Război în Ucraina, ziua 426 | Armata ucraineană dezvăluie principalele motive pentru care nu renunță la orașul Bahmut

Forțele ruse au bombardat districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, rănind cel puțin două persoane, a anunțat marți guvernatorul regional Serhii Lysak, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Lysak, forțele ruse au vizat orașele Nikopol și Marhaneț cu artilerie grea.

În urma atacurilor, două femei, în vârstă de 64 și, respectiv, de 77 de ani, au fost rănite în Marhaneț.

Două clădiri administrative au fost avariate, iar opt case au fost distruse, precum și mai multe clădiri de apartamente cu cinci și nouă etaje, a scris guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

De asemenea, două clădiri agricole au fost distruse, iar alte 12 au fost avariate. Conductele de gaz și liniile electrice au fost, de asemenea, avariate.

În orașul Nikopol, o întreprindere privată, o clădire de apartamente, un magazin și mai multe mașini au fost avariate în urma bombardamentelor rusești.

Informațiile sunt încă verificate de autorități, a scris Lysak, ceea ce înseamnă că numărul victimelor și datele privind pagubele provocate de bombardamentele rusești se pot schimba.

Nikopolul, controlat de ucraineni, se află peste râul Nipru de orașul Enerhodar, construit în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa – centrala de la Zaporojie. Situl nuclear a fost ocupat de forțele ruse încă din 4 martie 2022. Forțele ruse au folosit centrala ca bază pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că „peste 60 de muzee și galerii din diferite regiuni ale țării noastre au fost distruse sau deteriorate de ocupanți” de la începutul invaziei, relatează CNN.

El a precizat, în discursul video de seară adresat națiunii, că două femei au fost ucise în atacul cu rachete S-300 efectuat de ruși asupra muzeului din orașul Kupiansk, situat în regiunea Harkov. Orașul se află la aproximativ 10 kilometri de linia frontului.

Liderul ucrainean a mai spus că o biserică a fost distrusă în urma unui alt atac al forțelor ruser, în regiunea sudică Herson. „Această biserică a devenit una dintre sutele de biserici și case de rugăciune distruse de loviturile rusești”, a adăugat el.

Zelenski a afirmat că forțele ruse au pătruns în casa unui activist tătar, Abduresheet Dzhepparov, în Crimeea. „Este unul dintre reprezentanții mișcării naționale tătare din Crimeea, un activist pentru drepturile omului, cetățean al Ucrainei. Nu se știe unde se află acum, ce se întâmplă cu el”, a precizat președintele ucrainean.

Rusia ar putea pune capăt moratoriului cu privire la desfășurarea rachetelor sale cu rază de acțiune scurtă și medie, afirmă Vladimir Ermakov, șeful departamentului de neproliferare nucleară din cadrul Ministerului rus de Externe, potrivit CNN.

Ermakov a declarat marți, într-un interviu acordat agenției oficiale de presă TASS, că Rusia va continua să participe la moratoriul doar în funcție de raza de acțiune a rachetelor americane desfășurate, de caracteristicile acestora și de capacitatea lor de a ajunge în regiunea Asia-Pacific.

„În special, disponibilitatea Rusiei de a continua să adere la moratoriul unilateral privind desfășurarea rachetelor terestre cu rază medie de acțiune și cu rază mai scurtă de acțiune în anumite regiuni va depinde în mod fundamental de parametrii specifici ai razei de acțiune a rachetelor (americane)”, a spus Ermakov.

„Dar chiar și acum putem afirma cu încredere că programele militare destabilizatoare ale Statelor Unite și ale aliaților lor fac ca moratoriul nostru să devină din ce în ce mai fragil, atât în regiunea Asia-Pacific, cât și în Europa”, a adăugat el.

Statele Unite s-au retras din Tratatul cu Rusia privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune în 2019. Acordul, semnat în 1987 de președintele american Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov, a limitat ambele ambele țări să desfășoare atât rachete balistice terestre cu „rază scurtă”, cât și cu „rază medie” – rachete de croazieră și lansatoarele de rachete care ar putea fi folosite pentru a transporta încărcături nucleare sau convenționale.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, afirmă că este „inevitabil” ca țara sa să adere la NATO și a criticat argumentele împotriva primirii Kievului în alianța militară condusă de SUA, pe care le-a catalogat ca fiind slabe, relatează Sky News.

Într-un lung articol scris pentru revista Foreign Affairs, Kuleba a explicat de ce NATO trebuie să admită Ucraina și i-a îndemnat pe membrii alianței să înceteze să mai „găsească scuze” pentru motivele pentru care acest lucru nu ar trebui să se întâmple.

El afirmă că Ucraina a demonstrat că este „mai mult decât pregătită” să devină membru și că are „multe de oferit”.

Potrivit lui Kuleba, „voința politică” a membrilor NATO a fost „extrem de deficitară” în ceea ce privește primirirea Ucrainei.

Kievul a auzit „multe argumente” pentru care Ucraina nu poate adera, a afirmat el, precizând că motivul potrivit căruia primirea Kievului în alianță riscă să provoace Rusia din cauza frontierei lor comune este „acum ridicol”.

„În timp ce scriu aceste rânduri, o sirenă de raid aerian sună la Kiev, iar Rusia se află în mijlocul unui asalt de luni de zile asupra orașului Bahmut… așa că am un răspuns simplu pentru oricine susține că admiterea Ucrainei în NATO ar provoca Rusia: Vorbiți serios?”, a adăugat Kuleba.

El a precizat că aderarea Finlandei – care are o graniță comună cu Rusia – la NATO la începutul acestei luni demonstrează și mai mult de ce această afirmație „nu se susține”.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat marți că situația referitoare la acordul de la Marea Neagră privind cerealele a ajuns într-un punct mort, adăugând că există încă obstacole care blochează exporturile rusești, scrie The Guardian.

Acordul a fost reînnoit luna trecută pentru 60 de zile, dar Moscova a semnalat că ar putea să nu fie de acord să îl prelungească în continuare dacă Occidentul nu elimină obstacolele din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești.

Lavrov a făcut aceste comentarii în timpul unei conferințe de presă organizată la Națiunile Unite.

Ucraina pregătește „măsuri prioritare” care să fie adoptate după momentul eliberării Crimeei, a declarat marți, 25 aprilie, Tamila Tașeva, reprezentantul permanent al președintelui ucrainean în peninsula anexată de ruși, informează The Kyiv Independent.

„Avem instrucțiuni din partea președintelui de a dezvolta și pregăti un plan de măsuri prioritare în Crimeea, care vor fi puse în aplicare imediat după eliberarea acesteia. Am primit deja răspunsuri semnificative din partea autorităților de stat”, a spus Tașeva.

Potrivit acesteia, eliberarea Crimeei va fi urmată de revenirea autorităților publice ucrainene, începând cu o administrație militară, iar apoi se va trece la o administrație militar-civilă și, ulterior, la o viață cotidiană „normală”.

Mai multe detalii: Kievul anunță că pregătește „măsuri prioritare” care să fie implementate în Peninsula Crimea, după ce va fi eliberată

Oficialii ucraineni afirmă că sunt puse în aplicare măsuri de evacuare în unele orașe controlate de ruși în părțile ocupate ale regiunii Zaporojie, relatează CNN.

Evhen Evtușenko, șeful administrației militare din districtul Nikopol, controlat de Ucraina, a declarat că, potrivit locuitorilor de pe malul opus al râului Nipru – care este deținut de forțele ruse – au început să sosească autobuze de evacuare.

El a afirmat într-o postare pe Telegram că o tânără familie din orașul Kamianka-Dniprovska a încercat să se înscrie pentru evacuare, „dar administrația a refuzat”.

