruse și cele ucrainene, în timp ce Moscova încearcă să ocupe întreaga regiune.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a decorat-o luni pe șefa guvernului estonian, Kaja Kallas, cu Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept, informează Sky News.

De asemenea, Kaja Kallas a susținut, în timpul unei vizite efectuate luni în Ucraina, apelurile Kievului de aderare la NATO „de îndată ce condițiile o vor permite”.

Prim-ministrul, a cărui țară este membră a NATO și a Uniunii Europene, a purtat discuții cu președintele Zelenski în orașul Jîtomir din nord-vestul țării și a semnat cu acesta o declarație comună prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina.

„Suntem de acord că o Ucraină puternică, independentă și prosperă, ca parte a familiei euro-atlantice și ca membru al UE și al NATO, este esențială pentru viitorul securității europene”, se arată în declarația comună.

„În contextul summitului NATO de la Vilnius din iulie, suntem de acord să lucrăm împreună pentru a stabili o cale care să contribuie la apropierea Ucrainei de aderarea la NATO și să deschidem calea pentru ca Ucraina să adere la NATO de îndată ce condițiile o vor permite”, mai scrie în declarație.

Zelenski a mulțumit Estoniei pentru sprijinul acordat în domeniul apărării, dar a reiterat cererile de livrare rapidă a mai multor arme din partea aliaților occidentali „astfel încât să putem accelera sfârșitul acestui război”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, după discuțiile de la Kiev de săptămâna trecută, că locul de drept al Ucrainei este în cadrul alianței militare, dar nu a spus când țara condusă de Zelenski ar putea adera.

În timp ce reuniunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite continuă, reprezentanții Regatului Unit și ai SUA la ONU au ripostat la discursul agresiv al Rusiei, relatează Sky News.

Dame Barbara Woodward, ambasadoarea Marii Britanii la ONU, a declarat în fața Consiliului de Securitate: „Am văzut ce înseamnă pentru lume ideea de multilateralism a Rusiei. „La mai bine de un an de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, președintele Putin a adus suferințe inimaginabile în această țară, călcând în picioare Carta ONU. Mii de ucraineni au fost uciși, milioane de oameni au fost strămutați și, în întreaga lume, miliarde de oameni s-au confruntat cu prețuri galopante la produsele de bază și cu insecuritatea alimentară”.

„O generație rusă și-a pierdut viitorul, iar guvernul rus nici măcar nu poate explica de ce. Pretențiile Rusiei asupra teritoriului Ucrainei nu vor fi niciodată recunoscute. Nu văd nimic eficient sau multilateral în politica externă a Rusiei”, a adăugat ea.

Între timp, reprezentanta SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a calificat războiul Rusiei drept „ilegal, neprovocat și inutil”.

„Rusia vrea pur și simplu să redeseneze granițele internaționale prin forță, încălcând această Cartă a ONU. Acest lucru este împotriva a tot ceea ce reprezintă această instituție”, a declarat ea.

Thomas-Greenfield s-a referit, de asemenea, la cazurile lui Paul Whelan, care a fost încarcerat pentru spionaj în Rusia în urmă cu patru ani, și al jurnalistului de la Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care a fost arestat luna trecută în timp ce lucra în Rusia.

Ea a cerut ca aceștia să fie eliberați imediat și a precizat că sora lui Whelan, Elizabeth, urmărește ședința din tribuna spectatorilor.

„Folosirea oamenilor ca pioni este o strategie de slăbiciune, acestea nu sunt acțiunile unei țări responsabile. În timp ce Rusia face jocuri politice, oamenii adevărați suferă”, a spus ea.

Ambasadoarea Washingtonului la Națiunile Unite i-a adresat luni un apel direct ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, privind eliberarea a doi cetățeni americani aflați în detenție în Rusia: jurnalistul and Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, și fostul pușcaș marin Paul Whelan, relatează Al Jazeera.

„Vă cer, chiar acum, să îi eliberați imediat pe Paul Whelan și Evan Gershkovich, să îi lăsați pe Paul și Evan să se întoarcă acasă”, i-a spus Linda Thomas-Greenfield lui Lavrov în timp ce acesta prezida reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de la New York.

Preşedintele rus Vladimir Putin va decide mai aproape de data evenimentului dacă va participa la conferinţa BRICS ce va avea loc în august în Africa de Sud, a anunţat luni Kremlinul, potrivit agenției de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Africa de Sud, membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI), menţine relaţii bune cu Moscova, însă teoretic ar trebui să-l aresteze pe Vladimir Putin în baza mandatului emis în martie de CPI în contextul acţiunilor Rusiei în Ucraina.

Întrebat în timpul unei conferinţe de presă regulate dacă Vladimir Putin va participa la conferinţa BRICS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „o decizie adecvată va fi luată mai aproape de data evenimentului”.

Mai multe detalii: Răspunsul Kremlinului când a fost întrebat dacă Vladimir Putin, vizat de mandatul CPI de arestare, va merge la conferința BRICS din Africa de SUD

Primarul orașului Melitopol din sudul Ucrainei spune că există „concentrări puternice” de forțe ruse în zonă – o regiune care ar putea fi în centrul contraofensivei ucrainene în următoarele săptămâni, relatează CNN.

Edilul Ivan Fedorov, care nu se mai află în Melitopol, a declarat la televiziunea ucraineană: „Vedem că astăzi există două concentrări extrem de puternice” de forțe ruse în partea ocupată a regiunii Melitopol.

El a precizat că una dintre aceste concentrări de trupe se află pe coasta Mării Azov, în Kyrylivka, „unde inamicul a capturat un număr imens de centre de recreere, hoteluri etc.”.

