Război în Ucraina, ziua 428 | Rusia vrea să recruteze „în secret” alți 400.000 de soldați pentru războiul din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret care permite deportarea ucrainenilor din teritoriile ocupate care refuză să-și ia cetățenia rusă, informează presa de stat rusă pe 27 aprilie.

Potrivit decretului, ucrainenii din teritoriile ocupate care aleg să-și păstreze cetățenia ucraineană pot fi deportați după 1 iulie 2024.

Conform Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, deportarea ilegală a populațiilor locale este considerată o crimă de război.

Pe 26 aprilie, ministrul adjunct al apărării al Ucrainei, Hanna Maliar, a afirmat că Rusia a inițiat relocarea pe scară largă a cetățenilor ruși în teritoriile ocupate din Ucraina, în timp ce a continuat să deporteze populațiile locale.

Ucrainenii locali sunt deportați forțat „sub diverse pretexte” în Rusia, în special cei suspectați că „ar adera la poziții pro-ucrainene”, a scris Maliar.

„În acest fel, inamicul caută să distrugă statulitatea ucraineană și identitatea națională a societății în teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a adăugat ministrul adjunct al apărării.

Zeci de mii de copii ucraineni au fost, de asemenea, luați și duși în Rusia de la începutul războiului.

Rapoartele oficiale și relatările martorilor de pe rețelele de socializare au vorbit joi despre explozii puternice în zonele ocupate de ruși din sudul Ucrainei.

Canale neoficiale de Telegram din Herson au anunțat că au avut loc explozii în sau în apropierea orașului Nova Kahovka, locul unui proiect hidroelectric important pe râul Nipri.

„S-a auzit un zgomot de explozie în Nova Kahovka, ceva arde”, a transmis un canal Telegram. „Se vede fumul. Am auzit, de asemenea, explozii care au sunat ca niște detonații.”

Administrația districtului Nova Kahovka, instalată de Rusia, a anunțat că orașul a rămas fără alimentare cu energie din cauza bombardamentelor armatei ucrainene.

De asemenea, la Melitopol s-a auzit o explozie puternică, a declarat primarul orașului, Ivan Fedorov.

Un dispozitiv exploziv improvizat a detonat în apropierea intrării unui bloc de apartamente, potrivit lui Vladimir Rogov, un înalt oficial în administrația numită de Rusia în regiunea ocupată Zaporojie. Clădirea a fost ușor avariată, a spus el, dar nu au fost victime.

Aprovizionarea cu apă în zona ocupată de ruși din regiunea Donețk este periculos de scăzută, a declarat Denis Pușilin, șeful autodeclaratei Republici Populare Donețk.

Multe gospodării beneficiază de doar două ore de alimentare cu apă la fiecare trei zile, a declarat liderul susținut de Moscova într-o sesiune de întrebări și răspunsuri online.

Orașul Donețk și-a pierdut principala sursă de apă, un canal care străbate orașele Chasiv Iar și Bahmut.

Echipajele încă lucrează la finalizarea unui canal alternativ de pe râul Siverski Doneț, care ar trebui să conducă la ameliorarea crizei de apă.

„Armata face tot posibilul pentru a accelera rezolvarea acestei probleme”, a spus Pușilin despre lucrările la canal. „Dar avem nevoie de apă astăzi”.

Pentru a răspunde nevoilor imediate, Pușilin a spus că echipajele construiesc o conductă de apă către râul Don din Rusia. Acesta va îmbunătăți doar marginal situația, dar va crește furnizarea de apă în general, a spus el.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a votat că detenția forțată și deportarea copiilor din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina este „genocid”, într-o ședință care a avut loc joi.

O rezoluție privind „deportările și transferurile forțate ale copiilor ucraineni și al altor civili în Federația Rusă sau în teritoriile ucrainene ocupate temporar: creați condiții pentru întoarcerea lor în siguranță, opriți aceste crime și pedepsiți autorii” a fost adoptată cu 87 de voturi pentru, adică o majoritate covârșitoare. Un singur reprezentant a votat împotrivă, iar altul s-a abținut.

În rezoluția sa, adunarea a cerut ca „acțiuni imediate și urgente să fie luate pentru a opri practicile de transfer forțat și deportare ilegală pe care le desfășoară în prezent Federația Rusă împotriva populației ucrainene, și în special politica și practicile sale referitoare la îndepărtarea copiii din familiile și casele lor și absorbția lor ulterioară în cetățenia, identitatea și cultura rusă.”

Adunarea a cerut ca practica să se oprească „imediat și necondiționat”. De asemenea, a cerut Rusiei să acorde acces la ONG-uri și organizații de caritate, precum și informații despre locul în care sunt copiii acum.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a efectuat cu succes o rotație a personalului său la centrala nucleară din Zaporojie, care este controlată de ruși din primele zile de ocupație, potrivit oficialilor ruși.

Mihail Ulianov, trimisul Rusiei la ONU, a declarat că „rotația regulată (lunară) a specialiștilor AIEA la ZNPP a avut loc astăzi strict în conformitate cu programul”.

Ulianov a spus pe Telegram că „o nouă tură de specialiști AIEA sosește de la Kiev și Dnipropetrovsk, trece linia de contact în apropierea satului Vasilivka și apoi merge la centrala nucleară Zaporojie însoțiți de militari ruși. Câteva ore mai târziu, vehiculele cu personalul Agenției care și-au îndeplinit mandatul la uzină sunt trimise înapoi, escortate din nou de militari rusi, până la linia de contact, dincolo de care intră sub responsabilitatea părții ucrainene.”

„În următoarea lună, doi angajați ai Agenției vor fi la stație. Acest lucru este suficient pentru a rezolva sarcinile cu care se confruntă agenția la ZNPP”, a spus Ulianov.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat o rotație a personalului la centrala nucleară Zaporojie.

Oficialii ruși vor să recruteze „în secret” peste 400.000 de ruși pentru războiul din Ucraina din 2023, majoritatea din rândul familiilor cu venituri reduse.

„Pe lângă obiectivul de a recruta 400.000 de oameni pentru războiul din acest an, actualizarea CIA spune că oficialii din Ministerul rus al Apărării au raportat un plan susținut de Putin de a recruta peste 415.000 de contractori în 2023”, se arată într-un document obținut de Washington Post.