„Până în prezent, doar colaboraționiștii importanți sunt evacuați, în timp ce restul oamenilor așteaptă forțele armate ucrainene”, a susținut Evtușenko.

El a distribuit un presupus schimb de mesaje între familie și administrația susținută de Moscova, în care familiei i se spunea: „Din păcate, locurile pentru aceste autobuze sunt deja rezervate conform deciziei administrației. Nu există nicio înregistrare disponibilă în acest moment”.

Orașul se află în apropiere de centrala nucleară de la Zaporojie.

„Oamenii se tem că, înainte de plecare, rușii vor organiza o provocare cu victime în masă pentru a da vina pe Ucraina”, a mai afirmat Evtușenko.

Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că autoritățile susținute de ruși din Enerhodar, aflat în apropiere, plănuiau să organizeze evacuarea copiilor din oraș la începutul lunii mai.

Există în continuare speculații potrivit cărora această parte a regiunii Zaporojie ar putea fi ținta unei contraofensive ucrainene în următoarele săptămâni.

Declaraţiile făcute în Occident despre o posibilă începere a negocierilor între Rusia şi Ucraina abia după contraofensiva Kievului sunt un fel de „schizofrenie”, a afirmat marți șeful diplomației ruse, în urma vizitei efectuate la New York în cadrul preşedinţiei pe care Moscova o deține luna aceasta la Consiliul de Securitate al ONU, relatează agenția rusă oficială de presă TASS, potrivit Agerpres.

„Acum a apărut această teorie ridicolă: haideţi ca noi (ţările occidentale, n.r.) să asigurăm acum Ucrainei o contraofensivă de succes, apoi să-i cerem Ucrainei, preşedintelui Zelenski să înceapă negocierile. Dar aceasta este un fel de logică schizofrenică”, a declarat ministrul rus de Externe, într-o conferință de presă.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov, înfuriat de ideea unor negocieri între Moscova și Kiev după contraofensiva ucraineană: „Un fel de logică schizofrenică”

Armata ucraineană afirmă că Moscova își concentrează forțele asupra asaltului din orașul Bahmut, aflat în regiunea estică Donețk, și, în consecință, își reduce operațiunile ofensive în alte zone, relatează CNN.

Serhii Cherevatyi, un purtător de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat marți la televiziunea ucraineană că situația din Bahmut „se schimbă din când în când și că se desfășoară un război pozițional”.

„Inamicul își concentrează toate forțele pe Bahmut și, de fapt, nu desfășoară operațiuni de luptă atât de puternice în altă parte în zona noastră de responsabilitate operațională”, a afirmat Cherevatyi.

În Bahmut, pe parcursul ultimei zile, rușii „au atacat pozițiile noastre de 23 de ori, au tras de 280 de ori cu diferite tipuri de artilerie și au efectuat patru raiduri aeriene. Numai în zona frontului de la Bahmut au avut loc 85 de atacuri și 20 de schimburi de focuri. 175 de ocupanți au fost uciși în luptă, 213 au fost răniți”, a precizat el.

Cifrele oferite Cherevatyi nu au putut fi verificate în mod independent, notează CNN.

Reprezentantul armatei ucrainene a mai declarat că luptătorii Wagner nu mai desfășoară misiuni independente în Bahmut.

„Atât unitățile aeropurtate ale armatei de ocupație, cât și forțele speciale sunt folosite din ce în ce mai mult. Prin urmare, ne dăm seama că pierderile inamicului sunt foarte semnificative”, a spus el.

Cherevatyi a precizat că artileria ucraineană este angajată în mod constant în protejarea rutelor de aprovizionare spre Bahmut, în timp ce inginerii fac tot ce pot „pentru a se asigura că există mai multe căi de comunicații”.

Canalele neoficiale proruse de pe Telegram susțin că ucrainenii continuă să se retragă din anumite părți din Bahmut și că au distrus turnul de comunicații din partea de vest a orașului.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, reproșează Occidentului că speculează grosolan pe tema Ucrainei pentru a distrage atenția lumii de la problemele din Orientul Mijlociu, scrie Al Jazeera.

„Este timpul ca Occidentul să dea socoteală Adunării Generale a ONU pentru rezoluțiile sabotate”, a declarat Lavrov marți, în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, care s-a axat pe abordarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Potrivit agenției ruse de știri TASS, șeful diplomației ruse a subliniat că rezoluțiile care au fost sabotate de Occident includ, printre altele, decizii privind Palestina, Înălțimile Golan și programul nuclear iranian.

Lavrov prezidează reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, întrucât Rusia deține, în aprilie, președinția rotativă lunară a forului internațional.

Congresul Naţional African (ANC), partidul de guvernământ din Africa de Sud, a cerut ca ţara să părăsească Curtea Penală Internaţională (CPI), a anunțat marţi preşedintele Cyril Ramaphosa, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres. De altfel, Pretoria a fost criticată încă de la începutul războiului din Ucraina pentru apropierea ei de Moscova.

„Partidul de guvernământ a hotărât, considerând prudent ca Africa de Sud să se retragă din CPI”, a declarat Cyril Ramaphosa într-o conferinţă de presă, după o vizită a preşedintelui finlandez Sauli Niinistö. Congresul Naţional African s-a reunit în weekend.

În martie, Curtea cu sediul la Haga a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război pentru că ar fi permis deportarea a sute de copii ucraineni.

Pretoria urmează să găzduiască un summit al BRICS în luna august – un grup de ţări format din Africa de Sud, Brazilia, China, India şi Rusia. În calitate de membru al CPI, Africa de Sud ar trebui teoretic să-l aresteze pe preşedintele rus dacă acesta intră pe teritoriul său.

Mai multe detalii: Primul semn că Putin nu va fi arestat dacă vine la summitul BRICS: partidul aflat la putere în Africa de Sud cere ca țara să se retragă din CPI

Oficialii americani se așteaptă ca Ucraina să înceapă mult așteptata contraofensivă de primăvară în luna mai, relatează The New York Times (NYT), potrivit Ukrainska Pravda.

„Ucraina se pregătește, spun oficialii americani, să lanseze o contraofensivă împotriva forțelor ruse încă de luna viitoare, în fața unor riscuri imense: fără o victorie decisivă, sprijinul occidental pentru Ucraina ar putea slăbi, iar Kievul ar putea fi supus unor presiuni tot mai mari pentru a intra în negocieri serioase care să pună capăt sau să înghețe conflictul”, scrie NYT.

Publicația americăană precizează că aliații americani și cei din NATO au furnizat Ucrainei o cantitate mare de artilerie și muniție pentru viitoarea bătălie, iar oficialii americani spun acum că speră ca echipamentele militare să fie suficiente.

Deși Ucraina împărtășește puține detalii ale planului său operațional cu oficialii americani, este probabil ca operațiunea să se desfășoare în sudul țării, inclusiv de-a lungul coastei ucrainene de la Marea Azov, în apropiere de peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, mai scrie NYT.

În timp ce oficialii ucraineni au declarat că obiectivul lor este de a străpunge liniile de tranșee ale apărării ruse și de a crea o prăbușire generalizată în rândurile armatei ruse, oficialii americani au apreciat că este puțin probabil ca ofensiva să aibă ca rezultat o schimbare dramatică a cursului războiului în favoarea Ucrainei.

Kievul s-a aflat în spatele unui atac cu drone în golful Sevastopol, au confirmat marți autoritățile ucrainene, potrivit The Guardian.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni au respins acuzațiile Rusiei potrivit cărora atacul ar fi pus în pericol funcționarea coridorului de cereale.

Andrii Yusov, un purtător de cuvânt al apărării ucrainene, a declarat pentru radiodifuzorul de stat Suspilne: „Evenimentele recente din Crimeea au vizat exclusiv instalații militare și nu au nicio legătură cu acordul privind cerealele, care se referă la porturile ucrainene și porturile civile.”