Fedorov a spus că rușii folosesc zona ca loc de transbordare a încărcăturii militare și a armamentului greu și că au o bază mai mică pe cealaltă parte a coastei Mării Azov, în Prymorskyi Posad.

Edilul a mai susținut că administrațiile locale din regiunea Zaporojie (unde se află orașul Melitopol), impuse de Moscova, se pregătesc pentru evacuarea civililor.

El a reiterat afirmațiile făcute de alți oficiali ucraineni potrivit cărora „se pregătesc să ne scoată copiii din multe zone din regiunea Zaporojie ocupată temporar. De exemplu, în Enerhodar, ei își propun să colecteze toate datele despre copiii noștri până la sfârșitul săptămânii, iar începând din 5 mai vor anunța evacuarea copiilor și îi vor duce undeva în Rusia continentală sau cel puțin în Crimeea ocupată temporar”.

Fedorov a declarat că există o situație similară în orașul Bilmak, aflat în apropierea liniei frontului.

De asemenea, el a afirmat că oamenii din zonele ocupate sunt presați să solicite pașapoarte rusești, inclusiv că li se cere să dețină documente rusești pentru a primi tratament medical.

CNN notează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile lui Fedorov.

În ultimele săptămâni, alți oficiali ucraineni au afirmat că oficialii numiți de Rusia fac presiuni pentru evacuarea civililor din zonele ocupate. Vladyslav Nazarov, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional „Sud”, a declarat că ocupanții ruși intenționau să ducă o serie de copii de pe malul estic al regiunii Herson în Crimeea sau în Rusia, pentru „tratament”. De asemenea, oficialii proruși instalați de Moscova ar fi stabilit rute pentru evacuarea locuitorilor.

Letonia şi Estonia vor progrese clare în ce priveşte cererea Ucrainei de aderare la NATO atunci când liderii Alianţei se vor reuni la summitul de la Vilnius, capitala Lituaniei, la mijlocul lunii iulie, scrie Agerpres preluând DPA.

„Ne aşteptăm la o foaie de parcurs precisă pentru Ucraina pe drumul său spre NATO”, a declarat luni preşedintele leton Egils Levits, după întrevederea avută cu omologul său eston, Alar Karis, la Riga.

„Consider că aceasta este în conformitate cu interesele comune ale NATO şi de asemenea ale Ucrainei, precum şi în interesele de securitate ale întregii Europe şi ale lumii”, a spus Levits.

Aderarea Ucrainei la NATO ar întări securitatea tuturor membrilor Alianţei, a adăugat preşedintele Letoniei.

Forțele ruse au trecut pe poziții defensive în toate zonele lor de luptă, cu excepția frontului de la Bahmut, susține șeful serviciului militar ucrainean de informații, generalul Kirilo Budanov, scrie The Guardian.

Într-un interviu acordat RBC Ucraina, Budanov a declarat: „Au trecut complet la apărare pozițională peste tot. Singurele locuri de pe linia frontului în care fac încercări (ofensive, n.r.) sunt în orașul Bahmut, o încercare de a înconjura orașul Avdiivka dinspre nord și lupte localizate în orașul Marinka. Atât în Avdiivka, cât și în Marinka, tacticile sunt identice cu cele din Bahmut – o încercare de a șterge respectiva localitate de pe fața pământului”.

„Și pe fondul lipsei de succes în alte părți, ei se confruntă cu problema că până și societatea lor «păcălită» are nevoie să vadă ceva, un fel de victorie. Acesta este singurul loc în care reușesc cât de puțin. În plus, există și faptul că Prigojin (liderul grupului de mercenari Wagner, n.r.) a spus odată că va cuceri Bahmutul. El ar fi fericit să «cânte» despre asta, dar nu poate. Adică, totul s-a adunat aici”, a mai spus șeful spionajului militar ucrainean.

Budanov a afirmat că există puține șanse ca orașul Vuhledar din regiunea Donbas, care a fost locul unei bătălii de tancuri pe termen lung, să fie cucerit. El a adăugat că nu crede că rușii plănuiesc să intensifice sau să lanseze operațiuni ofensive pe linia frontului.

Agenția de presă rusă de stat TASS relatează că Denis Pușilin, șeful interimar al autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), a declarat luni că situația din Bahmut continuă să fie tensionată, dar că forțele grupului Wagner au făcut unele progrese, scrie The Guardian.

„Situația din Bahmut continuă acum să rămână tensionată. Literalmente, în ultimele 24 de ore, băieții din PMC (compania privată de securitată, n.r.) Wagner au avansat în părțile de vest și nord-vest ale Bahmutului. Acum s-au apropiat de o zonă destul de dificilă – un bloc de clădiri înalte, unde inamicul și-a organizat apărarea”, a spus Pușilin, citat de TASS.

„De asemenea, se fac eforturi active pentru a tăia definitiv și irevocabil ultima rută de aprovizionare a inamicului. Luptele continuă în zona așezării Khromove. Inamicul încă mai are câteva trasee. Sarcina este simplă: să diminuăm și să facem complet imposibilă mișcarea inamicului”, a adăugat liderul prorus din Donețk.

Situația de luptă din Bahmut face imposibilă verificarea independentă informațiilor de pe câmpul de luptă de către jurnaliști, notează The Guardian. Donețk este una dintre cele patru regiuni parțial ocupate ale Ucrainei pe care Federația Rusă le-a anexat anul trecut, în septembrie, în urma unor referendumuri pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat drept ilegale.

Un oficial ucrainean de rang înalt a respins informațiile potrivit cărora Ucraina ar fi plănuit să lanseze atacuri în interiorul Rusiei în luna februarie a acestui an pentru a marca împlinirea unui an de la debutul invaziei ruse, informează CNN.