Cifra este probabil parte din planul anunțat public al ministrului Apărării, Serghei Șoigu, de a extinde forțele armate la 1,5 milioane, de la 1,15 milioane în prezent, până în 2026. Conform planului, contractorii ar trebui să constituie aproape jumătate din numărul total de personal.

Potrivit documentelor obținute de Washington Post din scurgerea de documente de la Pentagon, la mijlocul lunii februarie, președintele rus Vladimir Putin „ar fi acceptat” propunerea armatei sale de a „recruta în secret” 400.000 de militari suplimentari în cursul anului 2023 pentru războiul din Ucraina.

Rusia pare să continue o „campanie deliberată de depopulare” în zonele ocupate din Ucraina, aprecizază Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit Sky News.

În cea mai recentă actualizare cu privire la evoluția războiului, think tank-ul american afirmă că Rusia încearcă să faciliteze repopularea teritoriilor ucrainene cu ruși.

ISW notează, de asemenea, că ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Malyar, a declarat și ea săptămâna aceasta că Rusia „încearcă să schimbe compoziția etnică a Ucrainei” prin efectuarea unei relocări pe scară largă în Ucraina a persoanelor care provin în principal din regiunile mai sărace și îndepărtate ale Rusiei.

Moscova „speră că dacă va aduce ruși pentru a umple zonele depopulate ale Ucrainei va integra în Rusia și mai mult, din punct de vedere social, administrativ, politic și economic, zonele ocupate, complicând astfel condițiile pentru reintegrarea acestor teritorii în Ucraina”, scrie ISW.

Think tank-ul cu sediul la Washington a apreciat anterior că astfel de campanii de depopulare și repopulare pot echivala cu un „efort deliberat de purificare etnică” și cu o încălcare a Convenției de la Geneva.

Un dezertor din gruparea rusă Wagner a fost condamnat în Norvegia pentru că a fost implicat într-o bătaie într-un bar și pentru că a purtat o armă cu aer comprimat, scrie Al Jazeera.

El a fost însă achitat de acuzația că a comis acte de violență împotriva unui ofițer de poliție.

Andrei Medvedev, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare de 14 zile, cu o perioadă de probațiune de doi ani.

„Vreau să mulțumesc instanței pentru o decizie corectă”, a declarat Medvedev pentru agenția de presă Reuters, adăugând că privește spre viitor. „Studiez limba norvegiană și sper că voi primi azil”, a adăugat el.

Medvedev a traversat granița ruso-norvegiană în ianuarie și a vorbit public despre timpul petrecut alături de forțele Wagner în Ucraina.

Într-o conversație interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), un soldat rus a recunoscut că a ucis în repetate rânduri prizonieri de război ucraineni, tăindu-le gâtul, scrie The Kyiv Independent.

„Oamenii care sunt prizonieri de război… nu are rost să îi păstrăm. Pentru că noi obținem toate informațiile de la ei. Nu mai are rost să îi păstrăm… trebuie să ne debarasăm de ei”, a spus militarul rus.

Potrivit SBU, bărbatul auzit în conversație este Evgheni Suchko din regiunea Novgorod din Rusia, născut în 1995. El a fost mobilizat în toamna anului 2022 și de atunci a fost luptat în regiunea Harkov din estul Ucrainei.

Suchko a descris în detaliu, în convorbirea telefonică interceptată, modul în care le tăia gâtul prizonierilor de război, adăugând că a făcut-o de „destule” ori.

„O persoană trebuie să fie înjunghiată un pic. Dar aceasta nu este prima dată pentru mine. Nu-mi pasă”, i-a spus Suchko interlocutorului său despre crima pe care părea să plănuiască să o comită după discuție.

SBU a adăugat că depune eforturi „pentru a se asigura că Suchko și fiecare criminal de război din Rusia primesc pedeapsa binemeritată pentru atrocitățile lor”.

Ombudsmanul Ucrainei, Dmytro Lubineț, a declarat pentru publicația Ukrainska Pravda, pe 17 aprilie, că biroul său a primit „câteva zeci” de înregistrări video care ar fi arătat execuții ale prizonierilor de război ucraineni efectuate de soldații ruși.

Trupele ruse au distrus un pod în Cernihiv, potrivit guvernatorului acestei regiuni din nord-estul Ucrainei, scrie The Guardian.

Viacheslav Chaus a declarat, într-o emisiune televizată, că bombardamentele rusești au distrus trecerea peste râul Sudost. Podul făcea legătura între satele Muravyi și Gremyach, situate în apropiere de Novgorod-Siversky.

Serhii Serhienko, șeful administrației militare din districtul Novgorod-Siversky, a declarat: „De câteva săptămâni, podurile peste râurile din comunitatea Novgorod-Siversk au fost bombardate. Acest lucru face imposibilă furnizarea de servicii pentru populație într-un cadru normal: furnizarea de alimente și alte lucruri. Și limitează circulația către organismele centrale de autoguvernare”.

Evgheni Prigojin, şeful organizației paramiliatere Wagner, a afirmat joi că a glumit atunci când a spus că luptătorii săi vor suspenda focul de artileri în Bahmut pentru a permite forţelor ucrainene de pe cealaltă parte a liniei de front să le arate oraşul unui grup de jurnalişti americani aflați în vizită, informează Reuters.

Într-un mesaj audio publicat joi de serviciul său de presă, Prigojin afirma: „A fost luată decizia de a suspenda focul de artilerie pentru ca jurnaliştii americani să poată filma în siguranţă la Bahmut şi să plece acasă”.

Într-un mesaj audio ulterior, Prigojin a spus: „Băieţi, acesta este umor milităresc. Umor, şi nimic mai mult… A fost o glumă”.

Prigojin, care a criticat public conducerea militară rusă pentru modul în care aceasta a gestionat războiul din Ucraina, este cunoscut pentru stilul său combativ, dar şi pentru stilul ironic şi umorul negru.

Luna trecută, după ce s-a plâns mult timp de lipsa de echipamente militare pentru luptătorii săi, Prigojin a declarat că el și oamenii săi au fost „dați pe spate” de faptul că, în sfârșit, au început să primească livrări de muniție.