„Ucraina respectă obligațiile internaționale, inclusiv la îndeplinirea tuturor obligațiilor legate de coridorul de cereale”, a adăugat Iusov.

Controlul asupra orașului Bahmut împiedică forțele ruse să avanseze spre flancurile și spatele forțelor de apărare ucrainene de pe fronturile de la Lisiceansk și Donețk, a declarat generalul Oleksandr Sîrski, comandantul Forțelor Terestre ucrainene, într-un interviu acordat agenției de presă Interfax-Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda.

Frontul de la Bahmut rămâne epicentrul eforturilor militare rusești comparativ cu toate celelalte fronturi din Ucraina. Potrivit lui Sîrski, estul Ucrainei este singura parte a frontului în care Rusia a înregistrat orice fel de succes de la începutul „marii sale ofensive”.

Comandantul ucrainean a arătat că acest lucru înseamnă că planul rușilor de a „cuceri Ucraina în trei zile” s-a transformat într-un efort de nouă luni pentru a prelua un mic oraș din regiunea Donețk.

„După numeroasele eșecuri în nordul și sudul Ucrainei, înaltul comandament al Rusiei trebuie să demonstreze cel puțin un succes în ocuparea Donbasului. Fără acest lucru, ocupanții nu își pot continua ofensiva în direcția Kramatorsk și Siversk. Acesta este motivul pentru care propaganda rusă prezintă bătăliile pentru Bahmut ca fiind a doua «bătălie pentru Stalingrad»”, a explicat generalul-colonel, în interviu.

Iar pentru acest obiectiv, Rusia nu va cruța niciun fel de resurse materiale sau de efective militare, a mai spus Sîrski.

„Bătăliile pentru Bahmut sunt de cea mai mare importanță nu doar pentru inamic, ci și pentru noi. Pentru că în ultimele două luni respingem atacurile inamicului în această parte a frontului și nu îi lăsăm (pe ruși, n.r.) să se extindă pe linia frontului. În plus, provocăm pierderi grele inamicului, eliminând unitățile lor profesioniste și distrugându-le echipamentele și vehiculele blindate”, a adăugat comandantul.

Potrivit acestuia, menținerea în continuare a orașului Bahmut sub controlul Kievului este crucială pentru apărarea ucraineană din următoarele motive:

• Orașul este un nod important de apărare, a cărui păstrare menține stabilitatea pe întreaga linie defensivă;
• Bahmutul este bine poziționat din punct de vedere geografic, fiind așezat pe un deal și înconjurat de râuri, ceea ce facilitează acțiunile defensive;
• Un alt factor care contribuie la apărarea (cu succes, n.r.) a orașului este prezența clădirilor cu mai multe etaje și a infrastructurii dezvoltate pe malul stâng al râului Bakhmutovka, unde forțele ucrainene își mențin apărarea;
• Bătăliile pentru preluarea controlului asupra orașului necesită un tip special de abordare și un set de abilități pentru acțiuni ofensive, ceea ce creează dificultăți forțelor armate ruse care, înainte de a ajunge la acesta, au avansat prin regiunile de pădure și stepă;
• Bakhmut constituie o parte a concentrației Kosteantînivka-Kramatorsk, a cărei păstrare va împiedica inamicul să lovească forțele ucrainene în flanc sau în spate pe fronturile de la Lisiceansk și Donețk.

Fostul președinte și premier rus Dimitri Medvedev l-a numit pe Joe Biden un „bunic disperat”, după ce președintele Statelor Unite și-a lansat oficial campania pentru realegerea sa în 2024, scrie Al Jazeera citând AFP.

„Dacă aș fi în locul armatei americane, aș crea imediat o valiză falsă cu coduri nucleare false în cazul în care ar câștiga, pentru a evita consecințe ireparabile”, a declarat Medvedev, potrivit agenției oficiale ruse de presă RIA.

De când a izbucnit războiul Rusiei în Ucraina, administrația Biden a jucat un rol cheie în susținerea Kievului și în denunțarea acțiunilor Rusiei.

În cadrul unui discurs ținut în Polonia, anterior în cursul acestui an, Joe Biden a declarat că „războiul din Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev îl ironizează pe Joe Biden, după anunțul privind candidatura pentru al doilea mandat: „Un bunic disperat”

Forțele armate ucrainene au obținut „câștiguri marginale” la sud de Kreminna, în regiunea Luhansk, până pe data de 24 aprilie, continuând să vizeze nodurile logistice ale rușilor din zonele aflate în interiorul regiunii, a anunțat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american, potrivit The Kyiv Independent.

În cea mai recentă evaluare a situației de pe front, ISW invocă imagini de geolocalizare care arată că armata ucraineană a făcut progrese minore la nord-est de Verkhnokamianske (18 km sud de Kreminna) și la sud-est de Bilohorivka (12 km sud de Kreminna), la date nespecificate.

Kreminna se află la doar 25 de kilometri nord-vest de Sievierodonețk, un oraș important din regiunea Luhansk, singura regiune ucraineană ocupată în totalitate de Rusia.

Pe 23 și 24 aprilie, trupele ruse au continuat atacurile terestre în orașul Bahmut din regiunea Donețk și în jurul acestuia, dar nu au reușit niciun câștig teritorial în oraș care să poată fi confirmat, a adăugat think tank-ul de la Washington.

Armata rusă, alături de mercenarii din Grupul Wagner, încearcă de nouă luni să cucerească orașul-cheie Bahhmut, în timp ce Moscova urmărește să își consolideze controlul asupra întregii regiuni Donețk.

Șase rachete ucrainene High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) au fost trase marți asupra orașului Tokmak din sudul țării, potrivit unui oficial de rang înalt numit de Moscova în partea ocupată a regiunii Zaporojie, relatează CNN.

Vladimir Rogov, membru al administrației civil-militare, a declarat că patru dintre rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă, iar două au aterizat în nordul orașului.

„Potrivit rapoartelor preliminare, un civil a fost ucis și alți patru au fost răniți”, a anunțat el, pe Telegram.

De ce este important orașul: Tokmak, care se află la aproximativ 70 de kilometri nord-est de Melitopol, a devenit un centru pentru forțele ruse din Zaporojie. Este locul în care se așteaptă în mare măsură o contraofensivă din partea Ucrainei – datorită poziției sale strategice între Crimeea, teritoriul ocupat de Rusia în estul Ucrainei, și partea continentală a Rusiei.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat săptămâna trecută că iminenta contraofensivă nu va fi anunțată public.

Tot în regiunea sudică, Rusia a încercat, de asemenea, să lovească ceea ce consideră că sunt ținte ucrainene. Orașul Orihiv, situat la aproximativ 65 de kilometri sud-est de Zaporojie, a fost bombardat în mod constant: o școală sportivă, un depozit agricol, chiar și clădiri goale, au fost lovite de ruși.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că România va continua să îşi îndeplinească cu „maximă responsabilitate” rolul în ceea ce priveşte facilitarea exporturilor alimentare dinspre Ucraina spre restul lumii, transmite Agerpres.

„Am discutat cu domnul preşedinte Fernandez şi despre rolul important pe care îl au România şi Argentina în calitate de contributori importanţi la securitatea alimentară globală. Ameninţările la adresa securităţii alimentare au sporit pe fondul consecinţelor globale negative ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în imediata vecinătate a României. I-am prezentat domnului preşedinte demersurile României pentru a facilita exporturile alimentare esenţiale dinspre Ucraina spre restul lumii, în special spre statele în curs de dezvoltare. România va continua să îşi îndeplinească rolul cu maximă responsabilitate”, a spus Iohannis.