Mihailo Podoliak, consilier al șefului cancelariei președintelui Ucrainei, a descris informația apărută în presa americană ca fiind o nouă „senzație mediatică ciudată”.

The Washington Post a scris luni, citând documente secrete ale Pentagonului scurse pe serverul de jocuri Discord, că șeful spionajului militar al Ucrainei (HUR), generalul Kirilo Budanov, l-a instruit pe unul dintre ofițerii săi „să se pregătească pentru lovituri în masă pe 24 februarie … cu tot ce avea HUR”.

Presupusul comentariu al lui Budanov a fost inclus într-un raport clasificat al Agenției Naționale de Securitate a SUA, potrivit The Washington Post.

Publicația americană a scris că pe 22 februarie, cu două zile înainte de împlinirea unui an de război, „CIA a distribuit un nou raport clasificat: HUR «a fost de acord, la cererea Washingtonului, să amâne loviturile» asupra Moscovei”.

Podoliak a reacționat printr-un mesaj pe Twitter: „Am o întrebare simplă. De ce ar fi nevoie să facem acest lucru? Ce sarcină ar rezolva o astfel de acțiune punctuală? Ar schimba cursul războiului? I-ar face pe ruși să fugă? Ar elimina nevoia de arme?”.

Consilierul a afirmat că astfel de relatări „îndeplinesc o singură funcție, catastrofală: ele modelează opinia publică din capitalele occidentale ca și cum Ucraina ar fi o țară nerezonabilă, infantilă și impulsivă, căreia adulții ar fi periculos să îi încredințeze arme serioase”.

Dimpotrivă, a mai scris Podoliak în mesajul său, „Ucraina vede lucrurile altfel. Abordăm războiul cu o logică matematică de fier: avem nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a distruge logistica rusă din teritoriile ocupate și de diferite tipuri de avioane pentru a proteja cerul și a distruge fortificațiile rușilor. Acestea sunt principalele componente ale unor operațiuni contraofensive de succes”.

We all see a strange media/sensation once again… „On the anniversary of the war, Ukraine planned to strike at Moscow with everything it had, but its partners made it change the decision”, the reputable American media conspiratorially reported. Of course, without details and…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 24, 2023

Un oficial ucrainean din regiunea sudică Herson afirmă că forțele ruse de ocupație de pe malul estic al râului Nipru încearcă să-i determine pe civili să părăsească zona – în contextul în care există relatări tot mai multe privind o prezență militară ucraineană acolo, relatează CNN.

Iurii Sobolevskyi, prim-adjunctul șefului consiliului regional ucrainean din Herson, a declarat pentru postul american de televiziune că, în ultimele două săptămâni, rușii au încercat să constrângă civilii din orașele de pe râu să își părăsească locuințele.

Sobolevskyi a menționat orașele Oleșkî, Kahovka și Nova Kahovka, toate situate pe malul estic al râului Nipru.

El a declarat că rutele de evacuare au fost anunțate de ruși, dar a adăugat: „Din câte știu, nu există niciun fel de acord ca oamenii să plece în masă folosind aceste rute. Până în prezent, nu au existat cazuri confirmate de evacuare forțată și deportare de-a lungul acestor rute”.

„Au fost anunțate, de asemenea, evacuări din așezări mai mici, toate în apropierea râului Nipru”, a adăugat el. „Ei (rușii, n.r.) încearcă să se îndepărteze la 10-20 de kilometri de Nipru, astfel încât să nu mai rămână niciun om acolo”, a precizat oficialul ucrainean.

Sobolevskyi a declarat că aproximativ 30% din populația de dinainte de război a rămas în teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson. „Este foarte greu de calculat, deoarece nu avem acces la date privind numărul de abonați activi de la operatorii de telefonie mobilă și alte servicii”, a spus el.

În ceea ce privește acțiunea militară ucraineană pe malul estic, Sobolevskyi a afirmat: „Ei (soldații ucraineni, n.r.) mențin controlul tirului și distrug în mod constant obiectivele militare de acolo, reducând capacitatea de luptă a inamicului în această zonă. Acest lucru se întâmplă în fiecare zi”.

Dar a adăugat: „Acum, tăcerea în privința informațiilor este foarte necesară acolo, pentru că informația este, de asemenea, o armă care poate ucide”.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni în cadrul Consiliului de Securitate al ONU că lumea a devenit un loc mai periculos decât în timpul Războiului Rece, relatează Al Jazeera și The Guardian.

„Ca și în cazul Războiului Rece, am ajuns la un prag periculos, poate chiar mai periculos”, a spus șeful diplomației ruse.

Lavrov a condus o reuniune privind multilateralismul și Carta fondatoare a ONU, în contextul Rusia deține președinția rotativă lunară a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat luni în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate prezidate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că războiul din Ucraina „provoacă suferințe și distrugeri masive țării și poporului ” ucrainean și alimentează „dislocarea economică globală declanșată de pandemia COVID-19”, scrie Al Jazeera.

„Tensiunile dintre marile puteri sunt la un nivel istoric. La fel sunt și riscurile de conflict, din cauza unui accident sau a unor calcule greșite”, a avertizat Guterres în cadrul reuniunii de la New York a Consiliului de Securitate al ONU.

Mai multe detalii: Rusia, criticată la ONU în ședința prezidată de Serghei Lavrov: „Provoacă suferință și devastare masivă țării și poporului său”

În februarie, cu doar câteva zile înainte de prima aniversare a invaziei din Ucraina, oficialii de la Kiev se pregăteau să organizeze o serie de atacuri pe teritoriul Rusiei.