Mulți ucraineni nu mai au acces la un medic local și un număr mare de spitale și clinici au fost distruse de bombardamentele rusești și de atacurile aeriene, relatează Reuters. Situația cea mai dificilă este întâlnită în localitățile eliberate de armata ucraineană în contraofensiva din septembrie.

Ministerul Sănătății al Ucrainei a declarat că, în timpul invaziei pe scară largă, Rusia a distrus 174 de unități medicale și a deteriorat semnificativ alte 1.106. Regiunile Donețk, Luhansk, Harkov, Herson și Mikolaiv au fost cele mai grav afectate.

Mai multe detalii: Orașele eliberate de forțele ucrainene se confruntă cu o criză sanitară: „Nu există medicamente, nu există doctori”

Deși Rusia a suferit mii de pierderi în războiul său împotriva Ucrainei, un comandant militar american de rang înalt din Europa a declarat miercuri în fața parlamentarilor că Moscova mai are încă multă putere de foc în arsenalul său, relatează CNN.

„Forța terestră rusă a fost oarecum afectată de acest conflict, deși astăzi este mai mare decât era la începutul conflictului”, a declarat generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, în fața Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA.

„Forțele aeriene (ruse) au pierdut foarte puțin, au pierdut 80 de avioane. Mai au încă 1.000 de avioane de vânătoare și bombardiere de luptă”, a spus el. „Marina a pierdut o navă”, a adăugat generalul american.

Documentele militare secrete ale Pentagonului care s-au scurs în online au oferit o imagine de ansamblu a locului în care forțele terestre ale Rusiei au fost angajate în război. Unul dintre documente, datat februarie și martie, spunea că 527 din cele 544 de batalioane rusești disponibile au fost angajate în războiul împotriva Ucrainei; 474 dintre aceste batalioane se află în continuare în Ucraina.

Un alt document a estimat, de asemenea, că între 35.000 și 43.000 de membri ai forțelor ruse au fost uciși pe câmpul de luptă în timpul conflictului.

Aceste pierderi s-au înregistrat mai ales în lupta din jurul orașului Bahmut. Marți, un purtător de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că Rusia își concentrează „toate forțele pe Bahmut și, de fapt, nu desfășoară operațiuni de luptă atât de puternice nicăieri altundeva în zona noastră de responsabilitate operațională”.

Rusia nu intenţionează să meargă pe calea escaladării nucleare în disputa sa cu Occidentul legată de Ucraina, dar aliaţii nu ar trebui să îi testeze răbdarea, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Reuters.

Comentariile Mariei Zaharova vin în urma unei serii de avertismente din partea unor oficiali ruşi de rang înalt, între care însuşi preşedintele Vladimir Putin, potrivit cărora sprijinul militar occidental pentru Ucraina sporeşte riscul unui conflict nuclear catastrofal.

„Vom face totul pentru a împiedica evoluţia evenimentelor în direcţia celui mai rău scenariu, dar nu cu preţul încălcării intereselor noastre vitale”, a declarat Maria Zaharova, într-o conferinţă de presă.

„Nu recomand nimănui să se îndoiască de determinarea noastră şi să o pună la încercare în practică”, a adăugat ea.

„Ei (americanii, n.r.) continuă să încalce în mod deliberat interesele noastre fundamentale, să genereze în mod deliberat riscuri şi să ridice mizele în confruntarea cu Rusia”, a mai spus Zaharova.

Rusia a criticat vehement furnizarea de arme occidentale către Ucraina şi extinderea NATO mai aproape de graniţele sale.

Mai multe informații: Maria Zaharova: Rusia nu vrea o escaladare nucleară, dar nu ar trebui să ne testați răbdarea

Ministerul rus de Externe a respins joi cererea ambasadei SUA de a-l vizita pe Evan Gershkovich, jurnalistul american de la Wall Street Journal care a fost arestat și încarcerat în urma unor acuzații de spionaj, informează CNN și The Guardian.

Decizia a fost luată ca răspuns la faptul că Washingtonul nu le-a oferit vize jurnaliștilor ruși din grupul ministrului de externe Serghei Lavrov, atunci când acesta a mers, la începutul săptămânii, la New York, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, a anunțat ministerul de la Moscova.

„În acest sens, Ambasada SUA a fost informată că cererea sa pentru o vizită consulară, pe data de 11 mai, care să-l vizeze pe cetățeanul american E. Gershkovich, care a fost reținut sub acuzația de activități de spionaj, este respinsă”, scrie în comunicatul transmis de ministerul condus de Serghei Lavrov.

Statele Unite l-au desemnat pe Gershkovich ca fiind o victimă a „detenției arbitrare”, după ce reporterul WSJ a fost arestat în luna martie în urma acuzațiilor de spionaj formulate împotriva lui. Gershkovich este în prezent încarcerat în faimoasa închisoare Lefortovo din Moscova.

Trupele ruse au lovit joi o zonă rezidențială din orașul Herson, din sudul Ucrainei, ucigând un bărbat în vârstă de 42 de ani, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul rușilor a avariat mai multe apartamente ale locuitorilor din Herson, a precizat guvernatorul.

De asemenea, forțele ruse au lansat cinci bombe aeriene ghidate asupra satului Kizomîs. Informațiile privind pagubele sau victimele sunt în curs de clarificare, a adăugat Prokudin.

Miercuri, un corespondent al ziarului italian La Repubblica, Corrado Zunino, a fost rănit, iar translatorul său ucrainean, Bogdan Bitik, a fost ucis într-un atac al rușilor efectuat asupra regiunii Herson. Zunino și Bitik au fost „cel mai probabil” prinși într-o ambuscadă de lunetiști ruși în apropiere de podul Antonivskyi, potrivit ziarului italian.

Forțele armate ucrainene au eliberat malul vestic al râului Nipru din regiunea Herson, inclusiv capitala regională, în noiembrie 2022. Trupele ruse s-au retras pe malul estic și de acolo bombardează constant Hersonul și malul vestic.

Problemele cu care se confruntă unele exporturi ucrainene spre Europa Centrală vor apăra din nou la toamnă, dacă Uniunea Europeană nu vine cu o poziţie clară cu privire la politica sa de importuri de alimente în următorii cinci ani, au apreciat joi producătorii ucraineni, potrivit agenției de presă Reuters.