„Am avut şi un schimb aprofundat de opinii cu preşedintele Fernandez cu privire la războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, care afectează profund securitatea în regiunea noastră, a Mării Negre, dar şi a Europei, cu unde de şoc la nivel euroatlantic şi global. România şi Argentina participă, prin contribuţiile lor în cadrul instituţiilor internaţionale, la eforturile de soluţionare a situaţiilor de criză la nivel global prin dialog, diplomaţie, prin apărarea principiilor şi a valorilor universale conform Cartei ONU, a democraţiei şi a statului de drept”, a mai declarat președintele Iohannis.

Copiii din districtul ucrainean Vasîlivka din regiunea Zaporojie, ocupat de ruși, au fost trimiși într-o așa-numită „tabără de recreere” din Belarus, potrivit administrației instalate de Moscova, relatează CNN.

Guvernul ucrainean estimează că aproape 20.000 de copii au fost deportați ilegal în Rusia, Belarus sau relocalizați cu forța în teritoriile ocupate temporar în Ucraina. De asemenea, oficialii susțin că 470 de copii au murit, în timp ce alți 949 de copii au fost răniți și 406 sunt în prezent dați dispăruți.

Administrația civil-militară din Vasîlivka, instalată de Moscova, a anunțat că „programul de recreere pentru copii, desigur, este gratuit și este susținut personal de Lukașenko și Putin”.

„Primul lot de 43 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani va sta în tabără de la 24 aprilie până la 10 mai, iar următoarea vizită este planificată începând din 14 mai”, au precizat oficialii proruși.

Un raport publicat în februarie a detaliat acuzațiile privind existența unei extinse rețele de zeci de tabere în care copiii au fost supuși la „reeducare politică”, inclusiv educație academică, culturală și, în unele cazuri, militară centrată pe Rusia.

Acuzațiile privind deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia stau la baza mandatelor de arestare pentru comiterea de crime de război emise luna trecută de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Putin și a comisatului rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova. CPI îi acuză că sunt implicați în deportarea forțată a sute de copii ucraineni pe teritoriul rus.

Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că îmbunătățirea și extinderea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră poate avea succes doar în cazul în care comunitatea internațională va exercita presiuni asupra Rusiei, scrie Al Jazeera.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a propus o „cale de urmat care vizează îmbunătățirea, extinderea și extinderea” acordului, într-o scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin.

„Inițiativa absolut justificată a lui Guterres poate avea succes doar dacă comunitatea internațională pune presiuni colective asupra Rusiei”, a afirmat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, pentru agenția de presă Reuters.

„Ucraina, pe de altă parte, va continua să respecte acordurile cu Turcia și ONU și va continua să livreze încărcăturile de cereale la destinație, rezolvând problema aprovizionării cu alimente la nivel mondial”, a adăugat el.

Capul puternicei Biserici Ortodoxe din Rusia, Patriarhul Kirill, a declarat marți că patriotismul este „cea mai mare virtute” și i-a calificat pe ruşii care nu-şi servesc ţara drept „duşmani interni”, scrie Agerpres preluând agenția de știri Reuters.

„Astăzi, rugăciunea noastră se îndreaptă către patria noastră, pentru ca Domnul să o protejeze de duşmani interni şi externi, de toţi cei care nu-şi asociază viaţa cu Rusia, care sunt gata să facă bani în Rusia, dar care nu au fost niciodată dispuşi să-şi servească patria”, a spus Patriarhul Kirill într-o predică, citat de agenția rusă oficială de presă RIA Novosti.

Mai multe detalii: Rușii care refuză să lupte în Ucraina sunt „duşmani interni”, afirmă Patriarhul Kirill

Armata ucraineană a afirmat că obține „rezultate impresionante” împotriva forțelor ruse pe malul estic al râului Nipru, în Herson, relatează CNN.

„În ultimele trei zile, avem rezultate chiar impresionante ale activității noastre de luptă”, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, într-o emisiune de la televiziunea națională.

„Am reușit să lovim și să distrugem piese de artilerie, tancuri, vehicule, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană inamice”, a spus Humeniuk. „Cu alte cuvinte, activitatea noastră de curățare a liniei frontului de pe malul estic este destul de puternică, dar încă acționăm în modul de contra-baterie”, a adăugat ea.

Humeniuk a lăsat să se înțeleagă că și alte evoluții vor avea loc în viitorul apropiat. Ea a continuat spunând că evacuările de pe malurile Niprului, efectuate de ruși, au facilitat, de asemenea, operațiunile ucrainene.

„De asemenea, ei (rușii, n.r.) evacuează populația locală, ceea ce ne ușurează mult munca, pentru că încearcă să evacueze localnicii de acolo, de unde își mută unitățile și se deplasează în noi locații”, a mai spus ea.

„Prin urmare, este mai sigur pentru noi să ne desfășurăm operațiunile în pozițiile de luptă, acolo unde unde (rușii) nu se mai ascund în spatele localnicilor”, a aprecizat Humeniuk.

La începutul acestei săptămâni, Iurii Sobolevskyi, prim-adjunctul șefului consiliului regional ucrainean din Herson, a declarat că aproximativ 30% din populația dinainte de război a rămas în teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson. Sobolevskyi a precizat că, în ultimele două săptămâni, rușii au încercat să îi constrângă pe civilii din orașele situate de-a lungul râului să își părăsească locuințele.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia, în urma atacului cu rachete asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, care s-a soldat cu doi morți și 10 răniți, că face „totul pentru a distruge complet” Ucraina, relatează CNN.

„Până în prezent, se știe despre angajatul mort al muzeului și zece răniți. Mai sunt încă oameni sub dărâmături”, a scris marți Zelenski, pe Twitter. „Țara teroristă face totul pentru a distruge complet Ucraina”, a adăugat el.

„Nu avem dreptul să uităm nici măcar o secundă”, a mai afirmat Zelenski. „Trebuie să aducem Rusia în fața justiției, atât pe câmpul de luptă, cât și prin sentințe corecte ale tribunalelor pentru teroriști”, a mai scris liderul ucrainean.

Forțele ruse ar fi folosit o rachetă S-300 sol-sol pentru a lovi orașul Kupiansk, potrivit șefului de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Yermak. Anterior, Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale din Harkov, anunțase pe Telegram că Muzeul de Istorie Locală a fost lovit.

Kievul a denunţat marţi „ipocrizia” ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, care a prezidat în ajun, la New York, o reuniune a Consiliului de Securitate privind „apărarea principiilor” Cartei ONU, Rusia asigurând în aprilie preşedinţia, prin rotaţie, a Consiliului de Securitate, datorită faptului că este membră al acestui cel mai înalt organism decizional al Naţiunilor Unite, scrie AFP.

„Un circ absolut ipocrit. Lavrov prezidează Consiliul de Securitate al ONU justificând războiul, masacrele, distrugerea totală”, a denunţat pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev.

„Rusia umileşte clar democraţia, libertatea, convenţiile”, a afirmă Podoliak, potrivit căruia „Rusia trebuie să fie declarată sponsor al terorismului şi expulzată de pretutindeni…”, conform Agerpres.

Autenticitatea tweet-ului lui Podoliak a fost confirmată pentru AFP de o sursă din cadrul preşedinţiei ucrainene.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, se află de luni la New York, în contextul în care Rusia deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU până la sfârşitul lunii aprilie. Lavrov a declarat luni că sistemul Naţiunilor Unite se află „într-o criză profundă”, acuzând Occidentul, în special SUA, că sunt vinovați pentru aceasta.

Ungaria şi alte state membre din Europa de Est ar dori să menţină în vigoare interdicţia privind importul de cereale din Ucraina, cel puţin până la finalul anului, a declarat marţi ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, scrie Agerpres preluând Reuters.