Generalul Kirilo Budanov, șeful direcției de informații militare a țării (HUR), îi ordonase unuia dintre ofițerii săi „să se pregătească pentru lovituri în masă pe 24 februarie, cu tot ce avea HUR”, potrivit unui raport clasificat al Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA).

Oficialii au luat în calcul chiar și un atac pe apă, în orașul port Novorossisk, de la Marea Neagră, o operațiune în mare parte simbolică, care ar fi demonstrat totuși capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în interiorul teritoriului inamic.

Dezvăluirea, scrie Washington Post, ilustrează complicata dinamică a războiului, în care o Ucraină dornică să împingă lupta pe teritoriul Rusiei este uneori reținută de Statele Unite, care încearcă să evite escaladarea conflictului.

Mai multe detalii: Kievul planificase o serie de atacuri adânc în teritoriul Rusiei. Le-a anulat, la solicitarea SUA, arată documentele secrete americane

Un tribunal rus a decis ca Daria Trepova, pusă sub acuzare pentru infracțiuni de terorism în cazul exploziei în care a fost ucis Vladen Tatarski, să nu fie eliberată pe cauțiune, relatează The Guardian, care citează Reuters.

Instanța a respins luni apelul acesteia prin care cerea să nu fie ținută în detenție până cel puțin la 2 iunie. Apelul a fost în mare parte procedural și nu se referea la fondul acuzațiilor aduse împotriva ei.

Anchetatorii afirmă că aceasta lucra în numele unui grup pro-ucrainean care are legături cu Alexei Navalnîi, afirmații respinse de asociații opozantului Kremlinului și de Kiev.

Vladen Tatarski, al cărui nume real era Maxim Fomin, a fost ucis pe 2 aprilie după ce a primit o statuetă care conținea o bombă în timp ce susținea o conferință într-o cafenea din Sankt Petersberg. Alte 40 de persoane au fost rănite în urma exploziei.

Soțul Dariei Trepova a declarat anterior unor instituții media rusești independente că a crezut că i s-a făcut o înscenare și că nu a știut că statueta pe care i s-a spus să o livreze conținea explozibili.

Bloggerul Vladen Tatarski a criticat deseori instituțiile de apărare ale Rusiei și modul în care aceasta a condus războiul, făcând presiuni pentru un atac mai agresiv asupra Ucrainei.

Forțele ucrainene își consolidează trupele și echipamentele în apropierea orașului Huliaipole, la aproximativ 100 de kilometri est de orașul Zaporojie, în apropierea liniei de front din sud, a declarat un oficial local susținut de Moscova pentru presa de stat rusă, relatează CNN.

„Peste 10.000 de luptători ucraineni sunt concentrați pe linia frontului în apropierea orașului Huliaipole. De asemenea, acolo sunt aduse echipamente militare grele, inclusiv tancuri”, a declarat pentru RIA Novosti Vladimir Rogov, membru al consiliului regiunii Zaporojie, instalat de Rusia.

CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent informația.

Rogov a precizat că zona ar putea deveni una dintre principalele puncte ale unui contraatac ucrainean, adăugând că autoritățile de la Kiev au trimis noi forțe în așezările Bohatyr, Solone și inclusiv în orașul Zaporojie.

„Scopul unei posibile ofensive a luptătorilor ucraineni este de a ajunge la Marea Azov, fără a se lupta pentru centrala nucleară Zaporojie. Zelenski crede că centrala nucleară le va fi dată prin faptul că presupusa lor ofensivă va avea succes”, a mai spus Vladimir Rogov, precizând și că în prezent linia frontului din regiunea Zaporojie este stabilă.

Ministerul chinez de Externe a reacționat luni, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Mao Ning, la afirmațiile ambasadorului Chinei în Franța, Lu Shaye, potrivit cărora fostele țări sovietice nu au „un statut efectiv în dreptul internațional”, relatează CNN.

„După dizolvarea Uniunii Sovietice, China a fost una dintre primele țări care au stabilit legături diplomatice cu statele în cauză. De la stabilirea legăturilor diplomatice cu aceste țări, China a aderat întotdeauna la principiile cererii reciproce și egalității în dezvoltarea relațiilor bilaterale amiabile și de cooperare”, a spus Mao, precizând că acestea sunt opiniile oficiale ale guvernului chinez, fără să răspundă direct la întrebările privind declarațiile ambasadorului.

Lu Shaye a afirmat săptămâna trecută, într-o emisiune de la postul francez La Chaîne Info, că „în dreptul internațional, chiar și aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut efectiv, pentru că nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țară suverană”.

De asemenea, referitor la apartenența Crimeei la Ucraina, diplomatul chinez a afirmat că „depinde de modul în care percepeți această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început”.

Oficiali din Lituania, Letonia, Ucraina, Franța și Uniunea Europeană au ripostat la aceste declarații, cerând Chinei să precizeze dacă aceasta este poziția sa oficială.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, s-a declarat încrezător că în câteva zile UE va finaliza un plan privind achiziționarea de muniție pentru Ucraina, după ce Kievul și-a exprimat nemulțumirile față de disputele pe această temă dintre statele membre ale blocului comunitar, relatează Reuters.

„Da, încă există unele dezacorduri. Dar sunt sigur că toată lumea va înțelege că ne aflăm într-o situație de extremă urgență. (…) Sunt sigur că în zilele următoare vom ajunge (la un acord)”, a declarat oficialul european, la sosirea sa la o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Luxemburg.