Unele state membre UE din Europa Centrală au impus restricţii temporare la importul anumitor produse agricole din Ucraina, pe motiv că livrările în exces de produse ucrainene afectează pieţele locale.

Fermierii ucraineni spun că restricţiile impuse de Polonia au la bază o motivaţie politică, în contextul în care în Polonia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an. De asemenea, fermierii ucraineni spun că statele UE sunt îngrijorate de perspectiva unei creşteri a produselor ucrainene pe pieţele europene, în condiţiile în care Kievul vrea să adere la UE, scrie Agerpres.

„Principala problemă pentru majoritatea ţărilor europene este agricultura Ucrainei, care va intra în UE cu 30 de milioane de hectare de teren arabil”, spune Alex Lissitsa, preşedintele Asociaţiei „Ukrainian Agribusiness Club”.

„Ei (UE, n.r.) nu ştiu ce să facă cu subvenţiile şi nu ştiu ce să facă cu piaţa internă”, a apreciat Alex Lissitsa. Potrivit acestuia, autorităţile de la Kiev trebuie să negocieze mai degrabă cu Bruxelles-ul decât cu statele membre individual, şi este nevoie de o soluţie pe termen lung, pentru cel puţin cinci ani, atunci când sunt aşteptate să se deruleze negocierile de aderare.

„Dacă unele decizii parţiale sunt luate astăzi, în toamnă ne vom lovi din nou de aceeaşi problemă. Fermierii francezi vor începe să se trezească, fermierii italieni se vor trezi”, a mai spus Alex Lissitsa.

Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, a vorbit cu comandantul armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat joi guvernul de la Kiev, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

La convorbire au participat, de asemenea, consilierul pe probleme de securitate securitate națională al președintelui Joe Biden, Jake Sullivan, și șeful cancelariei prezidențiale a Ucrainei, Andrii Yermak, potrivit comunicatului.

Yermak și Zalujnîi „au subliniat importanța continuării susținerii active a armatei ucrainene de către parteneri, inclusiv prin furnizarea de arme și muniții”, se arată în comunicat.

Un colaboraționist local, Oleksandr Mișcenko, a fost ucis în explozia de joi din orașul Melitopol din regiunea Zaporojie, aflat sub ocupația rusă, a anunțat primarul în exil Ivan Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit edilului, înainte de invazie, Mișcenko a condus un departament de poliție în Melitopol.

„După ocupație, el nu numai că a dezertat la inamic, dar și-a convins și angajații să devină trădători”, a afirmat Fedorov.

Explozia ar fi avut loc în primele ore ale dimineții în partea centrală a orașului Melitopol. Mișcenko a murit la spital în urma incidentului, potrivit primarului Fedorov, care se află acum pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean și care furnizează publicului informații pe baza unor surse din Melitopol.

Vladimir Rogov, un membru al administrației de ocupație din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunțat, de asemenea, explozia, afirmând că doi „ofițeri de poliție” au fost răniți, dintre care unul a murit ulterior.

Ministerul rus al Apărării a anunțat joi că forțele sale au cucerit patru noi zone în nord-vestul, vestul și sud-vestul orașului Bahmut, potrivit agenției ruse de știri RIA.

Agenția de presă Reuters notează că nu a putut confirma în mod independent informația. Forțele ruse încearcă de luni de zile să cucerească orașul din regiunea estică Donețk, care a devenit în acest timp epicentrul luptelor din Ucraina.

Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat joi că a ordonat suspendarea focului de artilerie la Bahmut în timpul vizitei unui grup de jurnalişti americani invitaţi de comandamentul militar ucrainean în acest oraş din estul Ucrainei care este de opt luni scena unor lupte crâncene, informează agenţiile de presă Reuters şi EFE.

„Am luat decizia de a suspenda focul de artilerie pentru ca jurnaliştii americani să poată filma în siguranţă la Bahmut şi apoi să plece acasă”, a anunţat Priigojin, pe Telegram, potrivit Agerpres.

„Presa este sfântă”, a adăugat el, trimiţându-i totodată un „salut” lui „Ţerber”, numele de cod al comandantului ucrainean, pe care l-a avertizat să nu încerce să strecoare forţe suplimentare în Bahmut sub acoperirea vizitei jurnaliştilor americani.

În acest timp, liderul autoproclamatei republici Doneţk din estul Ucrainei, Denis Puşilin, a susţinut că trupele ucrainene mai menţin poziţii doar într-o zonă cu clădiri în partea de vest a Bahmutului cu o suprafaţă de 1,5 kilometri pătraţi, şi că unica rută de aprovizionare a trupelor ucrainene se află acum în raza de foc a artileriei ruse. „Inamicul încă are posibilitatea să se deplaseze sub foc”, dar „o parte din întăriri le pierde pe drum”, a spus liderul prorus la postul rus de televiziune Russia-24.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reafirmat luni hotărârea de apăra Bahmutul, oraş controlat în prezent în proporţie de 80% de armata rusă şi de mercenarii Wagner, el avertizând că o cădere a acestui oraş le-ar deschide trupelor ruse invadatoare calea spre alte oraşe-cheie. „Dacă Rusia cucereşte Bahmut, acesta se poate transforma într-o trambulină pentru înaintarea către două oraşe încă şi mai mari din regiunea Doneţk, Kramatorsk şi Sloviansk”, a explicat Zelenski, în timp ce armata ucraineană pregăteşte o contraofensivă pentru a încerca eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Premierul Denis Șmîhal spune că l-a invitat pe Papa Francisc să viziteze Ucraina și că a discutat despre formula de pace a Kievului în timpul discuțiilor pe care le-a avut la Vatican, informează Al Jazeera.

Șmîhal a precizat, într-o conferință de presă susținută la Roma, că discuția telefonică între Volodimir Zelenski și Xi Jinping, care a avut loc miercuri, a fost foarte productivă și s-ar putea dovedi un început foarte pozitiv pentru relațiile viitoare.

În decembrie anul trecut, Zelenski a stabilit un plan de pace în 10 puncte care prevede, printre altele, securizarea exporturilor de cereale și revenirea tuturor teritoriilor ocupate de ruși în componența Ucrainei.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova nu consideră satisfăcătoare punerea în aplicare a Inițiativei de la Marea Neagră privind cerealele, acord semnat anul trecut pentru deblocarea exporturilor agricole ucrainene și rusești, scrie Al Jazeera.