„Am dori ca Executivul comunitar să accepte măsura noastră pe care intenţionam să o menţinem până la finele anului, pentru a permite fermierilor noştri să strângă şi să îşi depoziteze recolta lor”, a scris Istvan Nagy pe pagina sa de Facebook, în aceeaşi zi în care la Luxemburg are loc Consiliul Agricultură şi Pescuit.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Budapesta au interzis importul de cereale şi produse agricole din Ucraina, după ce Polonia a adoptat o măsură similară, în ideea de a contracara un aflux de produse ieftine care a creat probleme pentru producătorii locali şi a presat guvernele statelor vecine Ucrainei să vină în sprijinul fermierilor lor. Slovacia şi Bulgaria au decis şi ele să introducă măsuri similare.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că Rusia, dacă va fi necesar, „nu va șovăi” să folosească arme nucleare. El crede că lumea este acum în pragul unui război mondial, dar are prefera ca în locul acestuia să vadă Ucraina împărțită cu Polonia, Ungaria și România, scrie cotidianul rusesc Izvestia.

Mai bine „împărțirea liniștită” a Ucrainei de către Polonia și alte state, decât intrarea ei în NATO sau un război mondial, a declarat Dmitri Medvedev, pe 25 aprilie, la maratonul educațional „Cunoașterea. În primul rând”.

„Polonia, da, să recunoaștem, iar Ungaria și România visează de mai bine de un deceniu să preia regiunile de vest ale Ucrainei. O astfel de împărțire liniștită este mai bună decât Ucraina în NATO, sau într-un război mondial”, a spus Medvedev.

Citeşte întreaga ştire: Dmitri Medvedev ar prefera împărțirea Ucrainei cu Polonia, Ungaria și România, decât un război mondial sau intrarea Ucrainei în NATO

Sesiunea de recrutare din această primăvară desfășurată de armata rusă i-a vizat inclusiv pe studenții moscoviți, într-o aparentă încercare de a atinge obiectivul președintelui Vladimir Putin de a înrola 147.000 de tineri pentru serviciul militar obligatoriu, scrie marți site-ul independent de știri Meduza, potrivit The Moscow Times.

Această informație vine în contextul în care săptămâna trecută au existat relatări potrivit cărora autoritățile au început să îi trimită cu forța pe studenți la centrele de înrolare. Studenții din cel puțin trei instituții de învățământ superior, inclusiv de la Universitatea de Stat din Moscova (MSU), au povestit că au primit citații de înrolare în căminele lor.

Mai multe detalii: Rusia îi încorporează cu forța pe studenții din Moscova în cadrul campaniei de recrutare de primăvară, pentru a-și crește numărul soldaților

Suedia expulzează cinci diplomați ruși, a anunțat marți ministrul său de Externe, la postul public de televiziune SVT, pe motiv că activitățile acestora sunt „incompatibile cu Convenția de la Viena”, scrie The Guardian.

„Autoritățile suedeze l-au sunat pe ambasadorul Rusiei … și l-au informat că cinci persoane angajate la ambasadă au fost rugate să părăsească țara ca urmare a unor activități incompatibile cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice.”, a declarat Tobias Billström, marți, ministrul de Externe suedez.

Suedia a expulzat trei diplomați ruși în aprilie anul trecut, după ce Rusia a lansat invazia în Ucraina.

Autoritățile ucrainene au descoperit un alt cadavru în timp ce curățau dărâmăturile unui muzeu din orașul Kupiansk, lovit marți de o rachetă rusească, numărul morților ridicându-se la 2, potrivit The Guardian.

„În total, trupurile a două femei decedate au fost scoase din dărâmăturile clădirii distruse”, au declarat serviciile de urgență ale statului ucrainean. „De asemenea, 10 persoane au fost rănite, dintre care 4 au fost spitalizate”.

„Operațiunile de căutare și de îndepărtare a molozului au fost finalizate”, a adăugat acesta.

Forțele ruse ar fi folosit o rachetă S-300 sol-sol pentru a ținti Kupiansk, potrivit șefului de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Yermak.

Moscova a declarat că intenționează să exprime poziția Rusiei în cea de-a doua zi a Consiliului de Securitate al ONU, unde este actualul președinte, în ciuda „dificultăților” cu care se confruntă, scrie The Guardian.

În cadrul unui briefing cu jurnaliștii, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut dificultățile cu care se confruntă delegația rusă a ONU la New York, dar a declarat că își vor continua efortul.

„Această muncă nu este ușoară”, a declarat Peskov, comentând rezultatele primei zile a Consiliului de Securitate. Dar este „crucial” ca Rusia să fie ascultată, deoarece „prezidează Consiliul de Securitate al ONU, își îndeplinește funcțiile, își expune poziția”, a adăugat el.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a prezidat luni o reuniune privind pacea și securitatea internațională în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, s-a confruntat cu critici din partea diplomaților occidentali din cauza războiului.

Șeful gruului militar privat Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că afirmațiile Insitutului pentru Studiul Războiului despre îmbunătățirea relației sale cu Ministerul rus al Apărării sunt „știri false”, potrivit The Kyiv Independent.

Declarația vine după ce Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington, a sugerat într-un raport că relația dintre cele două părți a fost „reparată”, cu scopul de a-l determina pe președintele rus Vladimir Putin să oprească operațiunile ofensive din Ucraina.

„ISW a observat o îmbunătățire bruscă a relațiilor lui Prigojin cu Ministerul rus al Apărării și Kremlinul de la începutul lunii aprilie”, a afirmat ISW în raportul său din 22 aprilie.

„Ministerul rus al Apărării, de exemplu, a început să recunoască în mod direct forțele Wagner în rapoartele sale zilnice de situație și a furnizat Wagner muniție și personal mobilizat ca întăriri la începutul lunii aprilie 2023.”

Dar când a fost întrebat despre raport, Prigojin l-a catalogat drept o „știre falsă”

„Există o mulțime de știri false plantate, iar aceasta este una dintre ele”, a declarat el pe canalul său oficial de Telegram. „Nu am de gând să schimb muniția pentru băieții mei nici măcar pentru prietenia cu Domnul Dumnezeu”.

Prigojin nu s-a sfiit să comenteze public divergențele sale cu conducerea Rusiei. Prigojin a fost foarte vizibil pe linia frontului în ultimele luni și își revendică rapid meritele pentru progresele Rusiei.

Raidurile de pe malul estic al Niprului sunt făcute de forțele ucrainene într-un efort de a îndepărta de acolo trupele ruse, a precizat Iuriy Sobolevskiy, adjunctul șefului administrației regionale din Herson, citat de Reuters.

Forțele ruse controlează malul estic râului după ce s-au retras în luna noiembrie de pe cel vestic, pierzând controlul asupra capitalei regionale Herson, capturată la începutul invaziei.

„Rezultatele vor veni la fel ca pe malul drept al regiunii Herson, când, datorită unei operațiuni complexe și de lungă durată, au reușit să ne elibereze teritoriile cu pierderi minime pentru militarii noștri. Același lucru se întâmplă acum pe malul stâng”, a spus Sobolevskiy.

Ucraina urmează să lanseze o ofensivă de primăvară, spun analiștii militari, care estimează că unul dintre obiectivele acesteia va fi străpungerea unui coridor terestru între Rusia și regiunea ucraineană Crimeea anexată de Moscova în 2014.

Mai multe detalii: Ucraina organizează raiduri pe malul estic al râului Nipru, în Herson, spune un oficial local, în timp ce contraofensiva se prefigurează

Militarii ucraineni au ajuns în Norvegia pe 24 aprilie, pentru un stagiu de pregătire de patru săptămâni în domeniul medicinei militare, al tirului de precizie și al conducerii de echipă, au anunțat Forțele armate norvegiene, citate de The Kyiv Independent.

Este primul curs de acest fel din Norvegia, iar instructorii provin din Garda Națională, au precizat reprezentanții armatei din țara nordică.