Precizările lui Josep Borrell vin în contextul în care ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, și-a exprimat recent nemulțumirea față de faptul că acordul încheiat luna trecută pentru ca țările UE să cumpere în comun obuze pentru Kiev nu a fost încă implementat din cauza dezacordurilor dintre țările membre.

„Pentru Ucraina, costul inacțiunii se măsoară în vieți omenești”, a afirmat Kuleba pe 20 aprilie într-un mesaj pe Twitter.

La reuniunea de luni, șeful diplomației ucrainene este așteptat să prezinte argumentele sale în fața omologilor săi din UE, cărora li se va adresa printr-un mesaj video.

Planul comun de achiziție face parte dintr-un acord multiplu al UE, aprobat luna trecută de miniștrii de externe, care vizează trimiterea a un milion de obuze de artilerie sau rachete în Ucraina în termen de 12 luni și accelerarea producției europene de muniții.

Primul element constă în punerea deoparte a unui miliard de euro pentru a rambursa guvernele UE pentru trimiterea de muniții către Ucraina din stocurile existente.

Încă un miliard de euro va fi alocat pentru finanțarea achizițiilor comune.

Aparatul de zbor fără pilot a fost găsit într-o centură forestieră din apropierea unei asociații de grădinărit din districtul Bogorodsky din regiunea Moscovei, relatează agenția de stat TASS, citând surse din cadrul serviciilor de ordine.

Drona a fost trimisă la examinare.

Canalului de Telegram Shot precizează că este vorba despre o dronă „de fabricație ucraineană” UJ-22 Airborn, la bordul căreia se aflau 30 de brichete de 570 g fiecare cu explozibil C-4, totalizând 17 kilograme de explozibil, relatează Kommersant.

Totodată, în apropierea dronei erau pungi de plastic cu o pulbere galbenă necunoscută, iar la fața locului au sosit ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit REN TV.

Mai multe detalii: Dronă cu 17 kg de explozibil, prăbușită în apropierea Moscovei. Presa rusă scrie că e „de fabricație ucraineană”

În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri rusești în regiunile ucrainene Sumî, Chernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Mikolaiv, Dnipropetrovsk, Luhansk și Donețk, relatează The Kyiv Independent, citând autoritățile locale.

Patru civili au fost uciși, iar cel puțin 11 au fost răniți în urma loviturilor care au vizat, în total, 98 de așezări, a transmis luni Ministerul ucrainean al Apărării.

De asemenea, au fost lovite 128 de facilități de infrastructură.

Ucraina se apropie de o bătălie-cheie din istoria sa modernă, a declarat Kirilo Budanov, șeful Serviciului ucrainean de Informații al Apărării, adăugând că bătălia va avea loc în această primăvară, așa cum era planificat, relatează Ukrainska Pravda.

Budanov a fost întrebat dacă își menține afirmația potrivit căreia o bătălie decisivă care va aduce mai aproape sfârșitul războiului va avea loc în această primăvară și dacă ritmul livrărilor militare occidentale l-ar fi putut determina să își reevalueze predicția.

„Nu am avut niciun motiv (pentru reevaluarea afirmației). Fie că oamenilor le place sau nu, ne apropiem de o bătălie-cheie din istoria modernă a Ucrainei. Acesta este un fapt și toată lumea știe asta. Data începerii ei este un secret. Dar toată lumea știe că ne apropiem de ea”, a afirmat oficialul.

„În ceea ce privește volumul și ritmul livrărilor (militare), bineînțeles că am dori să intensificăm și să mărim aceste volume. Acest lucru este total de înțeles, având în vedere circumstanțele în care ne aflăm. Dar vom acționa în funcție de ceea ce avem”, a mai spus șeful Serviciului de Informații al Apărării.

La remarca intervievatorului că Ministerul ucrainean de Externe a cerut anterior atenuarea narațiunii potrivit căreia viitoarea ofensivă va fi „decisivă”, Budanov a răspuns că „soarta Ucrainei este în mâinile Ucrainei”.

De asemenea, oficialul consideră că aliații Ucrainei nu vor încetini furnizarea de ajutor militar chiar dacă Kievul va obține câștiguri „limitate”.

„Da, ne bazăm pe volumul de provizii pe care îl primim. Dar dacă o țară decide să încetinească ritmul (ajutorului său militar pentru Ucraina), altcineva va prelua acest lucru. Vom căuta opțiuni. Dar, în general, nu cred că acest lucru se va întâmpla”, a mai spus Budanov.

Forțele ruse au lansat atacuri cu artilerie grea în timpul nopții, asupra orașului Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat luni președintele administrației militare regionale, Serghei Lisak, pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

„În această seară inamicul a lovit Nikopol. El a țintit orașul cu artileria grea. Nu au fost oameni răniți din cauza bombardamentelor. Salvatorii încă investighează consecințele atacului”, a precizat oficialul local.

Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a anunțat luni că două persoane au fost ucise și două rănite în orașul Bahmut din estul Ucrainei pe 23 aprilie, relatează CNN.

Forțele ruse și luptătorii companiei militare private Wagner lansează asalturi continue asupra orașului Bahmut, potrivit comandanților ucraineni de pe linia frontului.

Rusia a efectuat duminică 94 de atacuri de artilerie în toată regiunea sud-estică Zaporojie, a declarat administrația militară regională. Loviturile au inclus un atac cu rachete, patru atacuri aeriene și trei lovituri de la sisteme de rachete cu lansare multiplă și 10 de la vehicule aeriene fără pilot, a precizat administrația militară pe Telegram.

Atacurile au distrus infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidențiale, proprietăți și depozite agricole.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru Al Arabiya, că armata sa nu poate renunța la apărarea Bahmutului pentru că dacă orașul din Donețk ar fi cucerit de forțele ruse le-ar oferi acestora posibilitatea de a avansa spre Kramatorsk și Sloviansk, două orașe mari pe care le vizează de mult timp, relatează Ukrainska Pravda.