„[Acordul] nu este un bufet din care poți alege”, a declarat Zaharova.

Moscova a afirmat anterior că anumite părți ale acordului nu au fost respectate, în special în ceee ce privește exporturile rusești de îngrășăminte.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a vorbit despre așteptările publicului cu privire la contraofensiva împotriva forțelor ruse, într-un interviu acordat postului de știri RBC Ucraina, scrie CNN.

Întrebat dacă nu cumva „așteptările publicului cu privire la contraofensivă sunt oarecum exagerate”, el a spus: „Sunt de acord… Sunt cu siguranță exagerate. Toată lumea vrea o nouă victorie”.

Reznikov a spus că succesele ucrainene în regiunea Harkov, precum și în orașul Herson, au însemnat că publicul crede acum că o victorie a trupelor ucrainene este posibilă. „Ei vor următoarea victorie. Este normal… să aibă (aceste) așteptări ale unui nou succes”, a spus el.

Ucraina a făcut eforturi constante pentru a ascunde începutul iminentei contraofensive. Adjunctul lui Reznikov, Hanna Maliar, a declarat anterior că contraofensiva nu va fi anunțată public.

Reznikov a mai spus în interviu că prioritatea Ucrainei este de a-și consolida apărarea antiaeriană, care datează din epoca sovietică: „Țara trebuie să supraviețuiască, iar în acest scop, apărarea antiaeriană este (prioritatea) numărul unu. Avem un sistem sovietic care rămâne fără rachete”.

„Aceasta nu este o distanță de sprint… Noi alergăm un maraton. Nu pot spune câți kilometri ne despart de linia de sosire”, a adăugat el.

Convorbirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său chinez, Xi Jinping, a fost „foarte fructuoasă” și ar putea deschide o „nouă etapă” de cooperare între cele două țări, a declarat premierul ucrainean Denis Șmîhal joi, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Roma, potrivit CNN.

„Această conversație sunt sigur că deschide o nouă etapă a cooperării și a relațiilor noastre cu Republica Populară Chineză”, a spus Șmîhal.

„Sunt sigur că acesta este un început foarte bun pentru dezvoltarea relațiilor noastre viitoare”, a adăugat șeful guvernului de la Kiev.

Xi și Zelenski au vorbit miercuri la telefon, aceasta fiind prima lor conversație de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Între timp a reacționat și Kremlinul, care a transmis că salută orice contact care ar putea pune capăt conflictului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat joi, atunci când a fost întrebat ce părere are despre convorbirea telefonică purtată cu o zi înainte între președintele chinez Xi Jinping și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că „salută orice” ar putea aduce mai aproape sfârșitul conflictului din Ucraina, informează Reuters.

Dar Kremlinul a precizat că obiectivele „operațiunii militare speciale” din Ucraina trebuie mai intâi să fie atinse pentru ca să se poată pune capăt conflictului.

Dmitri Peskov a declarat că Rusia este familiarizată cu detaliile discuțiilor dintre cei doi lideri și a precizat că pozițiile lor în legătură cu conflictul sunt bine cunoscute.

„Suntem gata să salutăm orice ar putea grăbi sfârșitul conflictului din Ucraina și realizarea de către Rusia a tuturor obiectivelor pe care și le-a stabilit”, a declarat Peskov despre convorbirea telefonică dintre Xi și Zelenski.

Mai multe detalii: Kremlinul salută discuția dintre Xi Jinping și Zelenski privind Ucraina, dar spune că obiectivele Rusiei rămân neschimbate

Țările aliate și partenerii NATO au trimis aproape toate vehiculele de luptă promise Ucrainei, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit agenției de presă Reuters.

„Peste 98% din vehiculele de luptă promise Ucrainei au fost deja livrate. Asta înseamnă peste 1.550 de vehicule blindate, 230 de tancuri și alte echipamente, inclusiv cantități mari de muniție”, le-a spus reporterilor Jens Stoltenberg, la sediul NATO din Bruxelles.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg: NATO a trimis Ucrainei „peste 98%” din vehiculele de luptă promise. Câte tancuri și blindate a primit până acum Kievul

Un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului a anunțat că trupele ruse își fortifică apărarea în jurul orașului-port, informează CNN.

„Ocupanții continuă să sape și să construiască structuri de apărare în jurul Mariupolului”, a afirmat Petro Andriușcenko, într-o postare pe contul său de Telegram.

„Acum fac rost de lemn pentru a construi adăposturi. Ieri, pentru prima dată, camioanele militare au mers în număr mare în districtul Manguș și parțial în direcția Berdiansk. Erau pline de lemn pentru construirea de fortificații”, a susținut Andriușcenko.

„Numărul fortificațiilor crește în toate direcțiile”, a adăugat el.

Andriușcenko a mai afirmat că, în această săptămână, trupele proruse „au început să se reinstaleze în casele goale din satele de la nord de Mariupol” pentru a-l apăra.

CNN notează că nu a putut să verifice în mod independent aceste afirmații. Mariupolul, un oraș-port la Marea Azov, este situat în regiunea ucraineană Donețk și se află sub controlul direct al Moscovei începând din mai 2022.

Relațiile cu țările europene se află la „cel mai scăzut nivel posibil”, a afirmat joi Kremlinul, iar fiecare val de expulzări de diplomați ruși reduce spațiul pentru diplomație, informează Reuters.

Țări precum Moldova, Suedia și Norvegia au expulzat diplomați ruși în ultimele zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că la toate aceste măsuri se va răspunde cu aceeași monedă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi dialogul telefonic între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său chinez, Xi Jinping, deşi asta nu schimbă în niciun fel faptul că Beijingul nu a condamnat invazia rusă în Ucraina, informează Reuters.

Aceasta a fost prima conversaţie directă între Volodimir Zelenski şi Xi Jinping de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie anul trecut.

„Salut convorbirea dintre președintele Zelenski și președintele Xi. Cred că este important, de asemenea, ca Beijingul să înțeleagă mai bine perspectivele ucrainene. Acest lucru nu schimbă faptul că Beijingul nu a fost capabil să condamne războiul ilegal al Rusiei, invadarea ilegală a Ucrainei”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă la Luxemburg, potrivit CNN.