Norvegia a livrat Ucrainei, la 20 martie, opt tancuri de luptă principale Leopard 2 de fabricație germană și patru vehicule de sprijin.

De asemenea, guvernul norvegian s-a angajat să furnizeze Kievului două unități de tragere ale sistemului norvegian avansat de rachete sol-aer (NASAMS).

Norvegia a alocat 300 de milioane de dolari ca sprijinul militar Ucrainei în primul an de la invazia rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că preocupările Rusiei legate de acordul privind cerealele nu au fost încă abordate și că perspectivele de prelungire a înțelegerii nu sunt favorabile, relatează CNN.

„Condițiile care ne-au îngrijorat nu au fost încă puse în aplicare. Prin urmare, circumstanțele nu vin în favoarea [prelungirii] acestui acord pentru moment”, a spus reprezentantul președinției ruse.

Rusia a avertizat că nu va susține prelungirea acordului decât dacă vor fi eliminate obstacolele din calea exportului propriilor produse alimentare și a îngrășămintelor.

De asemenea, Dmitri Peskov a respins sugestia că Rusia este responsabilă pentru actuala criză alimentară mondială.

„Pierderile de cereale ucrainene și de cereale rusești pot fi unul dintre factori, dar nu cel decisiv”, a afirmat oficialul rus.

Actualul acord, care permite exportul în condiții de siguranță al cerealelor ucrainene prin porturile din Marea Neagră, a fost reînnoit pentru 60 de zile în martie și urmează să expire la 18 mai.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Siniehubov, a precizat într-un mesaj pe Telegram că nu există nicio instalație militară în apropierea muzeului din Kupiansk, atacat marți, relatează The Guardian.

„Operațiunile de salvare sunt în curs de desfășurare la locul atacului cu rachete din centrul orașului Kupiansk. Din păcate, femeia care se afla sub dărâmături a murit. Salvatorii tocmai au recuperat corpul ei. Potrivit informațiilor noastre, este posibil ca încă o persoană să se afle sub dărâmături. Serviciile speciale fac tot posibilul pentru a o găsi”, a anunțat oficialul local.

„În apropierea clădirii muzeului, care a fost lovită de o rachetă inamică S-300, nu există instalații militare. Inamicul lovește în mod deliberat infrastructura civilă și terorizează populația civilă”, a continuat Siniehubov, adăugând că autoritățile încearcă să-i găsească pe colaboratorii Rusiei, în prezent parchetele gestionând peste 1.000 de astfel de cazuri.

Rusia a negat în mod repetat că a vizat civili și infrastructura civilă din Ucraina. Începând din februarie 2022, ONU a înregistrat 6.596 de civili uciși și 11.684 de răniți pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Orașul Tokmak, aflat pe linia frontului din regiunea sudică Zaporojie, la aproximativ 70 de kilometri nord-est de Melitopol, a fost ținta unui atac atribuit forțelor ucrainene, relatează CNN, care citează oficiali locali.

„Se presupune că lovitura a fost efectuată de HIMARS (sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate). O stație de gaz de la intrarea în oraș a fost grav avariată, două case particulare, o conductă de gaz și instalații de rețea electrică au fost avariate”, a precizat Vladimir Rogov, membru al administrației instalate de Rusia în Zaporojie, precizând că zona lovită era una „pașnică”.

La rândul său, pimarul ucrainean exilat din Melitopol a confirmat că locuitorii au anunțat că au avut loc explozii „puternice” în Tokmak.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, 25 aprilie, că Ucraina va primi încă o tranșă de 1,5 miliarde de euro în cadrul pachetului anual de asistență macrofinanciară, relatează CNN și The Kyiv Independent.

„Vom continua să ajutăm Ucraina să reziste agresiunii Rusiei, să își mențină instituțiile și infrastructura în funcțiune și să facă reforme cruciale”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe Twitter.

Consiliul European a convenit, în decembrie 2022, asupra alocării unui ajutor macrofinanciar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Până acum a fost primită o primă tranșă de 3 miliarde de euro, în luna ianuarie.

Mai multe detalii: Comisia Europeană acordă Ucrainei o nouă finanțare în valoare de 1,5 miliarde de euro

Avertismentul a venit din partea lui Vladimir Iermakov, șeful departamentului de neproliferare nucleară din cadrul Ministerului rus de Externe.

„Dacă Statele Unite continuă să urmeze cursul actual de confruntare cu Rusia, cu o escaladare constantă a mizelor, pe punctul de a aluneca spre un conflict armat direct, atunci soarta START (tratatul privind armele nucleare) poate fi o concluzie inevitabilă”, a spus oficialul rus, citat de agenția de stat TASS, relatează Reuters.

„Cea mai acută amenințare de astăzi este asociată cu pericolul unei escaladări nucleare ca urmare a unei confruntări militare directe între puterile nucleare. (…) Iar aceste riscuri, spre cel mai profund regret, sunt în continuă creștere”, a adăugat Vladimir Iermakov.

Mai multe detalii: Rusia avertizează din nou asupra creșterii riscurilor unei confruntări nucleare cu SUA

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a publicat marți, 25 aprilie, un nou raport, potrivit căruia, de la începutul războiului, Rusia a pierdut 187.770 de soldați, dintre care 690 în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de Moscova în cele 14 luni de la declanșarea invaziei, potrivit estimărilor Kivului, se numără și: 3.688 de tancuri, 7.151 de vehicule blindate de luptă, 5.784 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.863 de sisteme de artilerie, 539 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 291 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.437 de drone și 18 ambarcațiuni.

Uniunea Europeană și Japonia s-au opus propunerii SUA ca țările G7 să interzică toate exporturile către Rusia, a relatat Financial Times, citând trei surse familiare cu discuțiile, notează The Kyiv Independent.

O declarație a liderilor G7, care este în curs de pregătire pentru reuniunea de luna viitoare de la Hiroshima, include o promisiune de a înlocui actualul sistem de sancțiuni sectoriale împotriva Rusiei cu o interdicție completă a exporturilor, cu câteva excepții, precum cele pentru produse agricole, medicale și alte câteva bunuri, conform unor documente obținute de Financial Times.

Reprezentanții statelor din blocul comunitar și cei ai Japoniei s-au pronunțat însă împotriva propunerii americane, în timpul unei reuniuni care a avut loc săptămâna trecută, potrivit surselor ziarului.

„Din punctul nostru de vedere, pur și simplu nu este fezabil”, a spus unul dintre oficialii citați sub protecția anonimatului.

Oficialii se tem că interdicția de export propusă de SUA riscă să reînnoiască dezbaterile dintre statele membre UE, precum cele din jurul celui de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și să slăbească potențial măsurile care sunt deja în vigoare.

Reprezentanții Consiliului Național de Securitate al Casei Albe au refuzat să comenteze pentru Financial Times discuțiile cu partenerii din G7, afirmând că SUA „vor continua să caute modalități de a trage Rusia la răspundere”.

Noul tanc rusesc T-14 Armata a început să fie folosit pentru a trage asupra pozițiilor ucrainene, „dar nu au participat încă la operațiuni de asalt direct”, a anunțat marți, 25 aprilie, agenția de presă de stat RIA, citând o sursă apropiată de acest subiect, relatează Reuters.

Agenția rusă precizează că tancurile au fost dotate cu protecție suplimentară pe flancuri, iar echipajele au fost supuse unei „coordonări de luptă” pe terenurile de antrenament din Ucraina.

Tancul T-14, care poate atinge o viteză maximă de 80 km/h, are o turelă fără pilot, iar echipajul controlează de la distanță armamentul de la „o capsulă blindată izolată situată în partea din față”.

La începutul acestui an, serviciile britanice de informații precizau că orice desfășurare a tancurilor T-14 ar fi probabil „o decizie cu risc ridicat” pentru Rusia și una luată în principal în scopuri propagandistice.