„Este imposibil pentru noi să renunțăm la Bahmut, pentru că acest lucru ar ajuta la extinderea frontului de luptă și ar oferi forțelor rusești și Wagner șansa de a cuceri mai multe din teritoriile noastre”, a afirmat liderul de la Kiev.

Deși unii analiști spun că Bahmut are o valoare strategică redusă, Zelenski insistă că Ucraina nu va renunța la acest oraș din estul țării și i-a invitat pe aceștia să „viziteze orașul pentru a înțelege ce s-ar putea întâmpla și care sunt amenințările”.

În cadrul interviului, liderul de la Kiev și-a exprimat încrederea în capacitatea Ucrainei de a respinge invazia rusă.

„Nu pot descrie situația ca fiind bună, dar luptăm. Suntem mai puternici decât eram acum un an”, a afirmat Zelenski, adăugând că armata se pregătește pentru contraofensivă și exprimându-și încrederea că aceasta va avea succes.

„Adevărul este că Rusia nu se va opri la Ucraina, iar acest lucru este clar pentru toată lumea. Așadar, aliaților noștri, susțineți-ne, pentru că, în primul rând, acesta este un preț ieftin pe care trebuie să îl plătiți, pentru că Rusia va merge mai departe”, a mai spus Volodimir Zelenski.

În cursul zilei de 23 aprilie, forțele de apărare ucrainene au respins aproximativ 60 de atacuri rusești în trei direcții, potrivit unui raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul zilei trecute, inamicul a lansat o rachetă și 46 de lovituri aeriene. Inamicul a efectuat aproximativ 60 de bombardamente cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor și așezărilor noastre. Inamicul utilizează în mod activ aviația, folosind bombe de croazieră în Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, ceea ce a dus la moartea și rănirea civililor, distrugerea și deteriorarea locuințelor private și a altor infrastructuri civile”, se precizează în mesajul citat.

Potrivit autorităților ucrainene, forțele ruse se concentrează în continuare pe operațiuni ofensive în direcțiile Bahmut, Avdiivka și Marinka.

Orașul Sevastopol din Crimeea a fost atacat de drone pe 24 aprilie, în jurul orei 3.30 dimineața (aceeași oră în România – n.r.), a afirmat Mihail Razvozhaev, șeful guvernului instalat de Moscova în regiunea ucraineană anexată de Rusia în 2014, relatează The Kyiv Independent.

„Flota noastră respinge acum un atac cu drone de suprafață din partea unui raid străin. Toate serviciile orașului sunt în stare de alertă”, a declarat Razvozhaev, referindu-se la Flota rusă a Mării Negre.

Mihail Razvozhaev a mai precizat că una dintre drone a fost distrusă, iar cealaltă a explodat singură. Nu au fost raportate victime sau pagube.

Ultima dată au fost anunțate explozii în Sevastopol pe 17 februarie, când Razvozhaev a afirmat că apărarea aeriană rusă a doborât o dronă deasupra centralei termice Balaklava.

O alertă aeriană a fost declanșată în Zaporojie în dimineața zilei de luni, 24 aprilie, în jurul orei 2.40 (aceeași oră în România – n.r.), relatează postul de știri Suspilne, menționând că în timpul nopții au fost auzite mai multe explozii, notează The Kyiv Independent.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut duminică apel la ucrainenii care locuiesc departe de linia frontului să onoreze și să respecte munca soldaților care luptă și să îi ajute, scrie Ukrainska Pravda.

„Este important să înțelegem că în fiecare dintre orașele noastre, în fiecare sat, oriunde este acum mai multă sau mai puțină liniște. Peste tot unde astăzi a fost doar o zi liniștită și însorită de primăvară… Fiecare astfel zi liniștită, în zonele din spate (din spatele frontului, n.r.) este câștigată de luptătorii noștri în luptele brutale de pe front. În bătălii zilnice!”, a afirmat liderul ucrainean, în discursul său video de seară, adresat națiunii.

„Vă rog, respectați acest lucru. Și ajutați-i întotdeauna pe soldații noștri atunci când este nevoie, sprijiniți întotdeauna statul și apărarea cât mai mult posibil”, i-a îndemnat Zelenski pe cetățenii ucraineni.

De asemenea, președintele ucrainean a mulțumit Brigăzii 80 de asalt aerian pentru activitatea „exemplară” de eliminare a forțelor ruse în apropiere de Bahmut.

Zelenski a mulțumit și Brigăzii 35 de pușcași marini Contraamiral Ostrohradskyi, Brigăzii 55 de artilerie Zaporizhzhian Sich, parașutiștilor din Brigada 79 de asalt aerian, precum și Brigăzii 54 mecanizate Hetman Mazepa.

Ucraina pregătește „mai multe evenimente internaționale importante” care ar putea contribui la furnizarea de armament suplimentar către soldații ucraineni, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski, în discursul său video de seară adresat națiunii, potrivit Ukrainska Pravda.

„Continuăm să pregătim mai multe evenimente internaționale importante care pot da mai multă forță statului nostru și pot oferi soldaților noștri mai multe arme. Aproape în fiecare zi au loc discuții relevante cu partenerii, discuții care sunt sarcini importante pentru diplomația noastră. Discuții, conversații, întâlniri”, a spus Zelenski.