El a adăugat: „Aliații NATO și-au exprimat sprijinul ferm față de planul de pace al președintelui Zelenski, care include, desigur, respectarea deplină a integrității teritoriale a Ucrainei”.

În timpul convorbirii telefonice dintre Xi Jinping și Zelenski, liderul de la Beijing şi-a anunţat intenţia de a trimite un emisar special în Ucraina şi alte ţări pentru a avea schimburi de opinii despre găsirea unei soluţii politice la conflictul din Ucraina. China îl susţine pe preşedintele rus Vladimir Putin în acest conflict, poziţie pentru care Beijingul şi-a atras numeroase critici internaţionale.

În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri rusești în nouă regiuni ucrainene – Sumî, Chernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Mikolaiv, Dnipropetrovsk, Luhansk și Donețk, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit autorităților locale, șapte civili au fost uciși, iar cel puțin alți 32 au fost răniți.

Forțele ruse au lovit în total 147 de așezări folosind mortiere, arme de calibru mic, tancuri, artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), sisteme de rachete antiaeriene, drone, rachete de croazieră și aviație tactică, a precizat joi centrul media al Ministerului ucrainean al Apărării.

Potrivit acestuia, 94 de facilități de infrastructură au fost lovite.

Atacurile rusești au ucis trei civili și au rănit alți patru în regiunea estică Donețk, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko. Rusia a lovit cel puțin zece așezări din regiune, avariind peste 40 de case, trei clădiri înalte, o instalație de infrastructură și o școală, conform guvernatorului regional.

Forțele ruse au lovit de 65 de ori regiunea Herson, ucigând un civil și rănind alți trei, a precizat administrația regională. Atacurile ar fi vizat o instalație de infrastructură critică în Berislav și au avariat o clădire administrativă, un oficiu poștal și o farmacie din satul Stanislav.

Trupele ruse au lovit peste noapte orașul Mikolaiv din sudul țării cu patru rachete Kalibr, avariind două case, o clădire de apartamente și o clădire istorică, potrivit Comandamentului de Sud al Ucrainei. Potrivit informațiilor disponibile până în prezent, un civil a fost ucis și alți 23 au fost răniți, inclusiv un copil, a precizat armata.

83 de ținte au fost vizate în ultimele 24 de ore în regiunea Zaporojie, potrivit administrației regionale. Doi bărbați au fost uciși în urma atacurilor rusești.

Miercuri, forțele ruse au bombardat regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, rănind doi civili din localitatea Yunakivka.

Procurorii îl acuză pe colonelul Alexander Denisov că, din noiembrie 2021 până în aprilie 2022, a făcut parte dintr-un grup organizat care a furat motoare de tancuri T-90 în valoare de 20,5 milioane de ruble, echivalentul a circa 226.000 de euro, relatează publicația rusă Kommersant.

Tancurile T-90 sunt cele mai moderne din forțele terestre ale Federației Ruse.

Colonelul Alexander Denisov, șeful serviciului de blindate din Districtul Militar de Sud, a fost arestat pe 28 martie, pentru o perioadă de două luni. Militarul în vârstă de 44 de ani este anchetat de către departamentul de investigații militare.

Mai multe detalii: Corupția din Rusia a ajuns la nivelul în care un colonel care a luptat în Ucraina a fost arestat că a furat 7 motoare de tanc – ziar de la Moscova

Administrația militară regională din Zaporojie a anunțat, într-un comunicat publicat joi, că a înregistrat peste 80 de atacuri rusești asupra regiunii pe parcursul ultimelor 24 de ore, relatează CNN.

Iurii Malașko, șeful administrației militare din regiunea Zaporojie, a afirmat că au avut loc „83 de atacuri asupra orașelor și satelor pașnice”, constând în 69 de atacuri de artilerie, șapte atacuri aeriene, cinci atacuri cu drone și două atacuri efectuate cu un sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS).

Malașko a descris „bombardamente haotice” în Orihiv, Preobrazhenka și Novodanylivka, care s-au soldat cu moartea a doi bărbați în vârstă de 40 de ani.

„Din nefericire, doi bărbați, născuți în 1976 și, respectiv, în 1979, au fost uciși”, scrie în comunicatul administrației militare regionale.

Mai multe atacuri aeriene au lovit, de asemenea, o serie de clădiri rezidențiale din districtul Huliaipole, un oraș din regiunea Zaporojie, aflat pe linia frontului în estul Ucrainei, dar acolo nu au fost înregistrate victime sau răniți.

Un ofițer de poliție a fost ucis și un altul a fost rănit într-o explozie produsă joi într-o clădire de apartamente din centrul orașului ocupat Melitopol, din sud-estul Ucrainei, au anunțat autoritățile locale, potrivit CNN.

„În jurul orei 5:15 (ora locală, n.r.), în Melitopol, a avut loc o explozie în apropierea intrării unei clădiri de apartamente de pe strada Kirova. Un dispozitiv exploziv improvizat a explodat”, a anunțat administrația orașului, instalată de Moscova, pe canalul său Telegram.

„Circumstanțele incidentului sunt în curs de investigare. Serviciile operaționale lucrează la fața locului”, a precizat administrația locală prorusă.

Potrivit primarului ucrainean din Melitopol, Ivan Fedorov, explozia s-a produs într-o clădire rezidențială în care locuiau persoane ce lucrează în agențiile de aplicare a legii ale administrației de ocupație.

Imagini recente din satelit, analizate de CNN, arată că forțele ruse au golit o bază-cheie din nordul Crimeei.

Facilitatea, situată în apropierea satului Medvedivka și aproape de granița cu regiunea Herson, găzduia un număr semnificativ de blindate rusești.

Imaginile din 21 ianuarie 2023 surprinse de satelitul Sentinel 2 al Uniunii Europene arată o amprentă mare de echipamente rusești.

Imaginile Maxar de rezoluție mai mare, din 11 februarie 2023, dezvăluie zeci de vehicule blindate, inclusiv tancuri și piese de artilerie.

Imagini mai noi, surprinse de satelitul Sentinel 2 al UE, arată că majoritatea acestor vehicule nu mai sunt prezente la bază.