„Producția este probabil doar de câteva zeci de exemplare, în timp ce este puțin probabil ca comandanții să aibă încredere în acest vehicul în luptă”, afirmau serviciile britanice.

Kremlinul a ordonat producerea a 2.300 de tancuri până în 2020, termen care a fost apoi extins până în 2025, potrivit presei ruse.

În decembrie 2021, agenția de știri Interfax relata că a fost începută producția a aproximativ 40 de tancuri la conglomeratul de stat Rostec și anunța o livrare anticipată după 2023.

Mai multe detalii: Rusia anunță că noul său tanc T-14 a intrat în luptă în Ucraina. Londra pune sub semnul întrebării performanța blindatelor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți dimineață, pe Telegram, că un muzeu din orașul Kupiansk, aflat în regiunea nord-estică Harkov, a fost bombardat, cel puțin o persoană fiind ucisă, iar alte zece, rănite.

„Kupiansk, centrul orașului, muzeul de istorie locală. Țara teroristă face totul pentru a ne distruge complet. Istoria noastră, cultura noastră, poporul nostru. Ucide ucraineni cu metode absolut barbare. Nu avem dreptul să uităm de asta nici măcar o secundă. Trebuie și vom răspunde!”, a scris Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că încă sunt persoane prinse printre dărâmături.

„Până în prezent, se știe despre angajatul mort al muzeului și zece răniți. Mai sunt încă oameni sub dărâmături. Eliminarea consecințelor bombardamentelor continuă. Sunt implicate toate serviciile necesare. Veșnică amintire celor decedați și condoleanțe rudelor. Toți cei care se fac vinovați de aceste crime de război vor fi cu siguranță aduși în fața justiției și aceasta va fi nemiloasă”, a adăugat Zelenski, pe Telegram, unde a publicat și un videoclip cu urmările atacului.

În urma atacurilor de luni, 24 aprilie, doi locuitori din satul Shakhtarske din regiunea ucraineană Donețk au fost uciși, iar alți 13, răniți, a anunțat marți guvernatorul Pavlo Kirilenko, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Bombardamentele au avut loc în dimineața zilei de luni. Doi bărbați în vârstă de 43 și 66 de ani au fost uciși într-o curte, potrivit procurorilor.

Satul Shakhtarske se află în districtul Volnovakha, la aproximativ 75 de kilometri de orașul Donețk, ocupat de Rusia.

Ministerul britanic al Apărării analizează în raportul său de marți, 25 aprilie, rata medie a victimelor înregistrate în ultimele luni de forțele ruse, precizând că în aprilie se constată o scădere de aproximativ 30%, după ce „în perioada ianuarie-martie 2023, numărul victimelor rusești a fost excepțional de mare”.

Bazându-se pe cifrele publicate de Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, specialiștii britanici constată o reducere de la o medie zilnică de 776 de victime rusești în martie, la o medie de 568 până în prezent în aprilie.

Precizând că metodologia exactă a Ucrainei nu poate fi verificată, reprezentanții ministerului britanic spun că tendința generală este probabil exactă.

„Este foarte probabil ca pierderile Rusiei să se fi redus, pentru că tentativa lor de ofensivă de iarnă nu și-a atins obiectivele, iar forțele rusești se concentrează acum pe pregătirea pentru operațiunile ofensive ucrainene anticipate”, mai scrie în raportul citat.

Rusia își reaprovizionează trupele care luptă în Ucraina cu obuze de artilerie iraniene și alte muniții pe care Teheranul le expediază prin Marea Caspică, potrivit unor oficiali din Orientul Mijlociu, citați de Wall Street Journal, relatează The Kyiv Independent.

Conform documentelor consultate de jurnaliștii americani și oficialilor citați, peste 300.000 de proiectile de artilerie și milioane de cartușe au fost transportate din Iran către Rusia pe mare.

Oficialii americani sunt la curent cu aceste transporturi datorită rapoartelor serviciilor de informații, au declarat pentru WSJ persoane familiare cu această chestiune.

Iranul a furnizat Rusiei în special dronele sale Shahed „kamikaze” care au fost folosite pentru a lovi infrastructura critică a Ucrainei, mai ales pe cea energetică.

Oficiali americani au declarat că SUA și aliații lor caută modalități de a întrerupe transferurile de arme iraniene către Rusia, mai notează WSJ.

Orice acțiune pentru a împiedica transporturile pe Marea Caspică ar necesita asistență din partea altor foste republici sovietice din zonă, a mai relatat publicația americană.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul că a încălcat înțelegerea referitoare la exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, afirmând că dronele ucrainene au atacat orașul Sevastopol din Crimeea folosind „coridoarele de cereale”, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit ministerului rus, la 23 martie și 24 aprilie, Ucraina a lansat atacuri asupra bazei Flotei ruse de la Marea Neagră din orașul Sevastopol și asupra infrastructurii civile din Crimeea, folosind coridoarele umanitare utilizate pentru exportul de produse agricole ucrainene.

De asemenea, Moscova a declarat că ambarcațiuni ucrainene fără echipaj uman au fost lansate din apele portului Odesa, desemnat pentru punerea în aplicare a acordului privind exportul de cereale.

Astfel, Rusia avertizează că este pusă în pericol o eventuală prelungire a acordului după data de 18 mai.

Propunerea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, a fost cuprinsă într-o scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin prin intermediul ministrului de Externe, Serghei Lavrov, relatează AFP, citată de Agerpres.

Guterres propune o cale de urmat pentru îmbunătăţirea, prelungirea şi extinderea acordului privind exportul cerealelor pe Marea Neagră.

Scrisori similare au fost trimise și Ucrainei și Turciei, celelalte două state semnatare ale înțelegerii.

Antonio Guterres și Serghei Lavrov s-au întâlnit luni, la sediul ONU.

Încheiat în iulie 2022, acordul privind exportul cerealelor ucrainene a fost prelungit de două ori între timp, ultima oară pe 19 martie, când Moscova a insistat ca acesta să fie prelungit cu 60 de zile, nu cu 120.

Reprezentanții secretarului general al ONU au precizat că acesta „a luat act de preocupările Federaţiei Ruse” privind exporturile proprii de alimente și îngrășăminte și că a oferit „un raport detaliat cu privire la progresele înregistrate în acest sens”.

Șeful diplomației ruse a afirmat însă că „până acum, nu s-au înregistrat prea multe progrese” și a vorbit despre absenţa „voinţei ţărilor occidentale de a face cu adevărat ceea ce este necesar pentru a pune în aplicare implementarea cu succes” a tuturor aspectelor acordului.

Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a declarat luni seară că la nivelul Uniunii Europene se discută despre un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei, însă o decizie va fi luată „în cursul lunii mai”, relatează AFP, citată de News.ro.

„Ar fi nerealist să ne aşteptăm la ceva mai devreme”, a declarat Zbigniew Rau, citat de agenţia de ştiri poloneză de stat PAP.

Varșovia a propus recent ca noul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei să includă o interdicţie privind importurile de petrol prin conducte şi diamante.

Președinetele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat, în mesajul transmis luni seară națiunii, că a făcut o vizită de lucru în regiunea Jîtomîr, unde a avut, printre altele, o şedinţă de coordonare cu responsabilii locali, cu care a discutat despre chestiuni referitoare la securitate și situația economică și socială, relatează News.ro.

„Am luat decizii, în special, pentru a reface sectorul energetic după atacurile ruseşti. Deja pregătim sectorul energetic pentru iarna viitoare”, a spus liderul de la Kiev.

Tot la Jîtomîr, Volodimir Zelenski a discutat cu premierul Estoniei, Kaja Kallas, și a avut o întâlnire cu studenții de la Politehnică.