„Și le mulțumesc tuturor celor implicați în astfel de activități pregătitoare. În majoritatea absolută a cazurilor, această muncă este invizibilă pentru publicul larg. Și pe bună dreptate. Așa funcționează. Rezultatul (pe care îl obținem) se bazează pe pregătire. Mulțumesc tuturor celor care lucrează pentru a obține aceste rezultate pentru Ucraina! Cancelaria (prezidențială, n.r.), guvernul, misiunile noastre diplomatice – le mulțumesc tuturor celor implicați!”, a adăugat liderul de la Kiev, în discursul său.

O ceartă care a izbucnit între soldații armatei ruse și luptătorii grupului de mercenari Wagner a degenerat într-un schimb de focuri în orașul Stanîțea-Luhanska, situat în regiunea ocupată Luhansk, a anunțat duminică Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Conform Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, în urma confruntării au existat victime de ambele părți.

„Acestea (diversele forțe ruse, n.r.) încearcă să transfere responsabilitatea pentru propriile calcule tactice greșite și pierderi una asupra celeilalte”, scrie în actualizarea publicată de conducerea armatei ucrainene.

Deși nu a apărut nicio dovadă externă care să susțină afirmația privind schimbul de focuri, forțele Wagner s-au aflat adesea în conflict cu Ministerul rus al Apărării, din mai multe motive, inclusiv din cauza livrărilor de muniție.

Regiunea Luhansk a fost ocupată în totalitate de trupele ruse la începutul lunii iulie 2022, după cucerirea orașului Lisiceansk, ultimul oraș important din regiune care se mai afla sub control ucrainean.

Forțele rusești au încercat fără succes să avanseze pe frontul de la Avdiivka, înregistrând pierderi grele. Forțele armate ale Ucrainei au respins numeroase atacuri ale rușilor în partea de nord și de centru a frontului de la Marinka, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de duminică seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul zilei, ocupanții au efectuat 28 de lovituri aeriene, precum și 10 lovituri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor forțelor ucrainene și a infrastructurii civile. Au fost distruse și avariate clădiri rezidențiale private și alte infrastructuri civile. Probabilitatea unor lovituri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne semnificativă”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

Forțele ruse își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Marinka, orașe din estul Ucrainei. Aproximativ 45 de atacuri au fost respinse în aceste zone de către Forțele Armate ale Ucrainei. Cele mai aprige bătălii se dau în continuare pentru orașele Bkhmut și Marinka, a precizat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele aeriene ucrainene au efectuat 11 lovituri asupra concentrărilor de soldați și echipamente militare ale rușilor. De asemenea, au fost doborâte două drone rusești de recunoaștere de tip Merlin și una de tip Orlan-10, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

Sistemul de apărare antiaeriană Patriot, construit în SUA, este deja în serviciul de luptă, protejând țara de atacurile Rusiei, după ce a sosit recent în Ucraina, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yurii Ihnat, potrivit The Kyiv Independent.

Conform lui Ihnat, armata ucraineană va folosi cea mai avansată armă de apărare antiaeriană din arsenalul american împotriva țintelor aeriene rusești care nu puteau fi doborâte până acum, inclusiv împortiva rachetelor sol-aer S-300.

Ihnat a adăugat, de asemenea, că „speră că vor exista rezultate în legătură cu avioanele rusești” care efectuează atacuri asupra Ucrainei.

Având în vedere că Rusia folosește pe câmpul de luptă din Ucraina din ce în ce mai mult bombe ghidate lansate din aer, se așteaptă ca raza de acțiune extinsă a sistemului Patriot să ajute la contracararea acestei amenințări în absența avioanelor de luptă occidentale superioare, cum ar fi F-16.

Pe 18 aprilie, guvernul de la Berlin a anunțat că Germania a livrat Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot și rachete pentru acesta.

O baterie Patriot are între patru și opt lansatoare concepute pentru patru rachete fiecare și se așteaptă ca sistemul să îmbunătățească semnificativ apărarea infrastructurii critice și a orașelor ucrainene împotriva atacurilor constante cu rachete ale Rusiei.

Șase tancuri Leopard 2 au părăsit Spania și urmează să ajungă în Ucraina în mai puțin de o săptămână, a declarat weekendul acesta ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles. Între timp, Statele Unite vor începe, de luna viitoare, antrenarea forțelor ucrainene pe tancurile lor principale de luptă – modelele Abrams -, încercând să le aducă pe câmpul de luptă împotriva Rusiei înainte de sfârșitul verii, scrie CNN.

Dar chiar și cu livările și antrenamentele în desfășurare, vehiculele de luptă donate Ucrainei de statele membre ale NATO nu vor avea un impact imediat asupra războiului acesteia cu Rusia, avertizează experții.

Tancurile de luptă principale moderne sunt piese de armament complicate. Având un aspect formidabil și robust la exterior, o mare parte din eficiența lor pe câmpul de luptă se reduce la sistemele electronice și informatice sofisticate care stau la baza construcției lor. Aceste sisteme identifică țintele și îndreaptă tunul principal al tancului asupra lor.

Mai multe detalii: De ce durează luni de zile pentru ca tancurile occidentale de luptă să ajungă pe frontul din Ucraina

Armata rusă a bombardat orașul Herson din sudul Ucrainei, ucigând un bărbat în vârstă de 80 de ani, a anunțat duminică guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Prokudin, atacul a fost efectuat cu ajutorul mortierelor.

Potrivit Procuraturii Generale, duminică, în urma bombardamentelor rusești asupra a două comunități din regiunea Herson, au fost rănite trei persoane.

Orașul Herson și alte teritorii eliberate din regiunea cu același nume au fost bombardate puternic în mod constant după retragerea trupelor ruse de pe malul vestic al râului Nipru, în noiembrie 2022.