Nu a fost imediat clar de ce Moscova a mutat echipamentul sau unde, dar la începutul lunii, oficialii instalați de Rusia în Crimeea au semnalat că se așteaptă la o contraofensivă ucraineană care să vizeze peninsula.

„Cred că decizia de a construi structuri defensive în Crimeea și pe căile de acces spre peninsulă a fost corectă și justificată”, a declarat, pe 11 aprilie, guvernatorul Crimeei numit de ruși, Serghei Aksionov.

Mai multe detalii: Imagini din satelit: rușii au golit o bază militară cheie din nordul Crimeei. Decizia a fost luată pe fondul iminentei contraofensive, spun experții

Bruxellesul consideră că Rusia câştigă ”războiul cuvintelor” atât în America Latină, cât şi în Africa şi Orientul Mijlociu în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina şi consideră că este nevoie de multă diplomaţie şi comunicare pentru a contracara această tendinţă, a declarat miercuri seară vicepreşedinta Comisiei Europene (CE) pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, în cadrul unui interviu organizat la Bruxelles de European Newsroom, potrivit Agerpres.

„Propaganda rusă câştigă teren acolo (referindu-se la aşa-numitul „sud global”). Evident, ei (ruşii) câştigă războiul cuvintelor în Africa, în America Latină, în Orientul Mijlociu”, a spus ea.

Jourova consideră că „singura modalitate posibilă de a reduce la minimum acest risc şi de a frâna această tendinţă este o muncă diplomatică foarte intensă şi o mai bună comunicare prin reprezentanţa noastră în (aceste) ţări”.

Vicepreşedinta CE a menţionat că una dintre lecţiile învăţate din războiul din Ucraina este „că nu trebuie subestimat fenomenul de dezinformare şi propagandă şi că trebuie să încetăm să fim naivi”.

Avionul MiG-31 s-a prăbușit pe un teren viran de lângă o localitate din regiunea Murmansk, în timpul unui zbor de antrenament programat miercuri, a anunțat ministerul rus al apărării.

Potrivit oficialului rus, piloții „au fost recuperați prompt de un elicopter al serviciului de căutare și salvare”. Cei doi militari au suferit răni minore, care nu le pune viața în pericol, relatează agenția rusă de presă Interfax.

Mai multe detalii: Un avion rusesc de vânătoare MiG-31 s-a prăbușit în regiunea Murmansk

Părți dintr-un obiect militar au fost descoperite în apropiere de orașul Bydgoszcz din nordul Poloniei, au anunțat joi ministerele Apărării și Justiției de la Varșovia, confirmând informațiile apărute în presă, relatează Reuters. Postul de radio RMF FM precizează că obiectul găsit este o rachetă sol-aer, notează aceeași agenție de presă.

„Departamentul militar al Parchetului districtual din Gdansk, sub supravegherea Parchetului național, a inițiat procedurile privind rămășițele unui obiect militar aerian găsit într-o pădure la câțiva kilometri de Bydgoszcz”, a precizat ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro, pe Twitter.

Mai multe detalii: Rămășițele unui „obiect militar aerian” au fost găsite într-o pădure din Polonia. Presa locală relatează că sunt părți dintr-o rachetă sol-aer

În cele peste 14 luni de invazie în Ucraina, Rusia a pierdut 188.920 de soldați, dintre care 510 doar în ultima zi, potrivit celui mai recent raport al Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Ucrainei, printre pierderile suferite de Moscova se numără și 3.694 de tancuri, 7.178 de vehicule blindate de luptă, 5.805 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.887 de sisteme de artilerie, 542 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 293 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.461 de drone și 18 ambarcațiuni.

Ministerul britanic al Apărării precizează în raportul său de joi, 27 aprilie, că până în luna martie a acestui an, „forțele rusești au stabilit poziții de luptă cu saci de nisip pe acoperișurile câtorva dintre cele șase clădiri ale reactorului de la Centrala Nucleară Zaporojie (ZNPP)”.

Specialiștii britanici amintesc că forțele ruse controlează centrala Zaporojie din martie 2022, însă precizează că „acesta este primul indiciu al integrării clădirilor reactorului în planificarea tactică a apărării”.

„Rusia a construit probabil aceste poziții pentru că este din ce în ce mai îngrijorată de perspectivele unei ofensive ucrainene majore. Este foarte probabil ca această mișcare să crească șansele de deteriorare a sistemelor de siguranță ale ZNPP în cazul în care au loc lupte în jurul ZNPP”, mai scrie în raportul citat.

Ministerul britanic menționează în același timp că „deteriorarea catastrofală directă a reactoarelor este puțin probabilă în cele mai plauzibile scenarii care implică arme de infanterie, pentru că structurile sunt foarte puternic consolidate”.

Forțele ucrainene au respins 54 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore, iar luptele aprige continuă pentru orașele Bahmut și Marinka, potrivit unui nou raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Federația Rusă, în ciuda pierderilor semnificative, nu renunță la planurile de a ne ocupa teritoriul. Ea lovește, trage atât asupra țintelor militare, cât și asupra celor civile”, scrie în raportul citat.

Potrivit reprezentanților armatei ucrainene, forțele ruse „își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în direcțiile Bahmut, Avdiivka și Marinka”.

Pe parcursul zilei miercuri, trupele ruse a lansat șapte rachete și 39 de lovituri aeriene, a efectuat 61 de bombardamente cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor ucrainene și a infrastructurii critice a localităților, mai scrie în raportul Statului Major.

Cel puțin 23 de persoane au fost rănite și una a murit în urma bombardamentelor care au vizat în timpul nopții regiunea Mikolaiv, potrivit unui nou bilanț anunțat de șefa centrului de presă al comandamentului operațional „Sud”, Natalia Gumeniuk, citată de Ukrainska Pravda.

„Atacul a fost efectuat cu rachete Kalibr. Din nefericire, acum există deja informații despre un mort și 23 de răniți. Iar la fața locului încă se desfășoară activități de salvare, deși incendiile au fost deja eliminate”, a spus Gumeniuk.