Orice fel de „linii roșii” autoimpuse în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei trebuie depășite pentru a asigura victoria acesteia împotriva Rusiei, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda, într-un interviu acordat luni publicației germane Der Spiegel, potrivit The Kyiv Independent.

Referirea lui Nauseda la „liniile roșii” a apărut atunci când a vorbit despre modul în care Germania a trecut de la a promite Ucrainei doar căști și veste de protecție la aprobarea exportului de tancuri Leopard 1 și 2, adăugând că „deciziile Germaniei nu trimit un semnal pozitiv doar Ucrainei, ci și tuturor celorlalți aliați din NATO”.

„Este destul de clar pentru mine că trebuie să depășim toate liniile roșii. În caz contrar, pierdem timp. În fiecare zi, oamenii sunt uciși și torturați. Deportarea copiilor este la ordinea zilei, la fel ca și bombardarea infrastructurii. În retrospectivă, am pierdut timp pentru că am ezitat mult timp să luăm anumite decizii”, a declarat Nauseda.

Președintele lituanian a subliniat că decizia aliaților occidentali de a furniza tancuri la atâtea săptămâni distanță după începerea războiului a avut „un cost foarte mare” și că este imperios necesar să se înțeleagă că Rusia este un „agresor foarte periculos care nu cunoaște granițe”.

De aceea, o altă „linie roșie” care ar trebui depășită este livrarea către Ucraina de avioane de luptă avansate de tip occidental, potrivit lui Nauseda.

„Spațiul aerian este un element important în acest război. Iar pentru ca Ucraina să se poată apăra eficient, are nevoie de avioane și de mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Acest lucru este important nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea noastră”, a spus el.

Criticii susțin că refuzul aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, Typhoon și Dassault, precum și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea împiedica Kievul să-și lanseze contraofensiva și să elibereze restul teritoriului ucrainean.

Nauseda a continuat spunând că împingerea Ucrainei la masa negocierilor ar permite Rusiei „să se consolideze, să facă o pauză și apoi să atace din nou”.

Potrivit lui Nauseda, Rusia „ar cere concesii nerealiste. Dar nimeni nu are dreptul să ceară unei țări libere și independente să își vândă teritoriul pentru pace. Acest lucru este inacceptabil. Ucraina este singura care poate și trebuie să decidă acest lucru”.

Cuvintele președintelui lituanian contrastează puternic cu relatarea Bloomberg din 18 aprilie, potrivit căreia președintele francez Emmanuel Macron dorește ca Beijingul să ajute la aducerea Ucrainei și a Rusiei la masa negocierilor, potențial până în vară, notează The Kyiv Independent.

Nauseda a discutat, de asemenea, despre viitorul summit NATO de la Vilnius, afirmând că acesta va fi „un moment important din punct de vedere istoric”, în care alianța militară poate arăta că este „conștientă de pericolul” reprezentat de Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pe 20 aprilie, în timpul unei întâlniri cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev, că aderarea Ucrainei la NATO va fi „o prioritate pe ordinea de zi” la summitul programat în luna iulie.

Partizanii ucraineni au aruncat în aer un punct de control al rușilor în regiunea ocupată Herson, a anunțat luni Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Conform Centrului, membrii mișcării de partizani Atesh au vizat cu explozibili artizanali un punct de control rusesc din apropierea orașului Oleșkî.

În urma atacului, partea rusă a înregistrat victime, a precizat Centrul Național de Rezistență.

Acesta le-a mulțumit locuitorilor din teritoriile ocupate pentru că au furnizat informații despre mișcările și pozițiile forțelor ruse de ocupație.

Partizanii ucraineni au acționat de mai multe ori în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, vizând atât liniile de aprovizionare logistică ale rușilor, cât și oficiali politici și militari care lucrează în numele regimului rus.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au avansat pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Mariinka, peste 30 de atacuri ale acetora fiind respinse. De asemenea, forțele aeriene ucrainene au efectuat în cursul zilei șase lovituri asupra zonelor în care erau concentrați soldații ruși și echipamentele militare ale acestora, a anunțat luni Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astfel, pe parcursul zilei, forțele ruse au lansat 6 rachete și 47 de lovituri aeriene, efectuând 25 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a infrastructurii critice a așezărilor. Probabilitatea unor noi lovituri aeriene și cu rachete pe teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”, a transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Rusia își concentrează eforturile principale pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Bahmut, Avdiivka și Mariinka. Aici, peste 30 de atacuri ale rușilor au fost respinse. Luptele cele mai crâncene continuă pentru controlul orașelor Bahmut și Mariinka, a precizat Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat șase lovituri asupra zonelor de concentrare a personalului și echipamentelor militare rusești în cursul zilei. De asemenea, au fost doborâte două drone rusești de recunoaștere, se precizează în actualizare.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit un sistem de rachete antiaeriene și două stații de război electronic ale rușilor pe parcursul ultimelor 24 de ore, potrivit aceleiași surse.

Oficialii ucraineni afirmă că strategia rușilor în regiunea estică Donețk s-a schimbat ușor, dar orașul Bahmut și orașele în ruină Mariinka și Avdiivka rămân în continuare în centrul atacurilor efectuate de trupele Moscovei, scrie CNN.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a transmis luni, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia, că au avut loc 47 de atacuri aeriene ale avioanelor rusești pe parcursul ultimelor 24 de ore și că peste 30 de asalturi terestre au fost respinse.

Forțele ucrainene „se agață” în continuare de părți din orașul Bahmut și de calea de acces dinspre vest. Statul Major General al Ucrainei a precizat că „pe parcursul zilei, inamicul a desfășurat acțiuni ofensive fără succes în direcția Novomarkove și Hromove”, așezări situate la nord-vest și vest de orașul Bahmut.

Ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că, în sectorul de front de la Bahmut, rușii au folosit ceea ce ea a numit „tactica siriană” de distrugere totală a clădirilor și instalațiilor.

Mai multe detalii: Ce schimbare a strategiei rușilor în asaltul asupra regiunii Donețk au detectat oficialii ucraineni, care vorbesc despre folosirea „tacticilor siriene” în Bakhmut

Rusia poate lansa operațiuni ofensive pe mai multe fronturi odată ce vremea se va îmbunătăți, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby, într-un interviu acordat postului Voice of America, potrivit The Kyiv Independent.

„Știm că în primăvară, când vremea se îmbunătățește, și deja începe să se îmbunătățească, ne putem aștepta ca rușii să vrea să pornească ofensiva în anumite zone”, a declarat Kirby.

„Nu știm exact unde și cum o vor face, dar vrem să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să se apere mai bine împotriva ei”, a precizat reprezentantul Casei Albe.

În cazul în care Moscova decide să lanseze operațiuni ofensive, rușii „ar avea capacitatea de a le desfășura” și de aceea SUA „dezvoltă capacitățile” pe care le oferă Ucrainei, a adăugat Kirby.

Potrivit lui Kirby, principalele nevoi ale armatei ucrainene sunt vehiculele blindate, artileria, apărarea antiaeriană și sprijinul logistic.

La sfârșitul lunii martie, Kirby a declarat pentru CNN că probabilitatea ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă, în momentul în care și ucrainenii se pregătesc de o contraofensivă de primăvară, face ca următoarele săptămâni de război să fie „critice” și că SUA și alți aliați occidentali trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a se asigura că Ucraina este pregătită.

Oficialii americani au declarat vineri că 250 de soldați ucraineni vor fi instruiți „în următoarele săptămâni” cu privire la modul de întreținere și utilizare a 31 de tancuri principale de luptă M1A1 Abrams. Pregătirea va dura în total 10 săptămâni, iar la finalizarea acesteia cele 31 de tancuri de luptă M1A1 vor fi trimise pe linia frontului.