Joi, 20 aprilie, Prokudin a anunțat că forțele ruse au bombardat satul Kizomîs din regiune, ucigând un bărbat în vârstă de 59 de ani. Cu două zile mai devreme, nouă civili au fost răniți și o persoană a fost ucisă ca urmare a bombardamentelor rusești asupra zonei din apropierea pieței centrale din Herson.

Pe 10 aprilie, trupele ruse au bombardat regiunea Herson de aproape 80 de ori, lansând 360 de obuze.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, a criticat și el comentariile făcute de ambasadorul Chinei în Franța despre suveranitatea Ucrainei, scrie The Guardian.

Ambasadorului chinez la Paris, Lu Shaye, a pus la îndoială apartenența Crimeei la Ucraina și a negat suveranitatea țărilor care au făcut parte din Uniunea Sovietică. Lu Shaye a declarat într-o emisiune de la La Chaîne Info că țările din fosta URSS „nu au un statut efectiv în dreptul internațional, pentru că nu există niciun acord internațional care să concretizeze statutul lor de țări suverane”.

Podoliak a afirmat că statutul țărilor post-sovietice este „consacrat în dreptul internațional”, în timp ce a contestat și comentariile lui Lu cu privire la Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014.

All post-Soviet Union countries have a clear sovereign status enshrined in international law. Except for Russia, which fraudulently took a seat in the UN Security Council. It is strange to hear an absurd version of the „history of Crimea” from a representative of a country that…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 23, 2023

„Toate țările din Uniunea post-sovietică au un statut suveran clar, consacrat în dreptul internațional. Cu excepția Rusiei, care a ocupat în mod fraudulos un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Este ciudat să auzi o versiune absurdă a «istoriei Crimeii» de la un reprezentant al unei țări care este foarte scrupuloasă privind istoria sa milenară. Dacă vrei să fii un actor politic important, nu repeți ca papagalul propaganda outsiderilor ruși…”, a scris duminică Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Și șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a reacționat duminică, afirmând că declarațiile lui Lu Shaye sunt „inacceptabile” și că speră ca aceastea să nu reflecte poziția oficială a Beijingului.

„Comentarii inacceptabile ale ambasadorului chinez în Franța. UE nu poate decât să presupună că aceste declarații nu reprezintă politica oficială a Chinei”, a precizat Borrell, într-un mesaj publicat de asemenea pe Twitter.

Unacceptable remarks of the Chinese Ambassador to France questioning the sovereignty of the countries which became independent with the end of the Soviet Union in 1991.

The EU can only suppose these declarations do not represent Chinas official policy.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) April 23, 2023

Reacția lui Borrell reprezintă cel mai recent semn de indignare în Europa față de afirmațiile făcute vineri de ambasadorul chinez din Franța, notează AFP.

Rusia a continuat bombardamentele asupra orașelor și localităților ucrainene de-a lungul liniei frontului de război în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, potrivit oficialilor ucraineni, relatează CNN.

Atacurile cu rachete, artilerie și drone au fost efectuate de la Harkov, în nord-est, până la Odesa, în sud-vest, au precizat oficialii ucraineni.

În Odesa, comandamentul militar ucrainean din sud a transmis că Rusia a vizat apărarea antiaeriană a orașului prin intermediul unui atac cu o dronă kamikaze.

„Ei încearcă să localizeze apărarea noastră antiaeriană” din Odesa, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de Sud al Forțelor Armate ale Ucrainei, Natalia Humeniuk. Nu au fost raportate victime în Odesa.

În Zaporojie, cel puțin un om a fost rănit și 10 case au fost distruse în peste 70 de atacuri de artilerie, potrivit lui Iurii Malașko, șeful administrației militare din regiunea Zaporojie.

O clădire cu nouă etaje a fost distrusă de un atac rusesc în Vuhledar, oraș din regiunea Donețk, potrivit lui Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk. Forțele ruse au suferit, la începutul anului, o înfrângere în apropiere de Vuhledar.

Mai la nord, orașul Haorkov și regiunea adiacentă au fost lovite de atacuri cu rachete, distrugând mai multe case și proprietăți private.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează că bloggerii militari ruși „au furnizat suficiente imagini geolocalizate și rapoarte sub formă de text pentru a confirma că forțele ucrainene au stabilit poziții în estul regiunii Herson începând cu 22 aprilie, deși nu se știe la ce scară și cu ce intenții”, relatează Ukrainska Pravda.

„Imaginile geolocalizate publicate de un blogger militar rus la 22 aprilie arată că forțele ucrainene au stabilit poziții pe malul râului Nipru la nord de Oleshky (7 km sud-vest de Herson) și au avansat până la periferia nordică a așezării de pe autostrada E97, precum și la vest de Dachi (10 km sud de Herson)”, mai scrie în raportul citat.

Specialiștii de la think-thank-ul american mai precizează că bloggerii ruși au menționat recent că „forțele ucrainene au menținut poziții în zona estică din Herson timp de săptămâni, au creat linii de aprovizionare stabile către aceste poziții și efectuează în mod regulat ieșiri în zonă, toate acestea indicând lipsa controlului rusesc asupra zonei”.

Alte informații indică posibile avansuri ucrainene pe insulele din delta râului Nipru, la sud-vest de orașul Herson.

„Este posibil ca forțele rusești să aibă ca prioritate menținerea apărării în zonele urbane, cum ar fi Oleshky și Nova Kakhovka, lăsând insulele din delta râului Nipru fără control. Întinderea și intenția acestor poziții ucrainene rămân neclare, precum și capacitatea și dorința Ucrainei de a menține poziții susținute în această zonă”, mai scrie în raportul ISW.

Urmărește-ne pe Google News