„În timpul nopții, inamicul a atacat Mikolaiv cu «Kalibr» din Marea Neagră. Patru rachete au fost dirijate folosind caracteristicile terenului și schimbările de traiectorie pentru a complica detectarea”, a precizat, la rândul său, pe Telegram, purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional „Sud” Vladislav Nazarov.

O explozie a fost auzită în centrul orașului Melitopol din regiunea sudică Zaporojie, în dimineața zilei de joi, 27 aprilie, relatează Ukrainska Pravda, care îl citează pe primarul ucrainean Ivan Fedorov.

„O dimineață liniștită în Melitopol. O singură explozie a fosta auzită chiar în centrul orașului”, a scris Fedorov pe Telegram.

Mai multe zone din regiunea sudică Mikolaiv au fost atacate în primele ore ale zilei de joi, 27 aprilie, a anunțat guvernatorul Vitali Kim, citat de The Kyiv Independent. Cel puțin o persoană a murit și alte 15 au fost rănite.

Alarma aeriană a fost activată toată regiunea la ora locală 1.00 (aceeași oră în România – n.r.).

Potrivit autorităților locale, regiunea ucraineană a fost atacată cu patru rachete S-300. Cel puțin una dintre ele a lovit o clădire rezidențială cu mai multe etaje, în timp ce o alta a vizat o reședință privată.

Doi civili răniți sunt în stare critică, a mai spus guvernatorul.

Ucrainenii sunt „într-o poziție bună” pentru o contraofensivă împotriva armatei ruse, a declarat miercuri comandantul militar american în Europa în fața unei comisii a Congresului.

„Conform modelelor pe care le-am urmărit cu mare atenție, ucrainenii sunt într-o poziție bună”, a spus șeful Comandamentului European al Statelor Unite, generalul Christopher Cavoli, adăugând că SUA au lucrat cu ei la un posibil atac surpriză.

Cavoli a mai spus că forța terestră a Rusiei de astăzi este mai mare „decât era la începutul conflictului”, în ciuda faptului că a suferit numeroase pierderi în războiul său împotriva Ucrainei.

„Forța terestră rusă a fost oarecum afectată de acest conflict, deși este mai mare astăzi decât era la începutul conflictului”, a declarat Cavoli.

Oficialii americani au salutat apelul telefonic din 26 aprilie avut de președintele Volodimir Zelenski și liderul chinez Xi Jinping, dar au cerut, de asemenea, precauție privind posibilitatea de a duce la o „mișcare de pace semnificativă”, relatează CNN.

„Salutăm vestea că a existat un apel telefonic între președintele Xi și președintele Zelenski. Credem că este un lucru bun”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a Casei Albe, John Kirby, citat de CNN.

Potrivit lui Kirby, SUA au spus „de ceva timp” că „este important ca președintele Xi și oficialii chinezi să fie familiari cu perspectiva ucraineană asupra acestei invazii ilegale și neprovocate a Rusiei”.

Kirby a reiterat că orice plan de pace nu va fi „sustenabil sau credibil decât dacă ucrainenii și președintele Zelenski personal sunt implicați și îl susțin”.

Casa Albă nu avea cunoștințe înainte de apel, dar nu se aștepta să fie infomată, a adăugat Kirby.

Un reporter ucrainean care lucra ca fixer, o persoană-ghid-translator care ajută jurnaliștii străini la documentare, pentru cotidianul italian La Repubblica a fost împușcat mortal de lunetişti în Herson, în timp ce colegul său italian a fost rănit, a anunțat miercuri ziarul, citat de The Guardian.

„Corespondentul nostru Corrado Zunino și fixerul său Bogdan Bitik au fost victimele unei ambuscade a lunetistilor ruși astăzi la periferia orașului Herson, în sudul Ucrainei”, a transmis La Repubblica.

„Din păcate, Bitik a fost ucis. El lasă în urmă o soție și un fiu. Corrado, care a fost rănit la umăr, se află la spitalul civil din Herson”, mai precizează ziarul italian.

Ambii reporteri, care au acoperit pe larg conflictul care se desfășoară de peste 14 luni, purtau vestă antiglonț pe care scria „PRESS” (nr. presă).

Mai multe informații: Un jurnalist ucrainean a fost împușcat mortal de lunetiști ruși în Herson, în timp ce unul italian a fost rănit

Oameni din regiunile sărace și îndepărtate ale Rusiei sunt aduși în teritoriile ocupate ale Ucrainei și au oferit „tot sprijinul posibil” din partea autorităților de ocupație, inclusiv locuințe, locuri de muncă și împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor, a dezvăluit ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, potricit Kyiv Independent.

Ea a spus că acest lucru se observă în primul rând în regiunea ocupată Luhansk, din estul Ucrainei.

În schimb, populația locală ucraineană este deportată forțat „sub diverse pretexte” în Rusia, în special cei suspectați că „ar adera la poziții pro-ucrainene”.

„În acest fel, inamicul încearcă să distrugă statulitatea ucraineană și identitatea națională de sine a societății în teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a precizat Maliar.

Ministerul Reintegrării a raportat pe 29 martie că peste 19.000 de copii ucraineni au fost deportați forțat în Rusia.

În plus, Centrul Național de Rezistență a raportat pe 12 aprilie că peste 100.000 de copii ucraineni din regiunile Donețk și Luhansk au fost transportați în Rusia sub pretextul că au primit „tratament medical”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că Moscova a luat act de disponibilitatea Chinei de a facilita negocierile cu Ucraina în urma conversației telefonice dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite CNN.

„Observăm disponibilitatea părții chineze de a depune eforturi pentru a stabili procesul de negociere”, a spus Zaharova în timpul unei conferințe de presă.

Totuși, ea a menționat că în condițiile actuale negocierile sunt puțin probabile și a învinuit Kievul pentru respingerea inițiativelor Moscovei.

China îşi va trimite reprezentanţi speciali în Ucraina care să discute cu toate părțile implicate pentru a rezolva criza ucraineană, i-a spus președintele chinezi Xi Jinping lui Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

Într-o informare de presă, Ministerul de Externe al Chinei a transmis că reprezentantul său în Ucraina și „alte țări” va fi Li Hui, reprezentant special al guvernului chinez pentru afaceri eurasiatice. Li este fostul ambasador al Chinei în Rusia, care a ocupat acest post din 2009 până în 2019.